Studiu Privind Tinerii Care Parasesc Sistemul Protectiei Copilului

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE TIINIFIC N DOMENIUL
MUNCII I PROTECIEI SOCIALE
BUCURETI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1

Telefon/fax: 312 40 69
Studiu privind situaia tinerilor

care prsesc sistemul de protecie
a copilului
Studiul a fost realizat sub patronajul grupului interministerial pe problematica tinerilor care
prsesc sistemul de protecie a copilului
Coordonator d-na Maria Muga,

Secretar de stat n Ministerul Muncii Solidaritii Sociale i
Familiei - Departamentul "Asisten Social i Politici Familiale"
Colectiul de realizare:
Nicolina Racoceanu CS I
Aniela Alexandrescu CS
Andra-Bertha Polch CS
2005
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
Studiu privind situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie a

copilului.
1. Consideraii generale
Copiii instituionalizai reprezint o categorie de persoane care necesit o atenie i o
grij special din partea statului fiind privai de afeciunea i sprijinul unui mediu familial
natural. La mplinirea vrstei de 18 ani, dac nu-i continu studiile, obligaiile sistemului legal
de ocrotire a copilului nceteaz, tnrul trebuind s-i asume responsabilitile vieii adulte.
Anual, aproximativ 5000 de tineri urmeaz1 s prseasc sistemul de ocrotire fiind nevoii s se
integreze n viaa social i profesional. Este o etap a vieii dificil pentru orice tnr, dar cu
att mai dificil pentru tinerii care au beneficiat pn la aceasta vrsta de o protecie n sistemul
de ocrotire public sau privat i rmn fr nici un sprijin, n lipsa unui suport familial.
Numrul mare al copiilor instituionalizai este o grea motenire a regimului comunist.
Perpetuarea nc mult vreme dup anul 1990 a sistemului de ocrotire instituionalizat s-a datorat
n mare parte dezvoltrii anevoioase a sistemului de servicii sociale n anii tranziiei, ca urmare a
lipsei unui cadru legal care s reglementeze organizarea i finanarea acestora, precum i
modalitile de furnizare i de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cu toate c s-au fcut
eforturi pentru mbuntirea condiiilor de viaa a copiilor aflai n instituiile de ocrotire i s-au
dezvoltat unele msuri
alternative la instituionalizare, numrul copiilor aflai n aceste
aezminte este nc foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.
Numar copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament -Ianuarie 2005
CP
sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTAL
publice
27.363
411
475 1534
2572
5988
10773
5610
private
164
302
886
945
1314
1474
373
5.458
TOTAL
575
777 2.420
3.517
7.302 12.247
5.983
32.821
1,75% 2,37% 7,37% 10,72% 22,25%
37,3%
18,2%
100%
procentaj
Procentul copiilor cu vrsta 0-3 ani din totalul copiilor aflti in instituii - 4,12%;
Procentul copiilor cu vrsta 10-17 ani din totalul copiilor- 59,56 %;
Procentul copiilor cu vrsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;
La nceputul anului 2005 se aflau n sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, ntre care o
pondere important o reprezint cei cu vrste cuprinse ntre 14 i 17 ani, respectiv 12.247 copii
i 5.983 copii de 18 ani i peste. Procentul mai sczut al copiilor de vrst mic este o dovad a
faptului c msurile alternative la instituionalizare au nceput s funcioneze prin dezvoltarea
serviciilor de ngrijire a copiilor aflai n dificultate n familii substitutive (asisteni maternali,
rude pn la gradul IV inclusiv). Astfel, numrul copiilor instituionalizai a sczut n perioada
2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumtate au vrste peste 14
ani, urmnd ca n urmtorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii s prseasc anual
sistemul de protecie.
Numarul de copii si tineri n vrst de 14-17 ani, 18 ani i

peste, aflati n evidenta DGASPC-urilor la 28.02.2005
1519
392
5721
Public 14-17
10711
Public >18
Privat 14-17
Privat >18
Sursa de date: ANPDC
Aceti tineri sunt o categorie vulnerabil de persoane expus riscului excluderii sociale i
marginalizrii deoarece:
ntmpin greuti la angajare fiind expui omajului;
sunt expui vagabondajului i delincvenei;
nu au o locuin i nici posibiliti de nchiriere sau de cumprare;
cad adesea victime ale criminalitii, consumului de droguri, exploatrii sexuale;
nu au familie i nici mijloace proprii de subzisten.
Dintr-un studiu realizat n 2003 cu finanarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au

fost instituionalizai mai mult de 10 ani reiese c mediul de tip cazon, marcat de violen, mai
ales n raport cu cei nou venii sau de vrst mai fraged, lipsa afeciunii i ruperea contactelor
cu societatea real le altereaz capacitatea de integrare n societate la ieirea din instituie,
suferind un oc n lipsa unui sprijin din partea familiei sau a comunitii locale.
Adesea ei nu tiu s practice o meserie, au o educaie precar i capacitate sczut de
socializare. Nu sunt obinuii s ia decizii i s duc o via social independent pentru c nu au
primit aceste deprinderi n sistemul instituionalizat de protecie social. Aceste deficiene se
datoreaz n mare parte organizrii sistemului de protecie a crui reformare nu s-a ncheiat.
Aspectele deficitare se datoreaz n mare parte i insuficienei resurselor umane n domeniu i a
lipsei personalului cu pregtire de specialitate, precum i slabei dezvoltri a sistemului de
servicii sociale pentru aceast categorie de persoane ameninat de riscurile sociale care pot
conduce la marginalizare i excludere social.
Revenirea multora dintre tineri pe locurile unde au trit n instituie arat o alt slbiciune
datorat deficienelor sistemului: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacitii de
adaptare, nevoia de repere stabile. Pornind de la aceste constatri studiul finanat de UNICEF3
supune ateniei faptul c orice soluii de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea
puine anse de reuit. Soluiile ar trebui gsite de ctre comunitatea local care s-i asume
ntreaga responsabilitate.
Studiul evideniaz, totodat, slbiciunile specifice sistemului nostru de protecie social
legate de categoria tinerilor care prsesc instituiile de ocrotire i anume:
lipsa unui acompaniament social personalizat care s urmreasc rezolvarea fiecrui
caz n parte n funcie de particularitile acestuia;
lipsa monitorizrii pe o perioad mai ndelungat de ctre serviciile de asisten
social i protecie a copilului a modalitilor de integrare a acestor tineri n viaa
social i profesional.
Monitorizarea efectelor instituionalizrii pe termen lung. Studiu pilot n judeul Prahova finanat de Reprezentana UNICEF n
Romania, 2003, coordonator studiu Sorin Mitulescu
idem
Cea mai grea problem pe care o ntmpin aceti tineri rmne gsirea unei locuine i a
unui loc de munc care s le permit nceputul unui trai independent.
Aceast problem revine n responsabilitatea organismelor locale care, potrivit
prevederilor legislative, au responsabiliti n domeniul proteciei sociale. Cunoaterea
permanent a situaiei n plan local privind nevoile de asisten social a grupurilor defavorizate,
n care se nscrie i categoria tinerilor care prsesc sistemul de protecie, existena unei baze de
date privind aceste nevoi creeaz posibilitatea stabilirii unui plan de msuri pe termen scurt i
lung i alocarea pe aceast baz a resurselor financiare n bugetele locale.
De asemenea, o mai bun politic n plan local de ncurajare i dezvoltare a
parteneriatului cu societatea civil ar putea avea o contribuie important la rezolvarea nevoilor
sociale.
Din analiza datelor privind ealoanele de tinerii care prsesc sistemul de protecie la
nivel naional n perioada 2004 - 2005 rezult c fa de anul 2003 acestea sunt mai nsemnate
din punct de vedere numeric.
Situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie
dup mplinirea vrstei de 18 ani i care au nevoie de
locuin
31%
34%
35%
an 2003
an 2004
an 2005
Sursa: ANPDC
Un numr mare de tineri care prsesc sau au prsit instituiile de ocrotire n perioada
2003-2005 se nregistreaz n regiunea Nord-Est, Nord-Vest i Centru.
Procentul tinerilor din total tineri care prsesc sistemul

de protecie dup mplinirea vrstei de 18 ani i care au
nevoie de locuin, n perioada 2003-2005, pe regiuni de
8% dezvoltare
13%
32%
13%
10%
9%
Nord-Est
Vest
6%
9%
Sud-Est
Nord-Vest
Sud
Centru
Sud-Vest
Bucuresti
Sursa: ANPDC
Cel mai mare numr de tineri n aceast situaie sunt n judeele Iai (1100), Municipiul
Bucureti (449), Vaslui (397), Mure (336), Timi (236), Botoani (228), Buzu (227), Satu
Mare (251). n restul judeelor numrul tinerilor care au prsit sau urmeaz s prseasc
sistemul de protecie este sub 200 pentru aceast perioad de timp (n Anexa I este prezentat
situaia pe fiecare regiune de dezvoltare).
Multe instituii practic soluia meninerii lor i dup mplinirea vrstei limit legale,
pentru c nu i pot abandona n strad.
Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de

exercitiu
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
6596
2173
0
2040
1297
Nr tineri care au/

dobandesc 18 ani si
au masura de
protectie
Nr tineri in varsta de nr tineri care au 18

pana la 26 ani care ani care nu continua
urmeaza o forma de
studiile, nu au
invatamant
posibilitatea revenirii
in propria familie si
pot beneficia de
protectie 2 ani
Astfel, un numr de 6.596 de tineri la nivel naional cu vrste pn n 26 ani urmeaz o

form de nvmnt i se afl n continuare n sistemul de protecie social. O parte dintre
acetia, 2.040 de tineri, pot reveni n propriile familii dup cum rezult din evidenele ANPDC,
alii nu au aceast posibilitate, dar mai pot beneficia de protecie nc doi ani de la mplinirea
vrstei de 18 ani, dei nu i continu studiile.
2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care prsesc sistemul

de protecie
Incluziunea social i integrarea profesional a tinerilor este o tem de maxim interes
care se dezbate la ora actual att la nivel european ct i naional. Instituiile europene recunosc
c este nevoie de o nou abordare n domeniu i de o atenie sporit acordat problematicii
tinerilor. Prin semnarea Pactului European pentru Tineret, n martie 2005 la Bruxelles, efii de
stat i de guvern se angajeaz pentru mbuntirea educaiei i a formrii lor profesionale,
pentru creterea mobilitii, pentru facilitarea concilierii ntre viaa familial i viaa
profesional. Se consider c integrarea tinerilor n viaa activ i n societate, precum i
folosirea optim a potenialului lor reprezint elemente eseniale pentru ajungerea la o cretere
durabil n Europa. O atenie deosebit i msuri sporite de protecie social, n vederea
incluziunii sociale i profesionale, trebuie acordate tinerilor aflai n situaii de vulnerabilitate,
care risc s fie marginalizai la intrarea lor n viaa social i profesional, datorit lipsei unui
sprijin din partea familiei. O astfel de categorie de tineri o reprezint tinerii instituionalizai care
la mplinirea vrstei de 18 ani prsesc sistemul de ocrotire i totodat statutul de copil trecnd
n viaa adult. Aceasta presupune asumarea unor responsabiliti legate de propria lor via, dar
i sprijin care s le faciliteze integrarea lor social i profesional. Un studiu lansat n 2005 de
Comisia European, referitor la integrarea social a tinerilor marginalizai, va analiza
oportunitatea inseriei lor pe piaa muncii, autonomia lor i participarea activ la societate.
Integrarea social i profesional a tinerilor care prsesc sistemul de protecie a
copilului constituie i pentru Guvernul Romniei o prioritate care necesit o abordare integrat i
o intervenie imediat aa cum se prevede n Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008.
Totodat, elaborarea i aplicarea unor strategii de protejare a copiilor instituionalizai este o
msur prevzut n Acquis-ul comunitar pentru care ara noastr i-a asumat un angajament i
pentru care se depun eforturi de accelerare a implementrii alturi de alte msuri n vederea
aderrii la UE.
Principalele obiective urmrite n politica guvernului privind tinerii care prsesc
sistemul de protecie social la mplinirea vrstei de 18 ani se axeaz pe:
Crearea unui sistem coerent i coordonat de incluziune social;
Reducerea riscului de marginalizare i excluziune social;
Integrarea i participarea activ n comunitate.
Problematica copilului instituionalizat ridic o multitudine de aspecte care pretind o
atenie special nu numai din partea Guvernului ci i a comunitilor locale. n principal, acestea
sunt legate de organizarea instituional, de administrarea sistemului de protecie, de natura i de
nivelul de competene ale resurselor umane alocate, de supravegherea sistemului de educaie pe
care l primesc aceti copii, precum i de formarea lor profesional.
De modul n care sunt pregtii i formai aceti tineri n instituiile de ocrotire, pe care la
vrsta de 18 ani le prsesc, depinde n mare parte reuita inseriei lor sociale i profesionale.
Reglementarea normelor de funcionare a sistemului i mbuntirea proteciei sociale a
copiilor instituionalizai a devenit o preocupare permanent pentru organismele responsabile
din Romnia. n Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirm c n domeniul
proteciei copilului, Romnia a nregistrat i continu s nregistreze progrese semnificative.
Cu toate c s-au fcut pai importani n acest sens, Guvernul consider c trebuie
acionat n continuare pentru reformarea sistemului i pentru ridicarea standardelor la nivelul
cerinelor UE.
Avnd n vedere necesitatea reformrii ntregului sistem de protecie a copilului,
Guvernul i propune s dezvolte, pe de o parte, o strategie prin care se va aciona n principal n
direcia diversificrii serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului,
precum i n direcia diversificrii serviciilor alternative la instituionalizare, avnd ca scop
reducerea numrului de copii din sistemul rezidenial; pe de alt parte, Guvernul intenioneaz s
dezvolte o strategie care s vin n sprijinul tinerilor care dup mplinirea vrstei de 18 ani
nceteaz s mai beneficieze de ocrotire i urmeaz s fie integrai n viaa social i
profesional.
n ceea ce privete integrarea social i profesional, au fost iniiate o serie de programe

i planuri de aciune care au cuprins n obiectivele lor msuri exprese pentru sprijinirea acestor
categorii de tineri, msuri legate de:
asigurarea unui venit minim i servicii sociale pentru integrarea lor social i
asumarea statutului de adult, responsabil pentru propria sa via;
asigurarea unui loc de munc;
asigurarea unei locuine.
3. Analiza programelor i a cadrului legal i instituional privind tinerii care

prsesc sistemul de protecie a copilului din perspectiva sistemului de servicii
sociale i ocupaionale puse la dispoziia acestora n vederea incluziunii lor
sociale i profesionale
3.1 Programe de msuri pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire

Menionm n acest sens:
Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. Politica de protecie social, prin care
Guvernul se angajeaz n direcia sprijinirii integrrii sociale a copiilor i tinerilor
instituionalizai, promovnd msuri de integrare social;
Planul Naional de Aciune pentru Tineret, ca prim document de programare n
domeniul politicii de tineret, elaborat n conformitate cu Programul Naional pentru
Aderarea Romniei la UE, (capitolul Politica n domeniul tineretului), prevede
masuri speciale pentru aceasta categorie de tineri aflai n situaii de risc de integrare
prin promovarea de reglementri specifice i dezvoltarea de programe alternative i
proiecte specifice de prevenie i combatere a factorilor de risc, n vederea reducerii
numrului de tineri aflai n pericol sau n situaie de marginalizare sau excludere
social . Documentul specific faptul c la aceti tineri vulnerabilitatea devine mai
accentuat datorit unor elemente specifice (au greuti insurmontabile la angajare,
fiind expui omajului; sunt expui vagabondajului i delincvenei; nu-i pot gsi o
locuin personal; sunt adesea victime ale criminalitii, consumului de droguri, ale
proxenetismului, prostituiei, pedofiliei etc.; nu au familie i nici mijloace proprii de
subzisten). Obiectivele generale de dezvoltare a PNAT-R sunt subsumate
dezideratului de apropiere de standardele existente n rile UE referitoare la:
participarea economico-social a tineretului i implementarea de msuri specifice de
combatere a marginalizrii i excluderii sociale a tinerilor.
Programul de interes naional n domeniul proteciei drepturilor copiilor, lansat de
Autoritatea Naionala pentru Protecia Drepturilor Copilului cuprinde, legat de
problematica grupului int, msuri pentru Integrarea socio-profesional a
copiilor/tinerilor din sistemul de protecie, prin care se prevede creterea cu 2000 a
numrului de tineri integrai socio-profesional. Msurile vizeaz: crearea i
dezvoltarea de practici integrative mbuntirii anselor acestora de integrare socioprofesional; dezvoltarea unui set de msuri i mecanisme care s faciliteze
dobndirea abilitilor necesare pentru integrarea lor educaional, ocupaional i
identificarea unei forme legale de angajare; implementarea standardului minim de
calitate n vederea mbuntirii atitudinii i comportamentului general privind
problematica specific a copilului/tnrului; gestionarea eficient a resurselor umane
i financiare implicate n sistemul de protecie a copilului;
Planul Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (PNAO) lansat de ANOFM
prevede programe specifice pentru grupul int de tineri ntre 15-24 ani n cadrul
Pilonului nr.1, mbuntirea capacitii de angajare - Linia directoare 1
Prevenirea i combaterea omajului n rndul tinerilor i a omajului de lung
durat. Vor fi dezvoltate prin acest Plan programe active de informare i consiliere
privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. n anul 2002, ANOFM a
derulat un program naional pentru ocuparea forei de munc prin care se prevede
ncadrarea n munc a unui numr de absolveni din centrele de plasament cu vrsta
de peste 18 ani. Din numrul planificat de 1020 de tineri s-a reuit ncadrarea la
sfritul anului a 613 persoane din aceast categorie. Programul a continuat i n anii
urmtori.
Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2005
ntocmit de AMOFM potrivit atribuiilor ce-i revin din Legea nr. 116/2002 pentru
prevenire i combaterea marginalizrii sociale (Programul face parte din Programul

de ocupare a forei de munc pe anul 2005, bazat pe proieciile pe termen lung din
PNAO). Planul a fost fundamentat pe baza propunerilor venite de la ageniile de
ocupare a forei de munc n urma analizei la nivel local a situaiei privind piaa forei
de munc i a posibilitilor de absorbie a tinerilor marginalizai social. Planul
prevede pentru tinerii care prsesc instituiile de protecie: asigurarea de servicii de
mediere prin ntocmirea unui plan individual de mediere; servicii de consiliere
profesional privind piaa muncii i posibilitile de participare la cursuri de formare
profesional; identificarea angajatorilor de inserie; Prin acest program se estimeaz
ncadrarea la nivel naional a 2500 de persoane marginalizate;
Programe de inserie social i profesional pentru tinerii privai de libertate (2
penitenciare pentru minori i tineri i 3 centre de reeducare) prevd programe
educaionale pentru continuarea studiilor la toate nivelele de nvmnt, inclusiv cel
universitar prin nvmntul la distan (n anul universitar 2003-2004 au promovat 5
tineri la aceast form de nvmnt); educaie profesional prin cursuri de calificare
i recalificare recunoscute de MMSSF i MEC prin diplome la absolvirea lor (cca.
234 de minori i 151 de tineri beneficiari n anul 2004); programe de terapie
complex educativ; de acces comunitar i resocializare; alte programe pentru
reintegrarea social a tinerilor derulate n parteneriat cu autoritile locale, ONG-uri
i Biseric;
CASPIS Planuri anti srcie i promovarea incluziunii sociale cuprind msuri
exprese pentru tinerii post instituionalizai care se refer n principal la asigurarea
unei locuine (n apartamente asistate, centre de tranzit, adposturi temporare,
adposturi de noapte, etc.) i asigurarea unui loc de munc. Majoritatea judeelor au
prevzut n planurile lor de msuri diferite aciuni de suport pentru incluziunea
social a acestor categorii de tineri. Din raportul de monitorizare a modului de
implementare a Planurilor judeene anti-srcie i promovare a incluziunii sociale,
ntocmit de CAPIS la sfritul anului 2004, rezult c cele mai multe programe
identificate la nivelul judeelor s-au dezvoltat n sfera serviciilor de consiliere i de
pregtire socio-profesional. Acestea sunt desfurate fie n centrele specifice de
asisten i sprijin, fie prin planuri individuale de pregtire a acestor tineri. In ceea ce
10
privete spaiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul

adposturilor, puine programe fiind de tipul locuinelor asistate. Pentru integrarea pe
piaa muncii, programele ntreprinse vizeaz, pe de o parte pregtirea i formarea
profesional a tinerilor i pe de alt parte, asisten n obinerea efectiv a unui loc de
munc. Programele de consiliere i pregtire socio-profesional sunt de altfel cele
mai rspndite pe ansamblul tuturor programelor menionate (36 din 82 programe
identificate). Acestea sunt desfurate fie n centre specifice de asisten i sprijin, fie
prin planuri individuale de pregtire a tinerilor n instituii. n privina inseriei
profesionale, programele vizeaz servicii care includ:4 ncheierea contractelor de
solidaritate, angajare n munc (n 6 judee: Ilfov, Maramure, Neam, Prahova,
Suceava, Vlcea); amenajarea de ateliere protejate (n 4 judee: Bistria Nsud,
Braov, Galai, Maramure); medierea ntre agenii economici i tinerii n cutare de
locuri de munc prin organizarea unor ntlniri ntre acetia i agenii economici (ex.:
bursa locurilor de munc n 2 judee: Iai, Mure). 5
n raport se subliniat iniiativa ctorva judee (Bistria Nsud, Olt, Prahova) de a
dezvolta programe de formare a tinerilor ca lucrtori sociali: instructori de educaie, asisteni
sociali comunitari, prini sociali i ncadrarea lor n serviciile publice de asisten social. 6
Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeene, ponderea celor naionale fiind extrem
de redus i viznd angajarea n munc prin contractele de solidaritate conform Legii nr.116. n
cadrul programelor judeene, cele mai multe sunt de consiliere i formare, iar n cadrul
programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adposturilor temporare.
Strategia Naionala pentru Persoanele cu Handicap din Romnia si Planul Naional
de Aciune pentru perioada 2003 2006, elaborate de ANPH i Experi desemnai de
Guvernul Regatului Olandez, propun modaliti de reformare a sistemului de protecie a
persoanelor cu handicap din Romnia , bazat pe evaluarea i planificarea individual, pe
restructurarea instituiilor rezideniale, pe crearea de servicii alternative, pe consolidarea
parteneriatului public privat si pe creterea competenelor autoritilor locale. Aciunile
principale de implementare a Strategiei vizeaz: reintegrarea n comunitate a persoanelor
4
Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 2004

Exemplele sunt luate din Raport de monitorizare CASPIS, dec. 2004
6
idem
5
11
cu handicap din instituiile rezideniale sau din familiile care sunt lipsite de mijloace
materiale; promovarea unei participri active a persoanelor cu handicap n societate la
toate nivelurile i n toate sferele vieii cotidiene; crearea unui sistem de servicii
comunitare bazate pe standarde i normative adecvate care s permit persoanelor cu
handicap s duc o viaa independent cu asistarea acestora, la nevoie, de o reea de
suport alctuit din oameni calificai .
3.2 Cadrul legal i instituional

