Politica de marketing si marketing-ul politic in

campania electorala

La prima vedere, marketingul și politica par a nu avea nimic în comun. Să fie însă chiar
asa? În cele ce urmează te invit să trecem în revistă principalele asemănări și deosebiri
dintre marketingul politic, cunoscut nouă mai ales din campanile electorale și
marketingul cel de toate zilele, sau așa zisul marketing comercial.

Marketing politic sau cum să vinzi o imagine

Campaniile de marketing politic nu presupun altceva decât vânzarea imaginii unei

personalități politice sau a unui partid. Reclama publicitară și propaganda politică sunt
similare, amândouă având același scop: de a influența oamenii și a-i determina să
acționeze.

De alegerea instrumentelor de marketing adecvate depinde obținerea avantajului

competitiv – atât marketingul comercial cât și cel politic – urmăresc mărirea cotei de
piață și maximizarea profitului prin creșterea numărului de votanți sau a vânzării
produselor. Cuvântul cheie în ambele cazuri este îmbunătățirea și promovarea imaginii,
fie că vorbim de un produs/ serviciu sau de o persoană politică.

Specificul în marketing politic

Campania electorală reprezintă poate cea mai complexă campanie de promovare. Este
superioară față de o campanie comercială deoarece presupune o durată limitată în timp și
se caracterizează printr-un grad mai mare de acțiune, făcând apel adesea la tehnici de
marketing agresiv. O altă particularitate a marketingului politic electoral o reprezintă
simultaneitatea campaniilor.

Dacă atunci când se lansează un produs comercial pe piață, campania de promovare nu se

desfășoară neapărat simultan cu alte campanii de promovare ale celorlalte produse
concurente, campania electorală a unui candidat are loc concomitent cu toate campaniile
electorale ale contracandidaților săi. Adeseori campania electorală implică și resurse
financiare și umane mai importante decât în cazul unei campanii publicitare.

Structura campaniei electorale

Etapele unei campanii electorale se regăsesc în mare măsură în etapele unei campanii de
marketing obișnuite. Ca și în cazul unei campanii comerciale, o campanie electorală este
precedată de studii aprofundate de piață: cercetări în teren, analize statistice, etc. Pe baza
rezultatelor obținute se stabilesc temele agendei electorale, respectiv subiectele
importante pentru electorat.

Aceste teme vor trebui la rândul lor segmentate pe diferite criterii pentru a se adresa în
mod diferențiat categoriilor de electorat, în funcție de factorii de vârstă, venit, educație,
statut, stil de viață, caracteristici atitudinale ale electoratului etc. Vorbim astfel de
stabilirea targetului sau publicului țintă ce va determina modul în care se poziționează
produsul, în cazul nostru candidatul, față de celelalte alternative oferite
publicului/electoratului.

Una dintre greșelile frecvente în comunicarea politică din România este mesajul național.
Astfel, candidatul trebuie să cunoască acele segmente de votanți pe care se poate baza.
 Dacă partidul pe care îl reprezintă este unul de dreapta, candidatul nu își va începe
campania cu mesaje centrate pe protecție socială. Pe de altă parte, mesajul transmis, deși
diferențiat în funcție de publicul țintă, trebuie să fie unitar în ansamblul său, discursul,
faptele, aparițiile publice, ținuta trebuie să corespundă cu direcția, strategia politică
promovată.

Într-o manieră similară evaluării unei creații de publicitate, mesajele electorale vor fi
testate pe eșantioane reprezentative, vor fi monitorizate, analizate și li se vor aduce
îmbunătățiri dacă este cazul.

Analiza situației externe este importantă în evaluarea strategiei de propagandă politică și

presupune evaluarea “atuurilor și punctelor slabe” ale candidaților și ale campaniilor
acestora, precum și a propriei campanii. Diferențierea față de celelalte partide este
esențială, ceea ce se urmărește fiind ”the unique selling proposition”, acel ceva unic
menit să atragă voturi, și care de multe ori nu are de a face cu o decizie rațională, fiind
mai degrabă determinat de charisma candidatului, atitudinea sau imaginea promovată.

Mesajul și planul de comunicare în campania electorală

Atunci când construim o campanie de marketing politic vom porni de la cele patru
întrebări fundamentale, regăsite de altfel și în construirea mesajului publicitar:

 cui comunicăm?,

 cum comunicăm?,

 când și unde comunicăm?,

 ce comunicăm?

Probabil mai mult decât în alte campanii de promovare, campaniile electorale sunt
dominate de emoții. Publicul va vota de cele mai multe ori nu bazându-se pe rațiune ci pe
baza imaginilor conturate de media sau influențat de prototipurile existente. În termeni de
marketing vorbim aici de construirea unui concept de produs (product concept).
Loialitatea față de brand este prezentă și în marketingului politic.

De exemplu, un alegător poate să voteze un candidat doar pentru că susține partidul din
care acesta face parte.

Alegerea culorii joacă un rol important deoarece permite identificarea de la distanță. Ideal
este ca afișajul unei forțe politice să fie unitar în tot teritoriul în care se desfășoară
campania (aceeași culoare, aceeași poziționare a fotografiei, același font și același corp de
litera și slogan). De asemenea trebuie evitate afișele foarte încărcate. În mod normal într-
un afiș electoral are trebui să se regăsească numele candidatului, formațiunea politică,
sigla și un slogan scurt.

Ritmul de desfășurare al campaniei este și el foarte important, ținând cont că o campanie

electorală durează între 45 și 60 de zile. Mesajul trebuie dozat astfel încât să se evite
aglomerarea unor segmente sau trenarea campaniei în alte momente, ceea ce poate duce
la scăderea interesului electoratului față de candidat.

Noi trenduri pe piața din România: campania negativă și campania online

În România, partidele politice apelează tot mai frecvent la un model utilizat cu

preponderență în SUA, și anume la campania negativă, în care un candidat în loc să
discute despre promisiunile sale, defăimează și demontează argumentele
contracandidatului său.

Încet dar sigur, urmând trendul ultimilor ani, campania electorală online începe să câștige
teren și să devină complementară clasicelor afișe electorale, dezbaterilor televizate și
evenimentelor de campanie. Social Media apare astfel ca oportunitatea de realizare a
unei comunicări duale, dând posibilitatea cetățenilor de a se face ascultați. Elementele de
marketing viral pe Facebook în timpul campaniei electorale din acest an vorbesc de la
sine.

Politica brand-urilor politice

Interviu cu Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient

Orice as scrie in aceasta introducere despre doamna Aneta Bogdan ar fi prea putin
sau prea limitativ - chiar si faptul ca a fost invitata sa faca parte din juriul competitiei
internationale ReBrand 100™, ce are loc in SUA si care isi propune sa premieze cele
mai bune o suta de procese de rebranding din lume, sau ca la editia de anul trecut a
ReBrand 100™, Brandient a primit trei premii in categoria Merit pentru procesele de
rebranding al companiilor TVR, Europharm (GlaxoSmithKline) si Smartree.
O sa spun totusi ceva, si anume ca acesta va fi ultimul interviu realizat de mine pentru
IQads. Discutand cu dansa, am realizat definitiv ca vremea vorbelor a trecut. Pentru
aceia care se simt in stare, a venit vremea faptelor.

IQads:Exista un echilibru din punctul dumneavoastra de vedere intre evolutia brand-

urilor comerciale si a celor politice? S-a valorificat in aceeasi masura in zona politicului
expertiza pe care oamenii au acumulat-o pe brand-ul comercial?
Aneta Bogdan: Este clar ca brand-urile comerciale au evoluat in intelegerea lor mult
mai repede decat brand-urile de personalitati, brand-urile politice sau brandurile
organizatiilor non-guvernamentale. Ideea de a extinde conceptul de branding la alte
zone decat cele comerciale este relativ recenta. Relativ recent ne-am permis sa-l vedem
pe Iisus ca pe un brand sau sa ne gandim la al III-lea Reich ca la un brand. Brand-ul si
branding-ul politic au inceput sa fie subiecte la moda de putin timp si iti mentionez aici
doar doi jucatori importanti: natiunea americana, o "natiune de marketing", care si-a
construit imaginea nu numai pe brandurile comerciale devenite intre timp creatoare de
mai multa avutie decat tari cum ar fi a noastra, dar si pe branduri politice care au marcat
istoria lumii moderne, si clasa politica engleza care a hotarat recent ca partidele politice
si personalitatile politice trebuie sa-si schimbe discursul si ambalajul, astfel incat sa
trimita si semnalele unei tari moderne si atragatoare.

Branding-ul politic se bazeaza pe oameni si pe personalitatea acestora, asa ca este mai

greu de controlat decat branding-ul de servicii, spre exemplu. In branding-ul de servicii
inca, mai faci o carte a brand-ului ca sa impui disciplina si control, dar cand vine vorba
de o personalitate sau de un partid, cu o viziune destul de "punctuala" - ( viziunea lor e,
nu-i asa, cam din patru in patru ani?!!!) - cum poti sa cladesti sinergie si continuitate si
control? Cate partide politice cunosti care sa-si propuna sa vorbeasca despre viitor? Ii
auzi pe ai nostri vorbind de viitor? Sa fim seriosi! Nimeni nu vorbeste de viitor. Chiar
sunt curioasa cand vor exista primii reprezentanti ai clasei politice care vor vorbi despre
viitor de-adevaratelea! Viziunea, bat-o vina! Daca in brandingul comercial s-a acumulat
atat de mult knowledge ca exista deja specializari si retete (brandingul de retail, de fmcg,
de servicii bancare, de televiziune etc), in branding-ul politic este foarte greu sa aplicam
retete, desi sunt valabile multe reguli din zona comerciala. De ce e greu in brandingul
politic, comparativ cu cel comercial? Fiindca e usor sa controlam standardul produselor
si practic imposibil, sa controlam mintea si sufletul unei personalitatii politice. Cine
poate sa stranga sub umbrela unui partid oameni care au acelasi set de valori, aceeasi
viziune despre viata si despre relationare? Cine le poate controla lor mintile astfel incat
ei sa aiba un discurs coerent si sinergetic?...Fiindca natura umana poate bate orice
retorica de brand, orice pozitionare si orice set de reguli!
IQads:Totusi, uitandu-va pe piata politica din Romania si alegand raul cel mai mic,
care considerati ca este cel mai bine construit brand politic din ce avem pana acum? Ca
persoane, partide...

Aneta Bogdan: Nu stiu daca este construit, stiu doar ca i-a iesit. I-a iesit lui Basescu
din cauza carismei si din cauza contextului in care evolueaza acest brand. Din
perspectiva consultantului de brand, Basescu e un brand de incredere, fiindca el nu s-a
duplicat, nu si-a falsificat in nici un fel identitatea prin discursul pe care l-a sustinut.
Chiar daca ne place sau chiar daca nu ne place, chiar daca suntem de acord sau chiar
daca nu suntem de acord cu discursul lui, nu putem sa nu aplaudam suprapunerea
imaginii brandului Basescu peste identitatea brand-ului Basescu. Probabil ca este cel
mai bine pozitionat (a se citi "clar") brand politic al momentului… un brand puternic si
consistent, cu un grup loial si cu o imensa favorabilitate. Mai sunt si alte brand-uri
politice in mintea noastra in acest moment: Iliescu, spre exemplu, un brand politic
puternic si el (si in scadere, evident), dar de cu totul si cu totul alta facura decat Basescu,
desi are si el carisma. Pentru un anumit target.

IQads:Dar la brand-ul Iliescu nu putem asuma, intr-o mai mare masura, demersul unei
constructii intentionate?

Aneta Bogdan: In orice brand, inclusiv la Basescu, din momentul in care exista un
succes, incepe o constructie constienta. Este clar ca brand-ul Iliescu a evoluat fata de
cum era... Iliescu, asa cum este acum, este capabil de a naste si alti asociatori de brand
decat acum 10 ani.
In ceea ce priveste branding-ul politic romanesc, au existat pierderi importante -
PNTCD putea sa fie un brand reprezentativ pentru tara asta, pentru ca era un brand al
traditiei si al respectului pentru valorile de familie, pentru valorile nationale, ceea ce
rezona foarte bine cu psihicul romanesc. In acest esec a contat foarte mult moartea
prematura a adevaratului lider, care ar trebui sa fie un mentor, un role-model pentru
intreaga clasa politica. Asta e problema in branding-ul politic romanesc: avem cateva
brand-uri carismatice, cu mult succes si de valoare, dar nu avem inca modele (role-
model) - nici chiar Basescu nu este un brand care sa fie "role-model". Nu avem acele
branduri aspirationale, capabile sa marcheze memorabil viitorul unei natiuni. Suedezii,
nemtii, englezii au avut la un moment dat in istoria lor recenta, leaderi care au fost atat
de vizionari, incat pur si simplu au marcat destinul nu numai al propriilor tari. Nu avem
asa ceva in acest moment.

