Referat la disciplina Sociologie Juridică

Cuprins

1. Cuvinte cheie
2. Rezumat
3. Introducere
4. Capitolul 1-Accepțiunea genurilor
5. Capitolul 2-Comportamente
6. Capitolul 3- Modalități de abordare ale problematicii gender în
sociologie
7. Concluzii finale
8. Bibliografie
 I. Cuvinte cheie: gender, comportament, diferențe, devianțe, sex

II. Rezumat

Problematica gender a reprezentat o preocupare însemnată a societății, atât în trecut, cât și în

prezent. Accepțiunea acestui termen, „gender”, provenit din limba engleză, este aceea de: „acesta
cuprinde totalitatea caractersticilor psihosociale și culturale care deosebesc masculinitatea de
feminitate”.
Astfel că, sociologii au încercat, de-a lungul timpului să stabilească criteriile pe baza cărora sunt
fondate teoriile cu privire la comportamentele specifice genurilor.
În cadrul acestei lucrări voi încerca să redau ceea ce consideră societatea că este primordial să avem
în vedere când discutăm despre genul unui individ.

III. Introducere

De-a lungul timpului, sociologi precum Emille Durkheim, Karl Marx, Judith Lorber, Pierre
Bourdieu și Max Weber, au avut preocupări în scopul stabilirii diferențelor dintre genuri,
caracteristicile și comportamentele acestora.
În ceea ce privește accepțiunea genului, acesta este definit astfel: „categorie gramaticală bazată pe
distincția dintre ființe și obiecte, precum și dintre ființele de sex masculin și cele de sex feminin”1.
Acest termen în sociologie capătă sensul de: „totalitatea caractersticilor psihosociale și culturale
care deosebesc masculinitatea de feminitate”2.
Astfel, sociologii au dezvoltat teorii cu privire la problematica gender în scopul de a facilita
procesul de comprehensiune a individului în această sferă a socialului.

În mod normal, există două genuri: masculin și feminin. Vom observa în această lucrare faptul că
unele devianțe îl fac pe individ să creadă că acest lucru nu este general-valabil, pe parcursul
timpului dezvoltându-se și alte genuri.

IV. Capitolul 1- Accepțiunea genurilor

Așa cum am menționat și anterior, definiția acestui termen diferă, în funcție de sfera în care este
amintit. Este evidentă distincția între definiția oferită de DEX față de ceea ce ne explică sociologia.
George Gurvitch observa faptul că fenomenele sociale totale constituie obiectul de studiu al
sociologiei. De-a lungul timpului aceasta s-a extins, criatalizându-se ramura sociologiei familiei,
1
Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti, Univers Enciclopedic Gold, București, an
2009, p. 432.
2
Gen (sociologie), disponibil la link-ul https://ro.wikipedia.org/wiki/Gen_(sociologie)#Gen_%C8%99i_comunicare
(accesat în data de 30.11.2020)
genului și sexualităţii. Astfel au apărut preocupări referitoare la condiția socială a masculinității și a
feminității, diferențiere de rol între bărbați și femei și discriminări ce sunt cauzate de acestea.

În ceea ce privește gender-ul s-a demonstrat și este bine-cunoscut faptul că există diferențieri și
criterii de discriminare în cadrul social. Spre exemplu, bărbații considera femeia ca fiind sexul slab.
De asemenea, femeile consideră că toți bărbații sunt, să zicem, în termeni academici, incompetenți.
Acestea sunt idei preconcepute cu care se confruntă atât femeile, cât și barbații. Indivizii
discriminează pe baza genului neavând un fond stabil pe care să se bazeze. Diferențierea de rol se
bazează pe ceea ce persoanele ar trebui să facă. Spre exemplu, un concept adânc înrădăcinat în
natura umană este acela că bărbatul are rolul de a munci și de a aduce cele necesare pentru familie,
pe când femeia trebuie să aibă grijă de copii și să se ocupe de gospodărie.

