Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Babe - Bolyai

Facultatea de Sociologie i Asisten Social


Secia Asisten Social

Genul si sexualitatea

Diferente intre barbati si femei au existat, exista si vor exista mereu, insa nu stim originile lor. Multe
din influentele care au dus la aceste schimbari isi au oricinea in societatile din care facem parte, fiind induse
inca din primele momente ale vietii noastre.
Insusi cuvantul sex in funtie de cum este folosit poate avea diferite conotatii: diferentele biologice si
fizice dintre un barbat si o femeie, sau activitatea sexuala (actul sexual). Si intre gen si sex exista diferente
fundamentale: genul se refera la diferentele psihologice, sociale si culturale dintre barbat si femeie, insa cele
mai multe controverse apar asupra a ceea ce inseamna barbat (baiat) sau femeie (fata).
Si cuvantul genpoate fi folosit in moduri diferite:
- persoane (femeile de obicei sunt feminine iar barbatii emit masculinitate)
- fenomene non-umane ( n Grecia Antic numerele impare erau considerate masculine
si cele pare feminine, iar pisicile erau considerate feminine indiferent de sexul lor). Si exemplele pot
continua: muzica rock este considerata masculina, cea latino este considerata faminina, anumite meserii sunt
considerate pentru barbati, altele pentru femei, etc.
Nu toata lumea considera ca a fi barbat sau femeie inseamna neaparat ca individul sa aibe anumite
caracteristici fizice. De exemplu copiii inainte sa se caracterizeze pe ei insisi ca fiind baiat sau fata au fost
tratati in mod diferit de catre parintii lor, parinti care la randul lor fac lucrul acesta aproape in mod
inconstient. Inca din primele zile copii sunt diferentiati in functie de gen dupa haine, culorile folosite pentru
ai imbraca, coafura, jucariile pe care le primesc, etc. Insasi societatile din care oamenii fac parte fac
diferente intre genuri incepand de la mass-media ( posturi TV pentru fete si pentu baieti) pana la magazinele
care vand jucarii exclusiv pentru fete sau baieti. De exemplu, fluturasii si iepurasii sunt recomandate fetelor,
iar leii sau masinutele sunt considerate potrivite baietilor si exemplele pot continua.
In discriminarile de gen uneori caracteristicile masculine sunt considerate mai folositoare din punct de
vedere social si mai importante decat cele feminine. Diferentierea de gen apare atat la nivel individual
(fiecare individ opereaza cu un set de stereotipuri si prejudecati n definirea masculinului si femininului), cat
si la nivel structural (orice societate prescrie, pe baza sexului, comportamente si modalitti de interactiune
sociala pentru membrii sai).
Genul exprima si inegalitatile universale dintre barbati si femei sau ntre barbati si ntre femei, iar la
baza prejudecatilor si discriminarilor de gen se afla sexismul (comportamente, reguli, practici, politici,
limbaj, norme, legi care exprima un tratament inegal, defavorabil fata de un individ sau un grup, datorat
apartenenteiacestuia la un anume sex/gen). Chiar daca se refera de cele mai multe ori la femei, sexismul
poate fi si impotriva barbatilor, iar acesta se numeste misandrie (ura fata de barbati). Sexismul impotriva
femeilor se numeste misoginism (ura fata de femei).
Discriminarile de gen sunt de doua feluri:
-discriminare direct: tratarea mai putin favorabila a unei persoane de un anume sex/gen pe motive de
apartenenta la acel sex, comparativ cu tratarea unei persoane de alt sex/gen n situaii, contexte similare
(salarii inegale pentru acelasi tip de activitate; hruire sexual, etc.)