IQads:O parte, uneori consistenta, a bugetului de marketing al unei companii

internationale ce are in portofoliu unu sau mai multe branduri este alocata cercetarii fie
calitative, fie cantitative. In ce masura partidele politice de la noi sau oamenii politici
folosesc astfel de cercetari inainte de a lansa o campanie electorala/de publicitate?

Aneta Bogdan: Este foarte sigur ca PSD-ul a folosit foarte multa cercetare in ultimii
ani. Cred ca asta se datoreaza si prezentei unui foarte valoros om de cercetare si analiza
langa ei - Alin Teodorescu. Este neprofesional ca in acest moment al secolului XXI sa
vorbim de marketing fara cercetare. Suntem obligati sa cautam tot timpul certitudini
(atat cat pot fi ele). Un om de marketing care nu cauta insight-uri, care nu se raporteaza
la statistica, la cazuistica, nu este om de marketing. Cu atat mai mult cand vine vorba de
brand-uri politice, fiindca acestea nu-si pot da seama cum stau, pentru ca nu vine "omul
din vanzari" sa spuna "Mama, ce tare am vandut luna asta!". Nu poate sa-si dea seama
dupa aplauze si nu stie daca este injurat sau este aplaudat in casele noastre, atunci cand
isi rosteste discursul la tv. Research-ul este singurul instrument care il ajuta sa stie cum
sta. Cum a vandut, cu alte cuvinte.

IQads: Cum stam din punctul de vedere al firmelor de consultanta care sa ofere servicii
profesionale pe zona comunicarii politice sau a branding-ului politic?

Aneta Bogdan: Stam foarte slab, de aceea se si apeleaza la "dincolo". E o specializare

inca ne-existenta pe piata romaneasca, desi cerere exista. Cand noua administratie si-a
inceput activitatea, am avut cateva cereri de a lucra branding politic si branduri politice,
dar am refuzat , pentru ca nu ne ocupam de asa ceva si nu avem experienta in asa ceva.
Iar cand clientii mi-au cerut sa le recomand pe cineva, nu am prea avut decat solutii la
nivelul unor free lanceri, nu si la nivelul unor companii specializate in livrarea acestor
servicii. Cred ca este o nisa interesanta acest branding politic si sunt sigura ca este si o
buna oportunitate de business. Exista cativa specialisti, pacat ca nu isi construiesc
companii in jurul competentelor lor. Acest lucru ar putea profesionaliza dintr-o anumita
perspectiva chiar clasa politica, cea care prefera inca sa plateasca aceste servicii prin
promisiuni de favoruri post alegeri… Cred ca daca ar exista astfel de companii
specializate de consultanta, asa cum exista deja in brandingul comercial, oamenii
politici ar intelege ca trebuie sa plateasca "ceva" ca sa obtina "ceva". Si daca ar plati din
buzunarul lor, poate ar fi mai atenti si la ceea ce spun, la cum se imbraca, la ce planuri
fac, la ce promisiuni fac, la cat de tare dezamagesc sau la cat de tare entuziasmeaza.

IQads: Pentru unii obsevatori, a fost surprinzatoare evolutia presedintelui Traian

Basescu in ultima perioada raportata la comunicarea pe care a avut-o el si pentru ceea ce
insemna "produsul Basescu" cu care eram obisnuiti. Putem vorbi de o repozitionare a
brand-ului Basescu?

Aneta Bogdan: Acum este vremelnic sa comentam, dar toti simtim ca exista deja o
fisura intre discursul frust si credibil al alegerilor si ultimele discursuri "dirijate". As
astepta un picut, fiindca a fost si un context... Cred ca una dintre problemele dansului
este asocierea cu oameni cu credibilitate/reputatie profesionala fara relevanta, ca sa
spunem elegant. Faptul ca domnul Plesu a renuntat la pozitia pe care o avea, spre
exemplu, inseamna pentru un mare numar de oameni de business, de oameni tineri, de
intelectuali, un semnal ca brandul Basescu poate dezamagi… fiindca oricum am da-o,
brand-ul Plesu este mai puternic decat brand-ul Basescu, datorita simplului motiv ca nu
este unul punctual, este unul pentru totdeauna si unul mult mai controlabil decat cel
care are in spate un produs politic. Brandurile culturale sunt dintre cele mai longevive
branduri de celebritate, prin comparatie cu cele sportive sau politice. Un om politic
inteligent se va inconjura de oameni cu brand puternic si oameni cu reputatii
profesionale si umane impecabile. Este ceea ce in comunicare numim endorsement,
adica transfer de reputatie. Nu cred ca se repozitioneaza, doar ca descoperim pas cu pas
intreaga matrice a brandului…

IQads: Au fost cateva miscari aparent confuzante si din partea premierului Tariceanu si
vroiam sa va intreb in ce masura considerati ca aceste schimbari de directie pot fi
asociate si cu o lipsa de consiliere de marketing.
Aneta Bogdan: Domnul Tariceanu are nevoie de un consilier in imagine care sa-i
spuna: "Nu ai voie ca in decurs de 10 zile sa-ti schimbi cuvantul … de mai multe ori
chiar… fiindca asta ataca exact atributul cel mai important al unui brand politic -
credibilitatea, seriozitatea!" Eu corespondez constant cu domnul Wally Olins, datorita
faptului ca dansul este interesat de rebranding-ul acestei tari (ca si mine, de altfel). I-am
scris cand domnul Tariceanu si-a anuntat demisia. I-am spus ca imi pare rau, dar
probabil licitatia aceea care se tot anunta va mai astepta, fiindca Primul ministru
demisioneaza si comisia care se ocupa de organizarea licitatiei este sub tutela guvernului
(desi noi am recomandat sa nu fie legata, sa nu fie sub o umbrela politica, fiindca uite ce
se intampla: cade guvernul, vine un alt guvern, se infiinteaza o alta comisie si tot asa). I-
am spus ca proiectul s-ar putea sa se mai prelungeasca. Wally mi-a raspuns ca asa s-a
intamplat si in Polonia cat timp proiectul a fost sub tutela guvernului. A treia zi i-am
scris din nou : "Wally, premierul nostru spune ca nu mai demisioneaza"… a patra zi, ba
totusi si- a dat cuvantul ca demisioneaza, .." era ca un fel de soap-opera... Wally a plecat
in concediu, dar asistenta lui mi-a raspus cu un umor tipic britanic: " Aneta, headline-ul
ala cu <Simply Surprising> e foarte bun, draga!". De acord cu ea, desi prefer sloganul
lansat de Mandruta cu ocazia primei editii a conferintei BrandRo "Romania, nu-ti vine
sa crezi". Cinic, nu?

Este clar ca domnul Tariceanu, care mie imi pare un om care stie sa faca management
nu a acordat o atentie prea mare brandului Tariceanu, adica reputatiei numelui
dansului. Poti sa fii spectaculos, poti sa fii frumos, poti sa fii inteligent si iscusit, plin de
umor sau sa ai o gramada de alte calitati, daca nu esti credibil, lumea te va ignora si te va
uita. Avem nevoie de certitudini in viata, ca sa ne simtim in control. In relatiile cu
oamenii, avem nevoie de certitudini.

IQads: In campania electorala pentru alegerile parlamentare din 2004 sau alegerile
pentru functia de primar al Capitalei, a fost socanta diferenta intre spiritul curajos si
tacticile de guerilla ale Aliantei si aproape lipsa oricarei reactii din partea PSD - o lunga
perioada de timp - urmata de un atac virulent pe ultima suta de metri, (ultima
saptamana, ultimele doua saptamani). In ce masura considerati ca aceasta schimbare
radicala de ton al comunicarii a facut bine sau rau PSD-ului sau candidatului Mircea
Geoana?
Aneta Bogdan: I-a facut rau, e clar ca i-a facut rau, s-a vazut in rezultatul final, insa
aici iti poate raspunde cineva care s-a uitat pe sondajul zilnic, pe sondarea perceptiei
zilnice si a hotarat la un moment dat, pe baza acelor rezultate, sa faca un anumit pas.
Acum, pasul asta agresiv, de tipul celui pe care l-ai mentionat tu, nu prinde foarte bine
pe mentalul romanesc. Cred ca daca PSD-ul ar fi iesit si ar fi spus "Nimeni nu-i perfect,
am mai si gresit, dar am invatat din greselile noastre!" poate ca ar fi avut cel putin o
campanie decenta si credibila care sa nu le stirbeasca si mai tare imaginea. Chiar daca
nu le-ar fi adus castigarea alegerilor. In branding important este sa acumulezi tot timpul
ceva, nu sa distrugi. Mircea Geoana, pe care eu il simpatizez in mod deosebit, cred ca a
fost gresit consiliat in timpul campaniei. El este un om capabil de opinii interesante, de
idei interesante si de o forma eleganta de a relationa cu oamenii. Ei bine, este clar ca el a
intrat intr-un rol care nu era al lui si asta l-a costat foarte mult, fiindca nu a fost credibil.
Nu, nu este o rusine sa fii diplomat. De cand trebuie sa porti musai si neaparat pantofi
de 20 de euro ca sa te iubeasca poporul? Poporul il iubeste si pe ala care are pantofi de
1000 de euro in picioare, daca pantoful ala i se potriveste personalitatii sale. Or, daca
acel om conduce diplomatia romana, inseamna ca ar trebui sa ne bucuram ca ne
reprezinta in acest fel si ca nu suntem niste neica-nimeni de la coada Europei de Est.
Trebuie sa spui cine esti. Mircea e un diplomat. Si asa va ramane. Poporul nu e
prost,este o falsa premiza. Stiu asta din publicitate, dar nu e locul s-o dezvolt aici. Orice
om are aspiratii.

IQads: Cred ca s-a mizat pe ideea ca in Romania, la nivelul perceptiei publice, inca nu
este legitimata bogatia sau traiul bun...

Aneta Bogdan: Pai a avut grija Iliescu de chestia asta. Asta a fost discursul lui preferat,
care este o prelungire a discursului comunist. Acela prin care cineva care este bogat
trebuie ca este fie rau si prost, si hot, drept care trebuie sa fie antipatizat de populatie.
Lucrurile se mai schimba si, atentie, ca se ignora tanara generatie! O ignora toti, de aia
nici n-o prind la vot. De ce nu dau mesaje pentru tanara generatie? De ce nu iese tanarul
politician carismatic si vizionar care sa vorbeasca despre viitorul tinerilor? Si atunci n-ar
mai avea astfel de probleme ca trebuie neaparat sa vorbeasca intr-un anumit fel - a se
citi "de masa". Tinerii sunt multi in tara asta, doar ca nu voteaza. Nu voteaza, fiindca
ceea ce li se spune, ei nu aud, nu aud pentru ca ceea ce li se spune nu face parte din
universul si din asteptarile lor.

IQads: Pare ca exista o moda in ultimul timp in Romania, corelat si cu perspectiva de a

intra in UE, de a schimba denumirea, de a face rebranding de partide, dar din ce se
constata, in afara de o denumire schimbata, multe lucruri la nivel de consistenta nu
exista...

Aneta Bogdan: Filosofie, viziune...nimic. Adica tu te numesti Partidul Conservator. De

ce ar trebui sa cred lucrul asta? Da-mi un singur rationament. Exista ceva acolo - in
retorica ta, in faptele tale, in comportamentul tau - care sa ma duca cu mintea la valorile
conservatoare (occidentale)? Nu. PSD-ul, vorbeste si el de rebranding. Poate doar o
cosmetizare! Derivata din schimbarea leaderului. Alianta? O suma de entitati si nu o
entitate.

IQads: Din punctul asta de vedere cred ca ar fi fost cel putin interesant sa vedem cum
ar arata rezultatele acestor alegeri anticipate pentru foarte multe partide ale caror
denumiri cetatenii nici macar nu le mai stiu.

Aneta Bogdan: N-au trecut primul hop de brand awareness. Ca sa fii votat, inainte de
toate, trebuie sa fii cel putin cunoscut, trebuie sa se stie cine esti.

IQads: O ultima intrebare, care are cumva legatura cu situatia internationala. Traim
intr-o perioada terorismului international pe de o parte si a cataclismelor naturale pe de
alta parte. Aceste eveniment brutale repozitioneaza tari si schimba in mod brutal
imagini construite cu greu in zeci sau sute de ani. Se mai poate construi un brand de tara
in conditiile astea?

Aneta Bogdan: Se poate construi, pentru ca brand-urile se construiesc in context. Nu

poti sa scoti brand-ul din context. Numai ca pe noi nu contextul ne omoara, ci faptul ca
nu exista nici un lider politic care sa creada in nevoia de refacere, de improspatare a
imaginii Romaniei. Basescu ar fi trebuit sa fie cel care intr-adevar sa se raporteze la
nevoia de rebranding, asa cum orice CEO are in responsabilitatile sale zilnice
construirea reputatiei companiei lui prin brand. Am ajuns sa fim dati ca exemplu
(negativ) de fostul prim-ministru al Estoniei (unul dintre ei) care intr-un interviu, pe un
site, isi amintea de un prim ministru roman care si-a inceput de mai multe ori discursul
la Bruxelles cu "Noi suntem dupa o perioada de comunism si saracii de noi...Vai, saracii
de noi si iar saracii de noi!". Ei bine, gandeste-te ca esti un seful unei companii si ca
discursul tau este "Vai, saracii de noi ce greu ne e!", cum sa aiba incredere in tine clientii
sau investitorii - sa vina si sa cumpere sau sa investeasca?

