Studiu Privind Situatia Tinerilor Care Parasesc Sistemul de Protectie A Copilului (MMSSF) PDF

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL
MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
BUCUREŞTI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1

Telefon/fax: 312 40 69
Studiu privind situaţia tinerilor

care părăsesc sistemul de protecţie
a copilului
Studiul a fost realizat sub patronajul grupului interministerial pe problematica tinerilor care
părăsesc sistemul de protecţie a copilului
Coordonator d-na Maria Muga,

Secretar de stat în Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi
Familiei - Departamentul "Asistenţă Socială şi Politici Familiale"
Colectiul de realizare:
Nicolina Racoceanu CS I
Aniela Alexandrescu CS
Andra-Bertha Polch CS
2005
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului.
1. Consideraţii generale
Copiii instituţionalizaţi reprezintă o categorie de persoane care necesită o atenţie şi o

grijă specială din partea statului fiind privaţi de afecţiunea şi sprijinul unui mediu familial
natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă studiile, obligaţiile sistemului legal
de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte.
Anual, aproximativ 5000 de tineri urmează1 să părăsească sistemul de ocrotire fiind nevoiţi să se
integreze în viaţa socială şi profesională. Este o etapă a vieţii dificilă pentru orice tânăr, dar cu
atât mai dificilă pentru tinerii care au beneficiat până la aceasta vârsta de o protecţie în sistemul
de ocrotire public sau privat şi rămân fără nici un sprijin, în lipsa unui suport familial.
Numărul mare al copiilor instituţionalizaţi este o grea moştenire a regimului comunist.
Perpetuarea încă multă vreme după anul 1990 a sistemului de ocrotire instituţionalizat s-a datorat
în mare parte dezvoltării anevoioase a sistemului de servicii sociale în anii tranziţiei, ca urmare a
lipsei unui cadru legal care să reglementeze organizarea şi finanţarea acestora, precum şi
modalităţile de furnizare şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cu toate că s-au făcut
eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţa a copiilor aflaţi în instituţiile de ocrotire şi s-au
dezvoltat unele măsuri alternative la instituţionalizare, numărul copiilor aflaţi în aceste
aşezăminte este încă foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.
Numar copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament -Ianuarie 2005
CP sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTAL
publice 411 475 1534 2572 5988 10773 5610 27.363
private 164 302 886 945 1314 1474 373 5.458
TOTAL 575 777 2.420 3.517 7.302 12.247 5.983 32.821
procentaj 1,75% 2,37% 7,37% 10,72% 22,25% 37,3% 18,2% 100%
Procentul copiilor cu vârsta 0-3 ani din totalul copiilor aflţti in instituţii - 4,12%;
Procentul copiilor cu vârsta 10-17 ani din totalul copiilor- 59,56 %;
1
Procentul copiilor cu vârsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;

La începutul anului 2005 se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, între care o
pondere importantă o reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, respectiv 12.247 copii
şi 5.983 copii de 18 ani şi peste. Procentul mai scăzut al copiilor de vârstă mică este o dovadă a
faptului că măsurile alternative la instituţionalizare au început să funcţioneze prin dezvoltarea
serviciilor de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate în familii substitutive (asistenţi maternali,
rude până la gradul IV inclusiv). Astfel, numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada
2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14
ani, urmând ca în următorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să părăsească anual
sistemul de protecţie.
Numarul de copii si tineri în vârstă de 14-17 ani, 18 ani şi

peste, aflati în evidenta DGASPC-urilor la 28.02.2005
1519 392
5721
10711
Public 14-17 Public >18 Privat 14-17 Privat >18
Sursa de date: ANPDC
Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale şi
marginalizării deoarece:
¾ întâmpină greutăţi la angajare fiind expuşi şomajului;
¾ sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei;
¾ nu au o locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare;
¾ cad adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, exploatării sexuale;
¾ nu au familie şi nici mijloace proprii de subzistenţă.
2
Dintr-un studiu realizat în 2003 cu finanţarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au

fost instituţionalizaţi mai mult de 10 ani reiese că mediul de tip „cazon”, marcat de violenţă, mai
ales în raport cu cei nou veniţi sau de vârstă mai fragedă, lipsa afecţiunii şi ruperea contactelor
cu societatea reală le alterează capacitatea de integrare în societate la ieşirea din instituţie,
suferind un şoc în lipsa unui sprijin din partea familiei sau a comunităţii locale.
Adesea ei nu ştiu să practice o meserie, au o educaţie precară şi capacitate scăzută de
socializare. Nu sunt obişnuiţi să ia decizii şi să ducă o viaţă socială independentă pentru că nu au
primit aceste deprinderi în sistemul instituţionalizat de protecţie socială. Aceste deficienţe se
datorează în mare parte organizării sistemului de protecţie a cărui reformare nu s-a încheiat.
Aspectele deficitare se datorează în mare parte şi insuficienţei resurselor umane în domeniu şi a
lipsei personalului cu pregătire de specialitate, precum şi slabei dezvoltări a sistemului de
servicii sociale pentru această categorie de persoane ameninţată de riscurile sociale care pot
conduce la marginalizare şi excludere socială.
Revenirea multora dintre tineri pe locurile unde au trăit în instituţie arată o altă slăbiciune
datorată deficienţelor sistemului: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacităţii de
adaptare, nevoia de repere stabile. Pornind de la aceste constatări studiul finanţat de UNICEF3
supune atenţiei faptul că orice soluţii de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea
puţine şanse de reuşită. Soluţiile ar trebui găsite de către comunitatea locală care să-şi asume
întreaga responsabilitate.
Studiul evidenţiază, totodată, slăbiciunile specifice sistemului nostru de protecţie socială
legate de categoria tinerilor care părăsesc instituţiile de ocrotire şi anume:
¾ lipsa unui acompaniament social personalizat care să urmărească rezolvarea fiecărui
caz în parte în funcţie de particularităţile acestuia;
¾ lipsa monitorizării pe o perioadă mai îndelungată de către serviciile de asistenţă
socială şi protecţie a copilului a modalităţilor de integrare a acestor tineri în viaţa
socială şi profesională.
2
Monitorizarea efectelor instituţionalizării pe termen lung. Studiu pilot în judeţul Prahova finanţat de Reprezentanţa UNICEF în
Romania, 2003, coordonator studiu Sorin Mitulescu
2
idem
3
Cea mai grea problemă pe care o întâmpină aceşti tineri rămâne găsirea unei locuinţe şi a
unui loc de muncă care să le permită începutul unui trai independent.
Această problemă revine în responsabilitatea organismelor locale care, potrivit
prevederilor legislative, au responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale. Cunoaşterea
permanentă a situaţiei în plan local privind nevoile de asistenţă socială a grupurilor defavorizate,
în care se înscrie şi categoria tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie, existenţa unei baze de
date privind aceste nevoi creează posibilitatea stabilirii unui plan de măsuri pe termen scurt şi
lung şi alocarea pe această bază a resurselor financiare în bugetele locale.
De asemenea, o mai bună politică în plan local de încurajare şi dezvoltare a
parteneriatului cu societatea civilă ar putea avea o contribuţie importantă la rezolvarea nevoilor
sociale.
Din analiza datelor privind eşaloanele de tinerii care părăsesc sistemul de protecţie la
nivel naţional în perioada 2004 - 2005 rezultă că faţă de anul 2003 acestea sunt mai însemnate
din punct de vedere numeric.
Situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie

după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au nevoie de
locuinţă
31%
34%
35%
an 2003 an 2004 an 2005
Sursa: ANPDC
Un număr mare de tineri care părăsesc sau au părăsit instituţiile de ocrotire în perioada
2003-2005 se înregistrează în regiunea Nord-Est, Nord-Vest şi Centru.
4
Procentul tinerilor din total tineri care părăsesc sistemul

