1. Definitia marketingului Marketingul reprezint "tiina i arta de a convinge clienii s cumpere" .

Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social i managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obin ceea ce le este necesar i doresc prin crearea, oferirea i schimbul de produse i servicii avnd o anumit valoare". 2. Relatia marketing vanzari n asamblu de mi!loace de stimulare in ma!oritate pe termen scurt destinate sa impulsioneze cumpararea mai rapida sau in cantitate mai mare a anumitor produse . 3.Relatia marketing management "anagement# marketing, in sens practic, are semnificatia de management bazat pe marketing, altfel spus semnifica conducerea firmei care a acceptat, inteles si utilizeaza in derularea proceselor optice, viziunea si filosofia marketingului. "anagement# marketing este opus unui alt tip de management, care in esenta nu este bazat pe marketing. "anagementul bazat pe marketing presupune utilizarea arsenalului de metode si tehnici $ a instrumentarului stiintific% in derularea proceselor. &cesta are rolul de a operationaliza filosofia marketingului. 'in punct de vedere practic, in centrul demersului de management se afla instrumentarul de marketing, motiv pentru care management ( marketingul se afla mai aproape de marketing decat de management, fiind dezvoltat in lucrari apartinand unor reputati specialisti ai marketingului. 4. Locul marketingului in firmele mici )irmele mici au nevoie de un marketing orientat spre cresterea constanta si sustinuta a vanzarilor. 5. Locul marketingului in firmele mari )irmele mari au nevoie de un marketing orientat spre mentinerea si cresterea vanzarilor si de rasplatirea clientilor fideli, dezvoltarea unor noi departamente. 6. Ce intelegeti prin marketing ca orientare a intregii companii Detaliati. "arketingul produce o inversare a vechiului raport dintre firm *i pia+, ,n sensul c orientarea ,ntregii activit+i a firmei se face pornind de la cerin+ele cumprtorilor, produsele*i serviciile oferite trebuind s corespund ,n msur ct mai mare nevoilor acestora. &stfel, marketingul urmre*te cunoa*terea pie+ei poten+iale, actuale *i viitoare, pentru adaptarea produc+iei corespunztor satisfacerii consumatorilor ,n msur ct mai mare *i realizrii de profit de ctre agentul economic. !. "tapele #e evolutie ale marketingului # etapa "marketingului clasic", corespunznd perioadei de apari+ie a marketingului *i pn ,n anii -./ Principala problema pe care trebuia s#o rezolve marketingul era realizarea unui echilibru a tandemului produs#client. # etapa "marketingului ofert creatoare" care, ofer o tehnica nou destinat s inventeze clien+ii. 'eci daca clientul nu mai are nevoi percepute ca atare, ,i vor fi create altele noi, lansndu#se pe pia+a produse noi *i ,n cantit+i mari0 # etapa "marketingului ofensiv" sau "marketingul de lupt1 a aprut la ,nceputul anilor -2/, cnd doi cercettori francezi 3ves Philoleau *i 4ean#5ouis 67iners, lanseaz o teorie conform creia ,n pie+ele deservite, stabile, nu se progreseaz dect cucerind teritoriile concuren+ilor,

consumatorii nu mai sunt +inte, deci adversari, ci un cmp de btlie asupra cruia se confrunt diferite oferte, opinia consumtorilor urmnd a fi influen+at *i apoi c*tigat. $. Confuzii ale intelegerii marketingului 'eseori managerii inteleg gresit rolul marketingului in plasarea si comercializarea unor produse8servicii. 