Problema branding-ului de tara romaneasca este ca, din prea multa expunere media, s-a
uzat atat de tare, ca pare un fel de fotbalul, de publicitate la care ne pricepem cu
totii...Cati dintre cei care tot vorbesc despre asta stiu ca nu-i vorba de logouri, sloganuri
si campanii de publicitate, ci de programe politice, sociale si economice care sa
demonstreze o promisiune unica si relevanta a acestei tari? Noi inca suntem in stadiul in
care credem ca avem nevoie de briefuri pentru campanii de advertising! Nu exista un
lider politic care sa creada si sa doreasca sa-si lege numele de acest proiect. Exista
comisii. Ai mai auzit de mari proiecte facute de comisii? Nu comisiile fac proiectele intr-
o companie, ci echipele conduse de un om. Un project-manager. Cu el lucreaza zeci, sute
de oameni. Si sunt platiti pentru asta. Si responsabili. Uite! Cat a trecut? Opt luni de zile
din noua administratie si nu s-a facut nici un fel de progres in inceperea procesului de
rebranding. Mai mult decat atat, toata lumea scrie, toata lumea are un punct de vedere,
"toata lumea" - atentie, mare pericol - pozitioneaza tara in ce-i trece prin cap.

Trebuie adus un consultant dinafara tarii, care cu obiectivitate sa aleaga dintre zecile de
pozitionari posibile la intretaierea competentelor si a ambitiilor nationale, totul inramat
in contextul extern. Nu e simplu, dar nici complicat nu e, iti trebuie logica, iti trebuie
stiinta, experienta, pasiune si credinta ca sa poti face chestia asta. Cand am inceput
proiectul de rebranding TVR, radea toata lumea si zicea ca n-o sa miscam nici 5
centimetri chestia asta. Si uite ca s-a miscat! Uite ca unii dintre cei mai mari
profesionisti in branding din lume au premiat acest proiect, si uite ca daca te duci in
TVR acum o sa auzi vorbind despre "sa facem noua grila de programe dupa ceea ce ne
dicteaza pozitionarea de marketing a fiecarui canal etc", sau ca "nu facem aceasta
emisiune fiindca nu se potiveste brandului TVR". Iti vine sa crezi ca televiziunea publica
vorbeste in felul asta? Uite ca vorbeste. A luat ceva timp, si o sa le mai ia, ca nu se
intampla de pe o zi pe alta!
Cat timp un Basescu sau un Stolojan sau un Plesu nu-si vor lega numele de proiectul de
rebranding de tara, nu are rost sa aruncam banii! Trebuie un lider pe care sa il
recunoasca populatia, pe care sa-l recunoasca clasa politica, pe care sa-l recunoasca
clasa de business, in care sa se recunoasca tanara generatie, diaspora si care sa zica:
"Asta e proiectul meu, responsabilitatea mea si imi pun numele langa el!" Ceea ce nu
inseamna ca el trebuie sa-l faca. Il face o echipa executiva, platita pentru asta. El trebuie
doar sa aiba viziune, sa faca planuri de viitor… Aici e marea amenintare a branding-ului
politic romanesc - obiectivele de termen lung. Branding-ul ca filosofie, este calatorie de
drum lung...

Viorel Cataramă: PNL ar fi trebuit rebranduit după

fuziunea cu PDL
Partidul Naţional Liberal (PNL) ar fi trebuit rebranduit dup ă fuziunea
cu Partidul Democrat Liberal, a declarat, joi, la Reşi ţa, Viorel
Cataramă, candidat la preşedinţia PNL. "Noi, Partidul Na ţional
Liberal, avem o problemă astăzi şi anume rezultatul slab ob ţinut la
alegerile parlamentare. Acest rezultat a fost cauzat de faptul c ă,
după efectuarea fuziunii cu PDL, noi nu am rebranduit partidul şi nu
am făcut un marketing politic care să ţină permanent în aten ţia
opiniei publice ideea că suntem un partid nou. Întrucât nu am f ăcut
acest marketing, întrucât am luat numele partidului cu un bazin
electoral mai mic decât al celuilalt partid, teoretic vorbind, am
ajuns să fim percepuţi de opinia publică din întreaga Românie ca
fiind vechiul PNL. Adică vechiul PNL este, ast ăzi, noul PNL. Aceasta
e percepţia, iar vechiul PNL, în ultimii 27 de ani, nu a trecut
niciodată de graniţa celor 20 de procente, când a mers singur în
alegeri, în timp ce Partidul Democrat Liberal a avut un an de glorie,
în 2008, când, în baza unui program liberal de centru-dreapta
autentic, a obţinut 35 de procente şi a câştigat alegerile. Sigur,
acest partid a făcut, apoi, câteva greşeli, care l-a coborât în
opţiunile electoratului", a explicat Viorel Cataram ă, conform
Agerpres.

Acesta a subliniat că, din păcate, toţi cei trei candida ţi la preşedin ţia
partidului vin din vechiul PNL, fapt pentru care exist ă o singur ă
direcţie pe care partidul poate acţiona eficient, respectiv
rebranduirea partidului. "Acest lucru se poate face doar ieşind pe
scena publică, după congres, cu un lider şi cu un program
considerate ca fiind şoc, liberale de centru-dreapta, care s ă nu
negocieze sub nicio formă principiile liberalismului cu stânga
populistă, socialistă", a afirmat Cataramă.

Potrivit candidatului la preşedinţia PNL, dezbaterea de idei şi chiar

o anumită confruntare în perioada congresului este benefic ă pentru
partid, deoarece poate conduce la un program al partidului foarte
închegat şi coerent, de natură să capteze interesul opiniei publice.
"În calitatea mea de candidat, după ce am fost prin ţar ă, v ă spun c ă
nu există riscul divizării partidului sau al apari ţiei vreunui partid de
genul Theodor Stolojan ori Tăriceanu. PNL va continua s ă
funcţioneze unit după alegeri", a subliniat Viorel Cataramă.

Ziua în care PDL s-a dizolvat în PNL. Cele

două partide au aprobat protocolul de
fuziune. La intonarea imnului național a
fost omisă a doua strofă, care conține
cuvintele "un nume de Traian"

Astăzi, de ziua lui Vasile Blaga, în sala „Unirii”, în Congresul de fuziune PDL-PNL,
democrat-liberalii au spus, oficial, „Adio, PDL!”. De la eveniment a lipsit fostul
președinte al PDL, Emil Boc, care a spus că nu poate asista la „funeralii”. Supărată
că la ședința PDL nu i s-a dat cuvântul, nici Monica Macovei nu a mai intrat în sală
să asiste la nașterea noului partid. Acesta se va numi PNL. La prezidențiale, din
cauza timpului scurt pentru formalizarea fuziunii, se va merge în alianță, care se va
numi Alianța Creștin Liberală. Congresul comun a fost deschis de secretarul
general al PDL, Gheoghe Flutur, care a anunţat intonarea imnului naţional. Acesta
a conţinut două strofe, respectiv prima şi a treia, fiind omisă a doua strofă care
conţine cuvintele "un nume de Traian".

Lucrările au fost închise pe acordurile „Verde-nrourat”, imnul PDL-ului, care de acum va

fi al PNL-ului. În timp ce democrat-liberalii au cântat și aplaudat cu foc, majoritatea
liberalilor nu știau versurile. Dintre toţi liberalii, Ludovic Orban era cel mai entuziasmat,
restul mulțumindu-se să aplude. "Sala Unirii a primit rând pe rând trei partide şi ieşim un
singur partid. Nu uitaţi, peste 105 zile, bătălia la prezidenţiale", a încheiat Congresul,
secretarul general al PDL, Gheorghe Flutur.
„Azi s-a născut marele PNL”
Pe scenă au stat membrii din conducerea PNL şi PDL, aproximativ 100 de persoane.
Liberalii şi democrat-liberalii s-au așezat aleatoriu, fără să existe o distincţie în funcţie de
partidul din care fac parte. În sală delegații nu au apucat toți locuri. Prin urmare, unii au
fost nevoiți să stea în picioare sau chiar pe hol.
Președintele PNL, Klaus Iohannis, a fost poftit la microfon. El i-a urat “La mulți ani!” lui
Vasile Blaga și le-a mulțumit tuturor celor care au pus umărul la nașterea noului partid.
Fuziunea cu Partidul Democrat Liberal nu trebuie privită ca o diluare a identităţii
liberale, ci, dimpotrivă, ca o întărire a sa, a arătat Iohannis. El a mai spus că îşi
doreşte ca demnitatea de şef al statului să presupună mai multă sobrietate, “mai
puţin spectacol şi mai puţină gălăgie”.
„Azi s-a născut marele partid al Dreptei româneşti, marele Partid Naţional Liberal.(..)S-a
spus adesea că trăim într-o ţară în care interesul pentru spectacol este mai mare decât
interesul pentru normalitate. Nu cred că este adevărat. Politica trebuie să producă
rezultate, nu un spectacol steril. Pe cetăţeanul simplu sunt convins că îl interesează
siguranţa, ordinea, performanţa în administraţie, învăţământ sau în sănătate. Este
de datoria noastră, a marelui partid al dreptei, să facem din România un stat modern,
bazat pe un model liberal de dezvoltare. Acest lucru este posibil dacă ne îndeplinim
obiectivele strategice, anume de a câştiga preşedinţia României şi de a asigura un ciclu de
guvernare pe zece ani”, a afirmat Iohannis.
El a mai spus că își dorește ca valorile să fie respectate, și nu mai vrea ca intelectualii să
fie umiliţi şi sfidaţi. “ Nu mai vreau ca diversele categorii sociale şi profesionale să fie
puse pe picior de război, să fie instigate una împotriva celeilalte (…) Vreau mai puţin
spectacol, mai puţină gălăgie şi, mai ales, cred că este nevoie de mai multă sobrietate în
exercitarea funcţiei de preşedinte”, a susţinut Iohannis.
Nici ADA 2, nici CDR 2
La rândul său Vasile Blaga, a ținut să sublinieze că liberalii și democrat-liberalii s-au
adunat pentru prima dată împreună, și că noul partid născut astăzi nu va fi nici ADA 2,
nici CDR 2. "Ce construim noi astăzi nu este Alianţa Dreptate şi Adevăr 2, nu e nici CDR
2, astăzi am semnat împreună certificatul de naştere a celui mai mare partid de centru-
dreapta", a spus Blaga, precizând că noua construcţie politică va fi făcută cu înţelepciune
şi că nu vor fi arse etapele, dar nici "gazul".
El arătat că ambele partide au făcut concesii pentru a-şi atinge obiectivele şi că "mai
presus de Blaga şi de Iohannis" stă necesitate de a crea un mare partid de centru-dreapta
contrapondere la PSD.
PSD este cel mai nereformat partid dintre toate partidele foste comuniste, din
statele membre europene şi este un partid "cu apucături autoritare", a mai declarat
Vasile Blaga, adăugând că Victor Ponta este în "derută" şi va fi înfrânt.
"Nu e niciun secret în această sală se află viitorul preşedinte al României. În câteva
zile vom decide împreună cine este candidatul comun al celor două partide la
prezidenţiale", a mai spus Vasile Blaga, arătând că, din momentul în care se va hotărî
împreună care va fi acest candidat, liberalii şi democrat-liberalii îl vor susţine.
Predoiu: Domnule Ponta, ceasul dvs a început să ticăie
Când pe scenă a urcat Cătălin Predoiu, pedeliștii l-au plaudat în picioare. „Stați
întâi să vedeți ce am de spus”, și-a început Predoiu discursul. De emoții a uitat în ce
zi suntem. "Suntem în 27 iulie,în 26 iulie, mă scuzați, am anticipat, ora două fără
zece. Domnule Ponta, ceasul dumneavoastră a început să ticăie, în 26 iulie, la două fără
zece, ceasul victoriei nostre a început să bată", a spus Predoiu.
El a vorbit delegaţilor celor două partide, PNL şi PDL, despre măsurile care trebuie luate
pentru economia socială de piaţă, dar şi pentru solidaritatea socială, despre elaborarea
legilor pentru IMM-uri, "legi drepte", despre asigurarea independenţa justiţiei şi despre
nevoia de încredere în magistraţi. "Unirea noastră în sala Unirii din Palatul Parlamentului
înseamnă ruperea definitivă de trecutul comunist şi post-comunist", a mai spus Predoiu.
El a mai spus că şi-a asumat proiectul prezidenţial şi că va lupta pentru victorie,
anunțând că vor face "Crăciunul împreună la Cotroceni".
“Nu voi face niciun pas înapoi, voi lupta să fiţi mândri de mine. Vom alege cea mai bună
soluţie pentru partid, fie eu, fie domnul Iohannis. Vreau să vă promit că, indiferent cum,
în ce formă, cât de greu îmi va fi sau nu, mă veţi avea alătur şi împreună vom face
Crăciunul la Cotroceni", a afirmat Predoiu, candidatul PDL la prezidenţiale. El a spus că
România nu va aparţine PSD şi lui Victor Ponta. PDL a fost condus cu "doctrina Vasile
Blaga", care a pus unitatea partidului înaintea oricăror ambiţii personale şi care va duce
partidul la Palatul Cotroceni.
Prim-vicepreședintele PNL, Ludovic Orban, le-a mărturisit colegilor că a înțeles de
ce au dorit să țină Congresul comun pe 26 iulie. “Am aflat că astăzi, 26 iulie, să îi
facem un astfel de cadou lui Vasile Blaga. Îi doresc la mulţi ani şi să avem victorie( sala
aplaudă în picioare).Trebuie să vă spun că eu consider că ziua de azi e un cadou nu doar
pentru Vasile Blaga, dar şi pentru România”, a spus Ludovic Orban.
Protocolul de fuziune dintre cele două partide s-a aprobat unanimitate. Liderii PNL şi
PDL, Klaus Iohannis şi Vasile Blaga, au dat mâna în aplauzele sălii.
Înainte de Congresul comun,democrat-liberalii s-au reunit în şedinţa Convenţiei
Naţionale a PDL, de ziua de naştere a preşedintelui Vasile Blaga, căruia secretarul
general al partidului, Gheorghe Flutur, i-a urat să aibă "cel mai mare partid de
centru-dreapta" din istoria celor 20 de ani.
Ce-a rămas din PDL
Numele noului partid va fi PNL, iar democrat-liberalii vor trebui să se mulțumească
cu imnul „Verde înrourat” și sediul noului partid: Aleea Modrogan, nr. 1. Practic,
democrat-liberalii au pus capăt unei istorii de 21 de ani.
Partidul Democrat s-a înființat în mai 1993, fiind succesorul Frontului Salvării Naționale.
În 2007, își schimbă denumirea în Partidul Democrat- Liberal, după ce a fuzionat cu
Partidul Liberal- Democrat, formațiune desprinsă din PNL, condusă de Theodor Stolojan
și Valeriu Stoica. În cei 21 de ani, democrat- liberalii au dat numeroși miniștri, primari și
președinți de consilii județene, fiind supranumit la un moment dat, chiar și „partidul
primarilor”, un premier - Emil Bocși un președinte pentru două mandate - Traian
Băsescu.
Vasile Blaga rămâne cu PDL în suflet
Primarul Clujului, Emil Boc, fost președinte al PDL, a afirmat, ieri, că nu este de acord
cu fuziunea și că nu va participa la Congres, lucru pe care l-a și făcut. “Dintr-odată, el nu
mai poate după numele de PDL. La mine în suflet e PDL, eu m-am dus și am înscris
partidul, nu dânsul”, i-a transmis Blaga. Nici fostul lider al PNL, Crin Antonescu, nu va
participa la congresul de fuziune, el fiind în vacanță.
Înaintea congresului comun de fuziune, PDL s-a întrunit în Convenţia Naţională
Extraordinară a partidului, pentru a ratifica fuziunea prin absorbţie cu Forţa Civică, a lui
Mihai Răzvan Ungureanu, iar MRU și Andrei Chiliman au devenit, oficial,
primvicepreședinți ai PDL.
Șapte dintre vicepreședinții PNL vor avea statutuldeprim-vicepreședinți asimilați în
structura de conducere comună cu PDL: Răducu Filipescu, Ludovic Orban, Teodor
Atanasiu, Dan Motreanu, Marin Almăjanu, Alina Gorghiu și Cristian Bușoi.
De asemenea, în structura de conducere a PNL de după fuziune, vor intra, pe lângă
membrii Biroului Permanent al PNL, şi preşedinţii primilor zece organizaţii în ordinea
descrescătoare numărului de voturi obţinute la europarlamentare, dar care nu au funcţii de
vicepreşedinte, precum şi liderii grupurilor parlamentare şi liderul delegaţiei de
europarlamentari, Adina Vălean.
Democrat-liberalii și liberalii, însă, vor merge la alegerile prezidențiale în Alianța
Creștin-Liberală, care va avea un candidat comun. PDL și PNL vor mai comanda un
sondaj de opinie, pentru a alege între Klaus Iohannis și Cătălin Predoiu.
Planurile lui MRU
Mihai Răzvan Ungureanu nu a renunțat la planurile sale de a fi desemnat candidat la
Președinție al PNLPDL. Pentru moment, pentru a nu periclita fuziunea prin absorbție
dintre Forța Civică și PDL, Ungureanu nu a mai făcut declarații publice în acest sens.
Totuși, el a scris joi pe Facebook că ar fi mai bine ca viitorul prezidențiabil să fie
desemnat prin decizia asumată a liderilor, și nu pe bază de sondaje. Potrivit unor surse
din PDL, intenția lui MRU este aceea de a rămâne în calcule în eventualitatea în care se
întâmplă vreun ”accident” cu Klaus Iohannis: o evoluție descendentă în sondaje în
perioada de pre-campanie electorală, sau o eventuală decizie de incompatibilitate a Înaltei
Curți de Casație și Justiție.