de protecţie după împlinirea vârstei de 18 ani şi care au
nevoie de locuinţă, în perioada 2003-2005, pe regiuni de
8% dezvoltare
13% 32%
13%
10%
9%
9% 6%
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest Centru Bucuresti
Sursa: ANPDC
Cel mai mare număr de tineri în această situaţie sunt în judeţele Iaşi (1100), Municipiul
Bucureşti (449), Vaslui (397), Mureş (336), Timiş (236), Botoşani (228), Buzău (227), Satu –
Mare (251). În restul judeţelor numărul tinerilor care au părăsit sau urmează să părăsească
sistemul de protecţie este sub 200 pentru această perioadă de timp (în Anexa I este prezentată
situaţia pe fiecare regiune de dezvoltare).
Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale,
pentru că nu îi pot abandona în stradă.
Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de

exercitiu
6596
7000
6000
5000
4000
3000 2173 2040
2000 1297
1000 0 0
0
Nr tineri care au/ Nr tineri in varsta de nr tineri care au 18
dobandesc 18 ani si pana la 26 ani care ani care nu continua
au masura de urmeaza o forma de studiile, nu au
protectie invatamant posibilitatea revenirii
in propria familie si
pot beneficia de
protectie 2 ani
5
Astfel, un număr de 6.596 de tineri la nivel naţional cu vârste până în 26 ani urmează o
formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială. O parte dintre
aceştia, 2.040 de tineri, pot reveni în propriile familii după cum rezultă din evidenţele ANPDC,
alţii nu au această posibilitate, dar mai pot beneficia de protecţie încă doi ani de la împlinirea
vârstei de 18 ani, deşi nu îşi continuă studiile.
2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemul

de protecţie
Incluziunea socială şi integrarea profesională a tinerilor este o temă de maxim interes

care se dezbate la ora actuală atât la nivel european cât şi naţional. Instituţiile europene recunosc
că este nevoie de o nouă abordare în domeniu şi de o atenţie sporită acordată problematicii
tinerilor. Prin semnarea Pactului European pentru Tineret, în martie 2005 la Bruxelles, şefii de
stat şi de guvern se angajează pentru îmbunătăţirea educaţiei şi a formării lor profesionale,
pentru creşterea mobilităţii, pentru facilitarea concilierii între viaţa familială şi viaţa
profesională. Se consideră că integrarea tinerilor în viaţa activă şi în societate, precum şi
folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru ajungerea la o creştere
durabilă în Europa. O atenţie deosebită şi măsuri sporite de protecţie socială, în vederea
incluziunii sociale şi profesionale, trebuie acordate tinerilor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate,
care riscă să fie marginalizaţi la intrarea lor în viaţa socială şi profesională, datorită lipsei unui
sprijin din partea familiei. O astfel de categorie de tineri o reprezintă tinerii instituţionalizaţi care
la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc sistemul de ocrotire şi totodată statutul de „copil” trecând
în viaţa adultă. Aceasta presupune asumarea unor responsabilităţi legate de propria lor viaţă, dar
şi sprijin care să le faciliteze integrarea lor socială şi profesională. Un studiu lansat în 2005 de
Comisia Europeană, referitor la integrarea socială a tinerilor marginalizaţi, va analiza
oportunitatea inserţiei lor pe piaţa muncii, autonomia lor şi participarea activă la societate.
Integrarea socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a
copilului constituie şi pentru Guvernul României o prioritate care necesită o abordare integrată şi
o intervenţie imediată aşa cum se prevede în Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008.
Totodată, elaborarea şi aplicarea unor „strategii de protejare a copiilor instituţionalizaţi” este o
măsură prevăzută în Acquis-ul comunitar pentru care ţara noastră şi-a asumat un angajament şi
6
pentru care se depun eforturi de accelerare a implementării alături de alte măsuri în vederea
aderării la UE.
Principalele obiective urmărite în politica guvernului privind tinerii care părăsesc
sistemul de protecţie socială la împlinirea vârstei de 18 ani se axează pe:
¾ Crearea unui sistem coerent şi coordonat de incluziune socială;
¾ Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială;
¾ Integrarea şi participarea activă în comunitate.
Problematica copilului instituţionalizat ridică o multitudine de aspecte care pretind o
atenţie specială nu numai din partea Guvernului ci şi a comunităţilor locale. În principal, acestea
sunt legate de organizarea instituţională, de administrarea sistemului de protecţie, de natura şi de
nivelul de competenţe ale resurselor umane alocate, de supravegherea sistemului de educaţie pe
care îl primesc aceşti copii, precum şi de formarea lor profesională.
De modul în care sunt pregătiţi şi formaţi aceşti tineri în instituţiile de ocrotire, pe care la
vârsta de 18 ani le părăsesc, depinde în mare parte reuşita inserţiei lor sociale şi profesionale.
Reglementarea normelor de funcţionare a sistemului şi îmbunătăţirea protecţiei sociale a
copiilor instituţionalizaşi a devenit o preocupare permanentă pentru organismele responsabile
din România. În Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirmă că «în domeniul
protecţiei copilului, România a înregistrat şi continuă să înregistreze progrese semnificative».
Cu toate că s-au făcut paşi importanţi în acest sens, Guvernul consideră că trebuie
acţionat în continuare pentru reformarea sistemului şi pentru ridicarea standardelor la nivelul
cerinţelor UE.
Având în vedere necesitatea reformării întregului sistem de protecţie a copilului,

Guvernul îşi propune să dezvolte, pe de o parte, o strategie prin care se va acţiona în principal în
direcţia diversificării serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului,
precum şi în direcţia diversificării serviciilor alternative la instituţionalizare, având ca scop
reducerea numărului de copii din sistemul rezidenţial; pe de altă parte, Guvernul intenţionează să
dezvolte o strategie care să vină în sprijinul tinerilor care după împlinirea vârstei de 18 ani
încetează să mai beneficieze de ocrotire şi urmează să fie integraţi în viaţa socială şi
profesională.
7
În ceea ce priveşte integrarea socială şi profesională, au fost iniţiate o serie de programe

şi planuri de acţiune care au cuprins în obiectivele lor măsuri exprese pentru sprijinirea acestor
categorii de tineri, măsuri legate de:
asigurarea unui venit minim şi servicii sociale pentru integrarea lor socială şi
asumarea statutului de adult, responsabil pentru propria sa viaţă;
asigurarea unui loc de muncă;
asigurarea unei locuinţe.
3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care

părăsesc sistemul de protecţie a copilului din perspectiva sistemului de servicii
sociale şi ocupaţionale puse la dispoziţia acestora în vederea incluziunii lor
sociale şi profesionale
3.1 Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire
Menţionăm în acest sens:
¾ Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. – Politica de protecţie socială, prin care