'e e9emplu : ;. "arketingul inseamna vanzari : <vident ca vnzarea face parte din marketing, ,nsa aceasta reprezinta doar o mica parte din ceea ce ,nseamna astazi marketingul. =. "arketingul este doar un departament : n alt mod limitat de a ,ntelege marketingul este atunci cnd acesta este considerat un simplu departament. >u toate activitatile de marketing sunt derulate ,n cadrul departamentului de marketing. ?oate celelalte departamente functionale contribuie fie direct fie indirect la procesul de servire a clientilor ,n bune conditii. %. "fectele nea&teptate ale orient'rii c'tre marketing @rientarea catre marketing tinde sa devina e9trem de vizibila la nivelul opiniei publice prin multitudinea de marci de produse de comapnii promotionale de lasari de produse. &sistam la o scadere a atentiei pentru instrumentele de mk care par sa starneasca neincredere fata de mesa!ele transmise. Aezistenta publicului fata de actiunile de mk este evidenta in toate ariile sal de manifestare, de la refuzul de a raspunde la sonda!ele de opinie pana la fenomenul de zapping. 1(. )pecificul practicii marketingului azi "arketingul modern este considerat astzi factorul esen+ial al succesului unei organiza+ii, indispensabil ,n dezvoltarea sa economico#social, solu+ie miraculoas ce rezolv problemele acesteia, instrument de baz ,n atingerea marilor performan+e, dar *i ,n evitarea riscului. 11. Ce intelegem prin marketing eficient "*emplificati <i bine, activitatea de pia+ a oricrei companii trebuie s se desf*oare dup anumite planuri *i programe de marketing prin care s se stabileasc obiective, responsabilii cu ,ndeplinirea obiectivelor respective *i termenele limit pentru atingerea obiectivelor *i ducerea la bun sfr*it a activit+ilor specifice. 12. Relatia marketing creare #e valoare n marketing bun, asigura cresterea valorii produsului in timp. 13. +unctiile marketingului ;. Bercetarea pietei si a nevoilor de consum =. Bercetarea adaptabilitatii firmei la cerintele si dinamica pietei C. 6atisfacerea cat mai deplina sau in conditii superioare a necesitatilor de consum D. Bresterea eficientei activitatii economice, ma9imizarea profitului 14. +actori #e influentare a con,umatorilor in#ivi#uali Bonsumatorii individuali sunt cei care isi cumpara produse sau servicii pentru ei insisi sau pentru familia lor. Envariabil sunt fie utilizatori sau beneficiarii acestor produse8servicii , fie responsabili pentru bunastarea sau prosperitatea celor care le folosesc. 15. +actori #e influentare a con,umatorilor organizationali

Bonsumatorii organizationali cumpara produse8servicii in numele organizatiei pentru care lucreaza. >evoile pe care le satisfac sunt cele ale organizatiei. <9emplu : cumpara documente contabile pentru a tine gestiunea organizatiei in ordine0 cumpara echipamente necesare organizatiei pentru a obtine propriile produse destinate vanzarii etc. 16.)egmentarea - #efinitie. ,cop. criterii 'efinitie : <ste o parte importanta a oricarui plan de marketing, practic, este primul pas din asa numitul proces 6?P care precede orice strategie de marketing : segmentare, tintire, pozitionare. 6cop : scopul procesului este acela de a identifica si de a descrie segmentele de piata vizate ca tine de marketing si de a evidentia avanta!ele pe care urmeaza sa se puna accentul demersului de marketing . Briterii : 6egmentare geografica, demografica, psihografica si comportamentala. 1!. /ropune0i cele mai relevante criterii #e ,egmentare pentru o firm' pro#uc'toare #e me#icamente generice analgezice Bel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea demografica deoarece se iau in considerare variabilele urmatoare : varsta, marimea familiei, etapa din ciclul de viata al familiei, se9, venitul, ocupatia, educatia, religia, rasa, generatia, nationalitatea si clasa sociala. 1$. /ropune0i cele mai relevante criterii #e ,egmentare pentru o firm' pro#uc'toare #e lactate Bel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea geografica deorece presupune impartirea pietei pe unitati geografice cum ar fi : tari, state federale, regiuni, tinuturi, orase sau cartiere. 