Sunteți pe pagina 1din 18

DINAMICA

GRUPURILOR
Diminuarea stereotipurilor și a prejudecăților
Structura cursului

Modalități de reducere a stereotipurilor și prejudecăților

Controlul conștient

Contactul

Scopurile supra-ordonate

Impactul stereotipurilor și al prejudecăților


Depășirea stereotipurilor

Controlul conștient

Adesea indivizii posedă atitudini negative față de membrii unui


grup social la nivel implicit sau inconștient: ei raportează
conștient, în mod sincer, că nu prejudiciază un alt grup, însă
atitudinea negativă există la nivel inconștient

Existența atitudinilor la nivel implicit (inconștient) este


susținută de sistemul cognitiv automat (stereotipurile
simplifică cunoașterea)

Rydell & McConnell, 2006: atitudinile implicite prezic


comportamentele, în special comportamentele spontane (de
exemplu, atitudinile rasiste implicite prezic mai bine
discriminarea în selecția de personal decât atitudinile explicite)
Depășirea stereotipurilor

Controlul conștient

Depășirea atitudinilor negative presupune, în acest caz, un


efort conștient de auto-control al tendințelor înspre
comportamente discriminatorii

De exemplu, Richerson & Shelton, 2003: participanții cu atitudini


implicite rasiste care vorbeau cu o persoană aparținând unei alte
rase înregistrau ulterior performanțe mai slabe la sarcina Stroop
(interferență cognitivă)
Explicația: în interacțiunea cu membrii altei rase, participanții
depuneau mai mult efort să își controleze comportamentul
astfel încât să nu spună sau să nu facă ceva discriminator, iar
acest efort le consuma resurselor (conform modelului resurselor
limitate ale auto-controlului)
Depășirea stereotipurilor

Controlul conștient

Devine, 1989: care este diferența dintre indivizii care


prejudiciază și cei care nu prejudiciază?

Ipoteza 1: Cei care nu prejudiciază nu dețin/ nu cunosc


stereotipul. – Ipoteza nefondată: și cei care prejudiciază și cei
care nu o fac au aceleași sterotip despre grupul prejudiciat
Ipoteza 2: În cazul celor care nu prejudiciază, sterotipul nu este
activat (nu este prezent în minte). – Ipoteza nefondată: și cei
care prejudiciază și cei care nu o fac activează stereotipul atunci
când se întâlnesc cu un membru al outgrupului
Ipoteza 3: Cei care nu prejudiciază depun efort conștient pentru
a înlocui gîndurile automate activate (stereotipul) cu gânduri
tolerante, corecte, echitabile. – Ipoteză confirmată: indivizii pot
avea sterotipuri, însă pot învăța să le depășească și să îi trateze
pe ceilalți corect
Depășirea stereotipurilor

Discriminarea inversă

Atunci când indivizii sunt acuzați că prejudiciază, adesea tind


să demostreze contrariul

Dutton & Lake, 1973: participanții care se auto-evaluaseră ca


fiind nonrasiști, au fost acuzați de către experimentator că sunt
rasiști (grupul experimental) sau nu au fost acuzați (grupul de
control); După părăsirea laboratorului, particpanții întâlneau o
persoană (albă sau neagră) care aparent strângea bani pentru o
cauză umanitară
Persoană de culoare a primit mai mulți bani de la participanții
care au fost acuzați că sunt rasiști decât de la cei care nu au fost
acuzați
Persoana albă a primit, în medie, aceiași sumă de bani de la toți
participanții
Depășirea stereotipurilor

Motivația depășirii sterotipurilor (Plant & Devine, 1998):

Motivație interioară: motivația fundamentată de credința


personală că a prejudicia e greșit

Motivație externă: motivația fundamentată de convingerea că


e mai înțelept social să exprimi opinii și comportamente
dezirabile și corecte politic

Cele două tipuri de motive nu sunt mutual exclusive: unii


indivizii le au pe ambele, alții pe niciunele
Depășirea stereotipurilor

Motivația depășirii sterotipurilor (Plant & Devine, 1998)

Care este motivul pentru care ai încerca să își depășesti


stereotipurile față de un grup minoritar? Exemplu: Rromi

Încerc să mă comport în manieră nondiscrimatorie față de


Rromi deoarece acest lucru este important pentru mine.
Conform valorilor mele, nu este în regulă să ai stereotipuri
față de rromi.
Sunt motivat(ă) de convingerile mele să nu îi discriminez
pe rromi.
Datorită valorilor mele, cred că este greșit să ai
stereotipuri față de rromi.
Să nu îi discriminez pe rromi este important pentru
imaginea pe care o am despre mine însumi/ însămi.
Depășirea stereotipurilor

Motivația depășirii sterotipurilor (Plant & Devine, 1998)