Guvernul se angajează în direcţia sprijinirii integrării sociale a copiilor şi tinerilor
instituţionalizaţi, promovând măsuri de integrare socială;
¾ Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret, ca prim document de programare în
domeniul politicii de tineret, elaborat în conformitate cu Programul Naţional pentru
Aderarea României la UE, (capitolul “Politica în domeniul tineretului”), prevede
masuri speciale pentru aceasta categorie de tineri aflaţi în situaţii de risc de integrare
prin “promovarea de reglementări specifice şi dezvoltarea de programe alternative şi
proiecte specifice de prevenţie şi combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii
numărului de tineri aflaţi în pericol sau în situaţie de marginalizare sau excludere
socială “. Documentul specifică faptul că la aceşti tineri vulnerabilitatea devine mai
accentuată datorită unor elemente specifice (au greutăţi insurmontabile la angajare,
fiind expuşi şomajului; sunt expuşi vagabondajului şi delincvenţei; nu-şi pot găsi o
8
locuinţă personală; sunt adesea victime ale criminalităţii, consumului de droguri, ale
proxenetismului, prostituţiei, pedofiliei etc.; nu au familie şi nici mijloace proprii de
subzistenţă). Obiectivele generale de dezvoltare a PNAT-R sunt subsumate
dezideratului de apropiere de standardele existente în ţările UE referitoare la:
participarea economico-socială a tineretului şi implementarea de măsuri specifice de
combatere a marginalizării şi excluderii sociale a tinerilor.
¾ Programul de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copiilor, lansat de
Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Drepturilor Copilului cuprinde, legat de
problematica grupului ţintă, măsuri pentru „Integrarea socio-profesională a
copiilor/tinerilor din sistemul de protecţie”, prin care se prevede creşterea cu 2000 a
numărului de tineri integraţi socio-profesional. Măsurile vizează: crearea şi
dezvoltarea de practici integrative îmbunătăţirii şanselor acestora de integrare socio-
profesională; dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să faciliteze
dobândirea abilităţilor necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupaţională şi
identificarea unei forme legale de angajare; implementarea standardului minim de
calitate în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind
problematica specifică a copilului/tânărului; gestionarea eficientă a resurselor umane
şi financiare implicate în sistemul de protecţie a copilului;
¾ Planul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAO) lansat de ANOFM
prevede programe specifice pentru grupul ţintă de tineri între 15-24 ani în cadrul
Pilonului nr.1, „Îmbunătăţirea capacităţii de angajare” - Linia directoare 1
„Prevenirea şi combaterea şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă
durată”. Vor fi dezvoltate prin acest Plan programe active de informare şi consiliere
privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. În anul 2002, ANOFM a
derulat un program naţional pentru ocuparea forţei de muncă prin care se prevede
încadrarea în muncă a unui număr de absolvenţi din centrele de plasament cu vârsta
de peste 18 ani. Din numărul planificat de 1020 de tineri s-a reuşit încadrarea la
sfârşitul anului a 613 persoane din această categorie. Programul a continuat şi în anii
următori.
¾ Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2005
întocmit de AMOFM potrivit atribuţiilor ce-i revin din Legea nr. 116/2002 pentru
9
prevenire şi combaterea marginalizării sociale (Programul face parte din Programul

de ocupare a forţei de muncă pe anul 2005, bazat pe proiecţiile pe termen lung din
PNAO). Planul a fost fundamentat pe baza propunerilor venite de la agenţiile de
ocupare a forţei de muncă în urma analizei la nivel local a situaţiei privind piaţa forţei
de muncă şi a posibilităţilor de absorbţie a tinerilor marginalizaţi social. Planul
prevede pentru tinerii care părăsesc instituţiile de protecţie: asigurarea de servicii de
mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere; servicii de consiliere
profesională privind piaţa muncii şi posibilităţile de participare la cursuri de formare
profesională; identificarea angajatorilor de inserţie; Prin acest program se estimează
încadrarea la nivel naţional a 2500 de persoane marginalizate;
¾ Programe de inserţie socială şi profesională pentru tinerii privaţi de libertate (2
penitenciare pentru minori şi tineri şi 3 centre de reeducare) prevăd programe
educaţionale pentru continuarea studiilor la toate nivelele de învăţământ, inclusiv cel
universitar prin învăţământul la distanţă (în anul universitar 2003-2004 au promovat 5
tineri la această formă de învăţământ); educaţie profesională prin cursuri de calificare
şi recalificare recunoscute de MMSSF şi MEC prin diplome la absolvirea lor (cca.
234 de minori şi 151 de tineri beneficiari în anul 2004); programe de terapie
complexă educativă; de acces comunitar şi resocializare; alte programe pentru
reintegrarea socială a tinerilor derulate în parteneriat cu autorităţile locale, ONG-uri
şi Biserică;
¾ CASPIS – Planuri anti sărăcie şi promovarea incluziunii sociale – cuprind măsuri
exprese pentru tinerii post instituţionalizaţi care se referă în principal la asigurarea
unei locuinţe (în apartamente asistate, centre de tranzit, adăposturi temporare,
adăposturi de noapte, etc.) şi asigurarea unui loc de muncă. Majoritatea judeţelor au
prevăzut în planurile lor de măsuri diferite acţiuni de suport pentru incluziunea
socială a acestor categorii de tineri. Din raportul de monitorizare a modului de
implementare a Planurilor judeţene anti-sărăcie şi promovare a incluziunii sociale,
întocmit de CAPIS la sfârşitul anului 2004, rezultă că cele mai multe programe
identificate la nivelul judeţelor s-au dezvoltat în sfera serviciilor de consiliere şi de
pregătire socio-profesională. Acestea sunt desfăşurate fie în centrele specifice de
asistenţă şi sprijin, fie prin planuri individuale de pregătire a acestor tineri. In ceea ce
10
priveşte spaţiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul

adăposturilor, puţine programe fiind de tipul locuinţelor asistate. Pentru integrarea pe
piaţa muncii, programele întreprinse vizează, pe de o parte pregătirea şi formarea
profesională a tinerilor şi pe de altă parte, asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de
muncă. Programele de consiliere şi pregătire socio-profesională sunt de altfel cele
mai răspândite pe ansamblul tuturor programelor menţionate (36 din 82 programe
identificate). Acestea sunt desfăşurate fie în centre specifice de asistenţă şi sprijin, fie
prin planuri individuale de pregătire a tinerilor în instituţii. În privinţa inserţiei
profesionale, programele vizează servicii care includ:4 încheierea contractelor de
solidaritate, angajare în muncă (în 6 judeţe: Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova,
Suceava, Vâlcea); amenajarea de ateliere protejate (în 4 judeţe: Bistriţa Năsăud,
Braşov, Galaţi, Maramureş); medierea între agenţii economici şi tinerii în căutare de
locuri de muncă prin organizarea unor întâlniri între aceştia şi agenţii economici (ex.:
bursa locurilor de muncă în 2 judeţe: Iaşi, Mureş). 5
În raport se subliniată iniţiativa câtorva judeţe (Bistriţa Năsăud, Olt, Prahova) de a
dezvolta programe de formare a tinerilor ca lucrători sociali: instructori de educaţie, asistenţi
sociali comunitari, părinţi sociali şi încadrarea lor în serviciile publice de asistenţă socială. 6
Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeţene, ponderea celor naţionale fiind extrem
de redusă şi vizând angajarea în muncă prin contractele de solidaritate conform Legii nr.116. În
cadrul programelor judeţene, cele mai multe sunt de consiliere şi formare, iar în cadrul
programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adăposturilor temporare.
¾ Strategia Naţionala pentru Persoanele cu Handicap din România si Planul Naţional

de Acţiune pentru perioada 2003 – 2006, elaborate de ANPH şi Experţi desemnaţi de
Guvernul Regatului Olandez, propun modalităţi de reformare a sistemului de protecţie a
persoanelor cu handicap din România , bazat pe evaluarea şi planificarea individuală, pe
restructurarea instituţiilor rezidenţiale, pe crearea de servicii alternative, pe consolidarea
parteneriatului public – privat si pe creşterea competenţelor autorităţilor locale. Acţiunile
principale de implementare a Strategiei vizează: reintegrarea în comunitate a persoanelor
4
Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 2004
5
Exemplele sunt luate din Raport de monitorizare CASPIS, dec. 2004
6
idem
11
cu handicap din instituţiile rezidenţiale sau din familiile care sunt lipsite de mijloace
materiale; promovarea unei participări active a persoanelor cu handicap în societate la
toate nivelurile şi în toate sferele vieţii cotidiene; crearea unui sistem de servicii
comunitare bazate pe standarde şi normative adecvate care să permită persoanelor cu
handicap să ducă o viaţa independentă cu asistarea acestora, la nevoie, de o reţea de
suport alcătuită din oameni calificaţi .
3.2 Cadrul legal şi instituţional
Pentru socializarea tinerilor care părăsesc sistemul, precum şi pentru inserţia lor pe piaţa
muncii legislaţia prevede o serie de responsabilităţi care revin în plan local serviciilor de
asistenţă socială de la nivelul administraţiilor publice locale, direcţiilor judeţene pentru protecţia
drepturilor copilului, direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie, agenţiilor judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă, organizaţiilor neguvernamentale a căror activitate este legată
de protecţia copilului, altor instituţii şi organisme desemnate prin lege.
Cadrul legal care asigură protecţia socială a acestor tineri cuprinde o serie de reglementări
din domeniul asistenţei sociale şi din cel al asigurărilor sociale care oferă diverse prestaţii în
bani, precum şi servicii sociale şi ocupaţionale, inclusiv servicii de suport pentru obţinerea unei
locuinţe.
3.2.1 Cadrul legal şi instituţional din domeniul asistenţei sociale:
Legii nr.705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială reglementează