Putem vorbi, de asemenea, si de discriminare de gen structurala: slaba reprezentare a femeilor sau
barbatilor n diferite domenii (de exemplu, procentul slab de femei membre ale parlamentului).
Chiar si acum este foarte dificil, aproape imposibil, pentru un parinte sa creasca un copil fara
discriminare de gen. Au fost facute experimente in acest sens, cum ar fi cel al lui June Statham care a
observat incercarea unui grup de 30 de adulti din 18 familii, cu copii intre 6 luni si 12 ani, sa aibe grija de
copiii lor fara discriminare de sex. Rezultatul a fost partial incununat de succes deoarece nu au facut altceva
decat sa incerce sa convinga baietii sa fie mai sensibili, iar fetele sa caute ocazii de studiu si promovare
Pentru diminuarea discriminrilor de gen sunt tri care promoveaz politici de discriminare de gen
pozitiva (n SUA se foloseste termenul de actiune afirmativa): tratament, reguli, legi, politici care
favorizeaza femeile pentru ca sunt femei. Este vorba, de exemplu, de alocarea unui numr special de locuri
pentru fete la Academia Militar.
Genul, dupa exprimarea sociologica, nu exista pur si simplu, el este practicat in activitatile de zi cu zi
cu cei din jurul nostru (West si Zimmerman, 1987). Un bun exemplu in acest sens este cazul lui jan Morris
care a suferit o operatie de schimbare de sex si povesteste cat de diferit trebuia sa se comporte intr-un
restaurant ca femeie fata de atunci cand era barbat.
Exista mai multe teorii legate de dezvoltarea genului, una din ele fiind cea a lui Freud care a declansat
nenumarate controverse. Conform acestei teorii primele diferente de gen apar in prima copilarie si in
copilaria mica si este centrata pe prezenta sau absenta penisului(Eu am penis inseamna eu sunt baiat, Nu
am penis inseamna eu sunt fata). Urmatoarea etapa apare la varsta de 4-5 ani cand baiatul isi accepta tatal
ca fiindui superior, isi reprima sentimentele erotice fata de mama si devine constient de identitatea sa
masculina identificandu-se cu tatal. In aceeas perioada presupune ca fetele sufera de invidia penisului si
cand se identifica cu mama se claseaza pe locul al doilea adoptand o atitudine supusa.
Aceasta teorie a fost aspru sanctionata, mai ales de catre feministe, deoarece Freud rezuma identitatea
genului la constientizarea organelor sexuale si conform acestei teorii penisul reiese ca ar fi superior
vaginului. Nu trebuie omis si faptul ca Freud il considera pe tata principalul responsabil in disciplina
copilului, in timp ce in multe culturi mama este cea care se impune in acest sens.
O alta teorie despre dezvoltarea genului este cea a sociologului Nancy Chondorow (1978-1988), care
spre deosebire de Freud acorda o importanta mai mare mamei, deoarece considera ca orice copil se ataseaza
mail mult de aceasta pentru ca este mai aproape de el mai ales la inceputul vietii sale.
Chondorow considera ca fetele se departeaza de parinti intr-un mod diferit fata de baieti. Acestea raman
mai mult timp alaturi de mama si distantarea fata de ea se face mai lent, fapt care mai tarziu poate face ca
identitatea ei sa se amestece sau sa depinda de a altcuiva (prima oara mama, apoi sotul).
La baieti detasarea fata de parinti, in special cea fata de mama, se face radical. Ei isi dezvolta
intelegerea masculinitatii prin ce nu este feminin (invata sa nu mai fie baiatul mamei sau baietelui
surioarei). Mai tarziu acest lucru ii face sa aibe dificultati in a-si exprima sentimentele fata de ceilalti
(inexpresivitatea masculina).