Care este motivul pentru care ai încerca să își depășesti


stereotipurile față de un grup minoritar? Exemplu: Rromi

Datorită standardelor actuale (a fi corect politic), încerc să


nu îi prejudiciez pe rromi.
Încerc să ascund orice gând negativ despre rromi pentru a
evita reacții negative din partea altora.
Dacă aș discrimina rromi, cred că alții s-ar supăra pe mine.
Încerc să nu îi discriminez pe rromi pentru a nu fi respins
de către alți oameni.
Încerc să nu îi discriminez pe rromi la presiunea celorlalți.
Depășirea stereotipurilor

Contactul social

Interacțiunile pozitive și satisfăcătoare cu membrii outgroup-


ului sunt eficiente în reducerea sterotipurilor

Uneori și contactul vicariant este eficient (interacțiunea unei


persoane apropiate cu un membru al outgroup-ului)

Contactul social contribuie, în special, la reducerea evitării


membrilor outgroup-ului și reducerea hărțuirii (ca formă de
discriminare)
Depășirea stereotipurilor

Scopurile supra-ordonate

Sherif, 1954: Experimentul Robber’s Cave

O variantă aplicabilă în școală a metodei scopurilor supra-


ordonate este metoda de învățare în grup: piesele de puzzle
(Aronson, 2000):

Pentru realizarea unei sarcini este necesar ca toți


membrii grupului să contribuie
Fiecare membru al grupului primește o sarcină, iar apoi
toți elevii cu aceiași sarcină se grupează pentru a
deveni experți
După ce fiecare membru a devenit expert, grupul se
reunește într-un puzzle, fiecare contribuind la sarcina
finală cu ceea ce a învățat în grupul de experți
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Profeția care se auto-îndeplinește

Robert Merton, 1948: o convingere/ predicție referitoare la


viitor care devine adevărată în mare parte datorită faptului că
a fost emisă este o profeție care se auto-îndeplinește

Persoana crede că un anumit eveniment se va produce în


viitor
Profeția emisă (așteptarea) conduce la un comportament
pe care persoana nu l-ar fi adoptat dacă nu ar fi făcut
profeția
Evenimentul anticipat are loc ca urmare a modificării
comportamentului și, ca atare, profeția se îndeplinește
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Profeția care se auto-îndeplinește

Rosenthal & Jacobson, 1968: așteptările profesorilor (chiar


dacă sunt false) pot conduce la modificarea rezultatelor
elevilor

În concordanță cu așteptările emise, profesorii își


concentrează atenția în mai mare măsură în direcția profețiilor
emise
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Profeția care se auto-îndeplinește

Cum se aplică profeția care se auto-îndeplinește la nivelul


persoanelor discriminate?

Oamenii vor ajunge să se comporte în direcția stereotipului


despre ei

Studenții din grupurile stigmatizate sunt cei mai vulnerabili la


acest efect
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Profeția auto-protectoare

O predicție care generează un comportament prin care


profeția nu va fi îndeplinită

De exemplu, băieții care au baby-face se vor strădui să


manifeste comportamente mature, puternic masculine,
încercând să exceleze în mediul cademic sau manifestând
comportamente delincvente (Zebrowitz, 1998)
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Amenințarea stereotipului

Temerea persoanelor discriminate că atunci când


stereotipul celorlalți despre ele este activat, propriul lor
comportament va confirma stereotipul

Steele & Aronson, 1995: atunci când oamenii se tem că


vor fi negativ stereotipizați, performanța lor va avea de
suferit

Temerea că stereotipul se poate confirma este manifestă


în situații în care stereotipul este dificil de contrazis
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Amenințarea stereotipului

Spencer, Steele, & Quinn, 1999: au efectuat o serie de


studii privind amenințarea stereotipului că femeile sunt
mai slabe la matematică ca bărbații

Participanții (bărbați și femei) completau probe de


matematică

Atunci când proba era prezentată ca fiind la fel de dificilă


pentru bărbați și femei, femeile obțineau aceleași scoruri
ca bărbații

Atunci când proba era prezentată ca producând diferențe


de gen, femeile obțineau punctaje mai mici decât bărbații
Impactul sterotipurilor și al prejudecăților

Impactul asupra țintei: Amenințarea stereotipului

Spencer, Steele, & Quinn, 1999: femeile participante la


studiu au performat mai slab la proba de matematică
atunci când au aflat de la experimentator că proba
diferențiază între genuri

Explicația: temerea femeilor că dacă vor obține


performanțe mai scăzute vor confirma stereotipul, le face
să se concentreze mai puțin pe sarcină

Ca atare, anxietatea asociată confirmării stereotipului


conduce la diminuarea performanțelor în sarcină:
stereotipurile negative îi fac pe oameni anxioși, anxietatea
îi face mai slabi performeri ceea ce duce la confirmarea
stereotipului negativ

S-ar putea să vă placă și