organizarea, funcţionarea şi finanţarea sistemului naţional de asistenţă socială, categoriile de
beneficiari, tipurile de prestaţii şi servicii oferite de sistem, precum şi atribuţiile administraţiilor
publice locale în acest sens. Totodată, legea încurajează coeziunea socială în vederea realizării
acţiunilor sociale comunitare. Astfel, parteneriatul dintre instituţiile publice şi reprezentanţii
societăţii civile poate fi un bun exemplu pentru punerea în practică a coeziunii sociale în
comunităţile locale.
12
Potrivit atribuţiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de

asistenţă socială, consiliile judeţene şi locale înfiinţează şi organizează prin Hotărârea de Guvern
nr.90/2003 serviciile publice de asistenţă socială. Atribuţiile din lege se completează, prin
această Hotărâre, cu atribuţii noi, în funcţie de caracteristicile sociale ale unităţilor administrativ-
teritoriale. Astfel, serviciile publice de asistenţă socială pot desfăşura activităţi în domeniile
protecţiei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice şi ale oricăror
persoane aflate în nevoie.
Legislaţia în domeniul asistenţei sociale prevede pentru tinerii care au împlinit vârsta de
18 ani şi care părăsesc sistemul de protecţie diverse prestaţii în bani şi servicii sociale după cum
urmează:
- alocaţia de stat pentru copii
- venitul minim garantat;
- ajutoare (burse sociale, ajutoare pentru plata energiei termice pe timp de iarnă,
ajutoare pentru plata cheltuielilor de întreţinere);
- cantina de ajutor social;
- alte beneficii şi servicii sociale
Alocaţia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993, Legea nr. 261/1998) - devenită un
drept universal, această prestaţie se acordă tuturor copiilor, indiferent de venitul părinţilor,
statutul lor social sau rangul copilului în familie. Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind
alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază
de alocaţie de stat şi tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile de învăţământ
liceal, profesional sau superior, organizate în condiţiile legii. Prestaţia se finanţează de la bugetul
de stat.
Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) - venitul minim garantat este o
componentă a sistemului de asistenţă socială şi, totodată, reprezintă o realizare importantă a
procesului de reformă în domeniu. Această prestaţie se întemeiază pe art. 43 din Constituţie prin
care statul se obligă să ia măsuri de protecţie socială pentru cetăţeni prin diverse forme de
asistenţă socială. Scopul pentru care s-a creat această formă de ajutor este de a asigura un venit
minim familiilor sau persoanelor singure, fără venituri sau cu venituri scăzute. Legea extinde
13
câmpul de aplicare şi asupra persoanelor lipsite de venituri şi care nu au domiciliu, precum şi

asupra cuplurilor consensuale şi a soţilor despărţiţi în fapt, care erau excluşi din categoriile de
beneficiari în vechea legislaţie a ajutorului social.
Venitul se acordă pe baza anchetei sociale care verifică încadrarea în condiţiile de acces
la prestaţie şi stabileşte nivelul acesteia. Sumele alocate pentru această prestaţie se suportă din
bugetele locale. Pentru stimularea interesului faţă de căutarea unui loc de muncă persoanele
beneficiare ale venitului minim sunt obligate să se prezinte periodic la oficiile de şomaj, dacă
sunt apte de muncă şi să efectueze, lunar, un număr de 72 de ore de muncă în folosul
comunităţii, pentru persoanele apte de muncă, în vederea integrării pe piaţa muncii (nu au
această obligaţie persoanele care: au în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la
şapte ani; urmează o formă de învăţământ până la împlinirea vârstei de 26 de ani; sunt în
incapacitate de muncă).
Tinerii care beneficiază de ajutoare sociale au dreptul la asistenţă medicală, fără plata
contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate. Contribuţia în aceste cazuri este suportată de
Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei. Ajutoarele sociale nu se impozitează.
Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat în bani, dar şi în natură. De
asemenea, acesta poate fi acordat şi indirect, prin plata cheltuielilor de întreţinere.
Burse sociale pentru studenţi (Legea nr.84/1985, Hotărârea de Guvern nr.690/1997 cu
modificările ulterioare. Bursa socială constă într-o sumă acordată celor care provin din familii
sărace, în cazul în care aceştia nu beneficiază de o bursă de studiu sau de o bursă de merit.
Acordarea bursei este condiţionată de venitul lunar pe membru de familie care nu trebuie să
depăşească 75% din salariul minim pe ţară. Bursa de ajutor social se poate acorda şi ocazional,
la cerere, pentru îmbrăcăminte, studenţilor orfani de ambii părinţi, celor proveniţi din casele de
copii sau din plasament familial. Pentru îmbrăcăminte, bursa de ajutor social se poate acorda de
două ori în decursul unui an universitar. Suma este la nivelul cuantumului lunar al bursei de
ajutor social. Studentele mai pot primi o bursă de ajutor social de maternitate, dacă soţii lor sunt
studenţi, nu realizează venituri sau efectuează stagiul militar obligatoriu. În caz de deces al
unuia dintre soţi studenţii pot primi şi o bursă socială. Finanţarea burselor sociale se realizează
de la bugetul de stat, iar principalul ordonator de credite este Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Cantinele de ajutor social (Legea nr. 208/ 1997) sunt unităţi publice de asistenţă
socială, cu personalitate juridică care funcţionează în subordinea consiliilor locale şi prestează
14
servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale sau
medicale deosebite. De serviciile cantinei de ajutor social pot beneficia tinerii care nu au venituri
sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o singură persoană, luat în
calcul la stabilirea ajutorului social. Serviciile cantinei de ajutor social se adaugă venitului
minim garantat. De masa la cantina de ajutor social beneficiază şi tinerii care revin în familie şi
sunt în întreţinerea acesteia dacă veniturile medii nete lunare pe o persoană în întreţinere sunt
sub nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură luat în calcul la stabilirea ajutorului
social şi dacă urmează cursurile de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţiile
legii, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 25 (26) ani; Persoanele care
realizează venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la
stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei
contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor stabilit pentru
perioada respectivă.
Cantinele de ajutor social prestează după caz, următoarele servicii sociale persoanelor
îndreptăţite: două mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană
prevăzută de reglementările legale; aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei, cu produse
agroalimentare de bază, la preţurile la care acestea au fost achiziţionate; transport gratuit, pentru
persoanele care beneficiază de aprobare pentru distribuirea hranei la domiciliu; pregătirea şi
distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii deosebite.
Pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Guvernul a emis Legea
nr.116/2002 prin care se asigură “garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la
drepturi elementare şi fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuinţă, la
asistenţă socială, la educaţie, precum şi instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a
marginalizării sociale”.
Marginalizarea socială, în înţelesul legii, este definită “prin poziţia socială periferică, de
izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaţionale
şi comunicaţionale ale colectivităţii; ea se manifestă prin absenţa unui minimum de condiţii
sociale de viaţă.” Nivelul venitului până la care o persoană este considerată marginalizată, se
stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, înaintea depunerii în Parlament a Legii bugetului de
stat. Consiliile locale au obligaţia, potrivit acestei legi, să identifice persoanele şi familiile care
se găsesc în această situaţie şi să stabilească măsurile necesare pentru prevenirea marginalizării
15
lor sociale, în principal, asigurarea accesului la o locuinţă şi la serviciile publice de strictă