Cum vrea Cataramă să REINVENTEZE PNL

Candidatul la președinția PNL, Viorel Cataramă, a declarat, astăzi, că rezultatul
slab obținut la alegerile parlamentare a fost cauzat de lipsa rebranduirii partidului.

„Noi, Partidul Naţional Liberal, avem o problemă astăzi şi anume rezultatul slab obţinut
la alegerile parlamentare. Acest rezultat a fost cauzat de faptul că, după efectuarea
fuziunii cu PDL, noi nu am rebranduit partidul şi nu am făcut un marketing politic care să
ţină permanent în atenţia opiniei publice ideea că suntem un partid nou. Întrucât nu am
făcut acest marketing, întrucât am luat numele partidului cu un bazin electoral mai mic
decât al celuilalt partid, teoretic vorbind, am ajuns să fim percepuţi de opinia publică din
întreaga Românie ca fiind vechiul PNL. Adică vechiul PNL este, astăzi, noul PNL.
Aceasta e percepţia, iar vechiul PNL, în ultimii 27 de ani, nu a trecut niciodată de graniţa
celor 20 de procente, când a mers singur în alegeri, în timp ce Partidul Democrat Liberal
a avut un an de glorie, în 2008, când, în baza unui program liberal de centru-dreapta
autentic, a obţinut 35 de procente şi a câştigat alegerile. Sigur, acest partid a făcut, apoi,
câteva greşeli, care l-a coborât în opţiunile electoratului”, a explicat Viorel Cataramă,
citat de Agerpres.
În ceea ce privește rebranduirea partidului, Cataramă a precizat că „acest lucru se poate
face doar ieşind pe scena publică, după congres, cu un lider şi cu un program considerate
ca fiind şoc, liberale de centru-dreapta, care să nu negocieze sub nicio formă principiile
liberalismului cu stânga populistă, socialist”.
Potrivit candidatului la preşedinţia PNL, dezbaterea de idei şi chiar o anumită confruntare
în perioada congresului este benefică pentru partid, deoarece poate conduce la un
program al partidului foarte închegat şi coerent, de natură să capteze interesul opiniei
publice.
Contracandidații lui Viorel Cataramă în cursa pentru șefia partidului sunt secretarul
general interimar al PNL, Cristian Bușoi și liberalul Ludovic Orban.
Blaga: De luni, toate sediile PDL, PNL şi FC
vor fi rebranduite cu numele Alianţei
Creştin Liberale

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, vineri, că demunirea Alianţei

Creştin Liberale a fost stabilită în urma unui sondaj comun, vast, în care
70% din respondenţi au fost în favoare, arătând că de luni vor fi rebranduite
toate sediile PDL, PNL şi FC cu numele noii alianţe.
Blaga a spus, la Adevărul live, că ideea de a face o cercetarea sociologică pentru denumirea noii
alianţei electorale PDL-PNL a venit acum două luni şi a arătat, referindu-se la criticile asupra
denumirii de Alianţă Creştin Liberală, că “nicio denumire nu este infailibilă şi întotdeauna vor fi
critici”.

“În această analiză am introdus şi definiţii: alianţă, coaliţie, uniune şi de departe a ieşit alianţă,
cu peste 70%. Şi atunci numele care pot să definească valorile celor două partide, doctrinele,
pentru că noul partid are un nou statut în care se spune foarte clar că doctrina este pe valorile
creştine, liberale, conservatoare, după PPE (...) şi, până la urmă, de departe, a ieşit această
definiţie (Alianţă Creştin Liberală - n.r.). Nu am spus-o noi, ci românii, pe focus-grupuri”, a
explicat Vasile Blaga.

El a mai spus că a fost un sondaj comun, foarte vast, făcut în 6 mari oraşe din ţară, printre care
Bucureşti, Braşov, dar şi în mai multe comune.

Blaga a arătat că deja lumea s-a acomodat cu această demunire şi că, din analizele pe care le-au
comandat PDL şi PNL, rezultă că “românii sunt favorabili unui asemnea demers, îl aşteptau”.

“Această alianţă electorală ACL va fi susţinută de siglele celor două partide PDL şi PNL. Pe
buletinele de vot va fi trecut ACL, sigla PNL, sigla PDL, un nume de candidat la Preşedinţie
(...). De luni vom rebrandui toate sediile noastre, şi ale liberalilor, şi ale FC cu numele noii
alianţe şi cu sigla”, a mai spus Blaga.

Rebranduire PNL a la Antonescu:

sintagma de "partid al elitelor", la gunoi.
Romeo Stavarache, şef de campanie
prezidenţială
Vicepreşedintele PNL Romeo Stavarache va fi cel care va coordona
campania partidului pentru alegerile prezidenţiale, preşedintele Crin
Antonescu urmând să facă acest anunţ în şedinţa de astăzi a Delegaţiei
Permanente, susţin surse liberale. Antonescu îşi mai propune o rebranduire a
PNL. Imaginea de "partid al elitelor" va fi abandonată pentru cea de "partid
deschis tuturor categoriilor sociale", printr-o amplă campanie de atragere de
noi membri, care să ofere PNL o nouă bază electorală menită să excead ă
bazinul tradiţional. În acest sens, filialelor PNL neperformante le vor fi
impuse, pe lângă dizolvări de conduceri sau organizaţii locale, target-uri de
atragere de noi membri de partid într-o încercare de a consolida poten ţialul
PNL pentru prezidenţialele din toamnă.

"Cea mai importantă decizie a fost desemnarea şefului campaniei electorale

pentru prezidenţiale în persoana domnului vicepreşedinte al partidului,
Romeo Stavarache - primarul Bacăului, asupra căruia s-a oprit alegerea mea,
care a fost validată în unanimitate, conform statutului, de CNEx", a anun ţat
liderul PNL, Crin Antonescu după lucrările din strcturile liberale de ast ăzi.

Antonescu i-a urat succes lui Stavarache în "misiunea extraordinar de

dificilă", exprimându-şi deplina încredere în forţele sale şi invitându-şi colegii
să formeze "o uriaşă echipă de campanie electorală".

"Am deplină încredere şi vă spun tuturor că desemnarea lui Stavarache nu

înseamnă că doar el se va ocupa de campania electorală, ci c ă împreun ă v ă
aşteptăm pe toţi, cu toate competenţele, cu toate posibilităţile pe care le
aveţi, să formăm tot partidul o uriaşă echipă de campanie electoral ă. V ă cer
tuturor să aveţi încredere în Romeo Stavarache, să funcţionăm ca o armat ă,
pentru că de-aia se numeşte campanie, şi să fim la capătul acestei competi ţii
cu mult mai puternici şi mai gata de luptă pentru locul I decât am fost la
alegerile europarlamentare şi decât am fost vreodată", a spus preşedintele
PNL.
Iniţial, pentru coordonarea campaniei electorale pentru Cotroceni, variantele
avansate de surse liberale se refereau la alte persoane: prim-
vicepreşedintele Ludovic Orban, deputatul Relu Fenechiu şi deputatul
Bogdan Olteanu. Se pare însă că controversele iscate în jurul afinit ăţilor
acestora fie cu PDL, fie cu PSD, l-ar fi determinat pe Antonescu s ă fac ă apel
la o soluţie de rezervă, care să demonstreze că nu este dispus la nici un fel de
negociere cu vreunul din cele două partide de guvernământ înainte de
alegeerile prezidenţiale.

Strategia PNL pentru prezidenţiale, axată pe recuperarea urbanului şi excederea bazinului

electoral tradiţional

Antonescu ar urma să prezinte şi liniile generale ale strategiei pentru

prezidenţiale, în condiţiile în care ultimele sondaje nu-l crediteaz ă ca favorit
pentru intrarea în turul doi, fiind plasat pe locul trei, cu 20% în studiul CURS
comandat chiar de PNL.