1%. /ropune0i cele mai relevante criterii #e ,egmentare pentru o firm' pro#uc'toare #e co,metice Bel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea demografica deoarece se iau in considerare variabilele urmatoare : varsta, marimea familiei, etapa din ciclul de viata al familiei, se9, venitul, ocupatia, educatia, religia, rasa, generatia, nationalitatea si clasa sociala. 2(. /ropune0i cele mai relevante criterii #e ,egmentare pentru o firm' pro#uc'toare #e pantofi Bel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea geografica deorece presupune impartirea pietei pe unitati geografice cum ar fi : tari, state federale, regiuni, tinuturi, orase sau cartiere 21. /ropune0i cele mai relevante criterii #e ,egmentare pentru o firm' pro#uc'toare #e mo1ilier Bel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea psihografica deoarece se refera la impartirea cumparatorilor in grupuri delimitate pe baza trasaturilor psihologice8de personalitate, a stilului de viata sau a sistemului de valori.. 22. 2n,trumentele cercetarii #e marketing

. Philip Kotler consider c, pentru culegerea datelor necesare cercetrii de marketing, Fse pot utiliza dou categorii de instrumente *i anume chestionarul *i aparatura specializat.G &vnd ,n vedere *i opiniile altor speciali*ti de marketing, instrumentele considerate a fi cel mai des utilizate ,n cadrul cercetrii de marketing sunt: interviul *i chestionarul. 23. "tapele cercetarii #e marketing ;. 'efinirea problemei, a variantelor de decizie si a obiectivelor cercetarii. =. <laborarea planului de cercetare 24. Meto#e #e cercetare #e marketing ;. Bercetarea observationala =. Bercetarea prin grupuri de discutii orientate $focus#grupuri% C. Bercetarea prin ancheta D. 'ate comportamentale 25. 3ipuri #e cercetare #e marketing ;. Bercetari e9ploratorii ( are ca scop localizarea coordonatelor si a punctelor cheie ale activitatii sau procesului de marketing cercetat. )ormularea mai precisa a acestora pentru o mai buna intelegere. Edentificarea si analizarea unor idei noi sau unor noi concept de produs. =. Bercetari instrumentala ( &re ca scop acela de a#l a!uta pe decident sa identifice, sa testeze, sa aleaga si sa valideze instrumentele, tehnicile si metodele de cercetare specific intr#o anumita situatie. C. Bercetari descriptiva ( tilizata de regula pentru a prezenta motivatiile si modul de actiune a purtatorilor de informatii. D. Bercetari e9plicative $cauzale% ( rmareste obtinerea de informatii despre relatiile cauza effect dintre variabilele marketingului. H. Bercetari predicative ( Esi propun ca obiective realizarea de previziuni pe termen scurt, mediu si lung ale fenomenelor de marketing 26.2!.2$.2%: . Bea mai buna modalitate pentru a proiecta o cercetare de marketing sunt chestionarele si studiile de piata. 3(. "tapele luarii #eciziei #e cumparare Bel mai larg rspandit model privind luarea deciziei de cumprare este cel in cinci etape: I Aecunoa*terea problemei I BJutarea informaKiilor privind soluKiile problemei I <valuarea alternativelor identificate I 5uarea deciziei de cumpJrare I Procesele post#cumprare 31. Comportamentul #e cump'rare al con,umatorilor in#ivi#uali. <i cumpra bunuri att pentru a face fa+ cerin+elor de zi cu zi ale vie+ii, ct *i pentru a#*i indica rolul ,n societate, pentru a#*i e9prima personalitatea, pentru a lua o anumit atitudine sau pentru a#*i e9prima o opinie, pentru a#*i demonstra valoarea ori pentru a#*i etala bunstarea. Bu alte cuvinte, produsele sau serviciile sunt cumprate nu numai pentru a satisface nevoile fizice, ci *i pe cele sociologice sau psihologice.