necesitate (apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare, etc.)
Sarcina de urmărire a modului de aplicare a prevederilor Legii nr.116/2002 revine
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei care a înfiinţat un compartiment special
însărcinat cu supravegherea realizării măsurilor prevăzute pentru combaterea marginalizării
sociale.
Pentru realizarea obiectivelor prevăzute de lege sunt mobilizate instituţiile centrale şi
locale cu atribuţii în domeniu: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, consiliile
judeţene şi locale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă(ANOFM) va oferi tinerilor cu
vârste între 16 şi 25 ani, aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale,
servicii de mediere7 şi consiliere profesională. În scopul integrării sau reintegrării acestor tineri
în muncă, ANOFM-ului îi revine sarcina de a-i plasa în muncă, la agenţii economici avizaţi de
agenţie, pe baza unui contract de solidaritate8. În baza contractului de solidaritate, angajatorul
încheie cu tânărul un contract individual de muncă pe o perioadă determinată, care va fi egală cu
cea a contractului de solidaritate. În baza unei convenţii încheiate între angajator şi Agenţie,
salariul de bază al tânărului este suportat de aceasta din urmă.9
Aceste măsuri se adresează următoarelor categorii de tineri:
¾ proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire:
¾ singuri, cu copii în întreţinere;
¾ familişti cu copii în întreţinere;
¾ familişti fără copii în întreţinere;
¾ familişti care au executat pedepse privative de libertate;
¾ alte categorii de tineri aflaţi în dificultate.
7
Serviciile de mediere şi consiliere sunt furnizate de personalul specializat din cadrul Agenţiei care va întocmi şi un plan individual
de mediere
8
Contractul de solidaritate poate fi încheiat între tânărul beneficiar şi Agenţie pe o durată de până la doi ani, dar nu mai puţin de un
an.
9
Salariul de bază lunar al tânărului, suportat din fondurile Agenţiei, nu poate depăşi 75% din câştigul salarial mediu net pe
economie, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă la data încetării contractului de solidaritate, tânărul va fi angajat cu
contract pe durată nedeterminată, Agenţia va rambursa angajatorului pentru acesta, lunar, pe o perioadă de doi ani, 50% din
indemnizaţia de şomaj pe care el ar fi primit-o dacă ar fi fost disponibilizat. Vârsta până la care tânărul va putea beneficia de
această facilitate este de 25 ani.
16
Consiliilor judeţene şi Consiliului general al municipiului Bucureşti le revine sarcina de a

facilita accesul la o locuinţă al persoanelor marginalizate. Sunt luate în considerare persoanele cu
vârste de până la 35 ani care nu au o locuinţă şi se află în imposibilitate de a şi-o cumpăra cu
forţe proprii. În ajutorul lor, consiliile judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti vor
suporta, potrivit prevederilor legii, integral valoarea estimată a avansului ce urmează să fie plătit
pentru dobândirea unei locuinţe sau pentru plata chiriei pentru o perioadă de până la trei ani,
pentru o locuinţă închiriată.10
Această măsură are în vedere următoarele categorii de persoane defavorizate:
¾ tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire;
¾ familişti în vârstă de până la 35 ani cu copii în întreţinere;
¾ familişti în vârstă de până la 35 ani fără copii în întreţinere;
¾ alte persoane în vârstă de până la 35 ani.
Consiliile locale au sarcina de a asigura condiţii pentru accesul persoanelor

marginalizate, care au dreptul la venitul minim garantat, la toate formele de asistenţă a sănătăţii
şi pot organiza servicii de asistenţă socială în care aceste persoane să fie îngrijite până la
reinserţia lor socială.
Cheltuielile pentru serviciile de asistenţă medicală curativă şi de urgenţă sunt suportate
din bugetul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata unei contribuţii din partea acestor categorii
de persoane. Finanţarea măsurilor pentru combaterea marginalizării sociale se realizează din
bugetele locale şi de la bugetul de stat.
3.2.2 Legislaţia din domeniul ocupării forţei de muncă

Ocuparea este cea mai bună protecţie contra excluziunii sociale. În acest sens, o
contribuţie importanţă o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de
ocupare este cu atât mai importantă cu cât amploarea fenomenelor de marginalizare şi excludere
socială este mai mare. Tipurile de servicii publice furnizate de către ANOFM şi instituţiile sale
descentralizate au ca scop creşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de
muncă. Serviciile publice de ocupare se încadrează în măsurile active de ocupare prin care se
10
Valoarea avansului se stabileşte la începutul fiecărui an de către consiliul judeţean, respectiv Consiliul general al municipiului
Bucureşti, în funcţie de prevederile actelor normative care reglementează construcţia de locuinţe şi poate fi ajustată periodic în
funcţie de preţurile de consum sau, după caz, în funcţie de costurile unei locuinţe.
17
urmăreşte inserţia şomerilor pe piaţa forţei de muncă prin diverse acţiuni de formare, calificare şi
recalificare a şomerilor. Măsurile active de ocupare sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Potrivit legislaţiei, şomerii, respectiv persoanele apte de muncă care nu pot fi încadrate
pe piaţa muncii din lipsă de locuri de muncă disponibile, corespunzătoare pregătirii lor,
beneficiază de prestaţii şi servicii de protecţie socială.
Unele servicii au un caracter personalizat şi sunt oferite în cadrul agenţiilor de ocupare,
care deţin monopolul pe piaţa serviciilor de ocupare, altele sunt oferite indirect prin diverse
programe de stimulare a angajatorilor în vederea angajării persoanelor aflate în şomaj.
O serie de servicii vizează categoria persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii (şomerii
de lungă durată, persoanele cu handicap, femeile care se reîntorc pe piaţa muncii după creşterea
copiilor, rromii, tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi trebuie să părăsească instituţiile de
ocrotire, lucrătorii vârstnici, persoanele ieşite din detenţie) .
Serviciile publice de ocupare personalizate urmăresc:
• informarea şi consilierea profesională;
• medierea muncii;
• formarea profesională;
• oferirea de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente
sau pentru iniţierea unei afaceri;
• completarea veniturilor salariale ale angajaţilor;
• stimularea mobilităţii forţei de muncă.
Prin aceste servicii, tinerii cu vârste între 16 şi 25 de ani aflaţi în dificultate vor beneficia de de
acompaniament social menit să faciliteze accesul acestora la un loc de muncă.
În paralel cu serviciile publice personalizate care urmăresc prin acţiuni directe creşterea
ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă, sunt puse în aplicare măsuri şi servicii
indirecte pentru stimularea încadrării în muncă a şomerilor prin programe care au ca scop
stimularea angajatorilor pentru includerea în ocupare a acestor categorii de persoane.
Măsurile se realizează prin:
• subvenţionarea locurilor de muncă;
• acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de
muncă;
18
• acordarea unor facilităţi.

În domeniul construcţiei de locuinţe, legislaţia prevede construcţia de locuinţe pentru tineri
şi familiile lor, care să le fie atribuite în proprietate sau închiriere în condiţiile pieţei. În nomele
metodologice de aplicare a Legii nr.152/1998, aprobate prin H.G. nr. 962/2001, modificată si
completată prin H.G. nr. 1396/2002, se prevede că pot beneficia de o locuinţă construită prin
programul de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, persoanele în vârstă de până la 35 de ani.
Programul se adreseaza tinerilor care nu îşi permit să cumpere un apartament sau să închirieze o
locuintă de pe piata liberă. Blocurile construite de ANL au 3-4 etaje şi sunt împărţite in
garsoniere şi apartamente cu 2 sau 3 camere. Au prioritate în repartizarea unei locuinţe tinerii
proveniţi din casele de ocrotire socială, care au împlinit vârsta de 18 ani, şi solicitanţii care au
adoptat şi/sau adoptă copii din casele de ocrotire socială.
3.2.3 Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi

ocupaţionale pentru tinerii aflaţi în dificultate a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii
ani. Menţionăm în acest sens şi aportul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei care
a dezvoltat şi îmbunătăţit cadrul legal pentru funcţionarea şi finanţarea serviciilor sociale în
favoarea categoriilor de populaţie defavorizată. Menţionam în acest sens Legea nr. 34/1998
privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică,
care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială prin care se stimulează funcţionarea
serviciilor sociale comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale.
Conturarea cadrului legal pentru organizarea şi finanţarea serviciilor sociale, precum şi
reglementarea condiţiilor de furnizare a acestora şi de acreditare a furnizorilor de servicii sociale
s-a realizat prin Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G: nr. 68/2003.
Potrivit legii, serviciile sociale se organizează la nivel comunitar în funcţie de nevoile
existente în plan local şi sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale care pot fi persoane fizice,
juridice, publice sau private. Serviciile sociale pot fi furnizate şi în sistem integrat prin asocierea
altor servicii la serviciile sociale, precum serviciile medicale, educaţionale, de ocupare în muncă.
Pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială un rol important îl au serviciile cu
caracter primar care includ: activităţi de identificare a nevoii sociale individuale, activităţi de
informare despre drepturi şi obligaţii; măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză; măsuri şi acţiuni de
19
sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; activităţi şi servicii de