Pentru socializarea tinerilor care prsesc sistemul, precum i pentru inseria lor pe piaa
muncii legislaia prevede o serie de responsabiliti care revin n plan local serviciilor de
asisten social de la nivelul administraiilor publice locale, direciilor judeene pentru protecia
drepturilor copilului, direciilor de munc, solidaritate social i familie, ageniilor judeene
pentru ocuparea forei de munc, organizaiilor neguvernamentale a cror activitate este legat
de protecia copilului, altor instituii i organisme desemnate prin lege.
Cadrul legal care asigur protecia social a acestor tineri cuprinde o serie de reglementri
din domeniul asistenei sociale i din cel al asigurrilor sociale care ofer diverse prestaii n
bani, precum i servicii sociale i ocupaionale, inclusiv servicii de suport pentru obinerea unei
locuine.
3.2.1 Cadrul legal i instituional din domeniul asistenei sociale:
Legii nr.705/2001 privind sistemul naional de asisten social reglementeaz
organizarea, funcionarea i finanarea sistemului naional de asisten social, categoriile de
beneficiari, tipurile de prestaii i servicii oferite de sistem, precum i atribuiile administraiilor
publice locale n acest sens. Totodat, legea ncurajeaz coeziunea social n vederea realizrii
aciunilor sociale comunitare. Astfel, parteneriatul dintre instituiile publice i reprezentanii
societii civile poate fi un bun exemplu pentru punerea n practic a coeziunii sociale n
comunitile locale.
12
Potrivit atribuiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naional de

asisten social, consiliile judeene i locale nfiineaz i organizeaz prin Hotrrea de Guvern
nr.90/2003 serviciile publice de asisten social. Atribuiile din lege se completeaz, prin
aceast Hotrre, cu atribuii noi, n funcie de caracteristicile sociale ale unitilor administrativteritoriale. Astfel, serviciile publice de asisten social pot desfura activiti n domeniile
proteciei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor vrstnice i ale oricror
persoane aflate n nevoie.
Legislaia n domeniul asistenei sociale prevede pentru tinerii care au mplinit vrsta de
18 ani i care prsesc sistemul de protecie diverse prestaii n bani i servicii sociale dup cum
urmeaz:
- alocaia de stat pentru copii
- venitul minim garantat;
- ajutoare (burse sociale, ajutoare pentru plata energiei termice pe timp de iarn,
ajutoare pentru plata cheltuielilor de ntreinere);
-
cantina de ajutor social;
alte beneficii i servicii sociale
Alocaia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993, Legea nr. 261/1998) - devenit un
drept universal, aceast prestaie se acord tuturor copiilor, indiferent de venitul prinilor,
statutul lor social sau rangul copilului n familie. Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind
alocaia de stat pentru copii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, beneficiaz
de alocaie de stat i tinerii care au mplinit vrsta de 18 ani i urmeaz cursurile de nvmnt
liceal, profesional sau superior, organizate n condiiile legii. Prestaia se finaneaz de la bugetul
de stat.
Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) - venitul minim garantat este o
component a sistemului de asisten social i, totodat, reprezint o realizare important a
procesului de reform n domeniu. Aceast prestaie se ntemeiaz pe art. 43 din Constituie prin
care statul se oblig s ia msuri de protecie social pentru ceteni prin diverse forme de
asisten social. Scopul pentru care s-a creat aceast form de ajutor este de a asigura un venit
minim familiilor sau persoanelor singure, fr venituri sau cu venituri sczute. Legea extinde
13
cmpul de aplicare i asupra persoanelor lipsite de venituri i care nu au domiciliu, precum i

asupra cuplurilor consensuale i a soilor desprii n fapt, care erau exclui din categoriile de
beneficiari n vechea legislaie a ajutorului social.
Venitul se acord pe baza anchetei sociale care verific ncadrarea n condiiile de acces
la prestaie i stabilete nivelul acesteia. Sumele alocate pentru aceast prestaie se suport din
bugetele locale. Pentru stimularea interesului fa de cutarea unui loc de munc persoanele
beneficiare ale venitului minim sunt obligate s se prezinte periodic la oficiile de omaj, dac
sunt apte de munc i s efectueze, lunar, un numr de 72 de ore de munc n folosul
comunitii, pentru persoanele apte de munc, n vederea integrrii pe piaa muncii (nu au
aceast obligaie persoanele care: au n ngrijire unul sau mai muli copii n vrst de pn la
apte ani; urmeaz o form de nvmnt pn la mplinirea vrstei de 26 de ani; sunt n
incapacitate de munc).
Tinerii care beneficiaz de ajutoare sociale au dreptul la asisten medical, fr plata
contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate. Contribuia n aceste cazuri este suportat de
Ministerul Muncii Solidaritii Sociale i Familiei. Ajutoarele sociale nu se impoziteaz.
Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat n bani, dar i n natur. De
asemenea, acesta poate fi acordat i indirect, prin plata cheltuielilor de ntreinere.
Burse sociale pentru studeni (Legea nr.84/1985, Hotrrea de Guvern nr.690/1997 cu
modificrile ulterioare. Bursa social const ntr-o sum acordat celor care provin din familii
srace, n cazul n care acetia nu beneficiaz de o burs de studiu sau de o burs de merit.
Acordarea bursei este condiionat de venitul lunar pe membru de familie care nu trebuie s
depeasc 75% din salariul minim pe ar. Bursa de ajutor social se poate acorda i ocazional,
la cerere, pentru mbrcminte, studenilor orfani de ambii prini, celor provenii din casele de
copii sau din plasament familial. Pentru mbrcminte, bursa de ajutor social se poate acorda de
dou ori n decursul unui an universitar. Suma este la nivelul cuantumului lunar al bursei de
ajutor social. Studentele mai pot primi o burs de ajutor social de maternitate, dac soii lor sunt
studeni, nu realizeaz venituri sau efectueaz stagiul militar obligatoriu. n caz de deces al
unuia dintre soi studenii pot primi i o burs social. Finanarea burselor sociale se realizeaz
de la bugetul de stat, iar principalul ordonator de credite este Ministerul Educaiei i Cercetrii.
Cantinele de ajutor social (Legea nr. 208/ 1997) sunt uniti publice de asisten
social, cu personalitate juridic care funcioneaz n subordinea consiliilor locale i presteaz
14
servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate n situaii economico-sociale sau
medicale deosebite. De serviciile cantinei de ajutor social pot beneficia tinerii care nu au venituri
sau ale cror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o singur persoan, luat n
calcul la stabilirea ajutorului social. Serviciile cantinei de ajutor social se adaug venitului
minim garantat. De masa la cantina de ajutor social beneficiaz i tinerii care revin n familie i
sunt n ntreinerea acesteia dac veniturile medii nete lunare pe o persoan n ntreinere sunt
sub nivelul venitului net lunar pentru o persoan singur luat n calcul la stabilirea ajutorului
social i dac urmeaz cursurile de zi la instituiile de nvmnt care funcioneaz n condiiile
legii, pn la terminarea acestora, dar fr a depi vrsta de 25 (26) ani; Persoanele care
realizeaz venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoan singur, luat n calcul la
stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei
contribuii de 30% din venitul pe persoan, fr a se depi costul meselor stabilit pentru
perioada respectiv.
Cantinele de ajutor social presteaz dup caz, urmtoarele servicii sociale persoanelor
ndreptite: dou mese, zilnic, de persoan, prnzul i cina, n limita alocaiei de hran
prevzut de reglementrile legale; aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei, cu produse
agroalimentare de baz, la preurile la care acestea au fost achiziionate; transport gratuit, pentru
persoanele care beneficiaz de aprobare pentru distribuirea hranei la domiciliu; pregtirea i
distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaii deosebite.
Pentru prevenirea i combaterea marginalizrii sociale, Guvernul a emis Legea
nr.116/2002 prin care se asigur garantarea accesului efectiv, n mod deosebit al tinerilor, la
drepturi elementare i fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de munc, la o locuin, la
asisten social, la educaie, precum i instituirea unor msuri de prevenire i combatere a
marginalizrii sociale.
Marginalizarea social, n nelesul legii, este definit prin poziia social periferic, de
izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaionale
i comunicaionale ale colectivitii; ea se manifest prin absena unui minimum de condiii
sociale de via. Nivelul venitului pn la care o persoan este considerat marginalizat, se
stabilete anual, prin hotrre a Guvernului, naintea depunerii n Parlament a Legii bugetului de
stat. Consiliile locale au obligaia, potrivit acestei legi, s identifice persoanele i familiile care
se gsesc n aceast situaie i s stabileasc msurile necesare pentru prevenirea marginalizrii
15
lor sociale, n principal, asigurarea accesului la o locuin i la serviciile publice de strict

necesitate (ap, energie electric, gaze naturale, termoficare, etc.)
Sarcina de urmrire a modului de aplicare a prevederilor Legii nr.116/2002 revine
Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei care a nfiinat un compartiment special
nsrcinat cu supravegherea realizrii msurilor prevzute pentru combaterea marginalizrii
sociale.
Pentru realizarea obiectivelor prevzute de lege sunt mobilizate instituiile centrale i
locale cu atribuii n domeniu: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, consiliile
judeene i locale i Ministerul Educaiei i Cercetrii.
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc(ANOFM) va oferi tinerilor cu
vrste ntre 16 i 25 ani, aflai n dificultate i confruntai cu riscul excluderii profesionale,
servicii de mediere7 i consiliere profesional. n scopul integrrii sau reintegrrii acestor tineri
n munc, ANOFM-ului i revine sarcina de a-i plasa n munc, la agenii economici avizai de
agenie, pe baza unui contract de solidaritate8. n baza contractului de solidaritate, angajatorul
ncheie cu tnrul un contract individual de munc pe o perioad determinat, care va fi egal cu
cea a contractului de solidaritate. n baza unei convenii ncheiate ntre angajator i Agenie,
salariul de baz al tnrului este suportat de aceasta din urm.9
Aceste msuri se adreseaz urmtoarelor categorii de tineri:
provenii din centrele de plasament i centrele de primire:
singuri, cu copii n ntreinere;
familiti cu copii n ntreinere;
familiti fr copii n ntreinere;
familiti care au executat pedepse privative de libertate;
alte categorii de tineri aflai n dificultate.
Serviciile de mediere i consiliere sunt furnizate de personalul specializat din cadrul Ageniei care va ntocmi i un plan individual
de mediere
Contractul de solidaritate poate fi ncheiat ntre tnrul beneficiar i Agenie pe o durat de pn la doi ani, dar nu mai puin de un
an.
9
Salariul de baz lunar al tnrului, suportat din fondurile Ageniei, nu poate depi 75% din ctigul salarial mediu net pe
economie, comunicat de Institutul Naional de Statistic. Dac la data ncetrii contractului de solidaritate, tnrul va fi angajat cu
contract pe durat nedeterminat, Agenia va rambursa angajatorului pentru acesta, lunar, pe o perioad de doi ani, 50% din
indemnizaia de omaj pe care el ar fi primit-o dac ar fi fost disponibilizat. Vrsta pn la care tnrul va putea beneficia de
aceast facilitate este de 25 ani.
8
16
Consiliilor judeene i Consiliului general al municipiului Bucureti le revine sarcina de a

facilita accesul la o locuin al persoanelor marginalizate. Sunt luate n considerare persoanele cu
vrste de pn la 35 ani care nu au o locuin i se afl n imposibilitate de a i-o cumpra cu
fore proprii. n ajutorul lor, consiliile judeene i Consiliul general al municipiului Bucureti vor
suporta, potrivit prevederilor legii, integral valoarea estimat a avansului ce urmeaz s fie pltit
pentru dobndirea unei locuine sau pentru plata chiriei pentru o perioad de pn la trei ani,
pentru o locuin nchiriat.10
Aceast msur are n vedere urmtoarele categorii de persoane defavorizate:
tineri provenii din centrele de plasament i centrele de primire;
familiti n vrst de pn la 35 ani cu copii n ntreinere;
familiti n vrst de pn la 35 ani fr copii n ntreinere;
alte persoane n vrst de pn la 35 ani.
Consiliile locale au sarcina de a asigura condiii pentru accesul persoanelor
marginalizate, care au dreptul la venitul minim garantat, la toate formele de asisten a sntii
i pot organiza servicii de asisten social n care aceste persoane s fie ngrijite pn la
reinseria lor social.
Cheltuielile pentru serviciile de asisten medical curativ i de urgen sunt suportate
din bugetul asigurrilor sociale de sntate, fr plata unei contribuii din partea acestor categorii
de persoane. Finanarea msurilor pentru combaterea marginalizrii sociale se realizeaz din
bugetele locale i de la bugetul de stat.
3.2.2 Legislaia din domeniul ocuprii forei de munc
Ocuparea
este cea mai bun protecie contra excluziunii sociale. n acest sens, o
contribuie importan o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de

ocupare este cu att mai important cu ct amploarea fenomenelor de marginalizare i excludere
social este mai mare. Tipurile de servicii publice furnizate de ctre ANOFM i instituiile sale
descentralizate au ca scop creterea anselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de
munc. Serviciile publice de ocupare se ncadreaz n msurile active de ocupare prin care se
10
Valoarea avansului se stabilete la nceputul fiecrui an de ctre consiliul judeean, respectiv Consiliul general al municipiului
Bucureti, n funcie de prevederile actelor normative care reglementeaz construcia de locuine i poate fi ajustat periodic n
funcie de preurile de consum sau, dup caz, n funcie de costurile unei locuine.
17
urmrete inseria omerilor pe piaa forei de munc prin diverse aciuni de formare, calificare i
recalificare a omerilor. Msurile active de ocupare sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii forei de munc.
Potrivit legislaiei, omerii, respectiv persoanele apte de munc care nu pot fi ncadrate
pe piaa muncii din lips de locuri de munc disponibile, corespunztoare pregtirii lor,
beneficiaz de prestaii i servicii de protecie social.
Unele servicii au un caracter personalizat i sunt oferite n cadrul ageniilor de ocupare,
care dein monopolul pe piaa serviciilor de ocupare, altele sunt oferite indirect prin diverse
programe de stimulare a angajatorilor n vederea angajrii persoanelor aflate n omaj.
O serie de servicii vizeaz categoria persoanelor dezavantajate pe piaa muncii (omerii
de lung durat, persoanele cu handicap, femeile care se rentorc pe piaa muncii dup creterea
copiilor, rromii, tinerii care au mplinit vrsta de 18 ani i trebuie s prseasc instituiile de
ocrotire, lucrtorii vrstnici, persoanele ieite din detenie) .
Serviciile publice de ocupare personalizate urmresc:
informarea i consilierea profesional;
medierea muncii;
formarea profesional;
oferirea de consultan i asisten pentru nceperea unei activiti independente

sau pentru iniierea unei afaceri;
completarea veniturilor salariale ale angajailor;
stimularea mobilitii forei de munc.
Prin aceste servicii, tinerii cu vrste ntre 16 i 25 de ani aflai n dificultate vor beneficia de de
acompaniament social menit s faciliteze accesul acestora la un loc de munc.

n paralel cu serviciile publice personalizate care urmresc prin aciuni directe creterea
ocuprii persoanelor n cutarea unui loc de munc, sunt puse n aplicare msuri i servicii
indirecte pentru stimularea ncadrrii n munc a omerilor prin programe care au ca scop
stimularea angajatorilor pentru includerea n ocupare a acestor categorii de persoane.
Msurile se realizeaz prin:
subvenionarea locurilor de munc;
acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de

munc;
18
acordarea unor faciliti.
n domeniul construciei de locuine, legislaia prevede construcia de locuine pentru tineri

i familiile lor, care s le fie atribuite n proprietate sau nchiriere n condiiile pieei. n nomele
metodologice de aplicare a Legii nr.152/1998, aprobate prin H.G. nr. 962/2001, modificat si
completat prin H.G. nr. 1396/2002, se prevede c pot beneficia de o locuin construit prin
programul de locuine pentru tineri destinate nchirierii, persoanele n vrst de pn la 35 de ani.
Programul se adreseaza tinerilor care nu i permit s cumpere un apartament sau s nchirieze o
locuint de pe piata liber. Blocurile construite de ANL au 3-4 etaje i sunt mprite in
garsoniere i apartamente cu 2 sau 3 camere. Au prioritate n repartizarea unei locuine tinerii
provenii din casele de ocrotire social, care au mplinit vrsta de 18 ani, i solicitanii care au
adoptat i/sau adopt copii din casele de ocrotire social.
3.2.3 Contribuia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale i
ocupaionale pentru tinerii aflai n dificultate a nregistrat o cretere semnificativ n ultimii
ani. Menionm n acest sens i aportul Ministerului Muncii Solidaritii Sociale i Familiei care
a dezvoltat i mbuntit cadrul legal pentru funcionarea i finanarea serviciilor sociale n
favoarea categoriilor de populaie defavorizat. Menionam n acest sens Legea nr. 34/1998
privind acordarea unor subvenii asociaiilor i fundaiilor romne cu personalitate juridic,
care nfiineaz i administreaz uniti de asisten social prin care se stimuleaz funcionarea
serviciilor sociale comunitare realizate n parteneriat ntre ONG-uri i consiliile locale.
Conturarea cadrului legal pentru organizarea i finanarea serviciilor sociale, precum i
reglementarea condiiilor de furnizare a acestora i de acreditare a furnizorilor de servicii sociale
s-a realizat prin Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G: nr. 68/2003.
Potrivit legii, serviciile sociale se organizeaz la nivel comunitar n funcie de nevoile
existente n plan local i sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale care pot fi persoane fizice,
juridice, publice sau private. Serviciile sociale pot fi furnizate i n sistem integrat prin asocierea
altor servicii la serviciile sociale, precum serviciile medicale, educaionale, de ocupare n munc.
Pentru tinerii care prsesc sistemul de protecie social un rol important l au serviciile cu
caracter primar care includ: activiti de identificare a nevoii sociale individuale, activiti de
informare despre drepturi i obligaii; msuri i aciuni de contientizare i sensibilizare social;
msuri i aciuni de urgen n vederea reducerii efectelor situaiilor de criz; msuri i aciuni de
19
sprijin n vederea meninerii n comunitate a persoanelor n dificultate; activiti i servicii de

consiliere; msuri i activiti de organizare i dezvoltare comunitar n plan social pentru
ncurajarea participrii i solidaritii sociale; orice alte msuri i aciuni care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune social. Pentru tinerii cu handicap se organizeaz potrivit legii
serviciile sociale specializate, de recuperare i reabilitare, reinserie social i profesional.
Potrivit Programului de Guvernare, se prevede ca pn n anul 2008, aproximativ 45%
din actualele servicii sociale pentru copii i tineri s fie contractate de ctre organizaiile
neguvernamentale.
ntre organizaiile neguvernamentale care au derulat cu succes proiecte pentru tinerii care
prsesc sistemul de protecie menionam proiectul Apartamente 7 sociale derulat de
Fundaia Parada , nv s triesc independent derulat de asociaia Salvai copii ,
Orientare pentru via i Grup de tip familial derulate de Fundaia Pestalozzi , Locuine
pentru tinerii instituionalizai derulat de asociaia SOS satele copiilor , asociaia Hrnii
copiii , Sanda, Laura i Dinu care se adreseaz persoanelor cu handicap, derulat de Fundaia
Pentru Voi, jud. Timi, Reintegrarea Social a Tinerilor Provenii din Centrele de Plasament
program derulat de organizaia Feed the Children Romnia, program finanat de USAID, .
Proiectele au avut ca principale obiective inseria social i profesional a tinerilor i dezvoltarea
deprinderilor de viaa independent.
20
4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de

catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1
Anexa 1 a fost construita in scopul colectarii de date privind tinerii din sistemul de
protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Lipsa coerentei in completare ne-a obligat sa nu
intervenim prea mult in aranjamentul informatiilor colectate, intrucat nu am vrut sa alteram
continutul informatiilor respective. Este cazul variabilei care se refera la tipul de protectie de
care beneficiaza grupul tinta, dar si a variabilei pregatire profesionala . Intrucat colectarea
datelor din teritoriu nu s-a realizat in baza unor instructiuni precise, am ales sa redam datele
referitoare la tipul de protectie asa cum au fost ele colectate din teritoriu, pentru a nu perturba
informatia continuta de datele transmise.
De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este
conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere
educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Exista cazuri, asa cum se va vedea din datele
de mai jos, in care tinerii se afla inca la nivel de invatamant primar, sau parcurg cursuri de
alfabetizare, etc. Trebuie sa precizam faptul ca nu toti tinerii care, in ciuda varstei, inca se afla la
un nivel educational scazut, sufera de un anumit grad de handicap. De asemenea, in ceea ce
priveste variabila handicap , am ales sa oferim o analiza statistica doar a numarului de copii
cu deficiente, deaorece datele din teritoriu nu au fost completate uniform si prin urmare nu au
putut fi postcodificate si prelucrate corespunzator, in functie de gradul de handicap.
Variabila profesie/calificare ofera in analiza de mai jos informatii care vor fi luate in
considerare doar ca trend/tendinta, intrucat datele din teritoriu nu au fost complete referitor la
aceasta variabila. De asemenea, au existat numeroase cazuri in care au lipsit informatii legate de
nivelul educational, respectiv de clasa/anul de studiu al tinerilor din sistemul de protectie.
Oferim mai jos rezultatele analizelor statistice realizate pentru fiecare regiune/judet in
parte. La final vom trage cateva concluzii generale privind datele culese din teritoriu conform
Anexei 1.
21
4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Centru, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din
raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem
spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1239 de copii/tineri care se afla in
sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Sibiu
(27,2%), iar cei mai putini in judetul Covasna (7,2%).
JUDET
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Frecvente
252
121
89
238
202
337
Procente
20,3
9,8
7,2
19,2
16,3
27,2
1239
100,0
Total
Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care
beneficiaza in fiecare judet din regiune.
Judet
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Tip protectie
parteneriat public-privat/casuta
Plasament OPA
privat/casuta
public/AMP
public/apartament
public/casuta
public/centru de plasament
Frecvente
24
21
8
6
10
34
149
Procente
9,5
8,3
3,2
2,4
4,0
13,5
59,1
Total
Plasament OPA
C.P.C.
252
114
7
100,0
94,2
5,8
Total
Incredintare
Plasament
121
7
82
100,0
7,9
92,1
Total
Plasament
AMP
C.P.F.- apartament
C.P.F.- casa
centrul de plasament clasic
89
49
20
20
25
26
100,0
20,6
8,4
8,4
10,5
10,9
22
Mures
Sibiu
CPF
77
32,4
Plasament la CP (clasic) pentru copii cu

handicap
Rezidential
10
4,2
11
4,6
Total
centrul de plasament clasic
Casa de tip familial
Centru clasic
centru de plasament
Plasament familial
238
20
14
60
30
78
100,0
9,9
6,9
29,7
14,9
38,6
Total
centru de plasament
OPA
202
229
108
100,0
68,0
32,0
Total
337
100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in toate
judetele aferente regiunii de dezvoltare Centru majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt
de sex masculin.
250
191
200
150
143
146
130
109
108
100
53
68
50
95
107
58
31
0
Alba
Brasov
Covasna
SEX F
Harghita
Mures
Sibiu
SEX M
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete
precum Sibiu, Mures, Harghita, Brasov, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de
handicap este mult mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de
protectie. Singurul judet in care proportia este inversa, este judetul Alba.
23
350
290
300
250
200
150
176
146
106
102
100
50
150
35
19
54
62
52
47
Mures
Sibiu
0
Alba
Brasov
Covasna
HANDICAP da
Harghita
HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat
sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu
ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti
decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de
protectie.
400
337
350
300
250
200
150
100
191
164
112
88
85
47
50
181
21
0
Alba
Brasov
Covasna
SPRIJIN da
Harghita
Mures
Sibiu
SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din
regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
24
JUDET
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Total
VARSTA
Total
14 ani
46
41
7
35
21
60
15 ani
57
27
27
52
48
55
16 ani
53
27
16
48
47
69
17 ani
57
16
29
73
57
82
18 ani
39
10
10
30
29
71
210
266
260
314
189
252
121
89
238
202
337
1239
Judetul Alba are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de
invatamant primar . De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de
deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos
prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
Nivel educational
Invatamant primar
Invatamant gimnazial
Invatamant profesional
CLASA
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
Frecvente
1
2
2
5
Procente
10,0
20,0
20,0
50,0
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
10
14
32
52
55
100,0
9,2
20,9
34,0
35,9
Total
absolvent
an I
an II
an III
153
2
38
29
10
100,0
2,5
48,1
36,7
12,7
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
79
4
2
4
100,0
40,0
20,0
40,0
Total
10
100,0
Invatamant liceal
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au
dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din
tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala
25
(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Alba,
cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele confectii ,
tamplarie si lacatuserie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agricol
barman ospatar
brutar patiser
ceramica
comert
confectii
constructii
electromecanic
industrial
industrie usoara
lacatuserie
marochinerie
mecanica
pedagogic
pielarie
stiintele naturii
tamplarie
tehnician electronist
textile-pielarie
turism-alimentatie
zugrav-vopsitor
Total
Frecvente
175
5
1
1
2
2
18
3
1
1
1
9
1
5
1
1
1
15
1
2
1
5
Procente
69,4
2,0
0,4
0,4
0,8
0,8
7,1
1,2
0,4
0,4
0,4
3,6
0,4
2,0
0,4
0,4
0,4
6,0
0,4
0,8
0,4
2,0
252
100
Judetul Brasov se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Centru, are cei
mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational liceul. Exista insa si cazuri de tineri care
nu sunt scolarizati sau care urmeaza programe speciale de terapie. Situatia acestora este prezenta
in tabelul de mai jos.
Nivel educational
Invatamant primar
CLASA
a IV-a
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Frecvente
2
1
6
4
5
26
Procente
100,0
2,7
16,2
10,8
13,5
nespecificat
21
56,8
Total
nespecificat
an I
an II
an III
37
6
1
3
2
100,0
50,0
8,3
25,0
16,7
Total
nespecificat
a IX-a
a XI-a
12
48
2
1
100,0
94,1
3,9
2,0
Total
urmeaza programe de terapie
complexa si integrata in cadrul
centrului
urmeaza programe de terapie
ocupationala
Total
Total
51
1
100,0
6,7
14
93,3
15
4
100,0
100,0
Invatamant liceal
alte cazuri
nescolarizat
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se
observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul alimentatiei
publice/industrie alimentara .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
alimentatie publica
comert
constructii
electrician
electromecanic
industrie alimentara
mecanica
silvic
tamplarie
textile-pielarie
urmeaza
programe
de
terapie
ocupationala
Total
Frecvente
60
15
2
1
1
2
7
9
2
2
6
14
Procente
49,6
12,4
1,7
0,8
0,8
1,7
5,8
7,4
1,7
1,7
5,0
11,6
121
100
Referitor la nivelul educational, in judetul Covasna, cei mai multi dintre tineri, asa cum
ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 7 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-a specificat fie
27
nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Nivel educational
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
alte cazuri
nescolarizat
CLASA
NR/NC
a III-a
a IV-a
Frecvente
3
1
3
Procente
100
25
75
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Nespecificat
4
4
6
3
9
9
100
12,9
19,4
9,7
29,0
29,0
Total
Total
Nespecificat
a IX-a
a X-a
31
21
7
2
1
100
100
70
20
10
Total
Total
Total
10
13
7
100
100
100
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie

la nivelul judetului Covasna, nu ni s-au furnizat date care sa ne permita prezentarea unei astfel de
situatii.
Judetul Harghita are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si
in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau
clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.
Nivel educational
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
nespecificat
a IV-a
10
2
3
100
40
60
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
nespecificat
5
1
5
13
15
82
100
0,9
4,3
11,2
12,9
70,7
Total
nespecificat
116
53
100
75,7
28
Invatamant liceal
nescolarizat
an I
12
17,1
an II
an III
4
1
5,7
1,4
Total
nespecificat
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
70
18
5
3
1
1
100
64,3
17,9
10,7
3,6
3,6
Total
Total
28
9
100
100
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului

Harghita, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat
catre sectorul confectii (textile, pielarie, etc), apoi catre tamplarie si mecanica .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agricol
alimentatie publica
barman ospatar
bucatar
canto
cofetar
comert
confectii
constructii
contabilitate
dulgher parchetar
ecologie
electrician
estetica si igiena corpului
uman
hotelier
informatica
instalator
lacatuserie
mecanica
ospatar
padurar
prelucrarea lemnului
protectia mediului
tamplarie
29
Frecvente
160
2
3
1
2
1
2
1
11
1
3
2
1
1
2
Procente
67,2
0,8
1,3
0,4
0,8
0,4
0,8
0,4
4,6
0,4
1,3
0,8
0,4
0,4
0,8
1
1
1
1
7
1
1
3
1
9
0,4
0,4
0,4
0,4
2,9
0,4
0,4
1,3
0,4
3,8
tapiter
0,4
teologie
textil
tinichigiu
turistim
2
11
2
3
0,8
4,6
0,8
1,3
Total
238
100
Judetul Mures se remarca si el,
alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar profesional. Exista insa un numar de 78 de cazuri in care nu a fost

specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
Nivel educational
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
a IV-a
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Nespecificat
78
5
4
6
11
15
1
100
100
10,8
16,2
29,7
40,5
2,7
Total
Nespecificat
an I
an II
an III
37
1
26
27
10
100
1,6
40,6
42,2
15,6
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
64
8
9
1
100
44,4
50
5,6
Total
18
100
Invatamant liceal
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este deloc elocventa la
nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos situatia celor care au completat campul referitor la
pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agricol
ceramica
comert
confectii
contabilitate
economic
Total
30
Frecvente
192
3
1
2
1
1
2
Procente
95,0
1,5
0,5
1,0
0,5
0,5
1,0
202
100
In Judetul Sibiu cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul
colectarii datelor invatamantul gimnazial. Exista insa si 64 de cazuri despre care nu stim ce
forma de invatamant urmeaza sau daca urmeaza vreo forma de invatamant.
Nivel educational
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NR
a III-a
a IV-a
clasa I
Frecvente
64
2
3
1
Procente
100,0
33,3
50,0
16,7
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Nespecificat
6
10
24
34
48
34
100,0
6,7
16,0
22,7
32,0
22,7
Total
Absolvent
an I
an II
150
1
66
11
100,0
1,3
84,6
14,1
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
78
4
13
7
5
100,0
13,8
44,8
24,1
17,2
Total
abandon scolar
Invatamant special
deficiente de auz
Invatamant special
nevazatori
Total
29
1
3
100,0
100,0
33,3
66,7
100,0
Invatamant liceal
abandon scolar
alte cazuri
Tabelul de mai jos prezinta
distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care
urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele
de invatamant mai sus mentionate. Si in cazul acestui judet au fost mentionate in foarte putine
cazuri si pregatirea profesionala/calificarea pe care o dobandesc in special absolventii
invatamantului profesional.
31
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NR
alimentatie publica
C.F.R.
confectii
constructii
electrician
informatica
mecanica
pedagogic
telecomunicatii
textil
zidar
Frecvente
299
1
6
10
5
1
3
2
1
1
1
6
1
Procente
88,7
0,3
1,8
3,0
1,5
0,3
0,9
0,6
0,3
0,3
0,3
1,8
0,3
Total
337
100
4.1.2. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Est, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul
Vaslui. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din
teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 2947 de copii/tineri
care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum
reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de
departe in judetul Iasi (44,7%), iar cei mai putini in judetul Neamt (5,5%).
JUDET
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Frecvente
638
397
1317
162
433
Procente
21,6
13,5
44,7
5,5
14,7
Total
2947
100
Judet
Bacau
Tip protectie
Apartament
Casuta
Cp clasic
INCREDINTARE AMP
32
Frecvente
30
53
231
5
Procente
4,7
8,3
36,2
0,8
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
INCREDINTARE FAMILIE
12
1,9
INCREDINTARE RUDE
OPA
OPA apartament
OPA casuta
OPA clasic
PLASAMENT AMP
PLASAMENT FAMILIE
PLASAMENT RUDE
TUTELA
14
27
3
54
24
32
16
123
14
2,2
4,2
0,5
8,5
3,8
5
2,5
19,3
2,2
Total
Cp clasic
Centrul de plasament-clasic O.P.A.
AMP a SPS
C.P. - a SPS
Casa de tip familal -a SPS
Casa rurala - a SPS
Centru de recuperare pentru copii cu handicap a SPS
Complex de apartamente - a SPS
Modul familial O.P.A.
Modulul de tip familial - a SPS
638
1
28
48
137
5
25
39
92
8
14
100
0,3
7,1
12,1
34,6
1,3
6,3
9,8
23,2
2
3,6
Total
OPA
Casuta de tip familial privat
Centru de plasament privat
CP public
Plasament asistenta maternala
397
1
15
48
1023
230
100
0,1
1,1
3,6
77,7
17,5
Total
OPA
AMP
CASA TIP FAMILIAL
SPS APARTAMENTE
SPS
1317
10
15
5
32
100
100
6,2
9,3
3,1
19,7
61,7
Total
Apartament
AMP
Casuta (OPA)
Casuta (SPS)
CP(OPA) clasic
CP(SPS) clasic
Plasament
162
1
71
4
65
61
224
7
100
0,2
16,4
0,9
15
14,1
51,7
1,6
Total
433
100
33
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista
diferente majore intre sexe. Singurul judet in care exista mai multi tineri decat tinere in sistemul
de protectie este judetul Iasi.
742
800
700
575
600
500
400
315 323
300
224
200
222 211
173
85 77
100
0
Bacau
Botosani
Iasi
SEX F
Neamt
Suceava
SEX M

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul
Iasi numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu
numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Neamt exista doar 3
cazuri de tineri cu deficiente.
800
645 672
700
600
475
500
400
281
300
200
163
159
116
100
188
245
0
Bacau
Botosani
Iasi
HANDICAP da
Neamt
Suceava
HANDICAP nu

34
protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin
din partea familiei este judetul Iasi, judetul care de altfel este cel care are si cel mai mare numar
de tineri in sistemul de protectie la nivel de regiune, dar si la nivelul intregii tari.
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
834
568
483
348
318
131
79
70
Bacau
31
Botosani
Iasi
SPRIJIN da
Neamt
85
Suceava
SPRIJIN nu
regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET
VARSTA
Total
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
14 ani
125
69
201
32
89
15 ani
133
69
264
35
88
16 ani
135
108
314
40
107
17 ani
165
82
316
35
97
18 ani
80
69
222
20
52
Total
516
589
704
695
443
638
397
1317
162
433
2947
Judetul Bacau are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi tineri elevi la gimnaziu (308 tineri). De mentionat ar fi
faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant
al nivelului educational. Exista 69 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta
unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
sistem in functie de variabila nivel educational.
35
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
abandon scolar
nescolarizat
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
69
2
7
17
6
100,0
6,3
21,9
53,1
18,8
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Absolvent
Nespecificat
32
16
25
52
100
40
75
100,0
5,2
8,1
16,9
32,5
13,0
24,4
Total
Absolvent
Nespecificat
an I
an II
308
1
47
33
12
100,0
1,1
50,5
35,5
12,9
Total
Nespecificat
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
93
6
32
48
21
8
100,0
5,2
27,8
41,7
18,3
7,0
Total
Total
Total
115
9
12
100,0
100,0
100,0
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul
Bacau, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele mecanica ,
confectii si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
alimentatie publica
arte plastice
confectii
36
Frecvente
575
3
1
9
Procente
90,1
0,5
0,2
1,4
constructii
0,2
dulgher
electrician
industria alimentara
industria lemnului
instalator
mecanica
tamplarie
zugrav
1
3
2
1
4
28
5
5
0,2
0,5
0,3
0,2
0,6
4,4
0,8
0,8
Total
638
100
Judetul Botosani se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est,
are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul profesional. De
asemenea, de remarcat ar fi faptul ca tot raportat la intregul regiunii Nord-Est, in judetul
Botosani exista cei mai putini elevi inscrisi in invatamantul primar. Exista insa si cazuri de tineri
care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de
mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
Frecvente
1
1
4
6
Procente
100
9,1
36,4
54,5
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
absolvent
nespecificat
11
16
26
47
68
6
1
100,0
9,8
15,9
28,7
41,5
3,7
0,6
Total
absolvent
an I
an II
an III
164
2
76
57
20
100,0
1,3
49,0
36,8
12,9
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
155
8
6
5
100,0
42,1
31,6
26,3
Total
abandon scolar
19
2
100,0
100,0
Invatamant liceal
abandon scolar
37
alte cazuri
nescolarizat
Invatamant la
domiciliu
Scoala de
reeducare
Total
nescolarizat
75,0
25,0
4
41
100
100
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul
confectiilor .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agricol
alimentatie publica
arte plastice
bucatar
coafor-frizer
coafura frizerie
cofetar-patiser
confectii
constructii
electrotehnic
industria lemnului
instalator
lacatuserie
mecanica
ospatar
seminar teologic
sticlar
tamplarie
tinichigerie
zidarie
Frecvente
297
1
1
1
8
3
1
1
42
10
2
1
1
2
1
3
3
3
2
7
6
1
Procente
74,8
0,3
0,3
0,3
2,0
0,8
0,3
0,3
10,6
2,5
0,5
0,3
0,3
0,5
0,3
0,8
0,8
0,8
0,5
1,8
1,5
0,3
Total
397
100
Referitor la nivelul educational, in judetul Iasi, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne
arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 70 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-au specificat
38
clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
nescolarizat
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
Absolvent
clasa I
Frecvente
42
6
6
24
1
2
Procente
100,0
15,4
15,4
61,5
2,6
5,1
Total
Absolvent
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
nespecificat
Repetent
39
2
65
136
204
242
11
1
100,0
0,3
9,8
20,6
30,9
36,6
1,7
0,2
Total
Absolvent
nespecificat
an I
an II
an III
an IV
661
2
4
179
94
67
6
100,0
0,6
1,1
50,9
26,7
19,0
1,7
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
352
78
47
26
2
100,0
51,0
30,7
17,0
1,3
Total
nescolarizat
153
70
100,0
100,0

la nivelul judetului Iasi, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut
sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul confectii , urmati apoi de alte
sectoare precum constructii , tamplarie si turism .
39
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agent comercial feroviar
Agricol
alimentatie publica
bucatar-patiser
Bucatar
coafor-frizer
cofetar patiser
Comert
Confectii
Constructii
crestere animale
Electrician
Electromecanic
Electrotehnic
faiantar-mozaicar
Horticultura
industria lemnului
Instalator
Lacatuserie
Legumicultura
Mecanica
Panificatie
Pantofar
Patiser
Sudor
Tamplarie
Tapiter
Tehnic
tehnici tipografice
tehnician designer
textile pielarie
Tinichigerie
Turism
Zidarie
Zugrav
Frecvente
981
2
3
4
4
1
6
1
7
89
32
5
1
12
1
1
5
1
1
14
17
6
10
1
5
4
1
33
1
3
6
1
4
15
24
9
6
Procente
74,5
0,2
0,2
0,3
0,3
0,1
0,5
0,1
0,5
6,8
2,4
0,4
0,1
0,9
0,1
0,1
0,4
0,1
0,1
1,1
1,3
0,5
0,8
0,1
0,4
0,3
0,1
2,5
0,1
0,2
0,5
0,1
0,3
1,1
1,8
0,7
0,5
Total
1317
100
40
Judetul Neamt are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Nu
exista in judetul Neamt, pe grupa de varsta studiata (14-18 ani), tineri inscrisi in invatamantul
primar. Exista insa un numar de 5 tineri nescolarizati in judetul in cauza.
NIVEL EDUCATIONAL
Invatamant liceal
nescolarizat
CLASA
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Frecvente
3
20
21
41
Procente
3,5
23,5
24,7
48,2
Total
an I
an II
an III
85
28
13
7
100,0
58,3
27,1
14,6
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
48
8
8
6
2
100,0
33,3
33,3
25,0
8,3
Total
Total
24
5
100,0
100,0

Neamt, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila
de studiu.
Judetul Suceava se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 35 de cazuri in care nu a fost specificat
nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NC/NR
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
Frecvente
35
2
2
7
8
Procente
100,0
10,5
10,5
36,8
42,1
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
19
16
26
60
97
100,0
8,0
13,1
30,2
48,7
Total
199
100,0
41
Invatamant liceal
abandon scolar
Invatamant universitar
alte cazuri
nescolarizat
Absolvent
11
9,2
an I
an II
an III
Nespecificat
47
38
22
2
39,2
31,7
18,3
1,7
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
120
19
17
6
10
100,0
36,5
32,7
11,5
19,2
Total
Total
an I
Invatamant la
domiciliu
Total
52
1
2
4
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor
care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul confectii,
apoi in alte sectoare precum tamplarie sau industrie alimentara.
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
dulgher parchetar
industria lemnului
mozaicar faiantar
agronomie
agroturism
brutar
cofetar-patiser
comert
confectii
crestere animale
dulgher
industria lemnului
lacatuserie
mecanica
ospatar
pantofar
tamplarie
turism
Frecvente
313
1
5
1
1
1
6
12
1
40
1
1
12
2
2
14
1
1
17
1
Procente
72,3
0,2
1,2
0,2
0,2
0,2
1,4
2,8
0,2
9,2
0,2
0,2
2,7
0,5
0,5
3,2
0,2
0,2
3,9
0,2
Total
433
100
42
4.1.3. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Vest, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din
raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem
spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1553 de copii/tineri care se afla in
sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Bihor
(30,7%), iar cei mai putini in judetul Bistrita Nasaud (5,5%).
JUDET
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Frecvente
476
85
279
374
147
192
Procente
30,7
5,5
18,0
24,1
9,5
12,4
Total
1553
100
JUDET
Bihor
Bistrita
Nasaud
Cluj
Tip protectie
Centru Plasament
ncredintare a.m.p.
OPA
Plasament a.m.p.
Frecvente
357
18
95
6
Procente
75,0
3,8
20,0
1,3
Total
Centru Plasament
476
85
100,0
100,0
incredintare in casa de tip familial

incredintare in centru de plasament clasic
incredintare in centru de plasament pentru copiii cu handicap
incredintare in centru de primire in regim de urgenta
incredintare la AMP
incredintare la casa de tip familial
plasament in casa de tip familial
plasament in centru de plasament
plasament in centru de plasament clasic
plasament in centru de plasament pentru copiii cu handicap
12
33
16
2
4
1
22
20
99
27
4,3
11,8
5,7
0,7
1,4
0,4
7,9
7,2
35,5
9,7
43
Maramures
Satu Mare
plasament in centru de primire in regim de urgenta
2,9
plasament in centru de recuperare pentru copii cu handicap

sever
plasament la AMP
plasament la casa de tip familial
scolarizare internat in centru de plasament
0,4
2
21
11
0,7
7,5
3,9
Total
casa de tip familial
centru de plasament clasic
serviciu de tip rezidential
279
176
194
4
100,0
47,1
51,9
1,1
Total
Centru Plasament
casa de tip familial
CASUTA
Centru de plasment de tip familial
CENTRU DE ZI
CP(sistem rezidential )
CSC Zalau
PLASAMENT
374
5
9
24
20
12
29
27
21
100,0
3,4
6,1
16,3
13,6
8,2
19,7
18,4
14,3
Total
CPC-ap
CPC-clasic
CPC-OPA
CTF
147
83
71
5
33
100,0
43,2
37,0
2,6
17,2
Total
192
100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in judete
precum Bihor si Salaj majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt de sex masculin, in
vreme ce in judete precum Maramures sau Satu Mare este mai mare proportia tinerelor. In
ambele cazuri insa, diferentele nu sunt semnificative.
300
250
258
218
193 181
200
140 139
150
100
121
80 67
41 44
50
71
0
Bihor
Bistrita
Nasaud
Cluj
Maramures
SEX F
44
SEX M
Satu Mare
Salaj

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete
precum Maramures si Bihor, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este
mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Exista insa la
nivel de regiune si judete in care proportia este inversa. Este cazul judetelor Bistrita Nasaud,
Cluj, Salaj si Satu Mare.
300
250
244232
218
173
200
150
156
135
106
100
72
50
67
80
57
13
0
Bihor
Bistrita
Nasaud
Cluj
Maramures
HANDICAP da
Satu Mare
Salaj
HANDICAP nu

sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta.
Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati
sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total
fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. De remarcat insa ar fi judetul Maramures,
unde posibilitatile de sprijin din partea familiei sunt mai sporite.
45
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
474
222
2
Bihor
21
64
204
170
180
144
57
12
Bistrita
Nasaud
Cluj
Maramures
SPRIJIN da
Satu Mare
Salaj
SPRIJIN nu
regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET
Bihor
Bistrita
Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Total
VARSTA
Total
14 ani
83
10
15 ani
95
19
16 ani
123
27
17 ani
116
29
18 ani
59
51
53
24
39
50
71
29
51
74
96
34
56
71
104
36
46
33
50
24
260
315
410
402
166
476
85
279
374
147
192
1553
Judetul Bihor are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de
invatamant primar . De asemenea, in judetul Bihor ar fi de remarcat faptul ca exista cel mai
mare numar de 80 de tineri nescolarizati. De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip
sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de
mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL
Invatamant primar
CLASA
a II-a
a III-a
a IV-a
46
Frecvente
3
43
12
Procente
4,9
70,5
19,7
clasa I
Invatamant liceal
abandon scolar
nescolarizat
1,6
nespecificat
3,3
Total
nespecificat
a VII-a
a V-a
a VI-a
a VIII-a
61
2
64
36
38
73
100,0
0,9
30,0
16,9
17,8
34,3
Total
nespecificat
an I
an II
an III
an IV
213
11
35
17
13
1
100,0
14,3
45,5
22,1
16,9
1,3
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
77
16
23
4
1
100,0
36,4
52,3
9,1
2,3
Total
abandon
scolar
nescolarizat
44
1
100,0
100,0
80
100,0
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul
Bihor, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele confectii ,
pantofar , zidarie , bucatar .
PROFESIE
NR/NC
alimentatie publica
brutar
bucatar
confectii
constructii
electrician
frizerie-coafor
horticultura
Frecvene
403
1
1
7
10
1
2
1
6
47
Procent
84,7
0,2
0,2
1,5
2,1
0,2
0,4
0,2
1,3
instalator
0,2
lacatuserie
legumicultor
mecanica
pantofar
sudor-betonist
tamplarie
textile-pielarie
tinichigiu
turism
zidar-zugrav
6
6
4
9
1
4
1
4
1
7
1,3
1,3
0,8
1,9
0,2
0,8
0,2
0,8
0,2
1,5
Total
476
100
Judetul Bistrita Nasaud se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare
Nord-Vest, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational gimnaziul. Exista insa
si 9 cazuri despre care nu putem spune nimic despre nivelul lor educational intrucat campul nivel
educational nu a fost completat in teritoriu. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
CLASA
Frecvente
Procent
NR/NC
a III-a
a VII-a
a V-a
a VI-a
a VIII-a
9
1
13
3
6
15
100,0
100,0
35,1
8,1
16,2
40,5
Total
an I
an II
an III
37
12
7
2
100,0
57,1
33,3
9,5
Total
a IX-a
a X-a
21
11
6
100,0
64,7
35,3
Total
17
100,0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul mecanicii .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
comert
48
Frecvente
61
3
Procente
71,8
3,5
confectii
3,5
constructii
dulgher
frizerie-coafor
mecanica
tamplarie
telecomunicatii
zidar-zugrav
3
1
1
2
6
3
1
1
3,5
1,2
1,2
2,4
7,1
3,5
1,2
1,2
Total
85
100
Referitor la nivelul educational, in judetul Cluj, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne
arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 34 cazuri de tineri nescolarizati, precum si un caz in care nu s-a specificat fie
nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
nescolarizat
CLASA
NR/NC
a II-a
a IV-a
nespecificat
Frecvente
1
4
4
2
Procente
100
40
40
20
Total
nespecificat
a VII-a
a V-a
a VI-a
a VIII-a
10
19
57
11
17
35
100
13,7
41,0
7,9
12,2
25,2
Total
nespecificat
absolvent
an I
an II
an III
139
17
7
21
30
5
100
21,3
8,8
26,3
37,5
6,3
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
80
7
5
2
1
100
46,7
33,3
13,3
6,7
Total
Total
15
34
100
100
49

la nivelul judetului Cluj, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu
nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai
multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii si constructii .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
constructii
bucatar-ospatar
cofetar patiser
confectii
constructii
ecologie-protectia mediului
electrician
finisor
forestier
frizerie-coafor
horticultura
infirmiera
instalator
mecanica
operator in industria de
medicamente
tamplar, dulgher, parchetar
tamplarie
tapiter
tinichigiu
tipograf
transporturi
turism
zidar-zugrav
zugrav, vopsitor, tapetar
Frecvente
198
14
2
9
19
2
1
3
4
3
1
4
1
1
1
1
Procente
71,0
5,0
0,7
3,2
6,8
0,7
0,4
1,1
1,4
1,1
0,4
1,4
0,4
0,4
0,4
0,4
3
2
1
1
1
1
1
2
3
1,1
0,7
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4
0,7
1,1
Total
279
100
Judetul Maramures are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu.
Si in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational
sau clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
nespecificat
69
1
100,0
100,0
50
nespecificat
26
17,6
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
3
30
28
61
2,0
20,3
18,9
41,2
Total
nespecificat
an I
an II
an III
an IV
148
21
37
39
24
1
100,0
17,2
30,3
32,0
19,7
0,8
Total
nespecificat
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
122
5
11
2
2
1
100,0
23,8
52,4
9,5
9,5
4,8
Total
Invatamant la
domiciliu
Invatamant postliceal
21
12
100,0
92,3
7,7
Total
13
100,0
Invatamant liceal
alte cazuri

Maramures, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au
orientat catre sectorul confectii (textile, pielarie,
etc), apoi catre constructii si
mecanica .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
alimentatie publica
comert
confectii
constructii
estetica
mecanica
operator tehnica de calcul
patiserie
pietrar
resurse naturale
Frecvente
259
11
1
37
14
1
8
18
1
1
3
3
2
51
Procente
69,3
2,9
0,3
9,9
3,7
0,3
2,1
4,8
0,3
0,3
0,8
0,8
0,5
sculptura
0,5
silvicultura
tamplarie
tapiter
telecomunicatii
textile-pielarie
zidar-zugrav
1
4
1
3
2
2
0,3
1,1
0,3
0,8
0,5
0,5
Total
374
100
Judetul Satu Mare se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 28 de cazuri in care nu a fost specificat
nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
alte cazuri
CLASA
NR/NC
a III-a
a IV-a
Frecvente
28
1
1
Procente
100,0
50,0
50,0
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Nespecificat
2
1
5
22
24
10
100,0
1,6
8,1
33,5
38,7
16,1
Total
Nespecificat
an I
an II
an III
62
24
6
8
5
100,0
55,8
14,0
18,6
11,6
Total
Nespecificat
a IX-a
a X-a
a XI-a
43
2
1
5
1
100,0
22,2
11,1
55,6
11,1
Total
Invatamant
postliceal
9
3
100,0
100,0
52
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este tocmai elocventa
la nivelul acestui judet, deoarece sunt cazuri in care nu s-a completat campul referitor la
pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
protectia mediului
confectii
lacatuserie
operator tehnica de
calcul
pantofar
tamplarie
zidar-zugrav
Frecvente
128
1
3
1
4
Procente
87,1
0,7
2,0
0,7
2,7
6
2
1
1
4,1
1,4
0,7
0,7
Total
147
100
In judetul Salaj cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul
colectarii datelor invatamantul profesional. Exista insa si 12 cazuri de tineri nescolarizati. Din
pacate insa nu putem furniza date legate de clasa/anul corespunzatoare nivelului educational
mentionat.
NIVEL EDUCATIONAL
Invatamant primar
Invatamant liceal
nescolarizat
Tabelul de mai jos prezinta
CLASA
nespecificat
nespecificat
nespecificat
nespecificat
nescolarizat
Frecvente
2
60
106
12
12
Procente
100
100
100
100
100
distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care
urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele
de invatamant mai sus mentionate. Se poate observa ca cei mai multi tineri din sistemul de
protectie sunt orientati catre sectoare precum confectii , lacatuserie sau tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
alimentatie publica
bucatar-ospatar
cofetar patiser
Frecvente
87
2
2
1
53
Procente
45,3
1,0
1,0
0,5
comert
1,0
confectii
electromecanic
lacatuserie
mecanica
tamplarie
turism
zidar-zugrav
30
6
1
2
23
1
19
1
15
15,6
3,1
0,5
1,0
12,0
0,5
9,9
0,5
7,8
Total
192
100,0
4.1.4. Regiunea de dezvoltare Sud

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Din pacate insa,
din partea judetelor Giurgiu si Teleorman nu ne-au parvenit datele intr-un format din care sa le
putem prelua spre analiza. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni, exceptant cele
2 judete despre care nu avem date, un numar total de 1221 de copii/tineri care se afla in sistemul
de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de
mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de departe in judetul Arges
(35,9%), iar cei mai putini in judetul Calarasi (12%).
JUDET
Arges
Calarasi
Dambovita
Ialomita
Prahova
Frecvente
438
147
176
165
295
Procente
35,9
12,0
14,4
13,5
24,2
Total
1221
100
JUDET
Arges
Tip protectie
Admitere la C. Maternal
AMP/SPS
Centrul de plasam. copil dizabilitati
54
Frecvente
1
16
1
Procente
0,2
3,7
0,2
INCREDINTARE
12
2,7
PLAS/FAM.
Plasament
188
220
42,9
50,2
Total
AMP
Apartament
C.P
CTF
438
25
3
85
34
100,0
17,0
2,0
57,8
23,1
Total
Centrul de plasam. copil dizabilitati
Apartament
Casa
Centrul rezidential de tip familial
Plasament AMP
147
21
71
2
6
76
100,0
11,9
40,3
1,1
3,4
43,2
Total
AMP
Casuta de tip familial
CPC
Fundatia Cuvioasa Paraschiva
Fundatia NEW Life- casa de tip
familial
Total
CASUTA
CP CLASIC OPA
CP CLASIC SPS
176
19
20
118
7
1
100,0
11,5
12,1
71,5
4,2
0,6
165
46
61
188
100,0
15,6
20,7
63,7
Total
295
100,0
Calarasi
Dambovita
Ialomita
Prahova
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca nu
exista diferente majore intre sexe, chiar daca in toate judetele din regiunea de dezvoltare Sud
exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete.
300
250
200
242
196
165
130
150
95
91
100
56
101
81
64
50
0
Arges
Calarasi
Dambovita
SEX
55
SEX F
Ialomita
Prahova