32. Mo#elul mar,4allian #e con,um <ste un model creat de "arshall inca din sec.LEL, conform acestui model oamenii isi cheltuiesc veniturile pentru cumpararea acelor bunuri care le ofera cea mai mare satisfactie la un anumit nivel acceptat al preturilor 33. Mo#elul pavlovian #e con,um &cest model de comportament al consumatorului are la baza teoria inovarii si este inspirat de e9perientele fiziologului si psihologului Evan Pavlov.>u a fost creat de Pavlov dar are la baza teoria invatarii in conditii impuse de mediu. &daptat la specificul economic al consumatorului, modelul pavlovian opereaza cu D concepte de baza : impuls, sugestie, reactie, recidiva. 34. Mo#elul +reu#ian #e con,um "odelul )reud mut sursa determinan+ilor comportamentului la nivel incon*tient, motiva+ia real a comportamentului de consum, ,n general ira+ional, fiind diferit de cea aparent *i ra+ional 35. Mo#elul ve1lenian #e con,um "odelul Meblen, ce deriv din teoria consumului ostentativ, dezvoltat de ?horstein Meblen. &ceast abordare aduce ,n prim#plan prestigiul social ca trebuin+ esen+ial, ce devine miz a ac+iunii consumatorului *i, deci, un factor esen+ial de influen+ a comportamentului acestuia. 36. Mo#elul 5o11e,ian #e con,um "odelul hobbesian al comportamentului consumatorului, denumit *i al factorilor de organiza+ie,aduce o alt perspectiv asupra ,,cutiei negreF *i a mecanismelor *i proceselor comportamentale.&cest model ,*i datoreaz numele lui ?homas Nobbes, un mare filosof englez."odelul pune ,n aten+ie achizi+ionarea de bunuri sau servicii pentru entit+i colectiveinstitu+ionalizate. Oi ,n cazul acestui tip de consumatori se pune problema lurii deciziilor de cumprare,privind bunuri sau servicii, specificul acestor decizii fiind marcat de tipul de organiza+ie. 3!. Rela0ia reten0ie6fi#elizare6loializare En mod evident nu orice consumator este client. @data cu sporirea accesului la informatii esta dificil sa faci un consumator sa devina si sa ramana client. nul din conceptele dragi marketerilor este fidelizarea sau loializarea care inseamna in esenta achizitia repetata a produselor de sub umbrela aceiasi marcicu eventuala recomandare a lor catre alti consumatori. 3$. Ce e,te un lovemark 7rice 1ran# poate ,' a8ung' lovemark 9u,tifica0i. 5ovemark este concept de marketing care tinde sa incluiasca ideea de brand. Aelatia dintre lovemark si alte concept de vanzari se bazeaza pe conceptul Frespect P loveG. @rice brand poate sa a!unga lovemark atata timp cat respecta regulile simple ale unui produs revolutionar8nemaintalnit. 3%. +orme ale fi#elitatii clientilor

)ormele pentru a fideliza clientii sunt urmatoarele : promotii,acordarea de premii in anumite campanii,apropierea de consumatorii acelui produs prin anumite campanii de promovare. 4(. Mentinerea loialitatii clientilor Balitatea *i performan+ele produselor *i serviciilor !oac un rol ma!or ,n men+inerea loialit+ii clien+ilor, dar este mai important dect oricnd s se ating *i s se men+in un nivel ridicat al rela+iilor cu clien+ii pentru fidelizarea clien+ilor 41. /revizionarea comportamentului clien0ilor- #ificult'0i &i con,ecin0e ale previzion'rii gre&ite Bercetarile de marketing ne arata cum cumpara, de ce , unde si cand si cum consuma clientii. &ceste informatii permit anumite genralizari. Enformatiile a!uta la previzionarea comportamentulului viitor al clientilor, ce reprezinta o ramura serioasa a marketingului unde sunt folosite cunostiinte interdisciplinare din sociologie, psihologie si antropologie. 'ificultatea implenetarii acestei idei este ridicata si presupune cunoasterea unor instrumente foarte variate. ?otodata se pot trage concluzii gresite cum este si e9emplul companiei EQ" care a previzionat ca nu e9ista o piata mondiala pentru nu mai mult de H calculatoare. En final mk inseamna o serie de incertitudini <rorile de previziune a comportamentului viitor de azhizitie si consum in conditiile multor scenarii pot duce la decizii aproape catastrofal precum supracapacitate de producti, e9cedente de stoc, etc. ?otodata previziunile pe termen lung duc la e9cese de eforturi. 42. 2nformarea clien0ilor :n proce,ul #eciziei #e ac4izi0ie 6ursele de informare sunt : # surse personale $familie, prieteni, vecini, cunostinte%0 # surse comerciale $reclame, personal de vanzare, distribuitori, ambala!e, e9pozitii%0 # surse publice $mass#media, organizatii ale consumatorilor%0 # surse e9perimentale directe $e9aminarea, folosirea produsului%. 43. )ati,fac0ia clien0ilor Pentru a monitoriza permanent gradul de satisfactie al clientilor privind produsele furnizate sau relatiile stabilite, organizatia colecteaza si analizeaza urmatoarele informatii: R reclamatiile, sugestiile clientilor0 R chestionarele de evaluare a gradului de satisfactie al clientilor0 R comunicarea directa cu clientul0 R informatii referitoare la nevoile pietei0 R informatii referitoare la concurenta. 44. )pecificul marketingului ;2; "arketingul de afaceri este practicat de persoane sau organizatii,inclusiv intreprinderile comerciale,guvernele si institutiile,care faciliteaza vanzarea de produse sau servicii de la alte companii sau organizatii,care la randul lor le revand,le folosesc ca si componente in produsele sau serviciile pe care le ofera,sau le folosesc pentru a spri!ini operatiunile lor.'e asemenea,este cunoscut sub numele de marketing industrial,de marketing de afaceri,de asemenea mai este numit si business#to#business marketing,sau marketing Q=Q.