consiliere; măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan social pentru
încurajarea participării şi solidarităţii sociale; orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune socială. Pentru tinerii cu handicap se organizează potrivit legii
serviciile sociale specializate, de recuperare şi reabilitare, reinserţie socială şi profesională.
Potrivit Programului de Guvernare, se prevede ca până în anul 2008, aproximativ 45%
din actualele servicii sociale pentru copii şi tineri să fie contractate de către organizaţiile
neguvernamentale.
Între organizaţiile neguvernamentale care au derulat cu succes proiecte pentru tinerii care
părăsesc sistemul de protecţie menţionam proiectul „Apartamente 7 sociale” derulat de
Fundaţia « Parada », „Învăţ să trăiesc independent” derulat de asociaţia « Salvaţi copii »,
„Orientare pentru viaţă” şi „Grup de tip familial” derulate de Fundaţia « Pestalozzi », „Locuinţe
pentru tinerii instituţionalizaţi” derulat de asociaţia « SOS satele copiilor », asociaţia « Hrăniţi
copiii », „Sanda, Laura şi Dinu” care se adresează persoanelor cu handicap, derulat de Fundaţia
“Pentru Voi”, jud. Timiş, „Reintegrarea Socială a Tinerilor Proveniţi din Centrele de Plasament”
– program derulat de organizaţia Feed the Children – România, program finanţat de USAID, .
Proiectele au avut ca principale obiective inserţia socială şi profesională a tinerilor şi dezvoltarea
deprinderilor de viaţa independentă.
20
4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de

catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1
Anexa 1 a fost construita in scopul colectarii de date privind tinerii din sistemul de
protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Lipsa coerentei in completare ne-a obligat sa nu
intervenim prea mult in aranjamentul informatiilor colectate, intrucat nu am vrut sa alteram
continutul informatiilor respective. Este cazul variabilei care se refera la « tipul de protectie » de
care beneficiaza grupul tinta, dar si a variabilei « pregatire profesionala ». Intrucat colectarea
datelor din teritoriu nu s-a realizat in baza unor instructiuni precise, am ales sa redam datele
referitoare la tipul de protectie asa cum au fost ele colectate din teritoriu, pentru a nu perturba
informatia continuta de datele transmise.
De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia « varsta-nivel educational » nu este
conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere
educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Exista cazuri, asa cum se va vedea din datele
de mai jos, in care tinerii se afla inca la nivel de invatamant primar, sau parcurg cursuri de
alfabetizare, etc. Trebuie sa precizam faptul ca nu toti tinerii care, in ciuda varstei, inca se afla la
un nivel educational scazut, sufera de un anumit grad de handicap. De asemenea, in ceea ce
priveste variabila « handicap », am ales sa oferim o analiza statistica doar a numarului de copii
cu deficiente, deaorece datele din teritoriu nu au fost completate uniform si prin urmare nu au
putut fi postcodificate si prelucrate corespunzator, in functie de gradul de handicap.
Variabila «profesie/calificare» ofera in analiza de mai jos informatii care vor fi luate in
considerare doar ca trend/tendinta, intrucat datele din teritoriu nu au fost complete referitor la
aceasta variabila. De asemenea, au existat numeroase cazuri in care au lipsit informatii legate de
nivelul educational, respectiv de clasa/anul de studiu al tinerilor din sistemul de protectie.
Oferim mai jos rezultatele analizelor statistice realizate pentru fiecare regiune/judet in
parte. La final vom trage cateva concluzii generale privind datele culese din teritoriu conform
Anexei 1.
21
4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Centru, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din
raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem
spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1239 de copii/tineri care se afla in
sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Sibiu
(27,2%), iar cei mai putini in judetul Covasna (7,2%).
JUDET Frecvente Procente
Alba 252 20,3
Brasov 121 9,8
Covasna 89 7,2
Harghita 238 19,2
Mures 202 16,3
Sibiu 337 27,2
Total 1239 100,0
Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care
beneficiaza in fiecare judet din regiune.
Judet Tip protectie Frecvente Procente
Alba parteneriat public-privat/casuta 24 9,5
Plasament OPA 21 8,3
privat/casuta 8 3,2
public/AMP 6 2,4
public/apartament 10 4,0
public/casuta 34 13,5
public/centru de plasament 149 59,1
Total 252 100,0
Brasov Plasament OPA 114 94,2
C.P.C. 7 5,8
Total 121 100,0
Covasna Incredintare 7 7,9
Plasament 82 92,1
Total 89 100,0
Harghita Plasament 49 20,6
AMP 20 8,4
C.P.F.- apartament 20 8,4
C.P.F.- casa 25 10,5
centrul de plasament clasic 26 10,9
22
CPF 77 32,4
Plasament la CP (clasic) pentru copii cu 10 4,2
handicap
Rezidential 11 4,6
Total 238 100,0
Mures centrul de plasament clasic 20 9,9
Casa de tip familial 14 6,9
Centru clasic 60 29,7
centru de plasament 30 14,9
Plasament familial 78 38,6
Total 202 100,0
Sibiu centru de plasament 229 68,0
OPA 108 32,0
Total 337 100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in toate
judetele aferente regiunii de dezvoltare Centru majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt
de sex masculin.
250
191
200
143 130 146
150
109 108 107
95
100
68
53 58
50 31
0
Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu
SEX F SEX M
Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete
precum Sibiu, Mures, Harghita, Brasov, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de
handicap este mult mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de
protectie. Singurul judet in care proportia este inversa, este judetul Alba.
23
350
290
300
250
200 176
146 150
150
106 102
100 62
54 52 47
35
50 19
0
HANDICAP da HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat
sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu
ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti
decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de
protectie.
400
337
350
300
250
191 181
200 164
150 112
88 85
100
47
50 9 21
4
0
SPRIJIN da SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din
regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
24
JUDET VARSTA Total