Ialomita numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu
numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Dambovita numarul
tinerilor cu deficiente este mai mare decat numarul copiilor sanatosi. In restul judetelor exista
mai putini tineri cu deficiente raportat la numarul total existenti in sistemul de protectie la nivel
judetean.
350
311
300
242
250
200
150
127
100
101
106
70
46
50
83 82
53
0
Arges
Calarasi
Dambovita
HANDICAP da
Ialomita
Prahova
HANDICAP nu

fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai
mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Ialomita.
56
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
389
274
141
139
93
49
35
8
Arges
Calarasi
72
21
Dambovita
SPRIJIN da
Ialomita
Prahova
SPRIJIN nu
regiunea de dezvoltare Sud. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET
VARSTA
Total
Arges
Calarasi
Dambovita
Ialomita
Prahova
14 ani
75
12
37
25
53
15 ani
106
19
43
22
58
16 ani
105
36
31
40
67
17 ani
117
32
41
49
97
18 ani
35
48
24
29
20
438
147
176
165
295
Total
202
248
279
336
156
1221
Judetul Arges are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (256 tineri) si la liceu
(76). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un
factor suficient determinant al nivelului educational.
Exista 8 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de
scolarizare a tinerilor, 2 cazuri de abandon scolar si 20 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul
acestui judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila
nivel educational.
57
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
abandon scolar
Invatamant universitar
alte cazuri
nescolarizat
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
a IV-a
a II-a
8
9
2
100,0
81,8
18,2
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Absolvent
Nespecificat
11
23
27
36
141
5
24
100,0
9,0
10,5
14,1
55,1
2,0
9,4
Total
Absolvent
Nespecificat
an I
an II
an III
256
1
11
12
22
8
100,0
1,9
20,4
22,2
40,7
14,8
Total
Nespecificat
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
54
3
15
22
23
13
100,0
3,9
19,7
28,9
30,3
17,1
Total
Total
an I
Invatamant la
domiciliu
nescolarizat
76
2
1
10
100,0
100,0
100,0
100,0
20
100,0
Din pacate insa, din lipsa de date, nu putem oferi o evidenta a sectoarelor in care tinerii
au sau sunt in curs de dobandire a unei profesii/calificari.
Judetul Calarasi se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud, are cei
mai putinii tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si profesional.
Exista insa si 26 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in
tabelul de mai jos.
58
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
CLASA
NR/NC
a IV-a
a III-a
clasa I
Frecvente
3
3
2
1
Procente
100,0
50,0
33,3
16,7
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
6
4
11
13
25
100,0
7,5
20,8
24,5
47,2
Total
Absolvent
an I
an II
an III
53
2
20
15
1
100,0
5,3
52,6
39,5
2,6
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
38
8
9
4
100,0
38,1
42,9
19,0
Total
Total
21
26
100,0
100,0
nescolarizat
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul mecanica .
PROFESIE/CALIFICARE
Frecvente
Procente
NR/NC
cofetar
confectii
constructii
electrician
instalator
mecanica
tamplarie
textil - pielarie
110
2
4
4
2
1
21
1
2
74,8
1,4
2,7
2,7
1,4
0,7
14,3
0,7
1,4
Total
147
100
59
Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Dambovita, cei mai multi dintre
tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa
cum reiese din tabelul de mai jos, 26 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 21 de cazuri in care
nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a III-a
nespecificat
Frecvente
21
2
19
Procente
100,0
9,5
90,5
Total
nespecificat
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
21
27
2
8
9
8
100,0
50,0
3,7
14,8
16,7
14,8
Total
an I
an II
an III
an IV
54
13
19
8
1
100,0
31,7
46,3
19,5
2,4
Total
nespecificat
a IX-a
a XI-a
a XII-a
41
4
2
4
3
100,0
30,8
15,4
30,8
23,1
Total
Total
13
26
100,0
100,0
Invatamant liceal
nescolarizat

la nivelul judetului Dambovita, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au
obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul confectii , urmati apoi de
alte sectoare precum tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
confectii
constructii
electromecanica
electrotehnic
instalator
60
Frecvente
136
16
3
2
1
1
Procente
77,3
9,1
1,7
1,1
0,6
0,6
lacatuserie
0,6
mecanica
tamplarie
tehnologic
1
13
2
0,6
7,4
1,1
Total
176
100
Judetul Ialomita, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se
remarca prin faptul ca are cele mai putine cazuri de copii nescolarizati (2). Tot raportat la datele
intregii regiuni, judetul Ialomita are cei mai putini tineri din sistemul de protectie elevi la scoala
primara si liceu.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
nescolarizat
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
a IV-a
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
11
4
6
13
28
49
100,0
100,0
6,3
13,5
29,2
51,0
Total
Absolvent
an I
an II
an III
an IV
Nespecificat
96
2
14
22
3
2
2
100,0
4,4
31,1
48,9
6,7
4,4
4,4
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
45
2
1
2
2
100,0
28,6
14,3
28,6
28,6
Total
Total
7
2
100,0
100,0

Ialomita, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila
de studiu.
Judetul Prahova se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in
invatamantul primar si profesional din regiunea de dezvoltare Sud. Insa tot Prahova este judetul
61
cu cele mai multe cazuri de copii nescolarizati din regiune (27). Situatia concreta se regaseste in
tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
nescolarizat
CLASA
NR/NC
a IV-a
a II-a
a III-a
clasa I
Frecvente
1
12
6
2
6
Procente
100,0
46,2
23,1
7,7
23,1
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Absolvent
26
14
33
42
2
50
100,0
9,9
23,4
29,8
1,4
35,5
Total
an I
an II
an III
141
38
24
9
100,0
53,5
33,8
12,7
Total
a IX-a
a X-a
71
23
6
100,0
79,3
20,7
Total
Total
29
27
100,0
100,0
Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor
care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul confectii ,
apoi in alte sectoare precum
industrie alimentara sau estetica si ingrijirea corpului
omenesc .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agricultura
brutar
bucatar - ospatar
bucatar
confectii
constructii
forestier
ingrijirea si estetica corpului
Frecvente
228
4
1
2
5
15
1
1
6
5
62
Procente
77,3
1,4
0,3
0,7
1,7
5,1
0,3
0,3
2,0
1,7
omenesc
lacatuserie
mecanica
operator chimist
petrol
pomicultura
prelucrarea petrolului
prepararea cauciucurilor
tamplarie
textil - pielarie
2
4
1
2
1
3
1
1
3
9
0,7
1,4
0,3
0,7
0,3
1,0
0,3
0,3
1,0
3,1
Total
295
100
4.1.5. Regiunea de dezvoltare Sud-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Est, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul
Tulcea din partea caruia nu am primit date. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii
regiuni, exceptand judetul Tulcea, un numar total de 1366 de copii/tineri care se afla in sistemul
de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de
mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Buzau (26,2%),
iar cei mai putini in judetul Vrancea (10,3%).
JUDET
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Vrancea
Total
Frecvente
176
358
353
338
141
Procente
12,9
26,2
25,8
24,7
10,3
1366
100
JUDET
Braila
Tip protectie
AMP-SPS
centru de plasament SPS
63
Frecvente
34
142
Procente
19,3
80,7
Buzau
Constanta
Galati
Vrancea
Total
centru de plasament
MRF
176
310
48
100,0
86,6
13,4
Total
AMP
C.P. clasic
c.p.in reg. de urg.
C.P.organizat pe module de tip
familial
Incredintare
OPA
Plasament
358
18
169
4
33
100,0
5,1
47,9
1,1
9,3
3
77
49
0,8
21,8
13,9
Total
Incredintare
Plasament
asistenta maternala
Dispozitie
plasament institutional
plasament la fundatie
353
5
53
84
3
152
41
100,0
1,5
15,7
24,9
0,9
45,0
12,1
Total
Familial
Rezidential
Rezidential cu nevoi medicale
speciale
Total
338
56
20
65
100,0
39,7
14,2
46,1
141
100
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca in
majoritatea judetelor din regiunea de dezvoltare Sud-Est exista in sistemul de protectie mai multi
baieti decat fete.
250
210
200
148
150
100
196
175 178
142
99
85
77
56
50
0
Braila
Buzau
Constanta
SEX F
64
SEX M
Galati
Vrancea

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate
judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mare
decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se
inregistreaza in judetul Buzau (242).
300
242
250
172 181
200
150
100
97
190
148
116
83
79
58
50
0
Braila
Buzau
Constanta
HANDICAP da
Galati
Vrancea
HANDICAP nu

fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai
mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Buzau.
65
300
250
210
200
161
150
148
83
100
50
279
270
59
75 66
15
0
Braila
Buzau
Constanta
SPRIJIN da
Galati
Vrancea
SPRIJIN nu
regiunea de dezvoltare Sud-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Vrancea
Total
VARSTA
Total
14 ani
28
60
58
64
30
15 ani
47
72
65
66
30
16 ani
66
83
73
87
15
17 ani
35
88
56
89
40
18 ani
240
280
324
308
214
55
101
32
26
176
358
353
338
141
1366
Judetul Braila are cei mai putini tineri din regiune elevi la liceu (5). De mentionat ar fi
faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant
al nivelului educational. Exista 2 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui
anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 19 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul acestui
judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel
educational.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a III-a
a IV-a
Frecvente
2
3
6
Procente
100.0
33.3
66.7
Total
a V-a
9
17
100.0
14.2
66
a VI-a
23
19.2
a VII-a
a VIII-a
28
52
23.3
43.3
Total
an I
an II
an III
an IV
120
7
8
5
1
100.0
33.3
38.1
23.8
4.8
Total
a IX-a
a X-a
21
1
4
100.0
20.0
80.0
Total
Total
5
19
100.0
100.0
Invatamant liceal
nescolarizat
Referitor la aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul confectii .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
comert
confectii
constructii
electrician
electromecanic
industrie alimentar`
mecanica
protectia mediului
Frecvente
158
1
5
3
2
1
1
2
2
1
Procente
89.8
0.6
2.8
1.7
1.1
0.6
0.6
1.1
1.1
0.6
Total
176
100
Judetul Buzau se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud-Est, are
cei mai putini tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul primar. Exista insa si 6
cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
67
CLASA
NR/NC
a III-a
a IV-a
Frecvente
17
3
2
Procent
100.0
60.0
40.0
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
5
12
14
29
100.0
16.4
19.2
39.7
a VIII-a
18
24.7
Total
nespecificat
an I
an II
an III
an IV
73
4
1
4
5
1
100.0
26.7
6.7
26.7
33.3
6.7
Total
nespecificat
a IX-a
a X-a
a XII-a
absolvent
15
2
7
3
1
1
100.0
14.3
50.0
21.4
7.1
7.1
Total
nespecificat
Liceul pentru deficienti de auz
Liceul pentru deficienti de vedere
Scoala speciala profesionala
Scoala speciala
14
3
2
39
38
146
100.0
1.3
0.9
17.1
16.7
64.0
Total
nescolarizat
228
6
100.0
100.0
Invatamant liceal
alte cazuri
nescolarizat
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii
si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
Cantareti muzicali
chimie alimentara
cofetar-patiser
confectii
horticultura
Industrie alimentara
lacatuserie
mecanica
tamplarie
Frecvente
281
1
1
2
43
2
1
1
5
21
Procente
78.5
0.3
0.3
0.6
12.0
0.6
0.3
0.3
1.4
5.9
Total
358
100.0
68
Referitor la nivelul educational, in cadrul regiunii Sud-Est, judetul Constanta are,

alaturi de judetul Vrancea, cei mai multi tineri elevi la scoala primara, dar si cei mai multi tineri
elevi la liceu. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 37 de cazuri de tineri nescolarizati,
precum si 30 de cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational
al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
abandon scolar
alte cazuri
nescolarizat
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
Frecvente
30
6
9
10
Procente
100.0
24.0
36.0
40.0
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
absolvent
25
17
32
36
57
1
100.0
11.9
22.4
25.2
39.9
0.7
Total
absolvent
an I
an II
an III
an IV
143
6
9
16
18
1
100.0
12.0
18.0
32.0
36.0
2.0
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
50
16
14
2
27
100.0
27.1
23.7
3.4
45.8
Total
abandon scolar
Colegiu
pedagogic
gradinita
59
1
1
100.0
100.0
12.5
87.5
Total
Total
8
37
100.0
100.0

la nivelul judetului Constanta, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au
obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum confectii ,
mecanica si tamplarie .
69
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
confectii
electromecanic
lacatuserie
mecanica
petro-chimie
tamplar
tamplarie p.v.c. aluminiu
tinichigiu
turism si alimentatie
zootehnie
Frecvente
330
5
2
1
2
4
1
1
4
1
1
1
Procente
93.5
1.4
0.6
0.3
0.6
1.1
0.3
0.3
1.1
0.3
0.3
0.3
Total
353
100
Judetul Galati, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se
remarca prin faptul ca are cele mai multe cazuri de copii nescolarizati (39). Tot raportat la datele
intregii regiuni, judetul Galati are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la scoala
gimnaziu (165), dar si 8 cazuri de abandon scolar.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
Frecvente
Procente
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
12
3
5
2
1
100.0
27.3
45.5
18.2
9.1
Total
a V-a
a VII-a
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
nespecificat
11
3
12
6
16
38
85
5
100.0
1.8
7.3
3.6
9.7
23.0
51.5
3.0
Total
nespecificat
an IV
absolvent
an I
an II
an III
165
2
1
7
10
44
7
100.0
2.7
1.4
9.6
13.7
60.3
9.6
70
an IV
2.7
Total
a IX-a
absolvent
a X-a
a XI-a
73
13
1
8
7
100.0
44.8
3.4
27.6
24.1
Total
abandon scolar
Invatamant la
domiciliu
nescolarizat
29
8
1
100.0
100.0
100.0
39
100.0
Invatamant liceal
abandon scolar
alte cazuri
nescolarizat

Galati, putem afirma din datele analizate faptul ca cei mai multi tineri au obtinut sau sunt in curs
de a obtine o calificare/profesie cu pregadere in sectoare precum zidarie , tamplarie si
confectii .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
instalator
tamplar
agroturism
alimentatie turism
bucatar - cofetar
coafura frizerie
cofetar-patiser
cofetar - bucatar
confectii
electrician
electromecanic
estetica
instalator
lacatuserie
ospatar - bucatar
sudor
tamplar
tapiter
tinichigiu
zidar
Frecvente
261
2
1
1
1
4
1
4
6
8
1
1
3
2
4
7
2
5
8
6
1
9
Procente
77.2
0.6
0.3
0.3
0.3
1.2
0.3
1.2
1.8
2.4
0.3
0.3
0.9
0.6
1.2
2.1
0.6
1.5
2.4
1.8
0.3
2.7
Total
338
100
71
Judetul Vrancea se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in
invatamantul primar (25) si cei mai putini tineri inscrisi in invatamantul profesional (13).
Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
Frecvente
20
12
3
5
5
Procente
100.0
48.0
12.0
20.0
20.0
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
25
8
17
16
17
100.0
13.8
29.3
27.6
29.3
Total
absolvent
an II
an III
58
4
5
4
100.0
30.8
38.5
30.8
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
13
6
6
13
100.0
24.0
24.0
52.0
Total
25
100.0
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul
Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a
acestora.
4.1.6. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Vest, nu am primit date decat de la 2 dintre
judetele din regiune : Gorj si Mehedinti. Judetele Dolj, Olt si Valcea lipsesc din analiza. Desi
analiza datelor la nivel regional, in acest caz, nu este una pertinenta si elocventa, prezentam
totusi datele primite din teritoriu. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului din cele 2 judete mentionate mai sus, putem spune ca exista un numar
72
total de 291 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18
ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in
sistemul de protectie se afla in judetul Gorj (59,5%).
JUDET
Gorj
Mehedinti
Frequency
173
118
Percent
59.5
40.5
Total
291
100
JUDET
Gorj
Mehedinti
Tip protectie
Apartament
Centru de zi
Centrul de ingrijire de Zi
CPC
Incredintare
Plasament
Plasament la Centrul de ingrijire de Zi
Plasament rezidential
Frequency
26
2
6
17
8
27
5
82
Percent
15.0
1.2
3.5
9.8
4.6
15.6
2,9
47.4
Total
AMP/public
Apartament/public
CP/public
173
67
18
33
100.0
56.8
15.3
28.0
Total
118
100.0
judetul Gorj exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete, in vreme ce in judetul
Mehedinti numarul fetelor din institutiile de ocrotire este aproximativ egal cu cel al baietilor.
73
120
104
100
80
69
61
57
60
40
20
0
Gorj
Mehedinti
SEX F
SEX M

gorj exista un numar foarte mare de copii cu deficiente in sistemul de protectie, comparativ cu
numarul copiilor sanatosi. Si in judetul Mehedinti numarul copiilor cu deficiente este mai mare
decat numarul copiilor fara deficiente, asa cum reiese din graficul de mai jos.
140
132
120
100
72
80
60
46
41
40
20
0
Gorj
Mehedinti
HANDICAP da
HANDICAP nu

74
protectie.
180
157
160
140
117
120
100
80
60
40
20
16
1
0
Gorj
Mehedinti
SPRIJIN da
SPRIJIN nu
regiunea de dezvoltare Sud-Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat
faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe
care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe
care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia
nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza.
JUDET
Gorj
Mehedinti
14 ani
28
23
15 ani
44
21
VARSTA
16 ani
34
29
17 ani
39
29
18 ani
28
16
Total
173
118
Total
51
65
63
68
44
291
Judetul Gorj are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (90 tineri). De mentionat
ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient
determinant al nivelului educational. De remarcat ar fi si numarul mare de copii nescolarizati la
nivelul acestui judet (20). Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de
variabila nivel educational.
75
NIVEL EDUCATIONAL
Invatamant primar
Invatamant liceal
nescolarizat
CLASA
a III-a
a IV-a
Frecvente
1
6
Procente
14.3
85.7
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
absolvent
7
17
18
27
25
3
100.0
18.9
20.0
30.0
27.8
3.3
Total
an I
an II
90
5
5
100.0
50.0
50.0
Total
a X-a
a IX-a
a XI-a
a XII-a
10
8
18
9
1
100.0
22.2
50.0
25.0
2.8
Total
nescolarizat
36
30
100.0
100.0
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul
Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a
acestora.
Judetul Mehedinti are ca si in cazul judetului Gorj, cei mai multi tineri la gimnaziu.
Exista insa si in judetul Mehedinti un numar mare de tineri nescolarizati (35). Situatia acestora
este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Invatamant primar
CLASA
a III-a
a IV-a
nespecificat
Frecvente
3
2
1
Procente
50.0
33.3
16.7
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
6
3
4
16
27
100.0
6.0
8.0
32.0
54.0
Total
an I
an II
an III
50
1
9
3
100.0
7.1
64.3
21.4
76
Invatamant liceal
nescolarizat
an IV
7.1
Total
nespecificat
a X-a
a IX-a
a XI-a
14
1
5
4
3
100.0
7.7
38.5
30.8
23.1
Total
Total
13
35
100.0
100.0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii
si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
textile-pielarie
confectii
lacatuserie
mecanic
resurse umane si protectia
mediului
tamplarie
tehnician veterinar
Frecvente
100
1
5
1
2
2
Procente
84.7
0.8
4.2
0.8
1.7
1.7
6
1
5.1
0.8
Total
118
100
4.1.7. Regiunea de dezvoltare Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Vest, au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale
pentru Protectia Drepturilor Copilului,
toate judetele din regiune. Astfel, din raportarile
Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, putem spune ca exista la

nivelul regiunii, un numar total de 854 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu
varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai
multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Hunedoara (29,8%), iar cei mai
putini in judetul Caras-Severin (19%).
JUDET
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Frequency
234
200
314
77
Percent
22,2
19,0
29,8
Timis
306
Total
1054
29,0
100
JUDET
Arad
Hunedoara
Timis
Caras-Severin
Tip protectie
Asistare n cadrul Compartimentului de Orientare, Sprijinire i
Resocializare
C.T.F.
Case de tip familial
Centrul de plasament clasic
Plasament la asistent maternal
Frequency
2
Percent
0.9
91
4
136
1
38.9
1.7
58.1
0.4
Total
AMP - privat
Centru de integrare socio-profesionala
C.F
C.F. pentru copii cu handicap
Centru plasament pentru copii cu deficiente
Camin
Casa Familiala
Centru de plasament
234
3
10
18
23
86
51
11
112
100.0
1.0
3.2
5.7
7,3
27,4
16,2
3.5
35.7
Total
Apartament protejat
Incredintare
Plasament
plasament in apartament protejat
plasament n CP
Plasament n CP
plasament n CP in regim de urgena
Plasament A.M.P
314
26
9
1
49
126
61
6
28
100.0
8.5
2.9
0.3
16.0
41.2
19.9
1,9
9.2
Total
306
100.0
AMP - OPA
AMP - SPS
CPC - OPA
CPC - SPS
CPF - OPA
CPF - SPS
Total
5
25
17
87
6
60
200
2,5
12,5
8,5
43,5
3
30
100
toate cele 4 judete care ne-au transmis date pentru regiunea de dezvoltare Vest exista in sistemul
de protectie mai multi baieti decat fete.
78
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
178
147
146
136
160
127
87
73
Arad
Hunedoara
Timis
SEX F
Caras-Severin
SEX M

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate
judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mic
decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se
inregistreaza in judetul Hunedoara (116).
300
253
250
198
200
159
150
100
149
116
75
53
50
51
0
Arad
Hunedoara
HANDICAP da
Timis
Caras-Severin
HANDICAP nu

79
protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin
din partea familiei este judetul Hunedoara.
300
263
250
220
180
178
200
150
94
100
56
43
50
20
0
Arad
Hunedoara
Timis
SPRIJIN da
Caras-Severin
SPRIJIN nu
regiunea de dezvoltare Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat
faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe
care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe
care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia
nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza.
JUDET
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Timis
Total
VARSTA
Total
14 ani
29
15 ani
46
16 ani
50
17 ani
75
18 ani
34
234
39
54
43
42
67
56
46
92
59
71
78
92
2
23
56
200
314
306
165
211
247
316
115
1054
Judetul Arad are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai putini tineri din regiune elevi la scoala primara (1 singur caz) si
la gimnaziu (79). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu
este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 19 cazuri despre care nu s-au
prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 18 cazuri de
80
copii care urmeaza cursuri de alfabetizare. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
alte cazuri
CLASA
NR/NC
a III-a
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Frecvente
19
1
9
11
28
31
Procente
100.0
100.0
11.4
13.9
35.4
39.2
Total
an I
an II
an III
an IV
nespecificat
79
31
33
7
1
1
100.0
42.5
45.2
9.6
1.4
1.4
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
73
17
16
11
100.0
38.6
36.4
25.0
Total
Curs de
alfabetizare
44
18
100.0
100.0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii ,
mecanica si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
bucatar
cartonaj
comert
confectii
horticultor
instalator
lacatuserie
mase plastice
mecanica
protectia mediului
silvicultura
81
Frecvente
162
3
6
1
18
1
6
1
7
1
12
1
1
Procente
69.2
1.3
2.6
0.4
7.7
0.4
2.6
0.4
3.0
0.4
5.1
0.4
0.4
tamplarie
11
4.7
tapiterie
zidarie
1
2
0.4
0.9
Total
234
100
Judetul Caras-Severin are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din sistemul de protectie al judetului elevi la
gimnaziu (99). Exista insa si 23 de cazuri de copii nescolarizati la nivelul acestui judet. Tabelul
de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
alte cazuri
nescolarizat
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
Frequency
1
3
2
3
Percent
100,0
37,5
25,0
37,5
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
8
7
20
29
43
100,0
7,1
20,2
29,3
43,4
Total
an I
an II
an III
99
18
13
7
100,0
47,4
34,2
18,4
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
38
16
7
5
2
100,0
53,3
23,3
16,7
6,7
Total
alfabetizare
nescolarizat
30
1
23
100,0
100,0
100,0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele zugrav si
confectii .
PROFESIE
Frequency
171
1
1
alimentatie publica
auto
82
Percent
85,5
0,5
0,5
confectii
2,5
constructii
instalator
vopsitor
zugrav
3
3
1
15
1,5
1,5
0,5
7,5
Total
200
100
Judetul Hunedoara se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Vest, are
cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si liceal.
Exista insa si 2 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in
tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
Frecvente
13
1
2
1
1
Procente
100.0
20.0
40.0
20.0
20.0
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
5
18
33
60
56
100.0
10.8
19.8
35.9
33.5
Total
an I
an II
167
49
23
100.0
68.1
31.9
Total
a IX-a
a X-a
a XI-a
a XII-a
72
19
11
7
12
100.0
38.8
22.4
14.3
24.5
Total
Liceu special pentru deficienti de
vedere
Scoala speciala pentru deficienti de
auz
Scoala speciala pentru hipoacuzici
49
1
100.0
16.7
33.3
50.0
Total
Total
6
2
100.0
100.0
alte cazuri
nescolarizat
83
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele
constructii si lacatuserie .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
confectii
constructii
lacatuserie
tamplarie
Frecvente
279
8
15
10
2
Procente
88.9
2.5
4.8
3.2
0.6
Total
314
100
Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Timis, sunt cei mai multi tineri
(raportat la intreaga regiune) care inca frecventeaza invatamantul primar (12). Judetul Timis are
si cel mai mare numar de elevi ai scolii profesionale in cadrul regiunii de dezvoltare Vest (98).
Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, si 2 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 40 de
cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din
evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
a IV-a
clasa I
nespecificat
Frecvente
40
3
4
1
1
3
Procente
100.0
25.0
33.3
8.3
8.3
25.0
Total
nespecificat
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
absolvent
12
43
4
14
28
33
3
100.0
34.4
3.2
11.2
22.4
26.4
2.4
Total
nespecificat
absolvent
an I
an II
125
45
3
25
20
100.0
45.9
3.1
25.5
20.4
84
Invatamant liceal
alte cazuri
nescolarizat
an III
5.1
Total
nespecificat
a IX-a
a X-a
a XI-a
98
5
10
9
4
100.0
17.9
35.7
32.1
14.3
Total
Curs de alfabetizare
Total
28
1
2
100.0
100.0
100.0

la nivelul judetului Timis, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au
obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum agricultura si
confectii .
PROFESIE/CALIFICARE
NR/NC
agricultura
barman-ospatar
bucatar
coafura-frizerie
cofetar-patiser
comert
confectii
constructii
dulgher
electrician
electromecanica
estetica si igiena corpului
uman
instalator
lacatuserie
macelarie
mecanica
ospatar
pielarie
tamplarie
textile pielarie
turism-alimentar
zidarie
zugrav/vopsitor
Frecvente
212
23
3
1
1
2
4
10
5
1
4
2
3
Procente
69.3
7.5
1.0
0.3
0.3
0.7
1.3
3.3
1.6
0.3
1.3
0.7
1.0
1
6
1
1
4
1
2
5
5
3
5
1
0.3
2.0
0.3
0.3
1.3
0.3
0.7
1.6
1.6
1.0
1.6
0.3
Total
306
100
85
4.1.8. Bucuresti
In ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, toate sectoarele din cadrul acestuia au raspuns
solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din datele primite,
putem spune ca exista la nivelul intregului municipiu un numar total de 799 de copii/tineri care
se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum
reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de
departe in Sectorul 1 (37,0%), iar cei mai putini in Sectorul 6 (7,1%).
SECTOR
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
Frecvente
296
121
99
143
83
57
Procente
37,0
15,1
12,4
17,9
10,4
7,1
799
100
Total
beneficiaza in fiecare sector din Bucuresti.
SECTOR
Sector 1
Sector 2
Tip protectie
Declinare T.B.
Incredintare
Plasamant de urgenta
Plasament
Plasament de urgenta
Plasament la CP
Frecvente
2
32
1
249
11
1
Procente
0,7
10,8
0,3
84,1
3,7
0,3
Total
Apartament O.N.G.
Apartament social
Asist. Maternal la O.N.G.
Centru de plasament
Centru de plasament clasic
Centru de plasament O.N.G
Centru de plasament O.N.G.
Centru plasament O.N.G.
296
10
52
1
1
42
13
1
1
100,0
8,3
43,0
0,8
0,8
34,7
10,7
0,8
0,8
Total
121
100,0
86
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
Centru de tip familial SPS, apartament
6,1
Centru de tip familial SPS, modulat