Antonescu va trebui să găsească soluţii pentru recuperarea terenului existent

între el şi social-democratul Mircea Geoană, considerat principalul s ău rival,
în timp ce o eventuală candidatură a primarului capitalei Sorin Oprescu ar
complica situaţia în defavoarea sa şi i-ar reduce şi mai mult şansele de a
accede în cea de-a doua manşă electorală pentru Cotroceni.

"Dat fiind că o rată de absenteism mare dezavantajează PNL (şi face

relevantă orice tip de fraudare), una din mizele PNL este aceea de a
conştientiza electoratul cu privire la importanţa votului din toamn ă. Practic,
şansele candidatului PNL cresc odată cu creşterea prezen ţei la urne" se arat ă
în documentul care schiţează principalele direcţii strategice pentru campania
prezidenţială a PNL, dat publicităţii pe www.pesurse.ro.

În al doilea rând, Antonescu pare a-şi propune să atrag ă un bazin electoral

mai larg decât cel tradiţional al PNL, care să conţină "componente ale
dreptei, clasa de mijloc, dreapta libertariană, întreprinzători, zona de tineret
din urbanul mare, care este desprins de mentalităţile paternaliste ale
perioadei comuniste", şi chiar "componente ale stângii dezamăgite: de PSD,
de Mircea Geoană, de actualul guvern".

"O zonă de adresabilitate specială priveşte acea parte a electoratului PSD

care vede în Mircea Geoană un candidat slab, duplicitar şi predispus la
compromis cu Traian Băsescu. Acest electorat ar putea fi atras de calit ăţile
de om echilibrat, cinstit şi onest politic ale lui Crin Antonescu, pe care într-o
perioadă trecută le-am regăsit la fostul preşedinte Ion Iliescu. Cercet ările
noastre apreciază că această zonă de electorat al stângii reprezint ă cam o
treime din votanţii PSD, ceea ce s-a demonstrat şi cu ocazia alegerii
primarului general al capitalei. O altă categorie ţintă o reprezint ă pensionarii,
foşti votanţi ai PSD care pot face o comparaţie între nivelul lor de trai din
timpul guvernării liberale şi situaţia actuală" se mai arată în documentul citat.

Discurs anti-sistem, coraborat cu respingerea oricărei alianţe politice

Pentru a atrage aceste pături electorale, Antonescu îşi propune s ă vin ă cu un

discurs anti-sistem, menit să sancţioneze toate erorile comise de actuala
guvernare. "Strategia PNL trebuie să aibă în vedere 2 aspecte: Dimensiunea
pozitivă care consistă în prezentarea măsurilor economice şi sociale
alternative la ieşirea din criză (10 măsuri economice pentru România în
viziune liberală) şi dimensiunea de sancţiune a comportamentului guvern ării
PSD-PDL pe teme care ţin de clientelism politic, utilizarea abuziv ă a banului
public, mentalităţile convergente de partid stat" se susţine în strategie.

Liberalii sunt însă mai preocupaţi de recuperarea electoratului urban, o

măsură pe care au încercat să o implementeze şi la europarlamentare, îns ă
fără prea mult succes. Cum experienţa politică a scrutinelor anterioare arat ă
că alegerile se câştigă sau se pierd în România ca urmare a votului din marile
oraşe, liderul PNL îşi propune să elaboreze o strategie special ă pentru mediul
urban, diferenţiată pe mai multe categorii de oraşe, în func ţie de situa ţia
politică şi organizatorică, menită să valorifice "pierderea masivă de vitez ă de
către PDL în zona marilor oraşe, în timp ce PSD încearcă prin strategii de mit ă
electorală să construiască reţele în aceste zone".

Potrivit documentului, PNL se va feri de orice înseamnă alian ţă politic ă. "PNL

nu va intra în discuţie privind alianţe postelectorale. PNL nu trebuie s ă intre în
capcana discuţiilor despre alianţe până în momentul rezultatului alegerilor
prezidenţiale. Din punctul de vedere al actualei arhitecturi a Parlamentului,
PNL se află la egală distanţă şi de PSD şi de PDL. Atâta vreme cât PDL este
un partid populist şi non-ideologic (?popular? doar pentru export), care în
guvernare a exclus măsurile dreptei politice, nu se poate vorbi despre o
relaţie PNL-PD-L în termeni de compatibilitate ideologică" se mai arat ă în
acest document.

Decapitări, dizolvări şi atrageri de noi membri, obligaţii pentru filiale neperformante

Liberalii se mai reunesc, luni, în CNEx pentru a aplica măsurile de

reorganizare la nivelul filialelor care au obţinut scoruri electorale sub media
naţională la euroalegeri. Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban a fost
mandatat cu câteva săptămâni în urmă să facă o analiză a situaţiei din aceste
organizaţii şi să vină cu recomandări de reorganizare în faţa Delega ţiei
Permanente a partidului.

Potrivit surselor liberale citate, conducerile filialelor care au ob ţinut sub 10%
la europarlamentare ar urma să fie decapitate. La nivelul unei duzini de alte
organizaţii vor fi dispuse măsuri de reorganizare mai puţin dure, mai ales c ă o
bună parte din ele şi-au făcut curăţenie în propria ogradă, zburând din func ţii o
serie de lideri de organizaţii locale şi chiar excluzând din partid consilieri
locali care nu s-au implicat în campania pentru PE.

Potrivit aceloraşi surse, toate organizaţiile locale care au ob ţinut sub 5% se

dizolvă şi se reînfiinţează, 38% din ele urmând a cădea sub inciden ţa acestei
măsuri la nivel naţional. Totodată, în toate organizaţiile locale care au ob ţinut
sub 10% se vor desfăşura adunări generale de alegeri.

Conform strategiei pe care liderul Crin Antonescu o va prezenta în DP, vor

avea loc schimbări la conducerea unor filiale, asociate cu stabilirea unui
target precis pentru fiecare filială în ceea ce prive ște creşterea num ărului de
membri până la 1 septembrie a.c. şi cu organizarea de alegeri în toate
filialele teritoriale care au conduceri interimare în intervalul 1-15 septembrie
a.c.

Astfel, la finele lunilor iulie şi august, filialele vor prezenta preşedintelui PNL
şi Secretariatului General progresele făcute în materie de recrutare de noi
membri de partid, pentru reîmprospătarea bazei electorale. Fiecare filial ă va
avea un target precis, în funcţie de numărul de locuitori. Filialele care au
obţinut în ultima vreme rezultate slabe vor fi silite să atragă un număr mai
mare de membri de partid, susţin sursele citate.

PNL vrea să scape de sintgma de "partid al elitelor"

În acest sens, PNL îşi propune să scape de sintagma "partid al elitelor" care
l-a condamnat până acum pe locul trei în topul formaţiunilor politice, pentru a
se transforma într-un partid al maselor. "Până nu cu mult timp în urm ă, PNL
era perceput ca fiind un partid ?al elitelor?, cu alte cuvinte relativ închis,
care nu-şi propune să atragă mulţi membri. În acest context se poate explica
şi psihologia partidului mic, de locul al treilea şi implicit rezultatele
congruente cu acest tip de psihologie. PNL va demara o campanie
sistematică de atragere de noi membri, fără ca această să însemne
transformarea în partid de masă sau vreun compromis doctrinar sau identitar.
Pornind de la realitatea că PNL are soluţii şi politici liberale pentru toate
categoriile sociale şi că îşi propune să aducă prosperitate şi progres societ ăţii
în ansamblu, PNL trebuie să apară ca un partid deschis tuturor categoriilor
sociale" se mai arată în schiţa de strategie a liderului Crin Antonescu.

Decizia și comunicarea în PNL

Activitatea Partidului Național Liberal nu se poate desfășura în mod eficient fără stabilirea unei
legături flexibile, rapide și eficiente între nivelurile ierarhice și între organizațiile teritoriale:

1. Întoarcerea deciziei în plan local. Înțelegând corectitudinea principiului descentralizării

deciziei care privește direct organizațiile locale, listele de candidați la alegerile locale şi
parlamentare din 2020 se vor alcăltui exclusiv pe baza opțiunilor filialei.
2. Ședințele PBN să se țină o dată pe lună în altă filială decât la București
3. Campanii de recrutare a voluntarilor și a noilor membri
4. Activarea şi responsabilizarea Comisiilor de specialitate
5. Organizarea de campanii şi dezbateri publice

Comunicarea

Modificarea fundamentală a modului în care PNL comunică atât în exterior cât şi în interiorul
partidului:

1. Toţi liderii PNL trebuie să iasă să lupte în dezbaterea publică, să comunice, trebuie pus
punct situaţiei de acum în care unii se erodeaza în dezbateri, iar alţi lideri evita aparitiile
publice în afara campaniei.
2. Promovarea în prim planulcomunicarii publice a oamenilor de la baza partidului, figuri
autentice de aleşi liberali, care astfel dau un semnal clar de implicare către societatea civilă

Comunicarea internă prin e-mail, săptămanală, realizată de către preşedintele partidului şi adresată
tuturor membrilor PNL, sub forma unui newsletter care permite şi trimiterea de feedback.

!!!
Obiectivele PNL
1
Obiectivul strategic al PNL este câştigarea alegerilor prezidenţiale din 2019. Pentru asta, PNL
are nevoie să redevină o forţă politică egală cu PSD, pe partea dreapta a spectrului politic.

În acest moment, între PNL și președintele Iohannis este un parteneriat dezechilibrat. Președintele
Iohannis este liderul cu cea mai mare susținere pe dreapta, în jur de 40% încredere, în timp ce PNL
este la jumătate, în jur de 20%.

În al doilea rând, PNL are o problemă legată de reprezentativitatea actualei generaţii de lideri ai
PNL, iar aici PNL trebuie să crească o linie de lideri în următorii doi ani. Ideea că liderii partidului
sunt la procente de încredere de până la 20%, deci sub partid, este un element care blochează
creşterea. Este nevoie de o comunicare mai clară şi de aşezarea într-un plan mai clar al raportării la
PSD.

În al treilea rând, PNL trebuie să coboare mai mult şi mai des în stradă, să fie în mijlocul
electoratului care s-a desprins de PNL şi care acum este dezamăgit de politică.

02
Romania trebuie sa devina un actor mai activ si mai implicat in mecanismul de decizie in
interiorul Uniunii Europene. Parteneriatul strategic cu SUA trebuie sa ramana o prioritate a
Romaniei si a PNL.

PNL trebuie să rămână consecvent cu efortul de schimbare internă, cu deschiderea faţă de

societate. PNL trebuie să rămână consevent valorilor din proiectul prezidențial din 2014: continuarea
parcursului european şi euroatlantic al României, stabilitate şi prosperitate economică şi
modernizare instituţională.

Poziţionarea PNL trebuie să fie una pro-europeană, îmbinând diplomaţia, cu poziţionări politice clare
în UE, care să susţină accelerarea procesului de integrare. Accelerarea procesului de integrare
înseamnă accelerarea modernizării instituţionale şi dobândirea statutului de membru cu drepturi
depline prin eliminarea MCV şi prin integrarea în spaţiul Schengen.

03
Din punct de vedere al organizării politice interne sunt câteva jaloane: 2017 şi 2018 sunt anii
consolidării interne şi a revitalizării Opoziţiei faţă de PSD, iar 2019 este anul testului politic
prin două rânduri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale, fiind necesară apoi o nouă
analiză internă, printr-un Congres.
Dacă 2017 a fost un an al clarificării interne este imperativ, ca după momentului votului de la
Congres, pentru a doua jumătate a anului, PNL să revină într-un mod al acţiunii totale de Opoziție,
faţă de PSD. Opoziţia faţă de PSD trebuie să se manifeste pe două paliere: atât în Parlament, cât şi
prin presiunea pe care PNL va reuşi să o creeze prin dialogul cu societatea.

2019, alegerile europarlamentare - un răspuns la Europa cu două viteze: eliminarea MCV şi

integrarea în spaţiul Schengen

PNL trebuie să stimuleze o dezbaterea clară cu ocazia alegerilor europarlamentare în ceea ce

priveşte poziţionarea României în UE. Pe de o parte, dintr-o comunicare greşită din exterior, de la
nivelul liderilor politici ai UE care au impus statelor decizii ce nu au fost nici dezbătute, nici bine
primite de cetăţenii europeni, cum a fost alocarea cotelor de imigranţi.

Împotriva populismului, împotriva

PSD

Europa își trăieste, în aceste vremuri, cea mai vulnerabilă perioadă de la înființarea Uniunii
Europene, iar cel mai mare adversar este chiar cel din interior și ia forma forțelor politice naționaliste
și extremiste, adică, într-un singur cuvânt: populiste.

Valul exploatării fricilor, nemulțumilor și speranțelor cetățenilor de către partide politice populiste,
naționaliste și extremiste mătura Europa de la un capăt la altul, din Bulgaria și Polonia, până în
Italia, Spania și Franța.