Masculinitatea este descrisa ca o renuntare la atasamentul fata de mama si identitatea masculina apare
in urma separarii, fapt care mai tarziu ii face pe barbati sa sa se simta amenintati daca se implica emotional
cu ceilalti, in timp ce fetele simt opusul.
Si lucrarea lui Chodorow a infruntat numeroase critici, cum ar fi pentru conceptia ei asuprea familiei.
De exemplu ea omite familiile cu un parinte sau cele in care copii sunt crescuti de mai multi parinti.
Ceea ce ramane insa important in urma acestei lucrari este ceea ce s-a numit inexpresivitatea masculina
(dificultatea barbatilor de a-si impartasi sentimentele).
Si Emil Durkheim face referiri la diferentele de gen sustinand ca barbatul este mult mai activ din punct
de vedere social decat femeia, acestea fiind inzestrate cu mai putina sociabilitate in timp ce barbatul are un
grad de socializare mult mai ridicat fata de femeie. Diferentierile dintre barbat si femeie din viata de zi cu zi
sunt inevitabile atat cat vor exista gandiri stereotipe cum ar fi: barbatii conduc masinile mai bine ca femeile.
Mostenirea genetica sau ereditatea joaca un rol important n conturarea identitatii noastre de gen, dar
factorii culturali sunt cei decisivi n construirea ei. Teoriile invatarii sociale spun ca genul se invata si ca
originea diferentelor de gen si implicit a inegalitatilor de gen se gaseste n procesul de socializare de gen, de
nvatare a rolurilor de gen cu ajutorul unor instituii sociale importante precum familia, scoala, biserica,
media etc. Copilul se naste cu un sex insa pe percursul vietii lui, in functie de ce vede, aude si
experimenteaza n familie, jucariile pe care le primeste, povestile pe care le citeste, filmele pe care le
urmareste la televizor, ce i se spune in biserica sau i se transmite la scoala, cu toate acestea isi defineste
genul.
Unul din obiectele de studiu importante pentru sociologi este comportamentul sexual uman. Acest
subiect a fost cercetat si de oamenii de stiinta care considera ca biologicul are o influenta mai mare decat
socialul in comportamentul sexual. Totusi ambele tabere au studiat lumea animala pentru a o intelege pe cea
umana.
Unii biologi au incercat sa demonstreze faptul ca barbatii sunt mai promiscui sexual decat femeile,
argumentand ca pentru a reusi sa se reproduca barbatii trebuie sa fecundeze cat mai multe femei, asa
crescand sansele de supravietuire a spermei lor. In schimb femeile, avand un singur ovul care poate fi
fertilizat, doresc sa aibe un partener stabil pentru a proteja mostenirea genetica.
Aceasta teorie este contrazisa de studii facute ulterior care arata ca activitatile sexuale in regnul animal
sunt mai complexe si ca si aici exista infidelitate feminina.
De asemenea, in comportamentul sexual uman, exista si influente sociale.In majoritatea culturilor
oamenii sunt heterosexuali (au parteneri de sex opus ), acestia reprezentand baza casatoriei si familiei.
Si din punct de vedere biologic oamenii sunt construiti pentru a creea relatii heterosexuale; doar asa se
pot reproduce si contribui la perpetuarea speciei. Si schimbarile din potentialul reproducerii pot influenta
societatea.
Exista insa multe inclinatii sexuale minoritare si putem identifica 10 identitati sexuale diferite: femeia
heterosexuala, barbatul heterosexual, femeia lesbiana, barbatul homosexual, femeia bisexuala, barbatul
bisexual, femeia travestita (care se mbraca de regula ca un barbat) si barbatul travestit (persoan care se