Centrul de plasamentSPS-PRU
Centrul de plasamentSPS
Nu are masura de protectie-Dosar juridic pt inregistrare
nastere
SPS-clasic
SPS (apartament)
28
2
21
1
28,3
2,0
21,2
1,0
22
19
22,2
19,2
Total
Incredintare
apartament de tip familial
apartament social
cu tutela
incredintare fam/pers
plasament
plasament /apartament privat
plasament centru de primire urgenta pentru baieti
plasament fam/pers
plasament in regim de urgenta
plasament la centru de primire in regim de urgenta pentru
baieti
plasament la Centrul de plasament Robin Hood
plasament la Complexul Sf. Spiridon
plasament la CP
99
1
20
3
2
5
3
2
2
61
1
1
100,0
0,7
14,0
2,1
1,4
3,5
2,1
1,4
1,4
42,7
0,7
0,7
18
15
9
12,6
10,5
6,3
Total
Centru de plasament clasic
Apartament social OPA
Plasament centru DGASPC
Plasament centru OPA
Plasament centru pentru copii cu dizabilitati
143
83
3
42
8
4
100,0
100,0
5,3
73,7
14,0
7,0
Total
57
100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista
diferente majore intre sexe. Se remarca totusi Sectorul 6 unde exista un numar mult mai mic de
baieti decat de fete si Sectorul 4 unde numarul baietilor este mult mai mare decat al fetelor.
87
147149
160
140
120
89
100
80
57
60
64
54
45
54
41 42
42
40
15
20
0
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
SEX F
Sector 5
Sector 6
SEX M

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in Sectorul 2
sunt cei mai multi copii cu deficiente din Bucuresti, in vreme ce in Sectorul 6 sunt cei mai putini
copii cu deficiente.
300
264
250
200
150
122
100
50
48
32
71
44 55
74
21
54
3
0
Sector 1
Sector 2
Sector 3
HANDICAP da
Sector 4
Sector 5
Sector 6
HANDICAP nu

protectie. Singurul sector unde exista un numar mai mare de copii care beneficiaza de sprijin din
partea parintilor este Sectorul 4.
88
350
300
296
250
200
150
112
50
113
89
100
74
30
10
52
5
0
Sector 1
Sector 2
Sector 3
SPRIJIN da
Sector 4
Sector 5
Sector 6
SPRIJIN nu
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare sector din
Bucuresti. La nivelul capitalei, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in
varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 14 ani.
SECTOR
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
Total
VARSTA
Total
14 ani
29
22
19
17
9
7
15 ani
54
16
22
24
29
17
16 ani
87
20
24
43
29
16
17 ani
69
43
24
40
16
11
18 ani
57
20
10
19
103
162
219
203
112
296
121
99
143
83
57
799
Sectorul 1 are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi tineri sunt elevi la gimnaziu. De mentionat ar fi faptul ca
existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al
nivelului educational. Exista insa 208 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta
unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a II-a
a III-a
Total
89
Frecvente
208
1
1
Procente
100,0
50,0
50,0
100,0
Invatamant liceal
a V-a
8,7
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
9
15
18
19,6
32,6
39,1
Total
an I
an II
an III
46
17
9
2
100,0
60,7
32,1
7,1
Total
a IX-a
a XI-a
28
10
2
100,0
83,3
16,7
Total
12
100,0
In ceea ce priveste pregatirea profesional/calificarea pe care tinerii din sistemul de

protectie din acest sector au dobandit-o sau urmeaza sa o dobandeasca, datele primite din
teritoriu nu au oferit informatii care sa ne permita o analiza statistica.
In cadrul Sectorului 2 cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie se afla, ca si
in cazul Sectorului 1, la nivel gimnazial. Exista insa si cazuri de tineri care nu sunt scolarizati
sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
CLASA
NR/NC
a III-a
a IV-a
Frecvente
4
7
6
Procente
100,0
53,8
46,2
Total
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
absolvent
13
13
7
18
11
1
100,0
26,0
14,0
36,0
22,0
2,0
Total
an I
an II
an III
50
7
10
4
100,0
33,3
47,6
19,0
Total
21
100,0
90
Profil metrologic
0,7
tehnic
zidar-zugrav
1
2
0,7
1,4
143
100
Total
Sectorul 5 se remarca si el,
alaturi de restul sectoarelor, cu un nivel educational
majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 51 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul
educational (daca exista). De asemenea, nu am primit date legate de clasa/anul de studiu. Situatia
concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
CLASA
NR/NC
nespecificat
nespecificat
nespecificat
nespecificat
Frecvente
51
1
23
7
1
Procente
100
100
100
100
100
Referitor la situatia pregatirii profesionale, nu putem sa oferim o analiza statistica din

cauza lipsei de date.
Sectorul 6 pastreaza si el trendul celorlalte sectoare, in sensul in care cei mai multi dintre
tinerii din sistemul de protectie se afla, in ceea ce priveste nivelul educational, la gimnaziu.
Distributia nivelului de studiu in sectorul 4 se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
CLASA
NR/NC
a VIII-a
absolvent
nespecificat
Frecvente
6
2
5
19
Procent
100,0
7,7
19,2
73,1
Total
absolvent
nespecificat
an I
an II
26
2
1
1
1
100,0
40,0
20,0
20,0
20,0
Invatamant liceal
Total
nespecificat
a X-a
5
13
3
100,0
81,3
18,8
alte cazuri
Total
Scoala
speciala
16
4
100,0
100,0
93
In ceea ce priveste profesia/calificarea pe care tinerii au dobandit-o sau sunt in curs de a

o dobandi, tabelul de mai jos prezinta distributia raspunsurilor primite din raza sectorului 6.
PROFESIE
NR/NC
confectii
mecanica
posta si
telecomunicatii
tamplarie
Frequency
53
1
1
1
Percent
93,0
1,8
1,8
1,8
1,8
57
100
Total
4.1.9. Concluzii
O analiza pe totalul regiunilor arata faptul ca cei mai multi tineri care au varste cuprinse
intre 14 si 18 ani si care se afla in sistemul de protectie sunt in judetele IASI (1317 tineri),
BACAU (638 tineri), BIHOR (476 tineri) si SUCEAVA (433 tineri). Cei mai multi tineri se
concentreaza asa dupa cum se poate observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In
Bucuresti se afla in sistemul de protectie, din datele primite din teritoriu, un numar de 799 de
tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. La nivelul Bucurestiului, sectorul cu cei mai multi
tineri este Sectorul 1 (296 tineri).
Iata care este situatia centralizata (total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru
care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului,
conform Anexei 1:
Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin;
Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap;
Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani,
24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in
varsta de 18 ani;
94
Profil metrologic
0,7
tehnic
zidar-zugrav
1
2
0,7
1,4
143
100
Total
Sectorul 5 se remarca si el,
alaturi de restul sectoarelor, cu un nivel educational
majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 51 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul
educational (daca exista). De asemenea, nu am primit date legate de clasa/anul de studiu. Situatia
concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
Invatamant primar
Invatamant liceal
CLASA
NR/NC
nespecificat
nespecificat
nespecificat
nespecificat
Frecvente
51
1
23
7
1
Procente
100
100
100
100
100
Referitor la situatia pregatirii profesionale, nu putem sa oferim o analiza statistica din

cauza lipsei de date.
Sectorul 6 pastreaza si el trendul celorlalte sectoare, in sensul in care cei mai multi dintre
tinerii din sistemul de protectie se afla, in ceea ce priveste nivelul educational, la gimnaziu.
Distributia nivelului de studiu in sectorul 4 se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL
Necompletat
CLASA
NR/NC
a VIII-a
absolvent
nespecificat
Frecvente
6
2
5
19
Procent
100,0
7,7
19,2
73,1
Total
absolvent
nespecificat
an I
an II
26
2
1
1
1
100,0
40,0
20,0
20,0
20,0
Invatamant liceal
Total
nespecificat
a X-a
5
13
3
100,0
81,3
18,8
alte cazuri
Total
Scoala
speciala
16
4
100,0
100,0
93
In ceea ce priveste profesia/calificarea pe care tinerii au dobandit-o sau sunt in curs de a

o dobandi, tabelul de mai jos prezinta distributia raspunsurilor primite din raza sectorului 6.
PROFESIE
NR/NC
confectii
mecanica
posta si
telecomunicatii
tamplarie
Frequency
53
1
1
1
Percent
93,0
1,8
1,8
1,8
1,8
57
100
Total
4.1.9. Concluzii
O analiza pe totalul regiunilor arata faptul ca cei mai multi tineri care au varste cuprinse
intre 14 si 18 ani si care se afla in sistemul de protectie sunt in judetele IASI (1317 tineri),
BACAU (638 tineri), BIHOR (476 tineri) si SUCEAVA (433 tineri). Cei mai multi tineri se
concentreaza asa dupa cum se poate observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In
Bucuresti se afla in sistemul de protectie, din datele primite din teritoriu, un numar de 799 de
tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. La nivelul Bucurestiului, sectorul cu cei mai multi
tineri este Sectorul 1 (296 tineri).
Iata care este situatia centralizata (total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru
care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului,
conform Anexei 1:
varsta de 18 ani;
94
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin

familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
completate la acesta variabila) ;
Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant
gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38%
nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar;
Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de
protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt oriectati cu precadere spre
domenii
precum:
confectii,
alimentatie publica.
95
tamplarie,
mecanica,
constructiisi
4. 2. Analiza cantitativa. Prelucrare date ANEXA 2.

Grup tinta : Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de
protectie. In unele cazuri au fost trimise si date care privesc tinerii care au implinit 18 ani pana in
2005, dar care au parasit sistemul de protectie. Prelucrarea s-a facut in functie de datele primite.
Variabilele care au intrat in analiza au fost urmatoarele :
Sex (masculin, feminin) ;
Handicap (DA, NU) ;
Existenta sprijinului familial (DA, NU) ;
Existenta unui loc de munca (DA, NU);
Existenta unei locuinte (DA, NU);
Tipul locuintei (TEMPORARA, definitiva);
Nivel de scolarizare(nivel educational);
Pregatire profesionala.
In continuare vor fi prezentate frecventele absolute pentru fiecare variabila in parte la
nivel de judet. Datorita inexistentei unor instructiuni precise de completare refritor la ultimele
doua variabile nivel de scolarizare si pregatire profesionala am preferat sa furnizam
informatiile asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta
Sociala si Protectie a Copilului.
Precizare de ordin metodologic:
9 Exista judete care nu au completat integral Anaxa 2. Au existat campuri in baza
de date care nu au fost completate chiar daca erau obligatorii. Acestea nu au intrat
in analiza pentru variabila in cauza.
96
4.2.1. Regiune de dezvoltare NORD EST

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit sau care implinesc 18 ani in 2005 si care
se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul IASI : 556 de tineri.
Urmeaza apoi judetele BACAU si SUCEAVA : 203, respectiv 207 tineri.
Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste
repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru
fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetului VASLUI nu au fost primite datele
din teritoriu.
REGIUNE NORD EST

distributia dupa variabila SEX
350
303
300
253
250
200
150
100
101 102
99108
67 63
25 38
50
0
BACAU
BOTOSANI
IASI
NEAMT
SUCEAVA
MASCULIN
101
67
303
25
99
FEMININ
102
63
253
38
108
VASLUI
NOTA: Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul
tinta (indiferente de natura acestui handicap), judetul IASI este singurul judet din regiunea de
dezvoltare NORD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap: 326
tineri cu handicap, comparativ cu 230 tineri fara handicap.
In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat
al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai
jos:
97
REGIUNE NORD EST

Tineri cu handicap
400
326
300
230
200
100
0
139
109
64
61
21
BA CA U
93
120
BOTOSA NI
IA SI
NEA MT
SUCEA V A
DA
64
21
326
93
NU
139
109
230
61
120
V A SLUI
Reintegrarea sociala a tinerilor care urmeaza sa paraseseasca sistemul de protectie sociala

trebuie sa actioneze ca un scop in sine. Sprijinul din partea familiei constituie un element
important in acest proces de reintegrarea sociala.
Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din
regiunea de dezvoltare NORD EST acest sprijin familial nu exista: 764 de tineri nu beneficiaza
de spijin din partea familiei, comparativ cu 401 tineri care beneficiaza de acest sprijin.
Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor BACAU,
BOTOSANI si SUCEAVA.
REGIUNE NORD EST
Existenta unui sprijinului familial
400
301
255
300
160
200
100
0
153
118
43
60
31 32
12
BA CA U
BOTOSA NI
IA SI
NEA MT
SUCEA V A
DA
43
12
255
31
60
NU
160
118
301
32
153
V A SLUI
98
Locul de munca reprezinta o modalitate la fel de importanta de reintegrare sociala. Din

pacate majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza inca de un loc de
munca. Gasirea unui loc de munca inca din aceasta perioada le-ar fi facilitat intrarea pe piata
muncii. Per total regiune exista 974 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 114
tineri care au un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la
acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 in judetele regiunii.
Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE NORD EST
Existenta unui loc de munca
600
530
500
400
300
159
200
100
0
130
44
BA CA U
DA
44
NU
159
63
26
BOTOSA NI
IA SI
NEA MT
26
130
44
92
SUCEA V A
V A SLUI
44
530
63
92
Problema existentei unei locuinte pentru acesti tineri in momentul in care ei parasesc
sistemul de protectie sociala este la randul ei foarte importanta. Majoritatea tinerilor care au
implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta: 545 de tineri fara locuinta, comparativ
cu 409 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei
variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile
Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la
aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
99
REGIUNE SUD EST

Existenta sprijinului familial
120
106
100
80
64
80
57
60
44
40
20
0
50
35
26
16
2
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
DA
64
26
35
TULCEA
VRANCEA
50
NU
106
44
57
80
16
Raportat la variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 352 tineri
care nu au inca un loc de munca, comparativ cu doar 39 tineri care au un loc de munca. In
judetul VRANCEA se inregistreaza cel mai ridicat numar de tineri care au un loc de munca : 27
tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2.
Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE SUD EST
127
140
109
120
100
77
80
60
40
27
20
0
6
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
6
27
127
77
109
39
DA
NU
39
GALATI
TULCEA
VRANCEA
NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie
104
Majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 beneficiaza de o locuinta: 423
de tineri cu locuinta, comparativ cu 59 tineri care nu beneficiaza de o locuinta.
Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate
modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenat Sociala si
Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de
mai jos:
REGIUNE SUD EST

Existenta unei locuinte
140
120
115
108
100
67
80
73
60
60
45
40
10
20
0
DA
BRA ILA
BUZA U
CONSTA NTA
GA LA TI
108
67
73
115
45
10
NU
TULCEA
V RA NCEA
60
4
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei locuinta de tip TEMPORAR a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip DEFINITIV per total regiune de
dezvoltare SUD EST: 305 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 60
tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva. In judetele BRAILA si BUZAU toate locuintele
sunt de tip temporar.
105
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
104
329
149
NU E SPECIFICAT
NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie
4.2.2. Regiune dezvoltare SUD EST

Pentru regiunea de dezvoltare SUD EST numarul cel mai mare de tineri care au implinit
18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul
BUZAU : 141 de tineri. Urmeaza apoi judetele GALATI si BRAILA : 115, respectiv 108
tineri.
repartizarea la nivel de judet. Se constata totusi frecvente mai mari in cazul subiectilor de sex
masculin.
Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.
Facem mentiunea ca in cazul judetului TULCEA nu au fost primite datele din teritoriu.
REGIUNE SUD EST

Distributia dupa variabila SEX
88
100
78
80
60
57
51
53
40
55
28
38
37
28
20
0
BRA ILA
BUZA U
CONSTA NTA
GA LA TI
TULCEA
V RA NCEA
MA SCULIN
57
88
55
78
38
FEMININ
51
53
28
37
28
tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul CONSTANTA este singurul judet din
102
regiune de dezvoltare SUD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara
handicap: 52 tineri fara handicap, comparativ cu 29 tineri cu handicap.
In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor cu handicap este mai mare decat
al tinerilor fara handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai
jos.
REGIUNE SUD EST
Tineri cu handicap
120
96
100
80
76
72
60
40
52
45
32
44
43
29
22
20
0
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
DA
76
96
29
72
TULCEA
VRANCEA
44
NU
32
45
52
43
22
In regiunea de dezvoltare NORD EST 177 tineri beneficiaza de ajutor familial, in vreme ce
un numar mult mai mare nu beneficiaza de un sprijin din partea familiei: 303.
Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor
BRAILA, CONSTANTA si GALATI. Judetul VRANCEA este singurul judet din regiune care
inregistreaza un numar mai mare in randul tinerilor care beneficiaza de ajutor din partea familiei:
50 tineri, comparativ cu 16 tineri care nu beneficiaza de ajutor familial.
103
REGIUNE SUD EST

120
106
100
80
64
80
57
60
44
40
20
0
50
35
26
16
2
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
DA
64
26
35
TULCEA
VRANCEA
50
NU
106
44
57
80
16
Raportat la variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 352 tineri
care nu au inca un loc de munca, comparativ cu doar 39 tineri care au un loc de munca. In
judetul VRANCEA se inregistreaza cel mai ridicat numar de tineri care au un loc de munca : 27
tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2.
REGIUNE SUD EST
127
140
109
120
100
77
80
60
40
27
20
0
6
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
6
27
127
77
109
39
DA
NU
39
GALATI
TULCEA
VRANCEA
104
Majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 beneficiaza de o locuinta: 423
de tineri cu locuinta, comparativ cu 59 tineri care nu beneficiaza de o locuinta.
modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenat Sociala si
Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de
mai jos:
REGIUNE SUD EST

140
120
115
108
100
67
80
73
60
60
45
40
10
20
0
DA
BRA ILA
BUZA U
CONSTA NTA
GA LA TI
108
67
73
115
45
10
NU
TULCEA
V RA NCEA
60
4

dezvoltare SUD EST: 305 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 60
tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva. In judetele BRAILA si BUZAU toate locuintele
sunt de tip temporar.
105
REGIUNE SUD EST

Tipul locuintei
120
108
100
81
69
80
60
47
40
34
26
20
0
TEMPORARA
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
108
69
47
81
26
34
DEFINITIVA
TULCEA
VRANCEA
Tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana
in 2005 se incriu in general in grupa de varsta 18-21 de ani. Aceasta structura este identificata in
toate judetele regiunii, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.
SUD EST
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
TULCEA
VRANCEA
18 ani
26
52
15
41
12
19 ani
37
35
29
26
14
20 ani
32
23
26
25
18
21 ani
11
20
16
16
22 ani
23 ani
24 ani
25 ani
TOTAL
2
108
141
83
115
66
Si in cazul regiunii de dezvoltare SUD EST au existat judete care au trimis anexe
suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit
sistemul in perioada 2002, 2003, 2004.
Acesti tineri asa dupa cum am mai precizat sunt insa monitorizati pe perioade destul de
scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie sociala si din
aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe
106
variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este
prezentata in tabelul de mai jos:
VARIABILE ANALIZATE
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
TULCEA
VRANCEA
DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX

MASCULIN
67
53
82
FEMININ
35
63
55
DA
10
11
59
NU
92
105
78
DA
53
113
60
NU
49
75
107
115
28
EXISTENTA UNUI HANDICAP
EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL
EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA

DA
NU
EXISTENTA UNEI LOCUINTE
DA
55
NU
28
116
66
125
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
12
DEFINITIVA
39
116
31
35
NU E SPECIFICAT
4.2.3. Regiune de dezvoltare SUD

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in
sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARGES : 161 de tineri. Urmeaza apoi
judetele DAMBOVITA si PRAHOVA: 116 tineri, respectiv 101 tineri.
fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetelor GIURGIU si TELEORMAN nu
au fost primite datele din teritoriu.
107
REGIUNE SUD
92
100
73
70
69
80
60
46
40
27
37
20
28
22
0
ARGES
CALARASI
DAMBOVIT
A
MASCULIN
92
27
FEMININ
69
GIURGIU
IALOMITA
PRAHOVA
70
37
73
46
22
28
TELEORMA
N
tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul PRAHOVA este judetul din regiunea de
dezvoltare SUD care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara handicap: 141 tineri
cu handicap, comparativ cu 14 tineri cu handicap. Urmeaza apoi judetul ARGES. Per total
regiune de dezvoltare SUD numarul tinerilor cu handicap este 150 comparativ cu 376 tineri fara
handicap. In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare
decat al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de
mai jos.
REGIUNE SUD
Tineri cu handicap
141
150
100
91
72
70
26
50
46
44
13
9
0
ARGES
CALARASI
DAMBOVITA
GIURGIU
IALOMITA
14
PRAHOVA
DA
70
44
13
14
NU
91
26
72
46
141
TELEORMAN
108
Majoritatea tinerilor din aceasta regiune de dezvoltare nu beneficiaza de un sprijin

familial: 380 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ cu 146 tineri care
beneficiaza de acest sprijin.
Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor
PRAHOVA si ARGES. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul
de mai jos:
REGIUNE SUD
160
140
120
100
80
60
40
137
101
60
68
35
48
39
20
20
0
ARGES
DA
60
NU
101
CALARASI DAMBOVITA
35
GIURGIU
18
IALOMITA
PRAHOVA
48
20
18
68
39
137
TELEORMA
N
Pe total regiune raportat la variabila existenta unui loc de munca exista 429 tineri care
nu au inca un loc de munca, comparativ cu 36 tineri care au un loc de munca. In judetul
PRAHOVA nici un tanar nu beneficiaza de un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca
pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a
Anexei 2.
109
REGIUNE SUD
200
155
131
150
114
100
50
28
29
6
0
ARGES
CALARASI
DAMBOVITA
DA
28
NU
131
29
114
GIURGIU
IALOMITA
PRAHOVA
TELEORMA
N
155
Tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza in general de o locuinta: 409
de tineri fara locuinta, comparativ cu 58 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta
insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatilor de
completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului.
REGIUNE SUD
200
150
155
113
112
100
50
49
29
6
0
ARGES
CALARASI
DAMBOVITA
DA
49
NU
112
29
113
GIURGIU
IALOMITA
PRAHOVA
TELEORMA
N
155
110
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei locuinta de tip DEFINITIV a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de
dezvoltare SUD: 41 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 17 tineri care
beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata
in graficul de mai jos.
REGIUNE SUD
Tipul locuintei
50
41
40
30
20
10
0
ARGES
CALARASI
DAMBOVITA
TEMPORARA
DEFINITIVA
41
GIURGIU
IALOMITA
PRAHOVA
TELEORMA
N
SUD
18 ani
19 ani
20 ani
21 ani
22 ani
23 ani
24 ani
25 ani
TOTAL
ARGES
46
47
26
20
10
6
4
1
160
CALARASI
20
9
5
1
35
DAMBOVITA
39
35
18
8
10
3
2
1
116
GIURGIU
111
IALOMITA
2
26
12
10
5
1
2
PRAHOVA
63
45
36
7
4
58
155
TELEORMAN
170
162
97
45
30
10
8
2
524
Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD au existat judete care au trimis anexe

sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de
scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza
pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele
utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in
tabelul de mai jos:
ARGES
MASCULIN
FEMININ
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
NU E SPECIFICAT
CALARASI
DAMBOVITA
GIURGIU
IALOMITA
PRAHOVA
33
46
16
4
67
68
74
5
2
18
57
78
39
40
15
5
94
41
18
61
2
16
39
96
69
10
19
114
21
13
55
2
17
17
97
TELEORMAN
4.2.4. Regiune de dezvoltare SUD VEST

In regiunea de dezvlotare SUD VEST numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18
ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul
GORJ : 71 de tineri care nu urmeaza o forma de invatamant la care se adauga 54 de tineri care
urmeaza o forma de invatamant (asa dupa cum au fost trimise anexele din teritoriu). Singurul
judet din aceasta regiune care a mai trimis date este judetul MEHEDINTI cu un numar de 62 de
tineri.
112
REGIUNE SUD VEST

36 35
40
36
34
28
30
18
20
10
0
GORJ
GORJ(FORMA
INV A TA MANT)
MEHEDINTI
MA SCULIN
36
36
28
FEMININ
35
18
34
DOLJ
OLT
V A LCEA
tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetul GORJ sunt per total 71 tineri cu
handicap (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de
invatamant) si 54 tineri fara handicap.
Si in judetul MEHEDINTI numarul tinerolor cu handicap este mai mare decat al celor
fara handicap asa dupa cum se poate observa in graficul urmator:
REGIUNE SUD VEST