În România este cu atât mai grav, cu cât, printr-o perfidă politică de repoziționare, PSD a
monopolizat toate formele de manifestare politica „anti - sistem”, experimentate în Europa:
naționalismul, extremismul și a sufocat orice alte răbufniri politice, transformându-se astfel în
campionul electoral al populismului.

În plus, PSD a copiat, la virgulă, unul dintre cele mai îngrijoratoare fenomene politice din Europa,
manifestat prin inversarea polurilor ideologice, de către o stânga politică, ce a confiscat agenda
economică neoliberală a dreptei, cu scopul de a distrage atenția de la problemele pe care le are în
Justiţie.

În acest nou context european și în fața acestor noi amenințări la adresa democrației
neconsolidate din România, Partidul Național Liberal se declară adversarul populismului care
atacă baza proiectului european și adversarul Partidului Social Democrat, care pune în
pericol stabilitatea economică şi atacă fundamentele statului de drept.

În România, regimul politic consfintit prin Constituție, îi oferă Președintelui puține prerogative
executive dar, în același timp, ii confera instrumentele prin care să se manifeste politic ca o
contrapondere a Guvernului.
Parteneriatul cu președintele Klaus Ioahnnis înseamnă, în esență, că Partidul Național Liberal se
va adresa acelui electorat care a demonstrat că deține cei mai buni „senzori” ai derapajelor
antidemocatrice ale PSD, precum și cei mai buni anticorpi împotriva populismului PSD.

Maturitatea politică la care azi a ajuns PNL ne face să afirmăm, fără urmă de îndoială, că
respingem orice viitoare asociere în alianțe politice, electorale sau alianțe de guvernare cu
PSD.

Crearea unei majorități contra populismului și dărâmarea Guvernului este o prioritate

strategică.

Partidul Național Liberal este focalizat pe schimbarea Guvernului înainte de alegeri şi pe

recuperarea imaginii de forţă politică egală, dar opusă PSD.

Pierderea credibilității PNL ca forță de opoziție este cel mai mare cost pe care partidul îl plăteşte în
faţa electoratului. În decurs de doi ani şi jumătate, PNL a demonetizat instrumentul moțiunii de
cenzură și a contraperformat în comisiile de specialitate parlamentare.

Principalul obiectiv al acțiunii politice a PNL este crearea în jurul său a unei majorități parlamentare
contra populismului PSD, prin atragerea tuturor parlamentarilor care înteleg riscurile uriașe ale
continuării guvernării PSD.

PNL-Organizarea internă
Oamenii Partidului Național Liberal sunt cea mai importantă resursă pe care partidul se poate
baza în fiecare demers pe care îl întreprinde pentru atingerea obiectivelor politice, de reprezentare a
segmentului electoral de dreapta și de monitorizare și sancționare a populismului şi iresponsabilităţii
PSD.

Cea mai nedreaptă acuzație la adresa Partidului Național Liberal, și intens vehiculată în spatiul
public, este aceea că Partidului Național Liberal îi lipsesc oamenii, oamenii buni profesioniști și
oamenii integri.

Membrii PNL trebuie să simtă că pot avea o carieră politică şi că pot accede în funcţii politice şi în
poziţii de responsabilitate, dacă se implică în viaţa de partid şi dacă promovează valorile şi
obiectivele PNL în societate.

Partidul Național Liberal are nevoie de o direcție clară de acțiune pentru sprijinirea aleșilor
locali, care să abordeze, în mod unitar, toate aspectele care pot contribui la îmbunătățirea
acțiunii politice a partidului în plan local :

1. Sprijin pentru proiecte cu fonduri europene. Partidul Național Liberal va înființa un

departament de consultanță pentru proiecte europene, ai cărui specialiști, angajați ai
partidului, vor avea ca sarcină sprijinirea primarilor și colaborarea permanentă cu aceștia.
2. Salarizare și pensii. Salarizarea și pensiile aleșilor locali sunt un aspect care nu trebuie ocolit
și care trebuie pe deplin explicat, pentru a înlătura înțelegerea greșită de către opinia publică
a unor lucruri firești din activitatea aleșilor locali, care, ținute sub tăcere, au dat naștere la
 interpretări greșite. În niciun caz nu pretinde cineva privilegii, dar trebuie corelată
remunerația cu responsabilitatea.
3. Prevenția în Justiție. Această politică are la baza „prevenția prin cunoaștere” și se referă la
informarea și consilierea tuturor aleșilor locali în cunoașterea legislației în domeniul
conflictelor de interese și incompatibilităților, cod al incompatibilităților.
4. Responsabilitatea în administrația publică locală. Considerăm că primarii și președinții de
Consilii Județene, în calitate de manageri ai instituţiilor pe care le conduc, au
responsabilitatea de a stabili oportunitatea unor investiţii sau a planurilor de dezvoltare a
comunității, însă nu ei sunt cei care pot stabili legalitatea actelor pe care instituţia din
subordine le emite.

Trebuie să recunoaștem că PNL nu este atât de atractiv cum ar trebui pentru generația tânără. De
aceea, este mare nevoie ca TNL să aibă cu adevărat loc la masa deciziilor. Obiectivul este să
avem un plan de carieră clar bazat pe promovarea valorii, care să ofere tuturor tinerilor șansa de
afirmare, în interiorul, cât și în exteriorul partidului.

Trebuie să acordăm importanţa şi respectul care se cuvin Organizației de Femei Liberale.

Conducerea și organizațiile partidului vor colabora cu OFL pentru a stabili și promova obiectivele
politice și politicile publice ale Partidului Național Liberal în următoarele domenii strategice:

1. politici demografice pronataliste

2. creșterea nivelului de educație a populației
3. reducerea abandonului școlar
4. promovarea antreprenoriatului feminin
5. prevenția în politicile publice privind sănătatea femeii

Avem în Seniorii noștri, foarte buni activiști în munca pe teren și buni comunicatori în campaniile
door-to-door și în campaniile de strângeri de semnături din stradă. Aportul Seniorilor liberali la
revigorarea PNL trebuie prețuit.

Decizia și comunicarea în PNL

Activitatea Partidului Național Liberal nu se poate desfășura în mod eficient fără stabilirea unei
legături flexibile, rapide și eficiente între nivelurile ierarhice și între organizațiile teritoriale:

1. Întoarcerea deciziei în plan local. Înțelegând corectitudinea principiului descentralizării

deciziei care privește direct organizațiile locale, listele de candidați la alegerile locale şi
parlamentare din 2020 se vor alcăltui exclusiv pe baza opțiunilor filialei.
2. Ședințele PBN să se țină o dată pe lună în altă filială decât la București
3. Campanii de recrutare a voluntarilor și a noilor membri
4. Activarea şi responsabilizarea Comisiilor de specialitate
5. Organizarea de campanii şi dezbateri publice

Comunicarea

Modificarea fundamentală a modului în care PNL comunică atât în exterior cât şi în interiorul
partidului:
 1. Toţi liderii PNL trebuie să iasă să lupte în dezbaterea publică, să comunice, trebuie pus
punct situaţiei de acum în care unii se erodeaza în dezbateri, iar alţi lideri evita aparitiile
publice în afara campaniei.
2. Promovarea în prim planulcomunicarii publice a oamenilor de la baza partidului, figuri
autentice de aleşi liberali, care astfel dau un semnal clar de implicare către societatea civilă

Comunicarea internă prin e-mail, săptămanală, realizată de către preşedintele partidului şi adresată
tuturor membrilor PNL, sub forma unui newsletter care permite şi trimiterea de feedback.

Istoria Noastră

Scurt istoric
Partidul Național Liberal a fost oficial fondat la 24 mai 1875, când un grup de liberali, printre care Ion C.
Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, au pus bazele formațiunii
politice care avea să marcheze istoria României moderne. Originile mișcării liberale trebuie însă căutate cu
mult mai devreme, în perioada pașoptistă, momentul 1875 constituind doar instituționalizarea și coagularea
unor grupări care existau deja pe scena politică. După 1866 liberalii au jucat practic rolul principal în procesul
de modernizare a României.
Primul președinte al Partidului Național Liberal a fost Ion C. Brătianu. În 1877, în timpul guvernării liberale,
România și-a proclamat independența. Partidul Național Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea și
reformarea societății românești, fiind primul partid care a pledat, în 1892, pentru introducerea sufragiului
universal. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit
România modernă, iar liberalii au acționat sub principiul „Prin noi înșine!” care este și astăzi deviza Partidului
Național Liberal.
La finele Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la
putere se afla tot un cabinet liberal. De altfel, PNL s-a aflat la guvernare aproape neîntrerupt între 1914 și 1919
(cu excepția perioadei martie-noiembrie 1918). Perioada interbelică a fost una prolifică pentru România și
pentru liberali, care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislație
electorală și măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică
întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată
între 1938 și 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.
După cel de-al Doilea Război Mondial regimul comunist a stopat progresul României în termeni de construcție
democratică. Instaurarea unui sistem totalitar a însemnat abolirea pluralismului politic și dizolvarea partidelor
politice democratice, inclusiv a PNL, care și-a încetat activitatea în noiembrie 1947. Mulți dintre fruntașii
liberali au murit în închisorile comuniste, plătind cu viața credința în principiile democratice și valorile
liberale, în vreme ce alții au fost fortați să ia calea exilului. Timp de aproape 50 de ani, liberalii din exil, mulți
dintre ei foști lideri ai studenților și tineretului PNL, au continuat să-și promoveze ideile și crezurile și au
păstrat viu spiritul PNL.
În 1989, după căderea comunismului, o parte dintre aceștia s-au întors în țară pentru a reorganiza și reconstrui
Partidul Național Liberal, cărora li s-au alăturat personalități din țară. Printre cei care au repus bazele
formațiunii liberale s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, precum și Radu
Câmpeanu, primul președinte postcomunist al PNL. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca
partid politic și a început o nouă etapă din existența sa politică.
În anii ‘90 mișcarea liberală a experimentat o perioadă relativ tumultoasă, caracterizată prin sciziuni succesive,
fragmentări și tentative de unificare. Toate au făcut parte din procesul de construcție instituțională a PNL, care
a reușit să aducă sub sigla sa nu doar grupările care se revendicau din zona liberalismului, ci s-a impus ca pol
de centru-dreapta pe scena politică din România. Procesul reunificării liberale a început sub președinția lui
Mircea Ionescu-Quintus. Ca parte a Convenției Democratice, alianța opoziției unite, PNL a participat la
coaliția de guvernare din perioada 1996-2000, deținând portofolii importante în cabinet, precum finanțele și
economia pentru o perioadă sau cel al justiției.
După 2001, PNL și-a întărit poziția absorbind și alte partide considerate compatibile ideologic și și-a continuat
procesul de consolidare organizatorică internă, extinzându-și baza locală și sporindu-și forța filialelor din
teritoriu. În 2003, PNL a devenit parte a Alianței Dreptate și Adevăr - Alianța DA PNL-PD, iar după alegerile
parlamentare din 2004, președintele PNL de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit primul premier liberal
al României după căderea comunismului. În timpul guvernării PNL, România a atins un nivel de dezvoltare
economică fără precedent, sub impulsul unor politici liberale, incluzând reducerea fiscalității, încurajarea
inițiativei private și a investițiilor. Din punct de vedere politic, forța electorală a transformat PNL într-unul
dintre cele trei partide mari din România.
În 2009, Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a dus formațiunea politică la cel mai mare scor din
ultimele două decenii. De asemenea, Crin Antonescu a fost candidatul partidului la alegerile prezidențiale din
același an, clasându-se pe locul 3.
În 2011, Partidul Național Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru Dreapta
(ACD). Aceasta și-a unit mai departe forțele cu Partidul Social Democrat, punându-se astfel bazele Uniunii
Social Liberale (USL), proiectul politic al opoziției unite. USL a preluat guvernarea României în mai 2012, în
urma unei moțiuni de cenzură asupra Guvernului Ungureanu, și a câștigat alegerile parlamentare din decembrie
2012. Partidul Național Liberal a rămas parte a USL și a guvernării până în februarie 2014, când liberalii au
anunțat sfârșitul Uniunii Social Liberale, respectiv ieșirea de la guvernare.
După alegerile europarlamentare din mai 2014, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal au decis
să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2014, să fuzioneze în viitor și să devină
parte a familiei populare europene. Klaus Iohannis, noul președinte al PNL, a devenit candidatul alianței
formate din cele două partide, Alianța Creștin Liberală (ACL). În 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost
ales președinte al României, devenind primul președinte liberal din istoria țării.
După câștigarea alegerilor prezidențiale, PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut, copreședinți ai
noului PNL devenind Alina Gorghiu și Vasile Blaga.
Începând cu luna decembrie 2016, Raluca Turcan devine președinte interimar al PNL.
În cadrul congresului partidului din data de 17 iunie 2017, Ludovic Orban este ales Președinte al PNL,
obținând 3500 de voturi, față de cele 900 de voturi pentru Cristian Bușoi.