identific cu sexul lui de la natere dar care ocazional poart hainele sexului opus), femeia transsexuala
(femeia care devine barbat, ca Jan Morris) si barbatul transsexual
(barbatul care devine femeie).
Comportamentele sexuale sunt diverse, insa in functie de societate si de cultura difera si care sunt
acceptate si care nu. Nici frumusetea unei femei nu este privita la fel in toate culturile; in unele culturi este
important chipul femeii , in altele conteaza aspectul sanilor, in Occidentul modern se admira un corp subtire,
in alte culturi este preferat un corp mai bine dezvoltat.
Comportamentul sexual din Occident a fost influentat in primul rand de Biserica. Aceasta nu accepta
nici un fel de act sexual in afara celui necesar reproducerii. Cu toate acestea, nu toata lumea a respectat
invatatura bisericii si au ignorato sau au actionat in contradictoriu, iar implinirea sexuala nu se regasea
mereu in familie.
In prezent oamenii au atitudini mai libertine fata de comportamentul sexual, insa mai exista si oameni
care nu intretin relatii sexuale inainte de casatorie. Parerile raman in continuare impartite desi exista o
tendita de crestere a abordarii libertine. Una din marile schimbari din ziua de astazi este faptul ca femeile
sunt mai libere din punct de vedere sexual si pretind sa obtina placere sexuala in relatiile lor.
Unul din tipurile de reltii sexuale este homosexualitatea. Homosexualul este persoan care este atras
sexual si ntretine relaii sexuale cu persoane de acelasi sex. Gay se refera la barbatul homosexual iar
lesbiana la femeia homosexual.
Homosexualitatea exista in toate culturile si de foarte mult timp, insa acest mod de caracterizare este
relativ recent aparut. Conform studiilor realizate de Michel Foucault, pana in secolul al XVIII-lea termenul
de homosexual nu a existat, acesta apare in anul 1860, ntr-un pamflet, de catre nuvelistul Karl Maria
Kertbeny si mai tarziu apare si termenul de lesbiana. A existat in acea perioada chiar si pedeapsa cu moartea
pentru acest tip de relatii, fiind considerate acte impotriva naturii. In prezent, desi nu mai exista legi care
sa pedepseasca homosexualitatea, oamenii inca privesc cu reticenta acest comportament.
In culturile ne-occidentale exista culturi care chiar incurajeaza relatiile homosexuale inainte de
casatorie (populatia Batak din nordul Samatrei). De asemenea in East Day, un sat din Malaezia,
homosexualitatea este tolerata, dar doar cea intre barbati. Aici sunt diferite tipuri de relatii homosexuale:
intre barbati in varsta si tineri, unii din ei sunt bisexuali (persoana care este atrasa sexual si ntretine relatii
sexuale cu indivizi de acelasi sex sau de sex opus) avand si o relatie de casatorie in acelas timp.
In prezent oamenii au devenit mai toleranti cu homosexualii si in unele tari, cum ar fi Danemarca,
Norvegia si Suedia, chiar se pot casatori. Insa mai sunt grupuri care considera nenaturale aceste casatorii si
militeaza impotriva acestora. Cuplurile gay sustin ca doresc sa se casatoreasca din dorinta de a avea aceleasi
drepturi pe care le are toata lumea si pentru a fi considerati obisnuiti.
O alta problema cu care se confrunta societatile din ziua de astazi este prostitutia. Si in acest caz
termenul este relativ nou. El apare la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Termenul de prostituata se defineste
ca: oferirea de favoruri sexuale n scopul cstigului pecuniar. In antichitate existau sclave, curtezane sau
concubine, care puteau chair sa ocupe pozitii inalte in societatile traditionale. Unele prostituate dupa ce

strangeau sume considerabile deveneau chiar ele matroane si detineau la randul lor alte fete. In asia de
exemplu, femeile care erau pregatite sa fie curtezanele imparatului erau foarte bine pregatite in diverse
domenii.
In prezent lucrurile stau cu totul altfel si prostitutia se practica de cele mai multe ori in mediile sarace,
de catre fete care nu se pot intretine din diverse motive. Exista de asemenea si prostitutie infantila, practicata
de cele mai multe ori de copii fugiti de acasa. In unele tari precum Thailanda sau Filipine se organizeaza
excursii cu program sexual.
Problemele de gen si sexualitate inca persista dar, in timp, prin schimbarea unor perceptii ele se vor mai
diminua.

Bibliografie: - Piaget, J., 1972, Construirea realului la copil


Durkheim, Emil, 1993, Despre sinucidere
Anthony Giddens, Sociologie
Albrow, Sociology, the basics

S-ar putea să vă placă și