Tineri cu handicap
44
50
40
27
30
27 27
29
21
20
10
0
GORJ
GORJ(FORMA
INVATAMANT)
MEHEDINTI
DA
44
27
29
NU
27
27
21
DOLJ
OLT
VALCEA
113
In ceea ce priveste existenta sprijinului familial in judetul GORJ per total (tineri care nu
urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 8 tineri care
beneficiaza de acest sprijin in vreme ce 117 tineri nu beneficiaza de sprijinul familial.
In judetul MEHEDINTI toti tinerii nu beneficiaza de sprijin familial .
REGIUNE SUD VEST
80
63
63
54
60
40
20
0
DOLJ
GORJ
DA
NU
63
GORJ(FORMA
INV A TA MA NT)
MEHEDINTI
54
63
OLT
V A LCEA
Raportat la existenta unui loc de munca, in judetul GORJ per total (tineri care nu
urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista doar 9 tineri
care au un loc de munca si 116 tineri fara loc de munca.
In judetul MEHEDINTI un singur tanar are loc de munca in vreme ce 62 de tineri sunt
fara loc de munca.
REGIUNE SUD VEST
80
62
60
62
54
40
20
0
DOLJ
GORJ
DA
NU
62
GORJ(FORMA
INV A TA MA NT)
MEHEDINTI
OLT
V A LCEA
1
54
62
114
Referitor la existenta unei locuinte, in judetul GORJ per total (tineri care nu urmeaza o
forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 101 tineri care au o
locuinta si 24 de tineri fara locuinta.
In judetul MEHEDINTI toti tinerii sunt fara locuinta(63 tineri).
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala
si de Protectia Copilului.
REGIUNE SUD VEST

70
63
54
60
47
50
40
24
30
20
10
0
GORJ
GORJ(FORMA
INVATAMANT)
DA
47
54
NU
24
DOLJ
MEHEDINTI
OLT
VALCEA
63
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei in cele doua judete, GORJ si
MEHEDINTI, se inregistreaza foarte multe cazuri de nespecificare a tipului locuintei asa dupa
cum se poate observa in graficul urmator:
115
REGIUNE SUD VEST

Tipul locuintei
60
49
47
40
20
0
DOLJ
GORJ
GORJ(FORM
A
MEHEDINTI
OLT
VALCEA
TEMPORARA
DEFINITIVA
47
NU E SPECIFICAT
49
SUD VEST
18 ani
19 ani
20 ani
21 ani
22 ani
23 ani
24 ani
25 ani
26 ani
27 ani
TOTAL
DOLJ
GORJ
8
12
35
11
1
3
1
GORJ(FORMA INVATAMANT)
20
18
9
3
1
3
71
54
MEHEDINTI
10
16
13
11
2
2
4
3
1
62
OLT
VALCEA
38
46
57
25
4
8
5
3
1
187
Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD VEST au existat judete care au trimis anexe
sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri, asa dupa cum am mai precizat, sunt insa
monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc
sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala.
116
Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se
afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
DOLJ
GORJ
GORJ(FORMA INVATAMANT)
MEHEDINTI
OLT
VALCEA

MASCULIN
27
37
FEMININ
18
27
DA
18
23
NU
27
41
DA
16
64
NU
29

DA
13
NU
36
51
DA
21
18
NU
24
46
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
10
NU E SPECIFICAT
21
4.2.5. Regiune de dezvoltare VEST

sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARAD : 278 de tineri. Urmeaza apoi
judetele HUNEDOARA si CARAS SEVERIN: 144, respectiv 121 tineri.
fiecare judet in parte:
117
REGIUNE VEST
179
200
150
99
100
84
70
50
0
62
51
54
50
ARAD
CARAS SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS
MASCULIN
179
70
84
54
FEMININ
99
51
62
50
tinta (indiferent de natura acestui handicap), in toate judetele regiunii numarul tinerilor fara
handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap.
Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE VEST
Tineri cu handicap
250
191
200
150
100
118
87
50
0
81
76
45
28
23
ARAD
CARAS SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS
DA
87
45
28
23
NU
191
76
118
81
118
Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos, in cazul celor mai multi tineri din
regiunea de dezvoltara VEST sprijinul familial nu exista: 291 de tineri nu beneficiaza de spijin
din partea familiei, comparativ cu 259 tineri care beneficiaza de acest sprijin. In judetele ARAD
si TIMIS numarul persoanelor care beneficiaza de sprijin familial este mai mare decat al celor
care nu beneficiaza de acest sprijin. Situatia se regaseste in graficul urmator:
REGIUNE VEST
200
150
163
115
100
50
0
85
71
61
23
12
20
ARAD
CARAS SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS
DA
163
12
61
23
NU
115
71
85
20
Raportat la variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 513 tineri care
nu au inca un loc de munca, comparativ cu 136 tineri care au un loc de munca. Majoritatea
tinerilor din judetele CARAS SEVERIN, HUNEDOARA si TIMIS nu au un loc de munca.
Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare judet in parte.
119
REGIUNE VEST
200
150
160
141
120
118
92
100
50
0
ARAD
12
1
CARAS SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS
DA
118
12
NU
160
120
141
92
Cei mai multi tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta:
333 de tineri fara locuinta, comparativ cu 316 tineri care beneficiaza de o locuinta. Diferentele
nu sunt insa mari. Judetul ARAD este singurul judet in care numarul tinerolor care beneficiaza
de o locuinta este semnificativ mai mare decat al celor care un beneficiaza de o locuinta.
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala
si de Protectia Copilului.
REGIUNE VEST
250
207
200
121
150
71
100
50
0
76
45
65
39
25
ARAD
CARAS SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS
DA
207
45
25
39
NU
71
76
121
65
120
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei in judetul ARAD locuinta de tip
DEFINITIV a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR. In
celelalte judete situatia este inversata asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos:
REGIUNE VEST
Tipul locuintei
200
153
150
100
61
45
50
31
ARAD
CARAS
SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS
TEMPORARA
61
45
31
DEFINITIVA
153
VEST
CARAS
SEVERIN
ARAD
HUNEDOARA
TIMIS
18 ani
59
40
45
35
19 ani
91
37
53
48
20 ani
41
26
26
21 ani
15
10
22 ani
14
23 ani
24 ani
25 ani
26 ani
TOTAL
228
121
146
97
Si in
cadrul regiunii de dezvoltare VEST au existat judete care au trimis anexe
121
tabelul de mai jos:
ARAD
CARAS
SEVERIN
HUNEDOARA
TIMIS

MASCULIN
21
FEMININ
16

DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
NU E SPECIFICAT
4.2.6. Regiune de dezvoltare NORD VEST

sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul BIHOR : 127 de tineri. Urmeaza apoi
judetele MARAMURES si SATU MARE: 108, respectiv 81 tineri. Diferentele inregistrate
raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet.
Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.
122
REGIUNE NORD VEST

80
73
60
54
51
47
40
57
40 36
28
49
32
17 18
20
0
BIHOR
BISTRITA
NASA UD
CLUJ
MA RA MURES
SA TU MA RE
SA LA J
MA SCULIN
73
28
40
51
49
17
FEMININ
54
47
36
57
32
18
tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetele BISTRITA NASAUD, CLUJ si
MARAMURES sunt inregistrate frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap.
REGIUNE NORD VEST

Tineri cu handicap
74
80
60
34
40
20
42
49
59
41 40
33
2
BISTRITA
NA SA UD
CLUJ
MA RA MURES
SA TU MA RE
SA LA J
DA
34
49
41
33
NU
74
42
59
40
BIHOR
Raportat la variabila existenta sprijinului familial asa dupa cum se poate observa in
graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare NORD VEST acest
sprijin familial nu exista: 362 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ
123
cu 140 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri
sunt pronuntate in cazul judetelor CLUJ, SATU MARE si SALAJ.
REGIUNE NORD VEST
100
80
65 62
51
60
40
80
68
66
40
35
24
10
20
0
BIHOR
BISTRITA
NASAUD
CLUJ
MARAMURES
DA
65
24
10
40
NU
62
51
66
68
80
SATU MARE
SALAJ
35
In ceea ce priveste variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 368
tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 15 tineri care au un loc de munca. Trebuie
insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele din regiune.
REGIUNE NORD VEST
150
104
100
75
35
50
13
0
BIHOR
BISTRITA
NA SA UD
DA
NU
81
73
75
CLUJ
MA RA MURES
13
73
104
SA TU MA RE
SA LA J
81
35
124
Raportat la variabila existenta unei locuinte in judetele BIHOR, BISTRITA

NASAUD si CLUJ toti tinerii beneficiaza de locuinte.
Situatia este inversa insa in judetele SATU MARE si SALAJ. Trebuie facuta insa
mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a
Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului.
REGIUNE NORD VEST

140
127
120
100
75
80
60
81
76
61
47
35
40
20
0
DA
BIHOR
BISTRITA
NA SA UD
CLUJ
MA RA MURES
127
75
76
61
47
NU
SA TU MA RE
SA LA J
81
35

dezvoltare NORD EST: 278 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 64
tineri care beneficiaza de o locuinta de tip definitiv.
Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
125
REGIUNE NORD VEST

Tipul locuintei
100
80
60
77
73
73
55
50
40
20
0
2
BIHOR
BISTRITA
NASAUD
CLUJ
TEMPORARA
77
73
73
55
DEFINITIVA
50
MARAMURES SATU MARE
SALAJ
NORD VEST
18 ani
19 ani
20 ani
21 ani
22 ani
23 ani
24 ani
25 ani
TOTAL
BIHOR
4
22
35
30
23
9
3
1
127
BISTRITA
NASAUD
CLUJ
19
15
16
5
9
9
1
1
75
22
32
12
7
1
2
76
MARAMURES
37
38
20
5
7
1
108
SATU
MARE
SALAJ
27
34
9
6
5
1
14
10
4
2
2
2
81
35
Si in cadrul regiunii de dezvoltare NORD VEST au existat judete care au trimis anexe
tabelul de mai jos:
126
BIHOR
BISTRITA NASAUD
CLUJ
MARAMURES
43
15
22
32
MASCULIN
26
16
23
23
SATU MARE
SALAJ
FEMININ
DA
25
18
NU
44
38
37

DA
10
10
12
42
NU
59
21
33
13
DA
14
40
NU
24
31
15
31
42
55

DA
NU
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
26
33
25
30
NU E SPECIFICAT
4.2.7. Regiune de dezvoltare CENTRU

In regiunea de dezvoltare CENTRU numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18
ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetele
HARGHITA (133 tineri), SIBIU (130 tineri) si MURES (120 tineri).
fiecare judet in parte.
127
REGIUNE CENTRU
100
79
80
54
53
60
40
38
40
30
20
54
66
67 63
24
ALBA
BRASOV
COVASNA
HARGHITA
MURES
SIBIU
MASCULIN
53
40
30
79
54
67
FEMININ
38
24
54
66
63
tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare
decat al tinerilor cu handicap: 406 tineri, comparativ 171 tineri. Judetul SIBIU inregsitreaza cel
mai ridicat numar in randul tinerilor fara handicap.
REGIUNE CENTRU
Tineri cu handicap
150
120
99
100
49 42
50
66
47
43
55
35
11
0
ALBA
DA
49
NU
42
10
BRASOV
COVASNA
HARGHITA
MURES
SIBIU
11
35
66
10
47
43
99
55
120
128
Raportat la variabila existenta sprijinului familial asa dupa cum se poate observa in
graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare CENTRU acest
sprijin familial nu exista: 326 de tineri nu beneficiaza de spijin din partea familiei, comparativ cu
98 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt
pronuntate in cazul judetelor BRASOV, COVASNA, HARGHITA si MURES.
REGIUNE CENTRU
112
120
100
77
80
60
40
40
51
48
38
22
20
24
A LBA
BRA SOV
COV A SNA
HA RGHITA
MURES
DA
40
22
24
NU
51
38
48
112
77
SIBIU
Per total regiune exista 364 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 60
tineri care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregistrati in
judetele COVASNA si HARGHITA: 53 tineri, respectiv 134 tineri.
Cei mai multi tineri care au un loc de munca sunt inregistrati in judetul BRASOV: 39
tineri.
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele regiunii.
129
REGIUNE CENTRU
134
150
85
84
100
53
39
50
7
0
13
ALBA
BRASOV
COVASNA
DA
39
NU
84
53
HARGHITA
MURES
134
85
SIBIU
13
Tinerii din regiunea de dezvoltare CENTRU care au implinit 18 ani pana in 2005 nu
beneficiaza in general de o locuinta: 286 de tineri fara locuinta, comparativ cu 139 tineri care
beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista
erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de
Asistenta Sociala si de Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este
prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE CENTRU
111
120
100
84
80
56
60
35
40
53
44
23
20
1
COVASNA
HARGHITA
15
ALBA
BRASOV
MURES
DA
56
44
23
15
NU
35
53
111
84
SIBIU
130

dezvoltare CENTRU: 79 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 31 tineri
care beneficiaza de o locuinta definitiva. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este
prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE CENTRU
Tipul locuintei
40
30
38
32
26
24
15
20
5
10
0
ALBA
BRASOV
COVASNA
HARGHITA
MURES
TEMPORARA
32
26
15
DEFINITIVA
24
SIBIU
38
NU E SPECIFICAT
CENTRU
18 ani
19 ani
20 ani
21 ani
22 ani
23 ani
24 ani
25 ani
26 ani
TOTAL
ALBA
20
34
18
9
8
1
1
91
BRASOV
10
5
21
7
2
1
COVASNA
16
15
9
6
5
2
1
1
47
54
HARGHITA
30
50
26
15
8
4
MURES
42
35
24
11
5
2
134
120
SIBIU
58
40
19
1
11
1
130
Si in cadrul regiunii de dezvoltare CENTRU au existat judete care au trimis anexe

131
tabelul de mai jos:
ALBA
BRASOV
COVASNA
HARGHITA
MURES
SIBIU

MASCULIN
47
14
49
45
44
FEMININ
27
16
37
42
54
DA
44
24
58
18
NU
27
20
62
29
80
DA
30
10
19
43
17
NU
41
19
67
40
81
DA
45
14
40
11
NU
26
16
41
64
90
DA
28
52
27
28
NU
29
25
70
TEMPORARA
15
61
14
DEFINITIVA
13
FEL LOCUINTA
NU E SPECIFICAT
24
4.2.8. BUCURESTI
sistemul de protectie sociala este inregistrat in SECTORUL I : 105 de tineri. Per total
BUCURESTI exista 259 persoane de sex masculin si 112 persoane de sex feminin.
Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX sunt destul de mari in ceea ce priveste
repartizarea la nivel de sector. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru
fiecare sector in parte:
132
Distrbutia dupa variabila SEX

BUCURESTI
95
100
80
59
60
40
20
0
49
45
39
13
10
10
28
10
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6
MASCULIN
95
13
59
49
39
FEMININ
10
45
10
10
28
tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare
decat al tinerilor cu handicap: 301 tineri fara handicap, comparativ cu 70 de tineri cu handicap.
Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
BUCURESTI
Tineri cu handicap
95
100
80
57
60
40
20
0
47
45
29 29
10
13
12
28
2
DA
10
13
12
29
NU
95
45
57
29
47
28
Asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din
BUCURESTI nu poate fi vorba de existenta unui sprijin familial: 168 de tineri nu beneficiaza de
133
spijin din partea familiei, comparativ cu 40 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele
intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul tuturor sectoarelor care au oferit date
pentru aceasta variabila.
BUCURESTI
70
65
60
50
44
40
30
26
32
27
20
10
0
DA
26
NU
65
32
44
27
In BUCURESTI exista 177 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 72

tineri care au un loc de munca.
Cel mai bine la acest capitol stau tinerii din sectoarele 3 si 4: 28 tineri, respectiv 26 tineri
care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregsitrati in
SECTORUL I : 53 tineri.
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte.
134
BUCURESTI
60
53
50
42
41
40
28
30
26
30
20
10
0
8 11
DA
28
26
NU
53
41
30
42
11
In BUCURESTI exista 124 de tineri care beneficiaza de o locuinta si 118 tineri care nu
beneficiaza de o locuinta.
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte.
BUCURESTI
70
60
55
61
50
44
40
30
20
10
0
31
24
11
DA
61
24
NU
55
11
44
31
135
Referitor la variabila care a masurat felul locuintei locuinta de tip TEMPORAR a

inregistrat cele mai ridicate frecvente: 110 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara.
Situatia pe sectoare raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
BUCURESTI
Tipul locuintei
70
61
60
50
40
30
10
0
25
20
20
1 4

3
TEMPORARA
61
DEFINITIVA
20
25
In general tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18
ani pana in 2005 se incriu in grupa de varsta 18-22 de ani. Aceasta structura este identificata in
toate sectoarele, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.
BUCURESTI
18 ani
19 ani
20 ani
21 ani
22 ani
23 ani
24 ani
25 ani
26 ani
27 ani
TOTAL
SECTOR 1
2
19
41
22
9
5
4
2
1
SECTOR 2
2
17
17
12
3
5
1
SECTOR 3
7
15
12
5
11
14
4
1
SECTOR 4
7
21
12
11
4
1
2
SECTOR 5
11
7
12
7
4
2
3
3
SECTOR 6
21
9
2
Si in cazul orasului BUCURESTI au existat sectoare care au trimis anexe suplimentare

care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada
2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6
luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista
136
distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si
pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de
mai jos:
SECTOR 1
SECTOR 2
SECTOR 3
SECTOR 4
SECTOR 5

MASCULIN
FEMININ

DA
NU
DA
NU

DA
NU

DA
NU
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
NU E SPECIFICAT
137
SECTOR 6
4.2.9 Concluzii
O analiza per total regiuni arata ca cei mai multi tineri care au implinit 18 ani si care se
afla inca in sistem sunt in judetele IASI (556 tineri), ARAD (278 tineri), SUCEAVA (207
tineri) si BACAU (203 tineri).Cei mai multi tineri se concentreaza asa dupa cum se poate
observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In BUCURESTI exista 371 tineri care au
implinit 18 ani si care se afla inca in sistem.
Iata care este situatia centralizata (total regiuni) pe variabilele pentru care au fost culese
date de la Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului:
Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin;
Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara
handicap;
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin
familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
completate la aceasta variabila) ;
Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4%
dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta
variabila) ;
Existenta unei LOCUINTE : 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta, 51,2 %
dintre tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta
variabila);
TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA,
36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile
VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au
implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.
138
4.2.10 Nivel educational - Pregatire profesionala

Asa dupa cum am mai precizat datorita inexistentei unor instructiuni precise de
completare referitor la ultimele doua variabile nivel de scolarizare si pregatire
profesionala am preferat sa prezentam informatiile asa cum au fost ele completate de catre
Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. Orice fel de
modificare in sensul stabilirii unor categorii pe fiecare variabila ar fi condus la alterarea datelor.
In anexa acestui studiu vom prezenta un tip de tabel care ar fi permis colectarea corecta a
datelor facilitand o analiza comparabila intre judete.
REGIUNE NORD EST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt:
9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Agricol- zootehnic;
9 Constructii (tamplar, zidar, zugrav).
Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua
variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele
completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
BACAU
NIVEL EDUCATIONAL
cl XII-a Liceu
PREGATIRE PROFESIONALA
1
abandon scolar
3
1
Gimnaziu (abadon scolar)
agent ecologic
SAM (abandon scolar)
ajutor ospatar
3 clase
alimentatie publica
asistent medical
19
asistenta sociala
abandon scolar
absolvent
absolvent III clase SC. Speciala
canto popular
absolvent IV clase SC. Speciala
chimie
139
absolvent liceu
absolvent SAM
11
cofetar bucatar
confectii imbracaminte
4
1
absolvent SAM Speciala
confectii textile
Centrul de zi pt. copii cu handicap
constructii si lucrari publice
cl IX-a SAM
croitorie
1
22
cl X-a SAM
desing vestimentar
cl XI-a liceu
dulgher
cl XI-a SAM
economic
cl. IV-a Sc. Speciala
educatie fizica
cl. IV-a Speciala
electrician
cl. IX-a ( abandon scolar)
filologie
cl. IX-a SAM
filosofie
cl. IX-a SAM Speciala
industria lemnului
cl. IX-a liceu
informatica
cl. VIII-a
instalator sanitar
cl. X-a SAM
lenjer
cl. X-a SAM Speciala
matematica
cl. XI-a
matematica informatica
cl. XI-a Liceu
mecanic
cl. XII-a
mecanic auto
cl. XII-a liceu
operator chimist
22
cl.IX-a
operator produse textile
cl.XI-a SAM
ospatar bucatar
gimnaziu
real
gimnaziu Sc. Speciala
tamplar
Liceu
10
nescolarizat
39
Post liceala
SAM
tehnic
47
1
11
4
tehnician silvic
tehnician transport
tesator
Sc. Profesionala
textile
Sc. Profesionala Speciala
zidar
Scoala Generala / f.f
zugrav-vopsitor
student anul II
zugrav
student anul III
student anul IV
2
10
NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile
(CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
BOTOSANI
NIVEL EDUCATIONAL
a absolvit 7 clase nv. de mas
agricultur
a absolvit coala profesional - Grup
asisten social
a absolvit coala profesional nv. d
buctar
140
Absolvent a clasei a XII -a Grup co
coafur
anul II coala Complementar - Grup
comer/servicii
anul II coala de arte i meserii - L
confecii
CLS. A VIII
construcii
LICEU IX
croitorie
10
3
18
LICEU XII
filologie
LICEU XII
inginerie
18
LICEU XII
instalator
MASTER
istoria artei
laborant
lctu mecanic
NESCOLARIZAT
SAM
15
1
SCOALA PROFESIONALA
24
manichiur/pedichiur
SCOALA PROFESIONALA I
mecanic
SCOALA PROFESIONALA II
morrit panificaie
SCOALA PROFESIONALA III
36
osptar buctar
SCOALA PROFESIONALA IV
patiserie
SCOALA REEDUCARE
profesor
UNIVERSITAR I
profil tehnic
UNIVERSITAR II
tmplrie
UNIVERSITAR II
textile pielrie
UNIVERSITAR II
tinichigerie
UNIVERSITAR III
zidar, zugrav- vopsitor
UNIVERSITAR III
zidrie
UNIVERSITAR IV
12
UNIVERSITAR V
11
2
IASI
NIVEL EDUCATIONAL
10 clase
administrarea afacerilor
6 clase
administratie
7 clase
agricol
8 clase
alimentatie publica si turism
COLEGIU I
asistent medical
2
8
1
12
COLEGIU II
asistenta sociala
COLEGIU III
atletism
Liceu, X
biologie
Liceu, XI
24
BUCATAR PATISER
Liceu, XII
42
cai ferate
nescolarizat
15
chimie biologie
Postliceala I
chimie industriala
Postliceala II
cizmarie
141
2
18
profesionala
coafura frizerie
profesionala I
25
cofetar patiser
profesionala II
52
COMERT
profesionala III
141
profesionala IV
85
confectii
constructii
1
110
13
SAM I
11
contabilitate
SAM II
11
coregrafie,balet
SAM III
costructii
SC. GENERALA VI
decoratiuni interioare
SC. GENERALA VII
Economie
SC. GENERALA VIII
10
educatie fizica
15
1
Sc.Generala frecventa redusa,III
electrician
Sc.Generala Halaucesti,VIII
Filatura
Sc.Generala I Holban,I
filologie
Sc.Generala I Holban,VIII
filosofie
Sc.Generala nr.10,VI
finisor constructii
Sc.Generala nr.39,VIII
fotbal
Sc.Generala Speciala III
hidrotehnica
Sc.Generala Speciala VI
horticultura
Sc.Generala Speciala VII
incaltaminte
Sc.Generala Speciala VIII
15
ind.alimentara
SCOLA NORMALA
inginerie
UNIVERSITAR
instalatii
UNIVERSITAR I
17
institutor
UNIVERSITAR II
20
invatator
UNIVERSITAR III
20
invatator educator
UNIVERSITAR IV
jurnalistica
lacatuserie
19
legumicultura
litere
lucrator instalator
marochinarie
masini agricole
matematica informatica
mecanic
142
25
montanologie
oper.chimie
ortopedie
patiserie
13
patrimoniu
psihopedagogie
sociologie
sp.tehnologica
stiinta comunicarii
strungar
sudura
tamplar
40
teatru
tehnician agricol
tehnician electrician
tehnician operator
tehnologic
teologie
textile
tinichigii auto
1
21
3
turism
zidarie
16
zootehnie
16
zugrav
29
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua
variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
NEAMT
NIVEL EDUCATIONAL
AN I
GIMNAZIU TAMPLAR
AN II
16
ABS.-LICEU, se inscir le facultate
AN III
13
ABS.-LICEU, SE INSCRIE
1
5
AN IV
ABS.-LICEU, se inscrie la facultate
AN VI
ABS.-LICEU, SE INSCRIE LA FACULTATE
CLS. IX
FACULTATE/apicultura
CLS. VII
FACULTATE/asistenta sociala
CLS. X
FACULTATE/economia comertului
CLS. XI
FACULTATE/economie
CLS. XII
10
CLS.VIII
FACULTATE/finante banci
FACULTATE/geochimie
CLS.XI
FACULTATE/ingineria alimentelor
MASTER
FACULTATE/inginerie economica
FACULTATE/inginerie matematica
143
FACULTATE/jurnalism
FACULTATE/kinetoterapie
FACULTATE/managemnt
FACULTATE/medicina veterinara
GIMNAZIU
GIMNAZIU/tamplar
LICEU
LICEU ZOOTEHNIE
LICEU/economie si administratie
LICEU/resursse si protectia mediului
PROFESIONALA
PROFESIONALA/coafura
PROFESIONALA/croitorie
PROFESIONALA/da diferente pentru liceu
PROFESIONALA/invatamant special
PROFESIONALA/mecanica
PROFESIONALA/mecanica fina
PROFESIONALA/operator chimist
PROFESIONALA/prelucrarea lemnului
SUCEAVA
NIVEL EDUCATIONAL
NIVEL EDUCATIONAL
ACTIVI CENTRE
COPII 1984 CENTRE
10 clase liceu
10 clase
10 clase Scoala de arte si meserii
11 clase
11 clase
12 clase
12 clase
13
4 clase
2 clase
8 clase
3 clase
8 clase speciale
4 clase speciale
9 clase
6 clase speciale
Absolvent facultate
7 clase speciale
Absolvent liceu
8 clase
Absolvent scoala profesionala
8 clase speciale
Anul I Scoala profesionala
9 clase
Anul II scoala profesionala
a abandonat scoala profesionala
Anul III Scoala profesionala
Absolvent
Anul IIV Scoala profesionala
Absolvent anul II I profesionala
Anul IV Scoala profesionala
Absolvent liceu
Student anul I
Absolvent scoala de arte si meserii
Student anul II
15
18
Student anul III
10
Anul I scoala profesionala
Student anul IV
Anul II-invatamant de masa
Studenta
Anul II profesional
Studenta anul I
Anul II scoala de arte si meserii
Studenta Anul I
Absolvent scoala profesionala
Anul II Scoala de arte si meserii