45. )pecificul marketingului ;2C Q=B este un termen abreviat pentru mediul de afaceri de marketing pentru consum."ediul de afaceri de marketing pentru consum este atunci cnd o afacere comercializeaza produse pentru o pia+ de consum. n consumator este un cumprtor de produse care nu sunt legate de afaceri. Produsele Q=B includ bunuri *i servicii, cum ar fi alimente, haine, masini, case, servicii de telefonie, servicii de repara+ii de credit, etc 46. <tilizarea ,i,temelor #e CRM :n marketing Bustomer Aelationship "anagement $abreviat BA" dup en. Bustomer Aelationship "anagement% reprezint un set de strategii, politici i tehnologii destinate atragerii, reinerii i fidelizrii clienilor. Sntr#un sens larg, BA" include activitile aferente departamentelor de marketing, vnzri, financiar i suport tehnic relativ la clieni, poteniali clieni, furnizori i parteneri.6copul unei aplicaii BA" este de a unifica interaciunile unei companii cu clienii acesteia i de a valorifica informaiile pe care le obin despre acetia. n sistem BA" susine atragerea celor mai profitabili clieni i generarea de noi oportuniti pe clienii e9isteni. &plicaiile soft7are de tip BA" au = dimensiuni: 4!. Mo#elul lui /orter &bordarea strategic a lui "ichael Porter aprofundeaz dinamica concuren+ial a me# diului *i concepe manevre strategice specifice particularit+ilor fiecrei firme. Sn concep+ia sa,alegerea unei strategii depinde, ,n primul rnd, de natura *i intensitatea concuren+ei care se manifest ,n sectorul de activitate considerat. Sn acela*i timp, Porter define*te strategiile generice care constituie puncte de pornire ,n construc+ia particular, cu caracter original, a strategiei fiecrei firme. 4$. )trategii #e marketing :n func0ie #e concuren0' n ansamblu de raporturi in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare, dispunerea acelorasi furnizori, clienti sau prestatori de servicii. Boncurenta face parte din regula de !oc, stimuleaza cresterea cantitatii si calitatii, stimuleaza procesul de primenire al firmelor slabe cu capacitati mici dar si inoirea produselor in productie.En concluzie pentru a fii mai buni decat concurenta trebuie sa obtinem contracte cat mai bune cu furnizorii si sa reusim sa atragem cat mai multi clienti. 4%. Conflicte concuren0iale &i impact al e*ager'rii luptelor concuren0iale Bonflictul reprezinta interferenta intentiilor unui agent sau a unui grup ,n eforturile de atingere a unor obiective de catre un alt individ sau grup. 6e presupune ca cele doua parti implicate au obiective incompatibile, astfel ,nct atingerea obiectivului de catre una dintre parti determina imposibilitatea atingerii de celalata parte implicata. Bonflictul nu poate fi identificat $sau nu este similar% cu concurenta. Sn timp ce concurenta presupune de asemenea obiective incompatibile ,ntre parti, aceasta nu implica interferenta $cel putin ,n situatiile ,n care concurenta este fairplaT%. &stfel, se poate aprecia ca e9ista o situatie concurentiala atunci cnd doua sau mai multe parti ,ncearca sa cstige, prin depunerea unui efort individual, prin atingerea obiectivelor proprii, fara sa intervina pentru blocarea sau influentarea progresului celeilalte sau celorlalte parti. <fectul actiunilor ,ntreprinse depinde numai de comportamentul fiecarei parti ,n atingerea obiectivelor si nu din interferenta cu comportamentele celorlalte parti.= Sn mod cert, la nivel de firma sau organizatie, concurenta nu se manifesta la fel de des sau deschis precum conflictele. @rganizarea unor concursuri de vnzari la nivel de firma determina fara ,ndoiala o situatie concurentiala, iar