Istoria Partidului national liberal in

perioada antebelica
Liberalismul este un mod de gândire politică apărut în epoca de descompunere a
orânduirii feudale şi de ascensiune a burgheziei. El este opusul absolutismului, care
concepe conducerea societăţii în funcţie de interesele exclusive ale unei singure clase
dominante, nobilimea sau boierimea. Guvernarea socială se realizează conform
unor tradiţii, cutume sau principii politice imobile, a unor deprinderi de a vedea în
majoritatea copleşitoare a populaţiei o masă amorfă de simplii contribuabili,
incapabilă de a afirma idei politice şi de a dovedi voinţa comună de schimbări.
Frământările şi convulsiunile sociale sunt considerate doar acţiuni anarhice,
reflectând pretenţii mărunte şi de interes local, incapabile de a se ridica până la
nivelul întelegerii unor comandamente ale dezvoltării social-politice, acestea
constituind apanajul guvernului absolutist.[1]

Apariţia curentului liberal

Curentul care a dus la apariţia acestui partid pe scena politică românească a fost
liberalismul secolului al XIX-lea. În Europa Occidentală, liberalismuls-a dezvoltat
concomitent cu ascensiunea oraselor şi a burgheziei, cu lupta acesteia, inclusiv a
profesiunilor liberale, împotriva privilegiilor nobiliare şi a restricţiilor din calea
comerţului şi industriei. Acestui fundal social-economic al începuturilor lui i se asociază
o ideologie politică specifică apărută în rândul intelectualităţii şi al unor exponenţi ai
mişcărilor contestatare, ai revoltelor şi ai revoluţiilor din Europa Occidentală. Începute în
secolele al XVI-lea şi al XVII-lea în Ţările de Jos şi Anglia, schimbările revoluţionare
atingeau apogeul în Franţacare, la 1789, deschidea o întreagă epocă de abolire a vechiului
regim feudal la scara continentului, un proces care include şi războaiele napoleoniene,
transformate în instrument de expansiune a noilor idei.

Principii liberale pe teritoriu românesc înainte de constituirea propriu-zisă a PNL

Deşi în Moldova şi Ţara Românească fondul social-economic purtător al

liberalismului, burgheziaşi locuitorii oraşelor în general era slab dezvoltat şi constituit din
negustori şi meşteşugari care de regulă erau supuşi ai Curţilor străine, marile schimbări
europene nici aici nu rămân fără ecou. Acesta se resimte în rândul unor cărturari, dar şi al
unei părţi a boierimii care receptează îndeosebi idei iluministe şi raţionaliste, aparţinând
lui Rousseau, Voltaire, Klopstock, Leibniz, Fénelon, Descartes, Locke. Impactul acesta
survine atât înainte de Revoluţia franceză din 1789, cât şi după data menţionată, contactul
în cazul din urmă fiind mediat şi de emigraţia nobiliară care, deşi relativ mică şi de pe
poziţii contestatare, contribuia la impulsionarea spiritului public modern în Moldovaşi
ŢaraRomânească. Trebuie menţionat faptul că Şcoala Ardeleană a avut şi ea o influenţă,
chiar dacă mai mică asupra filozofiei luminilor în cele două principate.[2]

Ascensiunea liberalismului era facilitată de instituţionalizarea învăţământului

public elementar, dar mai ales de dezvoltarea unei intelectualităţi de largă orientare
europeană. Şi dacă românii din Austria, prin şcolile şi universităţile de la Viena îndeosebi
frecventate de unii dintre ei, se puneau în contact cu valorile europene de sorginte
germană, cei din Moldova şi Ţara Românească, prin elevii şi studenţii trimişi mai ales în
Franţa, se arătau animaţi de aceleaşi aspiraţii europene.

Revoluţia din Ţara Românească constituie un apogeu al înfăptuirilor româneşti

din 1848. „Constituţia” cum era intitulat programul în 22 de puncte proclamat la Islaz şi
consacrat la Bucureşti la 9 şi 11 iunie, preconiza un regim liberal-democrat bazat pe un
şir de libertăţi individuale şi de grup, precum şi pe abolirea unor privilegii social-
economice, asigurând emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor. Prin instituţiile
concepute se tindea spre o formă de stat republicană, cu o riguroasă separaţie a
atribuţiilor politice, dar cu un corp legiuitor rezultat din votul universal.[3]

Pe parcursul celor trei luni de conducere de către un guvern provizoriu, în ciuda

ameninţării Rusiei, o parte din aspiraţiile programatice s-au înfăptuit:constituirea unei noi
administraţii provizorii, organizarea armatei, a gărzilor naţionale şi a unei tabere militare,
abolirea privilegiilor feudale şi convocarea unei Comisii a proprietăţii, deschiderea unei
campanii electorale pentru o Adunare Constituantă, desfiinţarea cenzurii şi o libertate
deplină a presei şi tipăriturilor, relaţii cu guvernele revoluţionare europene.

Prin propaganda politică erau răspândite o serie de noţiuni liberale chiar în rândul
maselor populare. Încă în preambulul „Proclamaţiei” din 9 iunie se decreta „tipar liber,
cuvântare liberă, adunări libere, spre a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arăta adevărul”.
Atmosfera liberal-democrată instaurată de noul regim în Ţara Românească a generat o
atitudine modernă a cârmuitorilor politici. Guvernul provizoriu n-a manifestat niciodată
tendinţa de a acapara puterea, considerându-se depozitar al acesteia, cu o funcţie
tranzitorie spre organisme legal constituite.[4]

Am văzut aşadar că principii liberale au existat pe teritoriul românesc înainte de

constituirea propriu-zisă a Partidului Naţional Liberal.

Liberalismul sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Un moment important al liberalismul se petrece sub domnia lui Alexandru Ioan

Cuza, când se afirmă două etape distincte. Între anii 1859–1864 el se defineşte şi se
întregeşte în toate direcţiile de acţiune. După 2 mai 1864, când se înfăptuia o domnie
personală, Cuza impunea un fel de tutela politico-instituţională, suprimând presa
autonomă, grupurile şi reuniunile politice. Dar dacă liberalismul politic se cantonează în
cercuri relativ restrânse, cel intelectual şi cultural se dezvoltă fără nici o restricţie. Tot
astfel, sub raport economic, societatea românească se află sub impactul liberei iniţiative şi
al concurenţei, acestea împingând-o într-un accelerat proces de dezvoltare. Situaţia
aceasta permitea cristalizarea şi aprofundarea unor concepte specifice economiei de piaţă.
[5]

Dezvoltarea şi, într-o oarecare măsură, geneza liberalismului românesc ar trebui

privită în funcţie de această tensionare tot mai accentuată a raportului dintre organizarea
de stat şi aspiraţiile care existau la începutul epocii moderne. Liberalismul nu poate fi
privit doar ca ideologie sau politică „de clasa”, ci ca principal curent de gândire şi acţiune
al celei mai dinamice părţi a elitei româneşti.[6]

Factorul care dădea unitate liberalilor era doctrina politică. Ea era inspirată din
principiile revoluţiei franceze dar cu deosebire din practica liberalismului occidental.
Aceeaşi doctrină se întemeia pe tradiţiile naţional – culturale şi politice. Afirmarea
liberalismului în România după 1859 se face în condiţii speciale. Principalul beneficiar al
noului regim politic al Convenţiei nu sunt elemente de origine burgheza ci, dimpotriva,
acelea care-şi trăgeau puterea din marea proprietate funciară, moşierimea[7].

Naţionalismul, trăsătură a liberalismului

O trăsătură caracteristică a liberalismului este naţionalismul. Cei mai avântaţi

liberali, radicalii, se numesc ei înşişi partid naţional. Ca atare, ei se identifică cu
interesele majore ale poporului român în raport cu dominaţia străină sub forma
suzeranităţii otomane şi protectoratului rusesc, dar şi cu aceea a impunerii numeroşilor
străini din economie sub jurisdicţia românească. Deşi apare drept prima trăsătură
specifică încă de la finele secolului al XVIII-lea, naţionalismul dobândea noi întregiri.
Printre acestea, în prim plan se afla ideea dobândirii suveranităţii depline a statului
roman, sub raport politic şi economic, precum şi desăvârşirea unităţii în spaţiul etnic.

Martie 1871, prima tendinţă de unificare a partidului

Un moment important al istoriei Partidului Naţional Liberal asupra căruia ne vom

opri îl constituie luna martie a anului 1871, când prin instalarea la putere a noului guvern
conservator, liberalii se vedeau aruncaţi în opoziţie. Conştienţi de necesitatea combaterii
în comun a adversarilor politici, abandonând interesele de grup şi rivalităţile dintre
personalităţi, ei au arătat o mai mare dorinţă de colaborare cu ocazia alegerilor organizate
la începutul lui mai de Lascăr Catargiu. „Roşii, fracţioniştii, adepţii lui Mihail
Kogălniceanu şi partizanii lui Ion Ghica, cele patru grupări distincte aparţinând
guvernului liberal, dovediră atunci că erau animate de aceeaşi voinţă”. Numai că,
ingerinţele administrative, dar şi nemulţumirea unor electori faţă de radicali şi fracţionişti
îndeosebi, care prin atitudinea lor puseseră în pericol precarul edificiu politic instituit în
1866, asigurau un succes consistent coaliţiei grupărilor conservatoare, marcându-se astfel
un moment important în viaţa politică românească, prin depăşirea instabilităţii
guvernamentale şi inaugurarea unei perioade de ordine constituţională şi construcţie
legislativă.[8]

Pierzând puterea în asemenea împrejurări, cu o poziţie şubredă în corpurile

legiuitoare, liberalii radicali, în special, îşi intensifică eforturile în vederea realizării unor
acţiuni concertate la scară naţională. Deoarece posibilitatea lor de activitate politică se
diminuase, nefăcându-se simţită în corpurile legiuitoare unde posedau un număr restrâns
de deputaţi şi senatori, liberalii îşi pun toate nădejdile în presă. Din aceasta intenţionau să
facă mijlocul principal al activităţii lor opoziţioniste, s-o transforme într-un instrument de
modelare a opiniei publice şi, totodată, într-o puternică forţă de combatere a guvernului
conservator. Drept consecinţă, la 8 noiembrie 1871, era organizat la Iaşi un congres al
presei liberale unde reprezentanţi ai unor periodice îşi propuneau un program comun de
acţiune. în temeiul unui asemenea acord între fruntaşii presei libere din ţară, era
organizată o susţinută campanie politică prin care se denunţau tranzacţiile economico-
financiare oneroase încheiate cu firme străine, injoncţiunile politicii germane, dar şi rolul
lui Carol I în tutelarea unei asemenea politicii[9].

24 mai 1875, naşterea Partidului Naţional Liberal

Un moment decisiv în cadrul acţiunii liberale l-a constituit campania pentru

alegerile parlamentare din aprilie 1875. Hotărâţi să acţioneze pe aceeaşi platformă
împotriva guvernului conservator, înca de la 4 ianuarie liberalii alcătuiau un comitet
central electoral, care işi propunea coordonarea activităţii politice la scara întregii
Românii. în aceeaşi conjunctură, la 23 ianuarie începe editarea unui periodic semnificativ
intitulat „Alegătorul liber”, iar două zile mai târziu întemeiau o ligă menită a combate
guvernul conservator, liberalii coalizaţi tipăreau manifeste şi broşuri, difuzau programe
de acţiune şi profesiuni de credinţă, organizau reuniuni politice în capitală, în diverse alte
oraşe şi chiar la sate, adresându-se direct maselor populare. Această activitate
propagandistică crease o stare de spirit de exaltare împotriva „tiraniei boierilor”,
reuniunile ţinute în săli, în grădini publice şi chiar pe străzi răsunând de nemulţumiri
exprimate la adresa guvernului conservator, care devenea cu atăt mai criticabil cu cât
recurgea la forţă spre a asigura liniştea publică.[10]

În ciuda unei intense activităţii politice, a unei acţiuni combative, deschisă direct
nu numai spre electorii din colegii ci şi spre masele populare, liberalii coalizaţi nu
reuşeau să-şi asigure o preponderenţă în corpurile legiuitoare, râmânând în opoziţie.
Deveniţi mai preocupaţi de necesitatea închegării unei puternice formaţiuni politice, de
desăvârşire a procesului de raliere, la 24 mai 1875, fruntaşi ai diferitelor formaţiuni,
carora li se adaugă şi disidentul conservator Manolache Costache Epureanu, făceau
legământ să acţioneze pentru triumful deplin al principiilor liberale în viaţa politică
românească. Ion Constantin Brătianu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Gheorghe
Vernescu, Alexandru G. Golescu, pecetluiau alianţa parlamentară printr-o reuniune ţinută
în casa din stradă Enei, proprietate a maiorului englez Sir Stephen Bartlett Lakeman,
stabilit definitiv în România şi cunoscut sub numele de Mazar-Paşa, prin care puneau
bazele Partidului Naţional Liberal. La 4 iunie 1875, „Alegătorul liber” publica programul
acestei puternice formaţiuni politice, iar o zi mai târziu, „Românul” insera lista cu numele
celor 25 de membrii constituiţi în Comitet coordonator: V. Arvanezu, Dimitrie Berindei,
Pană Buescu, Ion Constantin Brătianu, Dumitru Brătianu, dr. Nae Calinderu, Dimitrie
Cariadgi, Ion Câmpineanu, Manolache Costache Epureanu, Nicolae Fleva, Mihail
Ferechide, Ion Ghica, Dimitrie Giani, Alexandru G. Golescu, Constantin Grădişteanu,
Mihail Kogălniceanu, Alexandru Lupescu, Constantin Nacu, Remus Opran, Pache-
Protopopescu, Constantin Alexandru Rosetti, Eugeniu Stănescu, Dimitrie Alexandru
Sturdza, George Văcărescu.[11]