Condiția socială a masculinității și a feminității a întâmpinat de-a lungul timpului, controverse.

Astfel, dacă în trecut condiția socială a masculinității consta în, așa cum am menționat anterior,
realizarea de munci dificile în scopul întreținerii familiei, iar condiția socială a feminității consta în
realizarea muncilor considerate ușoare, iar așa s-a dezvoltat ideea ce susține faptul că bărbații sunt
superiori femeii, iar reversa acestei idei a facut ca feminismul să se cristalizeze sub forma unei
revolte a femeilor, cerând egalitatea între sexe.

V.Capitolul 2: Comportamente

Studiile realizate în vederea analizei comportamentale a genurilor au avut ca scop evidențierea

trăsăturilor definitorii specifice pentru categoriile de genuri.

Comportamentul feminin este dominat de trăsături precum: utilizarea moderată a gesturilor, ele
folosind mai puține gesturi în interacțiunea cu femei, dar mai multe în interacțiunea cu bărbați;
tendința de a se juca cu părul, surâsul afiliativ.

Comportamentul masculin se remarcă prin utilizarea de gesturi, fără a face deosebire între genul cu
care interacționează, folosirea de gesturi de ostensiune, având o atitudine dominatoare.

Comportamentele pot fi influențate de situație, cele menționate anterior nefiind imperioase.

În ceea ce privește devianțele, putem afirma că acestea sunt determinate de comportamentul

individului. Aceste devianțe au la bază imposibilitatea identificării genului său real. Dintre genurile
ientificate de parlamentul german putem aminti:
 „Agender: sentimentul de lipsă/absență a genului sau de gen neutru.
Amicagender: gen care se schimbă în funcție de prietenul/prietena cu care ești într-un
moment sau altul

Androgin: sentimentul de a fi un amestec de trăsături de gen masculine și feminine (și
adesea și neutre)

Agenital: dorința de a fi fără caracteristici sexuale primare, fără însă a fi neapărat lipsit de
gen; un agenital se poate identifica și cu oricare alt gen în mod simultan.

Astralgender: un gen care se simte conectat cu spațiul cosmic
 Bigender: sentimentul de a avea două genuri fie simultan, fie consecutive și alternative; de
obicei cel care se simte așa se poate descrie ca „în mod traditional bărbat” și „în mod
traditional femeie”, dar nu e obligatoriu .

Ceterogender: un gen non-binar (n. ed. – care implică existența a mai mult de cele două
genuri, masculin și feminin) cu sentimente specific masculine, feminine sau neutre.

Ceterofluid:  ceterogender ale cărui sentimente specific masculine, feminine sau neutre
fluctuează .

Cisgender: sentimentul de a te identifica mereu cu genul (masculin sau feminin) care ți-a
fost alocat la naștere.

Demigender: se simte parțial de un gen și parțial de alt gen.
 Egogender: un gen a cărui experiență este atât de personală, încât nu poate fi descris decât
ca „eu”.

Existigender: un gen care există sau se simte prezent doar atunci când se face un efort
conștient de a-l observa.

Femgender: un gen non-binar, dar care e feminin în natura sa.

Gemigender: a avea simultan două genuri opuse, fluide, care creează un flux împreună.

Genderblank: un gen care poate fi descris numai ca un spațiu gol și alb, care apare în mintea
celui care îl experimentează atunci când vine vorba de gen”. etc
 VI. Capitolul 3- Modalități de abordare ale problematicii gender
în sociologie

Sociologii au abordat în mod diferit problematica gender. Contrar opiniilor formate in societate,
sociologul Emile Durkheim, de obicei nu dă importanță diferențelor dintre sexe în ceea ce privește
legea, infracțiunile comise și sancțiunile prevăzute.

Astfel, este conturată ineficiența stabilirii barierelor de diferențiere dintre bărbați și femei.