14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani
Alba 46 57 53 57 39 252
Brasov 41 27 27 16 10 121
Covasna 7 27 16 29 10 89
Harghita 35 52 48 73 30 238
Mures 21 48 47 57 29 202
Sibiu 60 55 69 82 71 337
Total 210 266 260 314 189 1239
Judetul Alba are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de
« invatamant primar ». De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de
deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos
prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
Nivel educational CLASA Frecvente Procente
Invatamant primar a II-a 1 10,0
a III-a 2 20,0
a IV-a 2 20,0
clasa I 5 50,0
Total 10 100,0
Invatamant gimnazial a V-a 14 9,2
a VI-a 32 20,9
a VII-a 52 34,0
a VIII-a 55 35,9
Total 153 100,0
Invatamant profesional absolvent 2 2,5
an I 38 48,1
an II 29 36,7
an III 10 12,7
Total 79 100,0
Invatamant liceal a IX-a 4 40,0
a X-a 2 20,0
a XI-a 4 40,0
Total 10 100,0
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au
dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din
tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala
25
(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Alba,
cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « confectii »,
« tamplarie » si « lacatuserie ».
PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente
NR/NC 175 69,4
agricol 5 2,0
barman ospatar 1 0,4
brutar patiser 1 0,4
ceramica 2 0,8
comert 2 0,8
confectii 18 7,1
constructii 3 1,2
electromecanic 1 0,4
industrial 1 0,4
industrie usoara 1 0,4
lacatuserie 9 3,6
marochinerie 1 0,4
mecanica 5 2,0
pedagogic 1 0,4
pielarie 1 0,4
stiintele naturii 1 0,4
tamplarie 15 6,0
tehnician electronist 1 0,4
textile-pielarie 2 0,8
turism-alimentatie 1 0,4
zugrav-vopsitor 5 2,0
Total 252 100
Judetul Brasov se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Centru, are cei
mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational liceul. Exista insa si cazuri de tineri care
nu sunt scolarizati sau care urmeaza programe speciale de terapie. Situatia acestora este prezenta
in tabelul de mai jos.
Invatamant primar a IV-a 2 100,0
a VI-a 6 16,2
a VII-a 4 10,8
a VIII-a 5 13,5
26
nespecificat 21 56,8
Total 37 100,0
Invatamant profesional nespecificat 6 50,0
an I 1 8,3
an II 3 25,0
an III 2 16,7
Total 12 100,0
Invatamant liceal nespecificat 48 94,1
a IX-a 2 3,9
a XI-a 1 2,0
Total 51 100,0
alte cazuri urmeaza programe de terapie 1 6,7
complexa si integrata in cadrul
centrului
urmeaza programe de terapie 14 93,3
ocupationala
Total 15 100,0
nescolarizat Total 4 100,0
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se
observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « alimentatiei
publice/industrie alimentara ».
NR/NC 60 49,6
alimentatie publica 15 12,4
comert 2 1,7
constructii 1 0,8
electrician 1 0,8
industrie alimentara 7 5,8
mecanica 9 7,4
silvic 2 1,7
tamplarie 2 1,7
urmeaza programe de terapie 14 11,6
ocupationala
Total 121 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Covasna, cei mai multi dintre tineri, asa cum
ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 7 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-a specificat fie
27
nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Necompletat NR/NC 3 100
Invatamant primar a III-a 1 25
a IV-a 3 75
Total 4 100
a VI-a 6 19,4
a VII-a 3 9,7
a VIII-a 9 29,0
Nespecificat 9 29,0
Total 31 100
Invatamant profesional Total 21 100
Invatamant liceal Nespecificat 7 70
a IX-a 2 20
a X-a 1 10
Total 10 100
alte cazuri Total 13 100
nescolarizat Total 7 100
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie

la nivelul judetului Covasna, nu ni s-au furnizat date care sa ne permita prezentarea unei astfel de
situatii.
Judetul Harghita are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si
in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau
clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.
Invatamant primar nespecificat 2 40
a IV-a 3 60
Total 5 100
a VI-a 5 4,3
a VII-a 13 11,2
a VIII-a 15 12,9
Total 116 100
28
an I 12 17,1
an II 4 5,7
an III 1 1,4
Total 70 100
a IX-a 5 17,9
a X-a 3 10,7
a XI-a 1 3,6
a XII-a 1 3,6
Total 28 100
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului

Harghita, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat
catre sectorul « confectii » (textile, pielarie, etc), apoi catre « tamplarie » si « mecanica ».
NR/NC 160 67,2
agricol 2 0,8
barman ospatar 1 0,4
bucatar 2 0,8
canto 1 0,4
cofetar 2 0,8
comert 1 0,4
confectii 11 4,6
constructii 1 0,4
contabilitate 3 1,3
dulgher parchetar 2 0,8
ecologie 1 0,4
electrician 1 0,4
estetica si igiena corpului 2 0,8
uman
hotelier 1 0,4
informatica 1 0,4
instalator 1 0,4
lacatuserie 1 0,4
mecanica 7 2,9
ospatar 1 0,4
padurar 1 0,4
prelucrarea lemnului 3 1,3
protectia mediului 1 0,4
tamplarie 9 3,8
29
tapiter 1 0,4
teologie 2 0,8
textil 11 4,6
tinichigiu 2 0,8
turistim 3 1,3
Total 238 100
Judetul Mures se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar profesional. Exista insa un numar de 78 de cazuri in care nu a fost
specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
Invatamant primar a IV-a 5 100
a VI-a 6 16,2
a VII-a 11 29,7
a VIII-a 15 40,5
Nespecificat 1 2,7
Total 37 100
Invatamant profesional Nespecificat 1 1,6
an I 26 40,6
an II 27 42,2
an III 10 15,6
Total 64 100
a X-a 9 50
a XI-a 1 5,6
Total 18 100
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este deloc elocventa la
nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos situatia celor care au completat campul referitor la
pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.
NR/NC 192 95,0
agricol 3 1,5
ceramica 1 0,5
comert 2 1,0
confectii 1 0,5
contabilitate 1 0,5
economic 2 1,0
Total 202 100
30
In Judetul Sibiu cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul
colectarii datelor invatamantul gimnazial. Exista insa si 64 de cazuri despre care nu stim ce
forma de invatamant urmeaza sau daca urmeaza vreo forma de invatamant.
Necompletat NR/NR 64 100,0
Invatamant primar a III-a 2 33,3
a IV-a 3 50,0
clasa I 1 16,7
Total 6 100,0
a VI-a 24 16,0
a VII-a 34 22,7
a VIII-a 48 32,0
Nespecificat 34 22,7
Total 150 100,0
Invatamant profesional Absolvent 1 1,3
an I 66 84,6
an II 11 14,1
Total 78 100,0
a X-a 13 44,8
a XI-a 7 24,1
a XII-a 5 17,2
Total 29 100,0
abandon scolar abandon scolar 1 100,0
alte cazuri Invatamant special 3 33,3
deficiente de auz
Invatamant special 6 66,7
nevazatori
Total 9 100,0
Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele
de invatamant mai sus mentionate. Si in cazul acestui judet au fost mentionate in foarte putine
cazuri si pregatirea profesionala/calificarea pe care o dobandesc in special absolventii
invatamantului profesional.
31

NR/NR 299 88,7
C.F.R. 6 1,8
confectii 10 3,0
constructii 5 1,5
electrician 1 0,3
informatica 2 0,6
mecanica 1 0,3
pedagogic 1 0,3
telecomunicatii 1 0,3
textil 6 1,8
zidar 1 0,3
Total 337 100
4.1.2. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Est, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul
Vaslui. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din
teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 2947 de copii/tineri
care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum
reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de
departe in judetul Iasi (44,7%), iar cei mai putini in judetul Neamt (5,5%).
Bacau 638 21,6
Botosani 397 13,5
Iasi 1317 44,7
Neamt 162 5,5
Suceava 433 14,7
Total 2947 100
Judet Tip protectie Frecvente Procente
Bacau Apartament 30 4,7
Casuta 53 8,3
Cp clasic 231 36,2
INCREDINTARE AMP 5 0,8
32
INCREDINTARE FAMILIE 12 1,9

INCREDINTARE RUDE 14 2,2
OPA 27 4,2
OPA apartament 3 0,5
OPA casuta 54 8,5
OPA clasic 24 3,8
PLASAMENT AMP 32 5
PLASAMENT FAMILIE 16 2,5
PLASAMENT RUDE 123 19,3
TUTELA 14 2,2
Total 638 100
Botosani Cp clasic 1 0,3
Centrul de plasament-clasic O.P.A. 28 7,1
AMP a SPS 48 12,1
C.P. - a SPS 137 34,6
Casa de tip familal -a SPS 5 1,3
Casa rurala - a SPS 25 6,3
Centru de recuperare pentru copii cu handicap a SPS 39 9,8
Complex de apartamente - a SPS 92 23,2
Modul familial O.P.A. 8 2
Modulul de tip familial - a SPS 14 3,6
Total 397 100
Iasi OPA 1 0,1
Casuta de tip familial – privat 15 1,1
Centru de plasament privat 48 3,6
CP public 1023 77,7
Plasament asistenta maternala 230 17,5
Total 1317 100
Neamt OPA 10 6,2
AMP 15 9,3
CASA TIP FAMILIAL 5 3,1
SPS – APARTAMENTE 32 19,7
SPS 100 61,7
Total 162 100
Suceava Apartament 1 0,2
AMP 71 16,4
Casuta (OPA) 4 0,9
Casuta (SPS) 65 15
CP(OPA) clasic 61 14,1
CP(SPS) clasic 224 51,7
Plasament 7 1,6
Total 433 100
33
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista
diferente majore intre sexe. Singurul judet in care exista mai multi tineri decat tinere in sistemul
de protectie este judetul Iasi.
800 742
700
575
600
500
400 315 323
300 224 222 211
173
200
85 77
100
0
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava
SEX F SEX M

