Sexismul

Profesor coord. Secui Monica

Studenți: Denisa Cămuiescu
Mihaela Grigorușcă
Blaga Livia
Cernei Gary
 Sexul persoanelor este criteriul principal prin care indivizii sunt
plasați în categorii. Astfel, ei acumulează cunoștințe relaționate cu
apartenența la o anumită categorie.
 Identitatea noastră socială este influențată și tindem să o
modelăm după caracteristicile apartenenței la acel grup. Putem
spune că identitatea sinelui este formată în urma stereotipurilor
față de persoanele de sex masculin și feminin și atitudinilor
față de rolurile de gen.
 Stereotipurile de gen
• Walter Lippman a introdus termenul de ”stereotip”, care s-a
dovedit un concept central pentru psihologia socială.

• Inițial, cercetătorii au vrut să identifice conținuturile

stereotipurilor în funcție de categoriile sociale, dar ulterior s-
au concentrat pe procesele formării stereotipurilor și
influența acestora asupra percepției și judecății sociale.
• În urma studiilor, importanța conceptului cade pe influența
majoră pe care o au stereotipurile asupra aspectelor
procesării informațiilor sociale: alocarea resurselor
atenționale, memorarea, stocarea si actualizarea
informațiilor, realizarea de inferențe, interpretarea
comportamentului actorilor sociali, procesul de formare a
impresiilor despre alții.
 Definire și măsurare
• În lipsa unui acord între autori, în definirea acestui concept există mai multe
teorii.
• Hamilton și Troiler consideră că stereotipurile ar trebui privite la nivel
individual ca structuri cognitive care cuprind cunoștințele, convingerile și
expectanțele unui observator despre o categorie de persoane. Această
reprezentare mintala fiind bazată pe generalitatea si abstractizarea informațiilor.
• Leyens, Yzerbyt și Schadron consideră că individualitatea procesului de
stereotipizare are totuși nevoie de a păstra în definiție dimensiunea împărtășirii
sociale a convingerilor, „un ansamblu de convingeri împărtășite vizavi de
caracteristicile personale, de trăsăturile de personalitate, dar și de comportament
specifice unui grup de persoane”.
• Stereotipurile de gen se referă la atributele și rolurile pe care
femeile și bărbații le dețin, adică diverse aspecte: caracteristici
fizice, trăsături de personalitate, preferințe față de activități și
domenii profesionale, compețențe și roluri specifice. Ca
observație avem în vedere faptul că accentul cade mai mult pe
aspectul descriptiv.
• Metoda de măsurare constă în prezentarea unei liste de trăsături pe
baza căreia subiecții le aleg pe cele mai caracteristice pentru categoria
țintă. Concluzia omogenității grupului evaluat se bazează pe procentul
trăsăturilor deținute de membrii unui grup. Subiecții sunt solicitați să
estimeze probabilitatea ca un individ din categoria țintă să aibă o
trăsătură care apoi se împarte la estimarea pe care aceeași subiecți o
fac referitor la probabilitatea ca un individ oarecare să aibă aceeași
trăsătură. Diferențierea membrilor pornește de la solicitarea subiecților
să își imagineze 100 de indivizi din acel grup și să indice câți se
situează la fiecare dintre cele 10 nivelure indicate pe o scală unipolară.
• Această procedură arată dacă o trăsătură este caracteristică în relativ
aceeași măsură la ambele sexe.
 Originea stereotipurilor
• Categorizarea este punctul inițial în analiza procesului de formare a
stereotipurilor. Aceasta am văzut că nu presupune doar împărțirea în
clase sociale, ci și atribuirea unor trăsături respective cadrului din
acestor clase.
• Prin clasificarea obiectelor şi indivizilor în categorii distincte apare
dublul fenomen al asimilării şi contrastului, accentuându-se asemănările
şi diferenţele dintre clase. În plus apare iluzia corelării, tendinţa de a
percepe două aspecte saliente ca fiind legate (asocierea grupului
minoritar cu comportamentele şi caracteristicile mai puţin frecvente).
 Autorii s-au gandit cum o anumită trăsătură ajunge să fie percepută
ca tipică şi să fie inclusă în stereotipul faţă de respectiva categorie. Au
fost propuse două ipoteze, care nu se exclud reciproc:

• Ipoteza atribuirii presupune că are loc un proces prin care indivizii

învaţă care sunt proprietăţile grupurilor sociale, asociază categoriile
cu anumite trăsături, pe baza prevalenţei acestora la nivelul
membrilor grupului ţintă: o trăsătură este cu atât mai puternic
asociată cu categoria cu cât tendinţa sa centrală este ridicată, iar
variabilitatea sa este scăzută.
• Cea de-a doua ipoteză - a categorizării - accentuează
importanţa comparaţiei şi contrastului dintre categorii: o
trăsătură caracterizează cu atât mai mult un grup cu cât îl
diferenţiază de celelalte grupuri. Cercetările evidenţiază faptul
că tipicalitatea trăsăturilor depinde atât de percepţia similarităţii
membrilor categoriei pe respectiva dimensiune, cât şi de
diferenţele si contrastul dintre categorii, adică de ceea ce este
simultan comun şi diferenţiator pentru un anumit grup.
 Stereotip vs diferente reale
Care sunt diferențele între bărbat și femeie?
• Bărbat= dominantul, agresiv, creativ, atras de științele exacte;
• Femeia=dominată, conformistă, calmă;

