Balaur Carla, MD II, REFERAT ANTROPOLGIA MEDIA

Feminismul și Antropologia

În paginile ce urmează vom aborda unul dintre cele mai controversate idei din epoca
noastră, feminismul. Am ales această temă deoarece o văd ca pe o temă de mare interes, mai
ales în perioada noastră, fiind de mare impact în toate rândurile de oameni. Feminismul este o
încercare de rezolvare a unei probleme ce dăinue de mult prea mult timp pe mapamond.
În prima secțiune, vom începe prin a defini cele două noțiuni în distincție, mai apoi
abordându-le în paralel. Mai apoi vom răspunde unor întrebări care par la fără răspuns în
primă instanță, în final încercând să lămurim gravitatea problemei.

Feminismul

Feminismul este o doctrină teoretică și de acțiune care revendică lupta împotriva

inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea
rolului și drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundată cu simpla revendicare a unor
drepturi.
Termenul de ideologie este tratat cu destula zgârcenie în dictionarele feministe.
Absența sa din dictionare poate fi asemănată cu preferinta de teoretizarea diverselor tipuri de
feminisme: feminismul radical, socialist, liberal, marxist, multicultural etc. Una din
problemele pe care le ridica aceste subîmpartiri în interiorul feminismului este, pe de o parte,
ca nu întotdeauna respectivele categorizari au un continut strict ideologic. Poate ca acesta este
detectabil în cazul feminismului liberal, dar ce ne facem, de pilda, cu feminismul postmodern
sau cu feminismul existentialist, care sînt puse de unele autoare pe acelasi palier ca si
feminismul marxist, desi e greu de argumentat ca ele ar reprezenta o pozitie strict
ideologica?1
Este limpede ca orice teorie despre ideologie, fie ea scrisa de o autoare feminista, care
nu ia în consideratie sexismul, iese din aceasta definitie si, conform ei, nu poate sa capete
numele de „ideologie feminista”. Cu toate acestea, termenul de „sexism” este destul de
restrictiv si exista suficiente abordari feministe care chestioneaza inegalitatile de gen într-o
maniera mai nuantata. Unii dintre autori si autoare postmoderne ar putea, la rîndu-le, obiecta
în privinta esentialismului termenului de „sexism”. În acelasi timp, definitia de care vorbim

1
Feminismul ca și ideologie, MIHAELA FRUNZĂ
 Balaur Carla, MD II, REFERAT ANTROPOLGIA MEDIA

este si mult prea larga: potrivit ei, o lucrare de critica literara feminista care vorbeste despre
stereotipii sexiste este doar „ideologica”.

Antropologia

Antropologia se ocupă cu studiul științific al omului. Este o disciplină holistică din

două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile și tratează
toate dimensiunile umanității. În centrul antropologiei se află ideea de cultură și noțiunea că
aceasta reprezintă specia umană, că specia noastră și-a dezvoltat o capacitate universală de a
concepe lumea simbolic, de a preda și învăța astfel de simboluri în mod social și de a
transforma lumea și oamenii pe baza acestor simboluri.2

Antropologia feministă, punct de reper în antropologie?

Antropologia feministă este o abordare care urmărește să transforme producția de

cunoștințe, practicile de recrutare și rezultatele cercetării în antropologie apelând la teoria
feministă . Ea reacționează împotriva practicilor științifice care, într-o antropologie dominată
în mod tradițional de bărbați, tind să facă femeile invizibile - cum ar fi privilegierea studiului
activităților masculine, atenția selectivă acordată anumitor activități feminine mai degrabă
decât femeilor. Altele, asimilarea femeile către ființe naturale spre deosebire de bărbații
constructori de civilizații.

Pornind de la conştientizarea diferenţei sexuale şi de gen, precum şi a rolului jucat de
aceasta în structurarea identităţilor, poziţiilor şi relaţiilor sociale, feminismul academic s-a
dezvoltat şi el ca o expertiză a diversităţii. La rândul ei, în cazul nostru, antropologia
feministă are puncte de reper în antropologie şi în discursul multiplu al feminismului, dar
până la urmă ajunge să dezvolte propriile convingeri despre temele abordate şi dimensiunea
politică a subiectului.

După Penelope Harvey (1998) putem afirma, că antropologia genului doreşte să se
detaşeze de premisele politice ale feminismului, fiind paradigma în care discursul
antropologic utilizează conceptul de gen într- un sens analitic, descriptiv, renunţând la miza

2
DEFINIȚIE, WIKIPEDIA.COM, vizitat 18.06.2022, ora 18.22
 Balaur Carla, MD II, REFERAT ANTROPOLGIA MEDIA

politică a reprezentării femeilor drept o categorie socială aflată în poziţie subordonată în toate
culturile, timpurile istorice şi contextele sociale. 3

Există idei politice în idea feminismului în antropologie?