Anul II scoala profesionala
Anul III liceu
4
11
1
Anul III scoala profesionala
Anul III Scoala de arte si meserii
Anul III scoala profesionala
12
Anul IV scoala profesionala
11
Clasa a-XI-a liceu
144
Clasa a-XII-a-profesionala
Nescolarizat
SAM III
Scoala profesionala
Student anul I
Student anul II
ACTIVI CENTRE
COPII 1984 CENTRE
Agroturism
10 clase liceu
birotica
Agricol
2
5
Chimie-biologie
Asistenta sociala
cizmarie
Birotica
Cofetar patiser
Cofetar patiser
13
Confectii
Croitorie
23
Colegiul de institutori
Croitorie
Electrician
Dulgher parchetar
electrotehnica
Educatie fizica si sport
geografie
Electromecanica
Ind. Lemnului
Facultate
Facultatea de constructii
Lacatus mecanic
Facultatea de Economie si Ind. Afacerilo
Legumicultura, floricultura
Facultatea de industria lemnului
Marochiner
Facultatea de industrie alimentara
Mecanica
Facultatea de istorie-geografie
Menaj
Facultatea de matematica
Mozaicar-faiantar
geografia turismului
4
3
Ospatar
Inginerie mecanica
Patiserie
Istorie-Geografie
Silvicultura
Kinetoterapie
Tamplarie
Legumicultura-floricultura
Textile-pielarie
Litere
Textile
Mecanica
Tinichigiu auto
Psihologie
Turism, alimentatie publica
Relatii financiare bancare
veterinar
Tamplar
Zugrav
TCM
Teologie
Tinichigiu auto
Zootehnie
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA
COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
145
REGIUNE SUD EST

9 Confectii;
9 Tamplarie;
9 Constructii (zidar, zugrav).
completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului
BRAILA
NIVEL
EDUCATIONAL
an IV student
comerciant-bucatar
anul II
24
confectii
anul III
22
constructii
anul IV
16
constructor-finisor
cls a-IX-a
Facultatea de Marcheting
cls a-VII-a
Facultatea de Mecanica
cls a-XI-a
filologie
cls.a-III-a
floricultor-peisagist
cls.a-IV-a
textile pielarie
cls.a-IX-a
industria usoara
cls.a-VII-a
lacatus mecanic
13
cls.a-VIII-a
liceu curs de zi
cls.a-X-a
perii cartonaje
cls.a-XI-a
prof.mecanic
cls.a-XII-a
prof.prelucrarea lemnului
cls.XII
profesional arte si meserii
profesional-brutar
profesional-confectioner
profesional-dulgher parchetar
nescolarizat
17
profesional-ind.alimentara
profesional-zidar
profil comert
protectia mediului
stiinte sociale
146
BUZAU
NIVEL EDUCATIONAL
Clasa a 12-a
Comerciant bucatar
Colegiul agricol
croitorie
Grup scolar
dulgher parchetar
Grup Scolar
Institut Agronomie
Grup scolar industrial
lacatus constr. metalice si util. tehn
Liceu
24
nescolarizat
Scoala generala
14
1
21
mecanic
mecanica auto
10
presator la rece
Scoala generala speciala
textile
Scoala profesionala speciala
timplar mobila artistica
Scoala Profesionala Speciala
Scoala profesionala Speciala absolventa
Scoala profesionala speciala pentru deficienti de auz
Scoala profesionalaAn 3
Scoala profesionalaAn I
Scoala speciala
Scoala speciala pentru deficienti de auz
12
5
Scoala speciala profesionala
35
Scoala speciala Profesionala
Scoala Speciala profesionala
Scoala Speciala Profesionala
Student
Universitate
CONSTANTA
NIVEL EDUCATIONAL
absolvent anul II S.A.M.
ajutor ospatar
absolvent clasa a-XII-a
alimentatie publica
ABSOLVENT S.A.M.
birotic
absolvent coala prof.
bucatar-patiser
anul II profesionala
C.F.R.terasamente
anul I complementara
construcii
anul II S.A.M.
construcii publice
anul III profesional
cooperaie
anul III S.A.M.
croitorie
147
1
18
anul IV profesionala
electromecanic
ANUL IV S.A.M.
frizerie
clasa a-XII-a
grup scolar agricol
CLASA A II-A
zidar
clasa a VII SCOALA SPECIALA
horticultur
CLASA A VIII-A
ind.usoara (textila)
II PROF
II SAM
istorie
II Sc.Postliceala
lctu mecanic
IV Sc.Prof.
limba engleza
liceul
mecanic agricol
NESCOLARIZAT
mecanic,reparaii navale
nu este cazul
mecanic
profesionala
MUNCITOR AGRICOL
scoala complementara
MUNCITOR MECANIC AGRICOL
student anul I
NU E CAZUL
student anul III,anul II,anul I
pedagogie si asistenta sociala
VI
strungarie
VIII
tamplarie
tmplrie p.v.c.,aluminiu
XI
teologie,asist.social,drept
XII - liceu
tinichigiu-vopsitor auto
XII
zootehnie
zugravi
GALATI
NIVEL EDUCATIONAL
abandon scolar
tamplar
absolvent-scoala prof.
bucatar
absolvent iunie 2005 scoala prof.
cofetar-bucatar
absolvent scoala prof.
croitorie
absolventa scoala prof
electrician
elev--cls.a-VIII-a
fara frecventa
elev- scoala profesionala speciala
furnalist
elev-cls. A X-a
instalator
elev-cls.a- VIII-a
instalator, zidar, ospatar - bucatar
elev-cls.a-IV-a
jurnalism
elev-cls.a-VIII-a
lacatus
12
2
elev-cls.a-VIII-a FF
manichiurist
elev-cls.a XII-a seral
patiser
elev-clsa-VII-a
pictura
148
elev-scoala prof.
sudor
elev-scoala prof. Anul II
22
tamplar
15
elev-scoala prof. Anul III
38
tapiter
elev-scoala profesionala, an IV
teoretic
elev - cls a VII
tinichigiu
elev - scoala profesionala
tinichigiu auto
elev - scoala profesionala , an IV
VIII-a fara frecventa
elev - scoala profesionala, an III
zidar
elev - scoala profesionala, an IV
elev - scoala SAM
Liceu-cls.a-X-a
Liceu-cls.a-XII-a
nescolarizat
scola profesionala absolvent
11
18
scoala pofesionaal elev , anul III
scoala profesionala - elev, anul IV
student anul II
student anul III
student anul V
studenta anul I
VRANCEA
NIVEL EDUCATIONAL
1
PRETAIRE
PROFESIONALA
gen
10 CLASE
liceu
11 CLASE
44
Postliceala
12 CLASE
11
S.A.M.
15 CLASE
8 CLASE
5
11
2
44
149
REGIUNE SUD
9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Agricol- zootehnic.
completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
ARGES
NIVEL SCOLARIZARE
ABSOLVENT
8
10 CLASE
11 CLASE
ABSOLVENT CROITORIE
12 CLASE
ABSOLVENT PROFESIONALA
2 CLASE
ABSOLVENTA
7 CLASE
COL.UNIV.FORESTIER BV.
8 CLASE
CURS DE TINICHIGERIE AUTO
9 CLASE
FACULT DE ED FIZICA PITESTI
ANUL I
ABSOLVENT CLS
A-VIII-A
LICEU
2
10
FACULT.BV
ANUL II
FACULTATE
ANUL II
PROF
GIMNAZIAL
ANUL II
PROF
GRUP SCOLAR ARO C-LUNG
ANUL II
PROF
GRUP SCOLAR FOREST RUCAR
ANUL III
ANUL III
27
ANUL IV
CLASA A IX A
GRUP SCOLAR RM.VALCEA

LICEU
NESCOLARIZATA
1
3
PROF
POST LICEALA
CLASA A VIII A
POST UNIVERSITAR
CLASA A XI A
SCOALA DE SOFERI V.MARE
CLASA A XIA
Scoala Franceza de Patiserie
CLASA A XII A
SCOALA PROF FORESTIERA RUCAR
CLS A-VIII-A
SCOALA PROFESIONALA
74
CLS A-XI-A
STUDENT
CLS A-XI-A
SAM
UNIVERSITAR
CLS A-XI-A
SAM
CLS A-XII-A
COFETAR- BUCATAR
COFETAR- BUCATAR
28
CROITORIE
150
CSL A-XI-A
ELEV
13
LACATUS- MECANIC
LACATUS- MECANIC
LACATUS-MECANIC
13
MECANIC AUTO AN II
PREL.
LEMNULUI
SALARIAT
STUDENT
CALARASI
NIVEL EDUCATIONAL
10 clase
Anul II
11 clase
Liceu
12 clase
Sc. profesionala
8 clase
9 clase
nescolarizat
student
16
IALOMITA
NIVEL EDUCATIONAL
NU URMEAZA FORMA PREGATIRE
UREMEAZA FORMA PREGATIRE
4 clase
Absolvent
Absolvent
Absolvent clasa a VIII-a
Absolvent 8 clase
Absolvent facultate
Nescolarizabil
An II
An II, Scoala Profesionala
An III
151
An III, Scoala Profesionala
An III, Scoala Profesionala Speciala
An IV, Scoala Profesionala Speciala
Anul III, SAM
Anul III, Scoala Profesionala Speciala
Clasa a VI-a, Scoala Profesionala
Clasa a VII-a, Scoala Profesionala
Clasa a VIII-a
Clasa a VIII-a, Scoala Profesionala
Clasa a XI-a
Clasa a XI-a, Liceu
Clasa a XII-a, LICEU
Clasa aI X-a
NU URMEAZA FORMA PREGATIRE
UREMEAZA FORMA PREGATIRE
Profesionala Speciala
Facultate
Scoala Profesionala Speciala
Inscriere facultate
Scoala speciala
Inscriere Scoala de Arte si Meserii
Scoala Speciala
Inscriere Scoala Postliceala
Inscriere Scoala Profesionala Speciala
Liceu
Masterat
Post- Liceal
Scoala de Arte si Meserii
Scoala Generala
Scoala Generala clasa speciala
Scoala profesionala
Scoala profesionala speciala
12
Scoala speciala
PRAHOVA
NIVEL EDUCATIONAL
absolvent an I
absolvent an I postliceala
absolvent an I superior
absolvent an II
absolvent an II superior
absolvent an III superior
19
agricultura
10
agrotehnica
asistent medical
52
chimie industriala
chimie organica
coafura - frizerie
absolvent an IV
16
coafura - manichiura
absolvent cls IX
10
confectioner imbracaminte
30
absolvent cls V
croitorie
absolvent cls VI
dulgher parchetar
estetica si ingrijirea corpului uman
absolvent cls VII
absolvent cls VIII
16
fierar betonist
absolvent cls X
filologie
absolvent cls XI
foraj extractie
152
absolvent cls XII
frizerie - coafura
absolvent scoala profesionala
nescolarizat
ingineria mediului si biotehnologie
inginerie si automatica
lacatus
legumicultura
litere si stiinte
marketing
mecanica auto
muzica
NU
41
pomicultura
prelucrarea si conservarea carnii, peste
sociologie si asistenta sociala
tamplarie
textil pielarie
tricotaje si confectii
zugrav
REGIUNE SUD VEST

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Tapiterie.
GORJ
NIVEL DE SCOLARIZARE
NIVEL DE SCOLARIZARE
FARA FORMA DE INVATAMANT
FORMA DE INVATAMANT
10 CLASE
22
11 CLASE
10
12 CLASE
5 CLASE
12 CLASE
13
8 CLASE
153
8 CLASE
Necolarizat
CLASA A V-A
24
CLASA A VIII-A
CLASA VIII
FACULTATE
FACULTATE II
FACULTATE III
FACULTATE IV
LICEU IV
LICEU III
SAM III
SAM, ANUL I
SAM IX
SCOALA PROFESIONALA
SCOALA SPECIALA
FARA FORMA DE INVATAMANT
FORMA DE INVATAMANT
FACULTATE I
Cofetar / buctar
FACULTATE III
Drept
FACULTATE IV
Faianar
LICEU III
Finane Banci
LICEU SERAL
Ingineria Mediului
24
Inginerie
Lctu
12
Mecanic
Menaj
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III
Romn Engleza
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV
scoala profesionala
tiine
Tapierie
10
11
Teologic
NU
SCOALA SPECIALA I
UCENICIE II
154
MEHEDINTI
NIVEL EDUCATIONAL
FACULTATE I
AGENT VAMAL
FACULTATE II
ARTE PLASTICE
FACULTATE III
ASISTENTA SOCIALA
FACULTATE IV
CANTO CLASIC
GIMNAZIU
CHIMIE INDUSTRIALA
LICEU
CHINETOTERAPIE
LICEU IX
COMERCIAL
LICEU X
CONTABILITATE
LICEU XI
CROITORIE
LICEU XII
ECONOMIA COMERTULUI
10
nescolarizat
ELECTROMECANIC
NESCOLARIZAT
GESTIUNE BANCARA
SAM
Grupul Sc. Dl Tudor
SCOALA POSLICEALA
INDUSTRIE ALIMENTARA
SCOALA PROFESIONALA
LACATUS MECANIC
MARKETING

SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
1
15
MECANIC
MECANIC AUTO
2
1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II
PRELUCRAREA LEMNULUI
REPARATII FRIGORIFICE
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV
TAMPLARIE
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA VIII
REGIUNE VEST
9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Agricol;
9 Servicii (ospatar);
155
1
12

ARAD
NIVEL EDUCATIONAL
profesional
actor
7 clase
Administratie publica
8 clase
13
agricultor
8 clase + curs croitorie
Arte plastice
8 clase + curs tmplar
Asistenta sociala
8 clase + curs zidar
biotehnologie
8 clase +curs confecii
bucatar
19
10
Cartonaj
An I
An I PL
Colegiu silvic
An I prof
Comer
An II PL
confectioner
An II prof
curs de masaj
An II prof + curs tmplar
drept
An III
40
Economic
An III PL
12
elecronist
An III prof
Electrician auto
An IV Prof
An XI
Filologie
12
floricultor
Cl. VIII
Grup Scolar
Cls X
Grup colar
Cls XI
10
horticultor
10
Cls XII
instalator
10
Curs de alfabetizare clasa a- I - a
Lctu-mecanic
10
Facultate, an III
liceu
liceu
Sc Prof.- An III
10
Masaj
Mase plas.
3
23
1
Sc Prof.-An II
mecanic
Sc.Prof an III
Mecanic agricol
Sc.Prof. An III
medicina
scoala profesionala
138
Nu
16
Studii sup. An II
Ospatar bucatar
Studii sup. An III
coal profesional croitorie
Studii sup. An IV
tamplar
Studii sup. An V
Tehnician agricol
universitare
teologie
156
39
Tinichigerie auto
vanzator
veterinar
zidar
18
CARAS SEVERIN
NIVEL EDUCATIONAL
absolvent 8 clase
absolvent liceu
absolvent profesional
10
3
13
alim. public
baptist
confecii
absolvit c. ucenici
construcii
economie
Centrul de colari
forestier
cl. a XII-a liceu
instalator
2
12
cl. II
mecanic
cl. III
metalurgic
cl. IX
tmplar
cl. VIII
teologie
cl.a-VII-a fr frecven
vopsitor
facultate
zidar
FACULTATE I
zugrav
FACULTATE II
LICEU IX
LICEU X
LICEU XII
postliceal I
postliceal II
profesional I
profesional II
16
profesional III
19
profesional IV
profesional
SAM II
c. Special an. II
157
HUNEDOARA
NIVEL EDUCATIONAL
absolvent
absolventa - sc. prof.
32
1
asistenta sociala
Centrul de Ped.Curativa Simeria Veche
AN I PROF.
17
Colegiul Tehnic Hunedoara
AN II PROF.
19
Colegiul Tehnic Simeria
an II prof. SAM
constructii
croitorie
AN III PROF.
10
AN IV PROF.
grup scolar
clasa a IX-a
industrie
clasa a VII-a
lacatuserie
3
1
clasa a VIII-a
liceu
clasa a X-a
scoala generala
clasa a XI-a
scoala profesionala
clasa a XI-a SAM

clasa a XII-a
1
12
facultate
liceu
nescolarizat
scoala speciala
studenta - an II
studenta - an IV
20
4
12
scoala speciala
sport
Informatie nerelevanta
20
TIMIS
NIVEL EDUCATIONAL
4 clase
1
8 clase
8 clase
agricultura
11 clase
coafura frizerie
Absolventa profesionala
cofetar patiser
Colegiul biblic
Colegiul Tehnic
anul I
anul II
10
anul II c.Af i Meserii

anul III
anul III liceu
confectii
12
1
13
constructii
constructii instalator
anul IV
contabilitate
anul IV liceu
economic
clasa a VI-a
electrician
clasa a X-a
finalizat studiile
clasa a XI-a
instalatii
clasa a XII-a
liceu seral
contabilitate
macelar
Elev anul III
mecanic
158
gimnazial special
profesional special
27
X clase
mecanica
operator vin-alcool
pielrie
sport
coala profesional
tmplar
zidar
zugrav
(CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT)!
REGIUNE NORD VEST

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Agricol (horticultura);
9 Constructii (zidar, zugrav).
BIHOR
NIVEL EDUCATIONAL
Colegiu
Liceu
6
Colegiu
Gr.colar
6
13
coal profesional
120
Liceu
Total
127
SAM
107
159
BISTRITA NASAUD
NIVEL EDUCATIONAL
10 clase
adm. publica
11 clase
agronomie
8 clase
asist. medical
9 clase
asist. sociala
CLS X
barman ospatar
CLS XI
chimie-biologie
colegiu
coafor
FACULTATE I
conf. cartoane
FACULTATE II
croitorie
2
1
FACULTATE III
economic
FACULTATE IV
ed. fizica
LICEU
educatie fizica si sport, anul III facul
Liceu cl. XI
electrotehnic
Liceu cl. XII
filologie
Postliceala An II
funct. Bancar
profesionala
horticultura
Sc. Prof. An I
Sc. Prof. An II
informatica
Sc. Prof. An III
institutor engleza
Sc. Prof. speciala An II
kinetoterapie
UNIVERSITAR
lucrator in comert
mecanic
3
12
ped. sociala
prelucrator prin aschiere
silvicultura
Stiinta mediului
stiinte economice
stiinte sociale
tamplarie
tehnologic
vanzator
veterinar
CLUJ
NIVEL EDUCATIONAL
COLEGIU III
asistenta sociala
facultate an I
cofetar
facultate an II
constructii
facultate an III
contabilitate
160
facultate an IV
croitorie
GIMNAZIU
electrician auto
LICEU
frizerie, coafor
Liceu IX
horticultor
liceu XI
industrial
SCOALA PROFESIONALA
informatica
ingineria mediului
instalator
liceu teoretic
SCOALA PROFESIONALA SPEC IALA I
liceul seral
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
litere
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II
mecanic auto
11
medical
VI
ospatar
VIII
prelucrare
1
1
scoala speciala
XI
tapiter
XII
tehnica dentara
tehnician trasporturi
timplar
tinichigiu
trefilator
zugrav, vopsitor, tapetar
MARAMURES
NIVEL EDUCATIONAL
11 CLASE
ALIMENTATIE PUBLICA
12 CLASE
BUCATAR
AN II
CONFECTII
AN III SCOALA PROFESIONALA
CONSTRUCTII
4
1
26
1
AN III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
CONTABILITATE
AN IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
FACULTATE
CLASA A VII-A
INDUSTRIAL
INFORMATICA
I POSTLICEALA
MECANIC
II
PIETRAR
II SCOALA DE ARTE SI MESERII
POSTLICEALA C.I.A.
III POSTLICEALA
PRELUCRAREA LEMNULUI
III PROFESIONALA
SCULPTURA
III SCOALA DE ARTE SI MESERII
TAPITER
IV
TEHNIC
161
IV PROFESIONALA
TINICHIGIU
IX
TURISM
LICEAL
UMAN
LICEU XI
UNIVERSITATE
LICEU XII
ZIDAR
PROFESIONALA
PROFESIONALA SPECIALA
UCENICI
UNIVERSITAR IV
VI
VIII
X SCOALA PROFESIONALA
XI SCOALA PROFESIONALA
11
XI SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
XII SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
SATU MARE
NIVEL EDUCATIONAL
Facultate
10
Arte
10
Gimnaziu
Bucatar
Liceu
Cadastru
16
Chimie
Coafur
31
Croitorie
Necolarizat
Postliceal
Profesional
Fizic
Ind.alimentar
Mecanic
Protectia mediului
Sportiv
Tamplar
Vnztor
SALAJ
NIVEL EDUCATIONAL
An II
constructor
An III
croitor
Cls.X
dulgher
162
Cls.XI
filosofie
Cls.XII
horticultor
Facultate
SAM
XI
2
27
1
lacatus
mecanic auto
pantofar
stiine economice
tricotaje
zidar
REGIUNE CENTRU
9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
ALBA
NIVEL EDUCATIONAL
an I
agricol
an III
alimentatie
cls.II
asistenta sociala
cls.V
asisten social
cls.VIII
chimie-industrial
cls.XI
comer
cls.XII
constructor
liceu
croitorie-pielrie
croitorie
economic
12
1
electric
electrotehnica
studii superioare
lacatus
163
12
studii superioare de scurt durat
lctu mecanic
c.de ucenici
liceu-teoretic
c.profesional
39
mecanic
universitar II
pielarie
universitar III
universitar IV
c.special
tiine juridice
tamplarie
tehnologie
teoretic
tinichigiu auto
estorie
viticultur
zugrav
BRASOV
NIVEL EDUCATIONAL
Anul II prof.
alim. publica
IX clase
broderie
liceu
constructii
3
1
15
Sc. Prof.
40
croitorie
VIII clase
dulgher
X clase
fierar betonist
geografie
lic. Constantin Brancoveanu
mecanic
ospatar
pielarie
zidar-faiantar
zugrav
COVASNA
NIVEL EDUCATIONAL
liceu
absolvent
sc. arte si meserii
croitoreasa
Sc. Prof. Speciala
mecanic
164
Sc. Profesionala
12
tamplar
zi
1
20
HARGHITA
NIVEL EDUCATIONAL
anul I c. prof.
1
agricultur
anul II c. prof.
arhitect
anul III c.prof.
17
arte plastice
1
2
anul IV facultate
asistena social
cl.VIII sc spec
buctar
clasa VIII-a
ceramie
COLEGIU
cherner-osptar
elev cls. XII
coafur
elev cls. XI
cofetar
gimnazial
comercial
grup.camin-sc
constructii
grup.cmin-sc.
contabilitate
Inst.Ped.
croitorie
dulgher parchetar
economic
LICEU III
educaie fizic
LICEU IV
elev
2
1
LICEU
13
LICEU I
nescolarizat
farmacist
Postliceal
grdinar
SAM I
horticultor
SAM II
informatica
SAM III
inginer de construcie
Sc.gen.
instalator
Sc.sp.surdo m.
instalator gaze
c. Postliceal
management
c. Special
c.Prof.
coal special profesional, anul I
maseour
22
mecanic
15
muzic
coal special profesional, anul II
pdurar
coal special profesional, anul III
12
pedagog
coal special profesional, anul IV
prel.carnii
UNIVERSITAR
prel.lemnului
UNIVERSITAR I
proiectant de mobil
165
UNIVERSITAR II
sport
tiine umane
tmplar
18
tehn.agr
teologie
textile
vinzator
zidar
MURES
NIVEL EDUCATIONAL
LICEU XI
asistent medical
anul I profesional
ceramic
1
3
Anul II
comer-servicii
anul II facultate
confecii
anul II postliceal
fizic - chimie
1
1
anul II profesional
lucr.publ.
anul III facultate
matematic
mec.auto
cls. a XII-a
tehn.auto
cls.a V-a
turism
cls.a VII-a
zidar
cls.a VIII-a
NU E SPECIFICAT PROFILUL
cls.a X-a
gimnaziu
liceal
LICEU IX
LICEU XII
SAM II
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul I
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul II
12
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul III
31
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul IV
10
SCOALA PROFESIONALA
14
UNIVERSITAR III
UNIVERSITAR IV
84
166
SIBIU
NIVEL EDUCATIONAL
ABSOLVENT
AGRICOL
COLEGIU AN II
APARATUR I TEHNIC MEDICAL
COLEGIU TEHNIC AN III
ASISTEN MEDICAL
COMPLEMENTAR - AN I
AUTOMECANICA
COMPLEMENTAR - AN II
COMERCIANT
FACULTATE
COMERCIANT BUCTAR
FACULTATE AN I
CONSTRUCII
GR. COLAR - CLS XI
CONSTRUCII MAINI
10
1
LICEU - CLS XI
CONSTRUCII I ARHITECTURA
1
8
LICEU - CLS XII
CROITORIE
LICEU
FILOLOGIE
10
GAZ METAN
PROFESIONAL - AN I
PROFESIONAL - AN II
INDEPENDENA
PROFESIONAL - AN III
35
INGINERIE
PROFESIONAL - AN IV
LCTU
PROFESIONAL
MECANIC AUTO
PROFESIONAL SPEC. - AN II
MED VETERINAR
PROFESIONAL SPEC. - AN III
PISE AUTO
PROFESIONAL SPEC.
TIINE EC.
C. ARTE I MESERII AN I
TEHNIC ALIMENTAR
C. ARTE I MESERII AN II
TEXTIL
C. SPECIAL - CLS VIII
ZIDAR, PIETRAR, TENCUITOR
C. SPECIAL
C. SPECIAL DEF AUZ
C. SPECIAL NEVZTORI
BUCURESTI
9 Confectii;
167
SECTOR 1
NIVEL EDUCATIONAL
An I
Clasa a V-a
Clasa a XII-a
Limbi straine
Centrul de Reintegrare Socio-Profesionala pentru tineri

dezinstitutionalizati
Program
15
2
SECTOR 2
NIVEL SCOLARIZARE
PREGATIRE RPOFESIONALA
cls. a-VIII-a
ABSOLVENT
cls. a III-a
ASISTENTA SOCIALA
1
2
cls. a VII-a
DREPT
cls. a VII-a
INDUSTRIAL
cls. a XI-a
LICEU
LICEU X
LICEU ARTE PLASTICE
LICEU XI
LICEU MUZICA
Nescolarizat
NESCOLARIZAT
SAM
14
SAM
31
SAM Anul I
SCOALA PROFESIONALA
SAM Anul II
SCOALA SPECIALA
SAM Anul III
TEOLOGIE
SAM anul IV
SAM Anul IV
SCOALA PROFESIONALA
SCOALA SPECIALA
SCOALA SPECIALA Anul V
SCOALA SPECIALA cls. I
SCOLA PROFESIONALA SPECIALA
UNIVERSITAR I
UNIVERSITAR II
UNIVERSITAR IV
168
SECTOR 3
NIVEL EDUCATIONAL
13 CLASE
An I facultate
8 CLASE
An IV
GRUP SCOLAR
Mecanic
GRUP SCOLAR II
Sc. Postliceala an II
GRUP SCOLAR I
Sc. Postliceala an III
LICEU
Zugrav-faiantar
LICEU X
LICEU XI
LICEU XII
NESCOLARIZAT
SAM IX
SAM
SAM II
SCOALA GENERALA
SCOALA PROFESIONALA
10
SCOALA UCENICI
SCOALA PROFESIONALA IX
UNIVERSITAR III
UNIVERSITAR IV
VIII CLASE
SECTOR 4
NIVEL EDUCATIONAL
8 CLASE
bucatar
ABANDON SCOLAR
comert
GRUP SCOLAR
confectii
IX CLASE
economic
LICEU
electromecanic
31
lacatus-mecanic
SAM
SCOALA PROFESIONALA
lacatus
SCOLA SPECIALA
mecanic
STUDII NEFINALIZATE
ospatar
V CLASE
studii nefinalizate
VII CLASE
zugrav - zidar
VIII CLASE
15
169
SECTOR 5
NIVEL EDUCATIONAL
Colegiu tehnic
Facultate
Liceu
Scoala Generala
Scoala Postliceala
Scoala Profesionala
30
Scoala Speciala
SECTOR 6
NIVEL EDUCATIONAL
10 clase coala profesional
Croitorie
10 clase coal profesional
Electrotehnic
11 clase
Lctu mecanic
11 clase liceu
Liceu/zi
Menaj
12 clase fr diplom de bac.
tiine ale naturii
9 clase absolvite
Tehnician n protecia mediului
Textile
LICEU
Tricotaje
SCOALA PROFESIONALA
Zugrav
SCOALA SPECIALA
170
Anexa 1
Copii intre 14 si 17 ani sau care implinesc 18 ani in 2005
Nr.
Crt.
Judet
Initiale
/sex
Varsta
Centrul de
plasament
Gradul si
tipul de
handicap
(daca este
cazul
Nivel de
scolarizare
171
Pregatire
profesionala
( daca urmeaza
in prezent/ce
forma?)
Sprijin
familial
Domiciliul
familiei
Observatii
Anexa 2
Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005
NOTA:
Nr.
Crt.
Judet
Initiale/
sex
Varsta
Gradul si
tipul de
handicap
(daca este
cazul)
Nivel de
scolarizare
Pregatire
profesionala
( daca urmeaza
in prezent/ce
forma?)
Sprijin
familial
Loc de
munca
Locuinta
Daca are
sau nu
Temporara/def
initiva
Deoarece variabila gradul de handicap nu a fost o variabila inchisa (raspunsurile au fost foare diferire neputandu-se
identifica un paterrn de raspunsuri comun judetelor regiunii) pentru o comparabiliate intre judete s-a procedat la inchiderea acestei
variabile ( cu variantele de raspuns: DA handicap, NU handicap).
Facem mentiunea ca instructiunile de completare a Anexelor 1 si 2 au fost concepute si trimise in teritoriu de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Responsabiltatea INCSMPS a fost doar in analizarea datelor. Pentru o centralizare a acestora pe toate variabilele, INCSMPS a
propus pentru colectarea datelor formatul de anexa pe care il prezentam mai jos. Din pacate datele nu au sosit din teritoriu pana la
momentul realizarii studiului de fata.
172
ANEXA propusa de catre INCSMPS