aceasta se poate transforma cu usurinta ,ntruna conflictuala ,n urma actiunilor de interferenta ale unuia dintre participanti asupra celorlalti0 dorinta e9agerata de cstig determina aceasta schimbare de stare. 'efinitia conflictului enuntata mai sus sustine ,n fapt ca partile interfereaza ,n mod intentionat unele cu celelalte ,n atingerea obiectivelor. &ceasta nu implica ,nsa automat faptul ca partile sa fie de rea credinta sau sa fie constiente de gradul sau maniera ,n care actiunile lor afecteaza celelalte parti. 5(. Ce :n,eamn' 1enc4marking Cum a0i proiecta o ac0iune #e 1enc4marking pentru +acultatea #e Management #in )=)/> Qenchmarking#ul este o strategie care imbunatateste performanta unei afaceri si care, odata aplicata, asigura o mai mare eficienta serviciilor si o calitate superioara produselor pe care le oferi clientilor tai. Qenchmarking#ul presupune ca antreprenorul sa accepte ideea de schimbare si sa fie receptiv sa invete permanent de la parteneri sau concurenta, asigurand, in felul acesta, cresterea productivitatii prin cheltuirea mai economica a banilor si, in acelasi timp, calitate si servicii mai bune. 51.+actorii #e influen0' a,upra e*i,ten0ei pro#u,elor Principalii factori de influenta sunt: # )actorii tehnologici # )actorii legislativi# reglementari anti#fumat # )actorii sociali # )actorii economici 52.Matricea ;C? "atricea QBU este un instrument dezvoltat de Qoston Bonsulting Uroup. &cest instrument permite efectuarea unei fotografii a pozitionarii unei companii intr#un sector de activitate dat. )iecare sector de activitate al unei companii este pozitionat pe o matrice caracterizata de doua coordonate, fiecare dintre aceste coordonate corespunzand unui indicator: # Aaportul dintre cota de piata a companiei si cea a liderului $sau cea a celui mai puternic concurent in cazul in care compania este liderul% in abscise. # Aata de crestere a sectorului de activitate studiat in coordonate. En functie de aceste informatii, matricea QBU permite pozitionarea sectorului de activitate pe un cadran si in functie de locul sau pe cadran, acesta este identificat ca: # stea: piata in continua crestere si pozitie dominanta a companiei pe aceasta piata0 # dilema: piata in continua crestere dar cota de piata mica a companiei0 # vaca de muls: piata cu crestere scazuta sau recesiune si pozitie dominanta a companiei pe aceasta piata0 # piatra de moara: piata cu crestere scazuta sau recesiune si cota de piata mica a companiei. 6copul acestei metode este de a identifica care sunt sectoarele de activitate strategice pentru companie, precum si eventualele a!ustari care trebuie facute. 53."tapele ciclului #e via0' a pro#u,ului ;% concept8viziune0 =% fezabilitate0 C% proiectare8dezvoltare0 D% producie0

H% retragere treptat din uz. 54.Ce :n0elege0i prin marketingul ofertei "arketingul ofertei presupune investigarea ,n profunzime a nevoilor consumatorilor, identificarea unor nevoi latente, *i propunerea, pe aceast baz, a unor produse noi, pe care consumatorii nu le percepeau ca fiind utile *i, ,n concluzie, nu le solicitaser ,n mod e9plicit. Sn realitate, accentul cade pe cercetarea comple9 de marketing *i pe adaptarea produselor ,ntreprinderii nu la nevoile actuale, ci la cele viitoare ale consumatorilor. &cest proces de cercetare trebuie s se ,mbine ,n mod fericit cu creativitatea tehnic. 55.Cum a&i proiecta un ,i,tem #e marketing al ofertei pentru +acultatea #e Management #in )=)/> 56.Rela0ia marc'61ran#6pro#u, En prezent ,e9ista multe controverse cu privire la VmarcaG si VbrandG.Bu toate acestea,cei doi termeni denumesc entitati diferite.