Deşi cuprindea toate nuanţele, Partidul Naţional Liberal se baza în fapt pe puternicele
structuri radicale întemeiate anterior de I. C. Bratianu şi C. A. Rosetti. Deşi consulul
francez releva că şeful unei asemenea formaţiuni politice pare a fi Ion Ghica, în realitate
beneficiarii unei organizării liberale la scară naţională erau cei doi fruntaşi mai sus-
menţionaţi, care prin relaţiile lor în decursul lunilor iunie şi iulie reuşeau să întindă
reţeaua de organizaţii liberale în principalele oraşe din ţară, atât în Muntenia cât şi în
Moldova. Fracţioniştii din jurul lui N. Ionescu constituiau şi ei o puternică organizaţie la
Iaşi, afiliată la Partidul Naţional Liberal. În acest fel, până la finele anului 1875, structuri
liberale erau implantate nu numai în oraşele ci şi în statele României. Reuniţi sub aceeaşi
conducere, liberalii de toate nuanţele întemeiau astfel cea mai puternică forţă politică a
României.

Ce este de fapt Partidul Naţional Liberal la întemeiere?

Partidul Naţional Liberal este o organizaţie care reuneşte la scară naţională o serie
de oameni politici care aveau păreri relativ similare. El nu este conceput ca un instrument
în mâna unei singure clase, ci ca un organism politic menit a stimula şi direcţiona
energiile din toate elementele bune din ţară. Sunt căutaţi aderenţi în toate structurile şi
clasele sociale, printre toate elementele active, care din punct de vedere politic
împărtăşesc ideile libertăţii şi egalităţii, acţionând pentru transpunerea acestora în
proiecte de legi şi pentru reglementarea întregii activităţi economice în acest sens.

Obiectivele partidului

Misiunea Partidului Naţional Liberal consta evident în aducerea la cârma ţării a

unui guvern de orientare politică liberală, capabil să transforme în proiecte de legi o serie
de idei doctrinare. Din aceste motive, structurile lui centrale şi judeţene, precum şi
diferitele organe de presă se constituie în puternice nuclee de propagandă politică, cu
misiunea primordială de a exercita influenţa în colegiile electorale şi în opinia publică în
general, a câştigat voturi şi mai ales deputaţi în corpurile legiuitoare. Nu trebuie să se
creadă că prin constituirea unor asemenea structuri se realiza o estompare a diferitelor
păreri care bântuiau curentul liberal, că se introducea o singură optică de apreciere a
faptelor politice. Punând la bază doctrina liberală, de asigurare a egalităţii politice şi de
îmbunătăţire a condiţiei materiale a maselor populare, Partidul Naţional Liberal este o
organizaţie care acţionează pentru o guvernare alcătuită din proprii reprezentanţi,
proiectele politice lansate alcătuindu-se la momentul oportun, în funcţie de ponderea pe
care o deţinea în corpurile legiuitoare.

Guvernul liberal era o expresie a coaliţiei de la Mazar Paşa, în care preşedintele

de Consiliu, Manolache Costache Epureanu, un conservator moderat, avea rolul de garant
al unei tranziţii line dinspre conservatorismul cu multe înfăptuiri restaurator-
regulamentare spre un liberalism ponderat. Prin acest guvern România intra într-o fază
decisivă a dezvoltării sale social-economice şi politic-instituţionale.

„Prin noi înşine”, doctrina PNL

După Războiul de Independenţă, Partidul Naţional Liberal s-a consolidat,

mărindu-şi rândurile şi edificându-şi doctrina în pas cu cerintele vremii.

Pe parcursul mai multor decenii, la conducerea lui s-au succedat o serie de

cunoscuţi oameni politici, primul dintre ei fiind Ion C. Brătianu (1875-1891). Acestuia i-
au urmat:fratele său, Dumitru Brătianu (mai 1891 – iunie 1892), D. A. Sturdza (1892-
1909) şi Ion I. C. Brătianu (Ionel), fiul celui mai înainte menţionat (1909-1927).

În anul 1881, un nou program al partidului, enunţa importante obiective vizând

dezvoltarea economică a ţării:încurajarea industriei naţionale, edificarea reţelei de căi
ferate, înfiinţarea instituţiilor de credit şi a camerelor de comerţ. Era un program pe care
acest partid se va strădui să-l realizeze în cursul îndelungatei sale guvernări, care va dura
pana în anul 1888.
 Doctrina partidului s-a afirmat treptat în strânsă legătura cu ideile enunţate de
principalii lideri, în primul rând de I. C. Brătianu. Subliniind necesitatea promovării unei
politici naţionale, acesta din urmă a enunţat doctrina „Prin noi insine!”, care reclama
dezvoltarea economică a ţării prin forţele proprii. În viziunea sa, care viza independenţa
economică a ţării, urma să consolideze independenţa sa politică. Pe linia acestei orientări,
circumscrisă programului din 1881 şi enunţată de lideri, avea să se înscrie, în bună
măsură, politica guvernului liberal, în intervalul imediat următor, până la căderea sa, în
1888.

Scindarea PNL

În prima etapă de existenţă a Partidului Naţional Liberal, în intervalul când el s-a aflat la
putere, mai ales după Războiul de Independenţă, caracteristică a fost apariţia a numeroase
disidente, unele desprinse oficial din sânul partidului, altele, neoficial.

Astfel, în 1878 la Iaşi se constituie un Partid Liberal Moderat, având ca principali

lideri o serie de cunoscuţi universitari:Vasile Conta, Gheorghe Mârzescu, Grigore
Cobălcescu. În anul 1880, tot la Iaşi se desprinde din Partidul Liberal o grupare politică
mai veche, Fracţiunea Liberală Independentă, având ca lider pe prof. univ. Nicolae
Ionescu. Era o formaţiune politică constituită cu un deceniu în urmă, care intrase în
Coaliţia de la Mazar-Paşa, iar acum încerca să se afirme din nou cu un program propriu,
având la bază un naţionalism exagerat, „menit zice-se, a răspunde unor interese specifice
Moldovei. Ziarul oficial al acestei formaţiuni politice care promova asemenea idei,
semnificativ se numea „Mişcarea naţională”.[12]

Tot în anul 1880 se desprinde din partidul-matcă o grupare a „liberalilor sinceri”,

avându-l ca lider pe Gh. Vernescu, care ulterior în 1883 fuziunea acestora cu o parte a
conservatorilor, va duce la întemeierea Partidului Liberal-Conservator, având ca ziar
oficial „România”.

În anul 1882, neînţelegerile dintre cei doi fraţi, Ion şi Dimitrie Brătianu, duceau la
constituirea unei grupări de opoziţie, sub conducerea celui din urmă, şi care avea să joace
un rol important în organizarea coaliţiei pentru răsturnarea guvernului liberal.
 Mai departe, pe linia acestor frământări, în anul 1884 deosebirile de vederi duceau
la despărţirea de I.C. Brătianu a unui alt cunoscut lider, C. A. Rosetti, sub conducerea
acestuia conturându-se la această dată o formaţiune politică de stânga, iniţial nedesprinsă
oficial din sânul Partidului Naţional Liberal.„Neînţelegerile dintre cei doi fruntaşi
căpătaseră o turnătură definitivă cu prilejul dezbaterilor din anii 1883-1884 vizând
modificarea Constituţiei, C. A. Rosetti spre dezaprobarea şefului guvernului, susţinând în
cadrul acestor dezbateri ideea colegiului electoral unic[13].

Cu o serie de idei menite să lărgească cadrul democratic al epocii, gruparea

rosettistă s-a consolidat cu numeroase adeziuni (între alţii, profesorii Vasile Alexandrescu
Urechia şi Grigore Serurie, Petre Grădişteanu etc.), iar după moartea lui C. A. Rosetti în
aprilie 1885 conducerea ei a fost preluată de fiul acestuia, Vintilă Rosetti şi de Gheorghe
Panu, cel din urmă cum vom mai observa, plecând de la o asemenea formaţiune politică,
încercând să pună bazele unui adevarat partid de stânga, Partidul Radical.

În anii 1886-1887 marcând sfârşitul guvernării liberale sub conducerea lui I. C.

Brătianu, cele mai multe dintre aceste disidente liberale se înţeleg cu unele grupări
conservatoare constituind o puternică coaliţie, Opoziţia unită vare avea ca ţel înlăturarea
îndelungatei guvernări liberale.[14]

Într-o altă etapă a evoluţiei sale, un nou program al Partidului Naţional Liberal
avea să fie elaborat în noiembrie 1892 la Iaşi în condiţii de opoziţie, după ce conducerea
sa era preluată de Dimitrie A. Sturdza. Pe lângă măsurile de oportunitate vizând critica
guvernului conservator aflat la putere („domnia legilor”, „libertatea alegerilor”,
descentralizarea administrativă) erau înscrise în acest program o serie de idei noi, menite
să lărgească baza socială a partidului. Astfel, în strânsă legătură cu dezideratul libertăţii
alegerilor se preconiza lărgirea sistemului electoral pe baza principiului votului universal.
„Sufragiul universal cu reprezentaţiunea proporţională – se menţiona în program – este
idealul Partidului Naţional Liberal. Către dânsul ne vom îndruma şi vom tinde a-l realiza
prin reforme treptate, răspândind tot mai mult în păturile sociale luminile unei
instrucţiuni solide şi sănătoase”[15].

Pentru evoluţia lentă a doctrinei partidului sub conducerea lui D. A. Sturdza,

semnificativ este şi programul următor din anul 1906, elaborat tot în condiţii de opoziţie,
în anul premergător marii răscoale ţărăneşti din anul 1907, care avea să zguduie
societatea românească.

Elemente înnoitoare după Răscoala ţărănească din 1907

Pe linia oficială a Partidului Natţonal Liberal elemente înnoitare survin mai ales
după 1907 sub influenţa foştilor lideri socialişti intraţi în partid şi a lui Constantin Stere,
datorate şi viziunii mult mai receptive la spiritul vremii a lui Ion I .C. Brătianu, care
ajungea în 1909 la conducerea partidului. S-au observat aceste elemente înnoitoare în
legislaţia agrară adoptată în anii 1907-1910 în răstimpul unei noi guvernări liberale, dar
mai ales într-un nou program al partidului din ianuarie 1911, din faza de început a altui
interval de opoziţie. Trecând în revistă legile agrare adoptate menite să ducă la o oarecare
redresare a situaţiei ţărănimii şi enunţând „chestia agrară” ca o prioritate în preocupările
partidului, în program se punea accentul pe rolul pe care sindicatele agricole, instituţiile
de credit şi camerele de comerţ urmau să-l joace în continuare în lumea satelor.[16]

PNL după al doilea Război Balcanic

Momentul decisiv al acestui proces înnoitor de modernizare a P.N.L. va fi atins

însă în toamna anului 1913, după sfârşitul interveniţiei României în Bulgaria şi încheierea
celui de-al doilea Război Balcanic. Într-o cunoscută scrisoare-manifest a lui Ion I. C.
Brătianu publicată în „Viitorul” din 7 septembrie 1913, făcându-se trimitere la
„covârşitoarea înrâurire a maselor asupra destinelor statului” pe care războiul balcanic o
pusese în lumină, era subliniată cu toată claritatea nu numai necesitatea unei noi reforme
electorale în forma colegiului electoral unic, ci şi a unei reforme agrare „printr-o
intervenţie a Statului, cu drept de expropriere unde e nevoie, pentru creşterea proprietăţii
ţărăneşti”. În luna octombrie 1913, Congresul P.N.L. avea să sancţioneze această
orientare programatică. În cuvântul său la acest congres, Ion I. C. Brătianu subliniind
necesitatea stringentă a celor două mari reforme, referitor la cea agrară a dat asigurări că
„exproprierea se va face cu dreaptă despăgubire”[17].

Ajunşi din nou la putere în primăvara anului 1914, pe linia programului enunţat
anterior sub conducerea lui Ion I. C. Brătianu liberalii vor inaugura opera de reforme,
care avea să fie întreruptă şi amânată un timp o dată cu declanşarea Primului Război
Mondial.