Curs 13

Campania
electorală
 Ce este campania electorală?
Este un proces legal, constituțional, democratic,
încadrat în timp şi spațiu, prin care partidele
politice îşi prezintă şi promovează oferta politică,
printr-un demers
 persuasiv,
 ofensiv,
 concentrat,
 intens,
în vederea obţinerii puterii sau a cât mai multe
voturi
 Ce este campania electorală?
Campania electorală, finalizată prin ziua
votului, reprezintă un moment important,
esenţial:
 pentru partidele politice sau
 pentru oamenii politici,
 pentru jurnalişti
 pentru instituţiile de presă implicate
 Pentru partid și politician
Pentru partid – este un moment decisiv în lupta pentru
obținerea puterii politice
În regimurile democratice, alegerile se
produc la intervale regulate (4 ani, de
regulă), ciclul politic se structurează pe
această durată

Pentru politician – este un moment

al afirmării şi consacrării personale
Orice politician, oricât de important sau notoriu, nu poate
scăpa de proba votului direct,
Acesta îl validează, îi confirmă calităţile de om politic, îl
certifică şi consacră definitiv în arena politică
 Pentru jurnalist
Pentru jurnalist – un moment intens și prolific
din punct de vedere profesional
Este o perioadă bogată în subiecte
politice:
 întâlniri electorale,
 mitinguri anti sau pro,
 dispute şi scandaluri politice între partide,
grupări, facţiuni
Se dau atacuri sub centură, apar zvonuri şi bârfe
la adresa adversarilor, toate sub ochiul atent al
presei
 Pentru instituția media
Pentru instituția media – un moment profitabil
din punct de vedere publicistic și economic
 Publicistic, pentru că, în campanie, presa are
mai mare trecere şi succes – interes din partea
cititorilor (consumatorilor)
 Economic, pentru că în această perioadă se
vinde mai multă reclamă politică (interes din
partea publicitarilor)
 Tipuri de campanie electorală - 4
Campanii centrate pe partizani (ca. 1850 to 1960)
 Conceptul de bază - statul național
 Presă centralizată, de partid –
 Presă tipărită, interacțiuni față în față –
 Publicul țintă cheie în campanii: partizanii, membrii
de partid (pasivi)
 Instrumente: Presa scrisă, spectacole publice,
întâlnire cu candidatul,
 Paradigma dominantă: Logica de partid (organizare)
 Paradigma dominantă în media: Jurnalism orientat
spre probleme și puncte de vedere
 Tipuri de campanie electorală
Campanii centrate pe mase (ca. 1960 to 1990) –
 statul bunăstării – concept de bază
 Fluxuri de comunicare în două etape – de la
politicieni la presă, de la presă la alegători
 Există câteva canale de televiziune
 Publicul țintă cheie în campanii: Mase (pasive)
 Instrumente: Mesaje scrise, știri difuzate, sondaje,
reclame în ziare
 Paradigma dominantă: Logica media (reclama)
 Paradigma dominantă în media: Jurnalism strategic și
interpretativ
 Tipuri de campanie electorală
Campanii centrate pe grup (ca. 1990 to 2008) –
 statul concurențial – concept central
 mediatizare și fragmentare crescută –
 internet și mai multe canale TV
 Publicul țintă cheie în campanii: Grupuri vizate (pasive)
 Instrumente: Internet, email
 Paradigma dominantă: Logica de marketing
(personalizare)
 Paradigma dominantă în media: Raportare critică și
reflexivă
 Cauzele recentelor controverse ale campaniei:
Reglementări reduse privind cheltuielile campaniei și
reclamele politice în stil atac
 Tipuri de campanie electorală
Campanii centrate pe persoană (după 2008)
 statul digital – concept central
 Nișe și agende interconectate, conștientizarea publicului
modelată de algoritmi –
 Internet (rețele sociale), canale TV multiple