”The rules will change how the brain works and

how someone behaves.” Gina Rippot
Creierul uman plastilina
• Creierul e în continuă schimbare chiar și
la maturitate.
Blue brain OR Pink brain?
 Diferențe reale între capacitățile intelectuale
 nu există diferențe semnificative între sexe pentru IQ
 fetele au abilități verbale mai bune(vocabular, scris, citit, comprehensiune)
 băieții - mai performanți la calculul matematic si reprezentarea spațială
J. Simons și colegii (1994) afirmă “ nu există diferențe cognitive între femei si
bărbați în foarte multe domenii, că în unele au disparut și că în cele rămase
sunt destul de mici”
 Diferențe ale trăsăturilor de personalitate și de comportament

Agresivitatea
- atestată ca diferență de cercetări
- diferențe mai pronunțate la nivelul agresivității fizice
- femeile prezintă o inhibare a impulsurilor agresive
- femeile cu un nivel de testosteron mai ridicat nivel mai mare de agresivitate
- femeile folosesc forma indirectă a agresivității ( bărfe, critici, comentarii la adresa
altei persoane, etc)
 Diferențe ale trăsăturilor de personalitate și de comportament

Conformismul și persuasiunea
• Diferențe mult mai mici decât prezumă stereotipurile
• 34% din studii au atestat ca femeile se comformează în mai mare măsură
• 16% din studii au arătat ca femeile sunt mai influențabile
• Nivel informațional și al interesului scăzut grad mai mare de conformare
• Cercetările confirmă faptul ca femeile au o mai bună “intuiție”
-decodează mai bine expresiile feței, mișcările corpului, tonul vocii
-doar 13% din cercetări observă o superioritate a bărbaților
-femeile sunt superioare în a descifra semnele nonverbale la copii, adolescenți si
adulți
• Există diferențe privind locul de control(locus of control)
-femeile atribuie factorilor externi reușitele sau eșecurile
- femeile au o îndreptățire personală mai mică
• Aceste diferențe sunt marcate situational si unele tin de rolurile sociale
 Concluzii
• Studiile efectuate infirmă mare parte a stereotipurilor( agresivitatea
bărbaților fiind însă dovedită, la fel ca și intuiția feminină);
• Diferențele semnificative statistic, nu sunt de fapt atât de mari;
• Percepția diferențelor dintre bărbați și femei este relativ corectă, unele
trăsaturi fiind prea exagerate prin prisma stereotipurilor de gen.
 „Dacă femeia ar exista doar în ficțiunea
scrisă de bărbață, aceștia si-ar imagina-o ca
pe persoană... foarte variată; eroică și rea;
splendită și sordidă; de o frumusețe infinitî
și de o hidoșnie extremă.”

—Virginia Woolf, O cameră separată

 Atitudine vs stereotip
• Stereotip: mod cvazi-automat de a caracteriza o categorie de
persoane, chiar și subconștient;

• Atitudine: acceptarea sau respingerea în mod conștient a

modului de caracterizare al unui individ sau grup.
 Stereotipuri de gen
Dimensiunea Dimendiunea expresiv-
instrumentală: emoțională:
• Independență • Empatie
• Asertivitate • Comunicare
• Curaj • Sensibilitate
• Dominanță • Grija față de cei din
• Abilități de lider jur
• antrepenor • Natură afectuoasă
• Subordonare
 Stereotip vs Realitate
Ex: femeile sunt mai scunde decât bărbații
 Ambivalența sexismului
• Sexism ostil/binevoitor orientat spre femei;
• Sexism ostil/binevoitor orientat spre bărbați;

Glick & Fiske (1999)

 Ambivalența sexismului
• HM: agresiv, dominant, oportunist sexual;
• BM: protector, rezilient, stoic;
• HS: manipulatoare, incapabilă, seducătoare;
• BS: docilă, slabă, grijulie.
 Tipuri de sexism
Sexism tradițional:
• mai des asociat cu BS;
• Accentuarea diferențelor de gen/rol.

Sexism modern:
• mai des asociat cu HS;
• Negarea existenței inegalității dintre sexe.
 Efectele sexismului
• Implementarea stereotipală prin mass media;
• Mituri legate de actul violului;
• Setarea unor țeluri inferioare adevăratului potențiel;
• Discriminare la locurile de muncă tradițional asociate cu sexul
opus;
• Marginalizare.
Testul Bechtel