&stfel,marca reprezinta un semn distinctiv,avand rolul de invividualiza un obiect,un produs.?rebuie mentionat faptul ca marca presupune,la randul ei,e9istenta a doua componente: numele de marca si simbolul grafic.?ermenul de VbrandG avea aceeasi semnificatie ca si VmarcaG ,reperezentand tot un semn distinctiv,prin marcarea cu un fier inrosit.5a sfarsitul secolului al LEL#lea ,notiunea de VbrandG a fost asociata produselor ce purtau insemnul producatorului,reprezentand, in acelasi timp si o dovada a calitatii produsului.&stfel,brandul nu mai este doar un semn distinctiv,ci devine o Vgarantie credibilaG a calitatii produsului. 5!.Ce :n,eamn' efectul #e 4alo al 1ran#ului <fectul Nalo se ,ntlne*te atunci cnd percep+iile pozitive asupra unui brand se rasfrang asupra altor branduri. Bel mai bun e9emplu ar fi iPod#ul care a fcut ca orice i?hing &pple s fie mai interesant ,n ochii cumprtorilor. Bompania a pariat pe cel mai bun produs, a investit masiv ,n promovarea acestuia, con*tient fiind de avanta!ele pe care strategia le va avea asupra celorlalte produse marca &pple 5$."*i,t' ciclu #e via0' al 1ran#ului 9u,tifica0i. Biclul de viata $BM% reprezinta perioada de timp in care produsul8brandul de produs se afla pe piata, incepand cu introducerea si sfarsind cu retragerea $aceste doua faze pot fi identificate cu usurinta% 5%.Capitalul #e 1ran# #in punct #e ve#ere marketing Bapitalul unui brand reprezinta un set de active si pasive legate de numele si simbolurile brandului, care adauga ceva la valoarea furnizata de acesta. Bapitalul brandului aduce o mar!a mai mare de profit, permitand preturi premium si o reducere a promotiilor, ofera cresterea afacerii prin intermediul e9tensiilor de brand, obtine pozitii privilegiate pe raft si beneficiaza de diverse programe de marketing. 6(.Logica 1ran#ului <volutia marketingului trage dupa sine si o evolutie a conceptului de brand, iar acesta pune in evident importanta serviciului, a intregului demers ce participa la vanzarea unui produs sau serviciu.&ceasta logica sustine faptul ca importanta este orientarea spre partea de serviciu si

nu spre productie, ca serviciul in sine reprezinta numitorul comun al schimbului comercial, ca valoarea se creeaza impreuna cu clientul. 61."*ten,iile #e 1ran# 6trategia e9tensiei de brand implica introducerea sub un nume bine cunoscut a unui produs nou de catre aceeasi companie. &ceasta strategie este folosita fie pentru a creste valoarea intrinseca a brandului fie pentru a revitaliza un brand care trece printr#un con de umbra, in general se obtine o plus valoare cu minim de efort bazat doar pe reputatia numelui de brand. 62.Decizii tipice #e 1ran# management Qrand "anager : Persoana responsabila cu planificare si coordonarea activitatilor de marketing ale unei firme legate de un singur brand. En atributiile brand managerului intra realizarea planului de marketing, adica organizarea de evenimente, promovarea produsului respectiv si al brandului, activitati de publicitate si PA. 63.)trategii #e ,ta1ilire a pre0urilor pentru pro#u,ele noi # a. strategia pre+ului de e9cep+ie # b. strategia pre+urilor minime # c. strategia bazat pe valoarea produsului # d. strategia suprapre+ului. #e. pre+ul pentru fructificarea avanta!ului de pia+ # f. pre+ul de penetrare a pie+ii. 64./re0 creator #e valoare 65.)en,i1ilitatea con,umatorilor la pre0 Sn cercetarea de pia+, sensibilitatea consumatorilor ,n privin+a pre+ului este furnizat de curba cererii produsului ,n cauz ,cunoscut sub denumirea de curbele cererii de pre+ sau curbele de sensibilitate la pre+ .Burbele de sensibilitate la pre+ se traseaz pentru un produs sau serviciu, cu referin+ la o perioad de timp bine precizat.