 Publicul țintă cheie: Persoane micro-țintite (mai active)
 Instrumente: Platforme web 2.0, exploatarea datelor
strategice
 Paradigma dominantă: Logica de dataficare (microanaliza
+ mobilizare)
 Paradigma dominantă în media: Jurnalism în rețea, hibrid
 Cauzele recentelor controverse ale campaniei:
Reglementări scăzute privind publicitatea în rețelele
sociale și confidențialitatea datelor
 Periodizare
Raportat la campania electorală, putem
identifica mai multe perioade distincte:
 înainte de alegeri
 în campanie
 în ziua votului
 la anunţarea rezultatelor
 după alegeri
 Înainte de alegeri
Înaintea declanşării procesului electoral, instituţiile de
presă sunt implicate în activităţi precum:
 analiza situației politice: relaţii şi conflicte
putere/opoziţie, protagonişti, raport de forţe,
context intern şi internaţional
 legi și reguli electorale noi, dacă este cazul, care va
fi impactul acestora, anticiparea unor schimbări în
comportamentul politic al alegătorilor şi aleşilor
 elaborarea și testarea de proiecte,
programe și strategii electorale
 Înainte de alegeri
 planuri de campanie ale partidelor politice:
figuri cheie, candidaţi noi
 evaluarea candidaţilor
 strategie de acoperire a știrilor (criterii pt. știri)
 strategie pentru dezbateri politice
 alcătuirea unei echipe de campanie
 desemnarea de responsabilități (ziua alegerilor,
prezența de vot, incidente, numărarea voturilor,
etc)
 În campanie electorală
În campania electorală, sarcina este de a difuza ştiri şi
alte materiale informative având conţinut electoral, a
urmări eventuale incidente, scandaluri, evenimente
excepţionale şi ale mediatiza într-un registru potrivit
Ştirile electorale
 în regim normal, cu regim de acoperire media clasică
 în regim special, cu regim de acoperire media special
– buletine speciale
Emisiuni sau ediţii speciale
 În campanie electorală
Determinarea potenţialului electoral (orice e posibil,
ce s-ar putea întâmpla, nu se schimbă nimic)
Difuzarea de sondaje de opinie
Planificare electorală:
 evenimente electorale
cunoscute/programate
 evenimente electorale proprii programate
 planificarea resurselor umane şi tehnice (pentru
evenimente, sondaje, numărarea voturilor)
 Strategii pentru situații
neprevăzute/accidentale
 În ziua alegerilor
În ziua alegerile, sunt de urmărit procesul de votare
şi numărarea voturilor
Procesul de votare:
 participare la vot: urmărirea evoluţiei pe intervale
orare, pe diferite zone, cartiere, secţii de vot,
raportul urban/rural, vremea şi influenţa ei
asupra prezenţei la vot,
celebrităţi la vot
 incidente la vot: rapoarte/site-uri
 birouri electorale, observatori, reprezentanţi ai
opoziţiei, oficiali/candidaţi nemulţumiţi
 În ziua alegerilor
Numărarea voturilor
 sondaje la ieşirea de la vot
 previziuni şi explicaţii
 comentarii şi reacţii: acces la politicienii
importanţi, contacte cu persoane cheie
Anunţarea rezultatului
 transmisiuni/ediţii speciale
 analize
 reacţii ale liderilor politici
 După alegeri
După alegeri sunt de umărit activităţi precum:
 elaborarea şi analizarea de materiale analitice
 dezbateri cu lideri, analişti
 analiza incidentelor din timpul votării/numărării
voturilor
 rezultate importante, surprinzătoare
 invingători şi perdanţi
 programul negocierilor
 debriefing-ul echipelor electorale: probleme,
succese/eşecuri, schimbări, îmbunătăţiri
 Temă pentru vacanță și
pentru mai departe!!!
Realizați un eseu prin care să vă
convingeți că de politică depinde și o
parte din viața voastră sau, la alegere, că
viața voastră depinde, în parte, și de
politică