Situatia copiilor/tinerilor preconizati sa paraseasca centrele de plasament in urmatorii 3 ani*
Nr.
Crt.
Judet
Sex (M/F)
Varsta (in ani

impliniti)
Nivelul de
colarizare**
(absolvent de:...)
Pregtirea
profesional/calificare
domeniu***
Loc de munca
in prezent 2005 (da sau
nu)
Anul preconizat
al iesirii din
sistem****
..
NOTA
*a se intelege ca ne referim strict la Centrele de plasament care ofera gazduire pe o perioada nedeterminata (centre cu module de tip
familial, centre/case de tip familial, apartamente, centre pentru copii cu dizabilitati, etc);
**la rubrica "nivel de scolarizare" a se completa cu unul din campurile: gimnaziu, scoala profesionala, scoala de arte si meserii, liceu,
invatamant superior, etc.; a se intelege ca ne referim la nivelul de scolarizare absolvit in momentul parasirii centrului;
*** la rubrica "calificare profesionala" a se completa domeniul in care persoana care paraseste centrul de plasament a obtinut o
calificare, evident daca este cazul (ex: tamplarie, mecanic, cofetar, etc);
**** la rubrica "anul preconizat al iesirii din sistem" a se mentiona unul din urmatorii 3 ani (2006, 2007, 2008) in care se preconizeaza
ca tanarul urmeaza a parasi centrul de plasament.
173
5. Analiza ofertei de servicii sociale i ocupaionale din sistemul public i

privat puse la dispoziia tinerilor care prsesc instituiile de protecie social
Pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire s-au dezvoltat n majoritatea regiunilor rii
diferite tipuri de servicii sociale i de integrare socio-profesional, care ofer acestora asisten i
sprijin n gsirea unei locuine i a unui loc de munc, consiliere, gzduire temporar, centre de
tranzit, centre vocaionale de formare i orientare profesional, apartamente sociale, apartamente
protejate pentru cei cu handicap, sprijin i suport pentru cei care i continu studiile, alte tipuri
de servicii. Serviciile sociale puse la dispoziia acestor tineri au fost iniiate i derulate de ctre
diverse organizaii neguvernamentale i de ctre direciile de asisten social i protecie a
copilului judeene sau locale.
Din analiza datelor privind tipurile de servicii sociale dezvoltate pe teritoriul rii noastre,
puse la dispoziie de ctre ANPDC, rezult urmtoarea situaie pe regiuni:
- n regiunea NE, n care se nregistreaz numrul cel mai mare de tineri care urmeaz s
prseasc instituiile de ocrotire, numrul serviciilor sociale este destul de redus, excepie
fcnd judeul Suceava care a dezvoltat servicii pentru tinerii cu handicap de tipul
apartamentelor protejate. Tot n judeul Suceava s-au construit apartamente sociale, iar n Vaslui,
unde aproximativ 400 de tineri urmeaz s prseasc sistemul, s-au nfiinat serviciile sociale de
sprijin. Alte tipuri de servicii sociale pentru grupul int sunt ca numr nesemnificative n raport
cu amploarea fenomenului.
n judeul Botoani, dei urmeaz s prseasc sistemul de
protecie mai mult de 300 de tineri, nu apare n evidenele care ne-au fost transmise de la
ANPDC nici un tip de serviciu social.
174
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie

social pentru regiunea NE
12
10
10
8
6
4
2
11
0
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Asistenta si sprijin
Integrare socio-profesionala
Consiliere
Apartamente sociale
Apartamente protejate
Gazduire temporara
Altele
- n regiunea Sud-Est, numrul serviciilor sociale i de integrare socio-profesional este mai

mare i mai diversificat fa de regiunea NE, cu toate c numrul tinerilor care urmeaz s
prseasc sistemul de protecie este mult mai mic. Observm o repartizare mai echilibrat a
serviciilor pe judee, predominnd serviciile de integrare profesional i apartamentele sociale.

social pentru regiunea SE
5
3
2
1
2
1
0
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
- n Sud serviciile sociale sunt foarte slab dezvoltate, excepie fcnd judeul Teleorman, unde
sunt i cei mai muli tineri care au prsit sistemul de protecie din aceasta parte a rii, care a
oferit apartamente sociale.
175

social pentru regiunea Sud
10
8
6
4
2
11
0
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
- n SV diferite tipuri de servicii sociale pentru tinerii defavorizai sunt prezente n fiecare jude,
dar foarte puine ca numr avnd n vedere c peste 600 de copii prsesc sistemul n perioada
2003-2005. Se remarc judeul Vlcea cu preocuparea de a oferi tinerilor apartamente sociale i
servicii de integrare socio-profesional i Gorjul cu serviciile de consiliere. Oltul cu numrul cel
mai mare de tineri din regiune care urmeaz s prseasc sistemul a nfiinat doar 2 servicii de
asisten i sprijin.

social pentru regiunea SV
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
3
2
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
- n Vest, judeele Arad i Timi au dezvoltat pentru aceti tineri diferite tipuri de servicii sociale
de formare i integrare socio-profesional, precum i apartamente sociale, cu deosebire n Timi
unde peste 200 tineri care urmeaz s prseasc sistemul. n Cara-Severin, cu 179 de copii care
176
prsesc sistemul, se remarc o preocupare pentru dezvoltarea serviciilor de tip asisten i

sprijin n favoarea acestor tineri.
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistenul de protecie

social pentru regiunea Vest
15
16
14
12
10
8
6
4
2
0
12
4
2
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
1
Timis
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
Formare profesionala
- n NV se observ foarte puine servicii pe ansamblul regiunii dei peste 700 de tineri prsesc
sistemul n perioada 2003-2005. n judeul Bihor sunt menionate diferite tipuri de servicii,
dezvoltate de ONG-uri i de ctre DGASPC-uri, dar din datele furnizate de ctre ANPDC nu
rezult obiectivul de activitate al acestora .

social pentru regiunea NV
14
12
10
8
6
4
2
0
12
Bihor
BistritaNasaud
22
1
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
- n regiunea Centru, serviciile sociale pentru tinerii defavorizai lipsesc cu desvrire n

judeele Alba, Braov i Harghita dei numai din aceste judee peste 300 de tineri prsesc
sistemul. Cel mai bine reprezentat n regiunea Centru la acest capitol este judeul Mure cu 336
177
de tineri care prsesc sistemul i care vor putea beneficia de 6 apartamente sociale, un centru de
tranzit i servicii de integrare socio-profesional.

social pentru regiunea Centru
7
6
5
4
3
2
1
0
6
4
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
Centru de tranzit
- Bucuretiul i Ilfovul, cu peste 500 de tineri care prsesc sistemul n perioada de referin
au, cu excepia sectorului 4, diferite servicii sociale pentru aceti tineri, cele mai multe fiind de
tipul apartamentelor sociale i de asisten si sprijin. Sectorul 2 are un serviciu de integrare
socio-profesional.

social regiunea Bucureti
15
12
10
5
0
Ilfov
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
Consiliere
Apartamente sociale
Gazduire temporara
Altele
Centru de tranzit
178
6. Concluzii generale:
Din analiza situaiei tinerilor care prsesc sistemul de protecie social a copilului au rezultat
urmtoarele constatri:
- Numrul copiilor instituionalizai a sczut n perioada 2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la
32.821, din care mai mult de jumtate au vrste peste 14 ani, urmnd ca n urmtorii patru ani
aproximativ 4.500 -5.000 de copiii s prseasc anual sistemul de protecie; Cel mai mare
numr de tineri n aceast situaie sunt n judeele Iai (1100), Municipiul Bucureti (449),
Vaslui (397), Mure (336), Timi (236), Botoani (228), Buzu (227), Satu Mare (251). n
restul judeelor numrul tinerilor care au prsit sau urmeaz s prseasc sistemul de protecie
este sub 200 pentru aceast perioad de timp (n Anexa I este prezentat situaia pe fiecare
regiune de dezvoltare).;
- Multe instituii practic soluia meninerii lor i dup mplinirea vrstei limit legale, pentru c
nu i pot abandona n strad. Astfel, un numr de 6.596 de tineri la nivel naional cu vrste pn
n 26 ani urmeaz o form de nvmnt i se afl n continuare n sistemul de protecie social;
- Aceti tineri sunt o categorie vulnerabil de persoane expus riscului excluderii sociale i
marginalizrii deoarece nu au locuin i nici posibiliti de nchiriere sau de cumprare,
ntmpin greuti la angajare, fiind expui omajului; nu au mijloace proprii de subzisten fiind
expui vagabondajului i delincvenei; cad adesea victime ale criminalitii, consumului de
droguri, exploatrii sexuale;
- n Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008 integrarea social i profesional a tinerilor
care prsesc sistemul de protecie a copilului este prevzut ca un obiectiv prioritar care
necesit o abordare integrat i o intervenie imediat; ca urmare Guvernul intenioneaz s
dezvolte o strategie care s vin n sprijinul rezolvrii situaiei acestor tineri;
179
- Msuri specifice pentru aceast categorie de persoane sunt prevzute n diferite programe care
vizeaz msuri n domeniul politicii de tineret, de combatere a marginalizrii i excluderii
sociale, de prevenire i combatere a omajului n rndul tinerilor; de incluziune social a
persoanelor aflate n dificultate. Programe speciale de integrare socio-profesional sunt
prevzute pentru tinerii privai de libertate i pentru cei cu dizabiliti aflai n centre specializate
de protecie social;
- De la vrsta de 18 ani, tinerii ies de sub legislaia care prevede msurile de protecie a copilului
aflat n dificultate i beneficiaz de prestaiile n bani i serviciile sociale din sistemul de
securitate social pentru aduli.
- Din sistemul de asisten social, pot beneficia, pn la gsirea unui loc de munc, de un venit
minim garantat, mas la cantina de ajutor social, burse sociale pentru studeni. Ajutorul social
sub forma venitului minim garantat poate fi acordat n bani, dar i n natur. De asemenea, acesta poate
fi acordat i indirect, prin plata cheltuielilor de ntreinere. Tinerii care beneficiaz de ajutoare
sociale au dreptul la asisten medical, fr plata contribuiei pentru asigurrile sociale de
sntate care se suportat de Ministerul Muncii Solidaritii Sociale i Familiei. Dac i
continu studiile i urmeaz cursurile de nvmnt liceal, profesional sau superior, organizate
n condiiile legii, beneficiaz de alocaia de stat pentru copii i dup vrsta de 18 ani;
- Sistemul asigurrilor sociale pentru acoperirea riscului de omaj asigur tinerilor care nu au
gsit un loc de munc timp de 2 luni de la absolvirea unei instituii de nvmnt sau dup
satisfacerea stagiului militar prestaii n bani(indemnizaie de omaj) i servicii ocupaionale
care se ncadreaz n msurile active directe i indirecte de stimulare i facilitare a accesului la
un loc de munc (informare i consiliere, mediere a munii, formare profesional, stimularea
angajatorilor pentru includerea n ocupare a acestor categorii de persoane);
- Accesul la o locuin pentru aceti tineri este prevzut ca o prioritate att n legislaia care
prevede construcia de locuine pentru tineri i familiile lor ct i n legislaia care conine
prevederi exprese pentru combaterea marginalizrii i excluderii sociale. Un rol important n
180
acest sens revine consiliilor judeene i locale care, n limita fondurilor, trebuie s asigure pe o
list a prioritilor locuine sociale pentru aceast categorie defavorizat de persoane;
- Organizaiile neguvernamentale, singure sau n parteneriat cu administraiile publice locale, au
un rol important la dezvoltarea serviciilor sociale pentru integrarea social i profesional a
tinerilor care prsesc instituiile de ocrotire a copilului;
- Din analiza dispersiei programelor de servicii sociale pe cele opt regiuni de dezvoltare rezult o
repartizare inegal a acestora care nu este n concordan, n cele mai multe cazuri, cu numrul
tinerilor care prsesc sistemul de protecie. Astfel, n regiunea NE, n care se nregistreaz
numrul cel mai mare de tineri care urmeaz s prseasc instituiile de ocrotire, numrul
serviciilor sociale este destul de redus, excepie fcnd judeul Suceava care a dezvoltat servicii
pentru tinerii cu handicap de tipul apartamentelor protejate. Alte tipuri de servicii sociale pentru
grupul int sunt ca numr nesemnificative n raport cu amploarea fenomenului. n judeul
Botoani, dei urmeaz s prseasc sistemul de protecie mai mult de 300 de tineri, nu apare n
evidenele care ne-au fost transmise de ANPDC nici un tip de serviciu social. O situaie similar
se remarc n regiunile Sud, SV, NV, precum i n Centru (cu excepia judeului Mure), unde
ntr-o serie de judee, Alba, Braov, Harghita, serviciile sociale pentru aceti tineri lipsesc cu
desvrire. Dimpotriv, n regiunea SE, numrul serviciilor sociale i de integrare socioprofesional este mai mare i mai diversificat cu toate c numrul tinerilor care urmeaz s
prseasc sistemul de protecie este mult mai mic. Observm aici o repartizare mai echilibrat a
serviciilor pe judee, predominnd serviciile de integrare profesional i apartamentele sociale. O
situaie bun a serviciilor sociale pentru grupul int o ntlnim i n regiunea de Vest, n care
amploarea fenomenului este apreciabil tinnd cont de numrul mare de tineri care prsesc
sistemul, precum i n Bucureti, n care gsim aproape n toate sectoarele servicii sociale cu
deosebire apartamente sociale, de integrare socio-profesional i de consiliere.
- Din analiza cantitativ a informaiilor stabilite spre culegere i prelucrare de ctre ANPDC n
Anexa 1 (tineri cu vrste ntre 14-17 ani si 18 ani), a rezultat urmtoarea situatie centralizat (pe
total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile
Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :
181

varsta de 18 ani;
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin
familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant
gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38%
nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar;
Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de
protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt orientati cu precadere spre
domenii
precum:
confectii,
tamplarie,
mecanica,
constructiisi
alimentatie publica.
- Din analiza cantitativ a informaiilor stabilite spre culegere i prelucrare de ctre ANPDC n
Anexa 2 (tineri care au mplinit sau mplinesc 18 ani n 2005) a rezultat urmtoarea situatie
centralizat (pe total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de
la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :
Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin;
Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara
handicap;
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin
familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
completate la aceasta variabila) ;
Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4%
dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta
variabila) ;
Existenta unei LOCUINTE: 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta (n
completarea anexelor au existat judee care au trecut n coloana aferent variabilei
182
locuin i centrul de plasament care a fost prelucrat ca locuin), 51,2 % dintre

tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta
variabila) ;
TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA,
36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile
VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au
implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.
7. Propuneri:
1. Crearera unui sistem de monitorizare i evaluare semestrial i anual a modalitilor de
integrare social i profesional a tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului,
avnd n vedere existena cadrului legal i instituional care s permit realizarea acestui
obiectiv;
2.
Stabilirea unor indicatori specifici domeniului de interes care s permit o apreciere

real a fenomenului i o evaluare a gradului de implementare a msurilor prevzute
pentru aceste persoane n programele i planurile de msuri elaborate la nivel naional i
local, precum i a obiectivelor prevzute n politicilor sociale pentru prevenirea i
combaterea marginalizrii i excluderii sociale n rndul acestor tineri;
3. mbuntirea legislaiei n domeniul asistenei sociale pentru ncurajarea i sprijinirea

dezvoltrii serviciilor sociale comunitare care s contribuie la integrarea social i
profesional a tinerilor aflai n dificultate, innd seama de specificitatea fiecrui caz
spre rezolvare;
4. Stabilirea unui sistem de finanare pentru dezvoltarea msurilor de asisten social prin
finanarea de la bugetul de stat i de la bugetele locale a proiectelor i programelor de
servicii sociale, care s fie ncredinate spre derulare
neguvernementale;
183
i administrare organizaiilor
5. Dezvoltarea resurselor umane n domeniul asistenei sociale prin creterea gradului de

calificare i specializare; intensificarea pregtirii i instruirii funcionarilor publici din
direciile judeene i locale de asisten social si protecie a copilului n practica
asistenei sociale i n dezvoltarea proiectelor finanate din fondurile UE, n scopul
dezvoltrii serviciilor sociale comunitare;
6. Dezvoltarea interesului administraiilor publice locale n dezvoltarea parteneriatelor cu
societatea civil pentru rezolvarea nevoilor sociale ale comunitii;
7. Dezvoltarea serviciului de tip acompaniament social personalizat la nivelul direciilor
de asisten social i protecie a copilului, dar i la nivelul AJOFM, care s urmreasc
de la caz la caz modalitatea de soluionare a problemelor legate de locuin i de gsirea
unui loc de munc;
8. Intensificarea eforturilor administraiilor publice locale pentru construcia de locuine,
adposturi i centre pentru tinerii aflai n dificultate, cu posibilitatatea de gzduire
temporar a acestora pn la dobndirea unei locuine cu chirie din fondul de locuine
sociale;
184
ANEXA nr. I
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie sau care urmeaz s prseasc
acest sistem n anul 2005 pe regiuni de dezvoltare
Numrul tinerilor care au parasit sistemul de protectie in regiunea NE in

perioada 2003-2005
65
397
228
134
126
1100
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea SE in

perioada 2003-2005
71
76
77
227
139
42
Braila
Buzau
Constanta
185
Galati
Tulcea
Vrancea
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea Sud n

perioada 2003-2005
50
135
55
29
25
38
89
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protectie n regiunea SV n

perioada 2003-2005
119
133
84
167
107
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Numrul tinerilor care au prit sistemul de protecie n regiunea Vest n

perioada 2003-2005
112
236
179
86
Arad
Caras-Severin
186
Hunedoara
Timis
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea NV n

perioada 2003-2005
59
144
61
251
172
196
Bihor
Bistrita-Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea Centru

pentru perioada 2003-2005
116
121
86
60
336
Alba
120
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea Bucureti in

perioada 2003-2005
86
449
Ilfov
Mun. Bucuresti
187
Pagina
Cuprins:
1. Consideraii generale ......................................................................................................
2.Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care prsesc sistemul de

protecie.....
3. Analiza programelor i a cadrului legal i instituional privind tinerii care prsesc

sistemul de protecie a copilului din perspectiva sistemului de servicii sociale i
ocupaionale puse la dispoziia acestora n vederea incluziunii lor sociale i
profesionale....................................................................
3.1. Programe de msuri pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire..

3.2. Cadrul legal i instituional..
8
12
3.2.1. Cadrul legal i instituional din domeniul asistenei sociale........................

3.2.2. Legislaia n domeniul ocuprii forei de munc.........................................
3.2.3. Contribuia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale i
ocupaionale pentru tinerii aflai n dificultate.
4. Analiza, prelucrarea i interpretarea datelor statistice puse la dispoziie de ctre
Direciile Generale Judeene de Asisten Social i Protecia Copilului..
12
17
19
21
4.1.
Analiza cantitativ conform Anexei 1..........................................................
21
4.1.1.
4.1.2.
4.1.3.
4.1.4.
4.1.5.
4.1.6.
4.1.7.
4.1.8.
4.1.9.
4.2.
Regiunea de dezvoltare CENTRU.

Regiunea de dezvoltare NORD-EST.
Regiunea de dezvoltare NORD-VEST..........................................................
Regiunea de dezvoltare SUD
Regiunea de dezvoltare SUD-EST
Regiunea de dezvoltare SUD-VEST.............................................................
Regiunea de dezvoltare VEST..
Bucureti..
Concluzii..
Analiza cantitativ. Prelucrare date ANEXA 2.
22
32
43
54
63
72
77
86
94
96
4.2.1.
4.2.2.
4.2.3.
4.2.4.
4.2.5.
4.2.6.
4.2.7.
4.2.8.
4.2.9.
Regiunea de dezvoltare NORD-EST.

Regiunea de dezvoltare SUD-EST
Regiunea de dezvoltare SUD
Regiunea de dezvoltare SUD-VEST.............................................................
Regiunea de dezvoltare VEST...
Regiunea de dezvoltare NORD-VEST..........................................................
Regiunea de dezvoltare CENTRU.
Bucureti
Concluzii
97
102
107
112
117
122
127
132
138
188
4.2.10. Nivel educaional-pregtire profesional..
139
5. Analiza ofertei de servicii sociale i ocupaionale din sistemul public i privat puse la
dispoziia tinerilor care prsesc instituiile de protecie
social.
174
6. Concluzii generale.
179
7. Propuneri
183
Anexa I
185
189

Studiu Privind Tinerii Care Parasesc Sistemul Protectiei Copilului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Privind Tinerii Care Parasesc Sistemul Protectiei Copilului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE TIINIFIC N DOMENIUL

MUNCII I PROTECIEI SOCIALE

BUCURETI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1

Studiu privind situaia tinerilor

Coordonator d-na Maria Muga,

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Studiu privind situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie a

alternative la instituionalizare, numrul copiilor aflai n aceste

aezminte este nc foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Procentul copiilor cu vrsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;

Numarul de copii si tineri n vrst de 14-17 ani, 18 ani i

Sursa de date: ANPDC

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Dintr-un studiu realizat n 2003 cu finanarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Procentul tinerilor din total tineri care prsesc sistemul

Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de

Nr tineri care au/

Nr tineri in varsta de nr tineri care au 18

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Astfel, un numr de 6.596 de tineri la nivel naional cu vrste pn n 26 ani urmeaz o

2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care prsesc sistemul

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

n ceea ce privete integrarea social i profesional, au fost iniiate o serie de programe

3. Analiza programelor i a cadrului legal i instituional privind tinerii care

3.1 Programe de msuri pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

prevenire i combaterea marginalizrii sociale (Programul face parte din Programul

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

privete spaiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul

Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 2004

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

3.2 Cadrul legal i instituional

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Potrivit atribuiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naional de

cantina de ajutor social;

alte beneficii i servicii sociale

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

cmpul de aplicare i asupra persoanelor lipsite de venituri i care nu au domiciliu, precum i

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

lor sociale, n principal, asigurarea accesului la o locuin i la serviciile publice de strict

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Consiliilor judeene i Consiliului general al municipiului Bucureti le revine sarcina de a

contribuie importan o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

oferirea de consultan i asisten pentru nceperea unei activiti independente

completarea veniturilor salariale ale angajailor;

stimularea mobilitii forei de munc.

acompaniament social menit s faciliteze accesul acestora la un loc de munc.

subvenionarea locurilor de munc;

acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

acordarea unor faciliti.

n domeniul construciei de locuine, legislaia prevede construcia de locuine pentru tineri

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

sprijin n vederea meninerii n comunitate a persoanelor n dificultate; activiti i servicii de

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de