Presupunerea antropologiei femeilor, conform căreia subordonarea a tot ceea ce ţine

de feminitate ar fi o caracteristică universală a societăţii umane, nu se mai poate susţine,
consideră antropologia genului, şi în acest sens susţine că existenţa anumitor concepţii şi
practici legate de gen necesită la rândul lui explicaţii sociale.
Perspectiva marxistă le caută pe cele din urmă prin analiza impactului, pe care
societatea capitalistă o are asupra diviziunii sexuale a muncii în familie şi în instituţii extra-
familiale, iar analiza culturală depistează producţia simbolică a genului, sensurile,
semnificaţiile asociate cu feminitatea şi masculinitatea în diverse contexte sociale. Genul este
considerat a fi, deci, aspect al stratificării sociale, al dominaţiei şi al puterii (simbolice şi
materiale), dar şi dimensiune a identităţilor, una dintre mărcile fundamentale ale diferenţei.

De ce depășirea antropologie femeilor este așa dificilă?

Antropologia femeilor a pus sub semnul întrebării dacă subordonarea femeilor a fost
sau nu un fapt universal. Această dezbatere s-a opus lui Sherry Ortner, care a susținut ideea
unei asimetrii universale (interculturale) între bărbați și femei (în 1974), Eleanor Leacock  ;
aceasta din urmă a afirmat (în 1981) că subordonarea femeilor este un fenomen legat de
diviziunea sexuală a muncii în societățile industrializate și că este produsul relațiilor
capitaliste care a dominat modul de producție mondial prin colonizare.
Datorită modului, în care e tratat principiul asimetriei sexuale, căci acesta s-a încadrat
în efortul antropologic general de a combina descoperirea umanului universal cu identificarea
particularismelor culturale. Criticii acestei abordări au făcut uz de ipoteza societăţilor
egalitariste, presupus existente înainte de „contaminarea” lor cu capitalismul, în care munca
feminină, evaluată la fel de pozitiv ca şi cea masculină, ar fi completat activităţile bărbaţilor,
fără să localizeze femeile în poziţii subordonate. Dar depăşirea antropologiei femeilor nu este
atât de simplă. Unul dintre punctele problematice ale teoriei gender, regăsit şi în antropologia
genului, este construirea şi explicarea distincţiei dintre sex şi gen pe baza distincţiei dintre
natură şi cultură şi, implicit, presupunerea că sexul (diferenţa biologică între mascul şi
3
Alteritățile Antropologiei Feministe, studiu
 Balaur Carla, MD II, REFERAT ANTROPOLGIA MEDIA

femelă) este datul natural, pe care se clădeşte genul (diferenţa culturală dintre masculinitate şi
feminitate). Depăşirea abordării statice, , spre convingerea că întâlnirea dintre culturi şi toate
consecinţele sale trebuie de fapt luate în considerare în analiza antropologică, are un impact
important şi asupra antropologiei feministe. Atrage atenţia asupra nevoii de a interoga
condiţia şi statutul femeilor şi a regimurilor de gen la răscrucea dintre local şi global.

Marilyn Strathern susține că antropologia feministă, ca tradiție care provoacă curentul

principal, nu se poate integra pe deplin cu curentul principal: există pentru a critica,
deconstrui și provoca. În opinia mea, acest subiect este, în perioada noastră, mediatizat și
abordat atât de des, încât schimbarea va veni, treptat, dar sigur. Încă din secolul trecut
evoluția acestei probleme este considerabilă, iar cu ajutorul educării populației și
conștientizării problemei pe plan mondial, va fi o problemă de domeniul trecutului, în c eea
ce privește statele civilizate, trecând pe cealaltă parte a lumii, tot ce putem este să sperăm și
să ajutăm în răspândirea importanței temei abordate.

BIBLIOGRAFIE:

 Johnna Dominguez, Marsha Franks, James H Boschma, (ro) „  Antropologie

feministă  ” , despre antropologie ,24 aprilie 2017(accesat la 17 ianuarie 2021 )
 Amber Benezra , „Antropologie feministă” în manualul interdisciplinar
Macmillian: gen / natură ,2016
 Rachel Morgain , „Feminism și antropologie” , în The International Encyclopedia
of Anthropology , American Cancer Society,2018 p.  1–3
 „Alteritățile antropologiei feministe”, studiu
 „Feminismul pe mapamond”, Bettina Baumann, 8 martie 2019