Max Weber este adeptul genului neutru, fără existența diferențelor de gen.

Judith Butler afirmă că „pentru a înţelege categoriile de masculin și feminin, trebuie să cercetăm
acele acțiuni repetitive (practici sociale) care sunt așteptate din partea celor catalogați drept bărbați
și femei”.

Karl Marx, Judith Lorber și Pierre Bourdieu au fost adepții ideilor feministe. În funcție de modul în
care s-a definit și s-a operat cu categoria de gen putem distinge cel puțin următoarele tendințe:

„sociologie empirică a genului care se manifestă prin asimilarea genului în cadrul

termenilor, conceptelor și discursului sociologic dominant (strategia adăugării). Sarcina
sociologiei este în acest caz de a suplimenta și completa cercetările anterioare. Se consideră
că prin rectificarea absențelor și distorsiunilor se poate obține o cunoaștere mai bună. În
special variantele pozitivist-funcționaliste aparțin acestui tip de sociologie a genului.
sociologie feministă a genului care explorează și propune în mod explicit o sociologie cu,
despre și pentru femei, considerând că nu este suficientă simpla adăugare a absențelor. Se
propune un separatism epistemologic (epistemologiile perspectivale) prin care se răstoarnă
logica masculină și se încearcă producerea unei cunoașteri mai bune bazate pe experiențele
femeilor (vezi și sociologie feministă). Inspirația de tip marxist este prezentă în această
zonă.
sociologie postmodernă a genului care, refuzând metateoriile, încearcă să rezolve dilema
asimilare vs. separatism transformând termenii disputei, dizolvând categoriile femeie sau
gen ca principii de fundamentare al teoriilor feministe, comutând accentul de la considerarea
identității de gen ca fundament al politicilor la chestionarea formării identităților și
proceselor de excludere (pledând pentru politici ale diferențelor) ”.3

3
Sociologia genului, disponibil pe Internet la adresa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologia_genului , accesat în
data de 12.12.2020.
 VII. Concluzii finale

Atunci când vorbim despre genuri, este evidentă distincția dintre abordarea sociologică și cea
prezentată de dicționar. De-a lungul timpului s-au evidențiat modalități de discriminare și de
diferențiere a indivizilor în funcție de gen, femeile fiind cele vizate, fiind considerate sexul slab.
Contribuția sociologilor a făcut ca vechile teorii, bazate pe idei preconcepute, să fie înlocuite de idei
feministe susținute atât de către comunitatea feminină, cât și de cea masculină, cristalizându-se o
mișcare ce susține egalitatea dintre sexe: feminismul.

Bibliografie

1. Sandu, Antonio, Elemente de sociologie. Sociologie generală. Sociologie juridică.

Metodologia cercetării sociale, ed. Tritonic, București, 2014.
2. Gen (sociologie), disponibil pe Internet la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gen_(sociologie), accesat în data de 30.11.2020.
3. Raț, Cristina, Curs Sociologie, Gen social. Modele culturale de feminitate și masculinitate.
4. Sociologia genului, disponibil pe Internet la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sociologia_genului , accesat în data de 12.12.2020.
5. Hartman, Edwin M., The ruffin series in business ethics, 1996, p.30.
6. Bruce, Di Cristina, Durkheim‘s Latent Theory of Gender and Homicide, British Journal of
Criminology,
https://www.researchgate.net/publication/31126395_Durkheim's_Latent_Theory_of_Gende
r_and_Homicide
7. Teoria Genului, disponibil pe Internet la adresa: http://stiripentruviata.ro/teoria-genului-
intrebare-exista-mai-mult-de-doua-genuri-raspuns-oricate/
8. Cristina Vaileanu, Viorica Rusu, Vasile Cantarji, Ghidul utilizatorilor statisticilor de gen,
disponibil pe Internet la adresa:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Gender/Gen_Guide_2008.pdf .