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul
Iasi numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu
numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Neamt exista doar 3
cazuri de tineri cu deficiente.
800
700 645 672
600
475
500
400
281
300 245
163 159 188
200 116
100 3
0

34
protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin
din partea familiei este judetul Iasi, judetul care de altfel este cel care are si cel mai mare numar
de tineri in sistemul de protectie la nivel de regiune, dar si la nivelul intregii tari.
900 834
800
700
568
600
483
500
400 318 348
300
200 131
70 79 85
100 31
0
regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET VARSTA Total
Bacau 125 133 135 165 80 638
Botosani 69 69 108 82 69 397
Iasi 201 264 314 316 222 1317
Neamt 32 35 40 35 20 162
Suceava 89 88 107 97 52 433
Total 516 589 704 695 443 2947
Judetul Bacau are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi tineri elevi la gimnaziu (308 tineri). De mentionat ar fi
faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant
al nivelului educational. Exista 69 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta
unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
sistem in functie de variabila nivel educational.
35
NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

Necompletat NR/NC 69 100,0
a III-a 7 21,9
a IV-a 17 53,1
clasa I 6 18,8
Total 32 100,0
a VI-a 25 8,1
a VII-a 52 16,9
a VIII-a 100 32,5
Absolvent 40 13,0
Total 308 100,0
an I 33 35,5
an II 12 12,9
Total 93 100,0
Invatamant liceal Nespecificat 6 5,2
a IX-a 32 27,8
a X-a 48 41,7
a XI-a 21 18,3
a XII-a 8 7,0
Total 115 100,0
abandon scolar Total 9 100,0
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul
Bacau, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « mecanica »,
« confectii » si « tamplarie ».
NR/NC 575 90,1
arte plastice 1 0,2
confectii 9 1,4
36
constructii 1 0,2
dulgher 1 0,2
electrician 3 0,5
industria alimentara 2 0,3
industria lemnului 1 0,2
instalator 4 0,6
mecanica 28 4,4
tamplarie 5 0,8
zugrav 5 0,8
Total 638 100
Judetul Botosani se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est,
are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul profesional. De
asemenea, de remarcat ar fi faptul ca tot raportat la intregul regiunii Nord-Est, in judetul
Botosani exista cei mai putini elevi inscrisi in invatamantul primar. Exista insa si cazuri de tineri
care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de
mai jos.
a III-a 4 36,4
a IV-a 6 54,5
Total 11 100,0
a VI-a 26 15,9
a VII-a 47 28,7
a VIII-a 68 41,5
absolvent 6 3,7
nespecificat 1 0,6
Total 164 100,0
an I 76 49,0
an II 57 36,8
an III 20 12,9
Total 155 100,0
a X-a 6 31,6
a XI-a 5 26,3
Total 19 100,0
abandon scolar abandon scolar 2 100,0
37
alte cazuri Invatamant la 3 75,0

domiciliu
Scoala de 1 25,0
reeducare
Total 4 100
nescolarizat nescolarizat 41 100
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul
« confectiilor ».
NR/NC 297 74,8
agricol 1 0,3
arte plastice 1 0,3
bucatar 8 2,0
coafor-frizer 3 0,8
coafura frizerie 1 0,3
cofetar-patiser 1 0,3
confectii 42 10,6
constructii 10 2,5
electrotehnic 2 0,5
instalator 2 0,5
lacatuserie 1 0,3
mecanica 3 0,8
ospatar 3 0,8
seminar teologic 3 0,8
sticlar 2 0,5
tamplarie 7 1,8
tinichigerie 6 1,5
zidarie 1 0,3
Total 397 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Iasi, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne
arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 70 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-au specificat
38
clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de

Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

a III-a 6 15,4
a IV-a 24 61,5
Absolvent 1 2,6
clasa I 2 5,1
Total 39 100,0
Invatamant gimnazial Absolvent 2 0,3
a V-a 65 9,8
a VI-a 136 20,6
a VII-a 204 30,9
a VIII-a 242 36,6
nespecificat 11 1,7
Repetent 1 0,2
Total 661 100,0
nespecificat 4 1,1
an I 179 50,9
an II 94 26,7
an III 67 19,0
an IV 6 1,7
Total 352 100,0
a X-a 47 30,7
a XI-a 26 17,0
a XII-a 2 1,3
Total 153 100,0
nescolarizat nescolarizat 70 100,0

la nivelul judetului Iasi, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut
sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul « confectii », urmati apoi de alte
sectoare precum « constructii », « tamplarie » si « turism ».
39

NR/NC 981 74,5
agent comercial feroviar 2 0,2
Agricol 3 0,2
bucatar-patiser 4 0,3
Bucatar 1 0,1
coafor-frizer 6 0,5
cofetar patiser 1 0,1
Comert 7 0,5
Confectii 89 6,8
Constructii 32 2,4
crestere animale 5 0,4
Electrician 1 0,1
Electromecanic 12 0,9
Electrotehnic 1 0,1
faiantar-mozaicar 1 0,1
Horticultura 5 0,4
Instalator 14 1,1
Lacatuserie 17 1,3
Legumicultura 6 0,5
Mecanica 10 0,8
Panificatie 1 0,1
Pantofar 5 0,4
Patiser 4 0,3
Sudor 1 0,1
Tamplarie 33 2,5
Tapiter 1 0,1
Tehnic 3 0,2
tehnici tipografice 6 0,5
tehnician designer 1 0,1
textile pielarie 4 0,3
Tinichigerie 15 1,1
Turism 24 1,8
Zidarie 9 0,7
Zugrav 6 0,5
Total 1317 100
40
Judetul Neamt are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Nu
exista in judetul Neamt, pe grupa de varsta studiata (14-18 ani), tineri inscrisi in invatamantul
primar. Exista insa un numar de 5 tineri nescolarizati in judetul in cauza.
a VI-a 20 23,5
a VII-a 21 24,7
a VIII-a 41 48,2
Total 85 100,0
Invatamant profesional an I 28 58,3
an II 13 27,1
an III 7 14,6
Total 48 100,0
a X-a 8 33,3
a XI-a 6 25,0
a XII-a 2 8,3
Total 24 100,0

Neamt, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila
de studiu.
Judetul Suceava se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 35 de cazuri in care nu a fost specificat
nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
Necompletat NC/NR 35 100,0
a III-a 2 10,5
a IV-a 7 36,8
clasa I 8 42,1
Total 19 100,0
a VI-a 26 13,1
a VII-a 60 30,2
a VIII-a 97 48,7
Total 199 100,0
41

an I 47 39,2
an II 38 31,7
an III 22 18,3
Nespecificat 2 1,7
Total 120 100,0
a X-a 17 32,7
a XI-a 6 11,5
a XII-a 10 19,2
Total 52 100,0
Invatamant universitar an I 2 100,0
domiciliu
Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor
care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul “confectii”,
apoi in alte sectoare precum “tamplarie” sau “industrie alimentara”.
NR/NC 313 72,3
dulgher parchetar 1 0,2
mozaicar faiantar 1 0,2
agronomie 1 0,2
agroturism 1 0,2
brutar 6 1,4
cofetar-patiser 12 2,8
comert 1 0,2
confectii 40 9,2
crestere animale 1 0,2
dulgher 1 0,2
lacatuserie 2 0,5
mecanica 14 3,2
ospatar 1 0,2
pantofar 1 0,2
tamplarie 17 3,9
turism 1 0,2
Total 433 100
42
4.1.3. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Vest, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din
raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem
spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1553 de copii/tineri care se afla in
sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Bihor
(30,7%), iar cei mai putini in judetul Bistrita Nasaud (5,5%).
Bihor 476 30,7
Bistrita Nasaud 85 5,5
Cluj 279 18,0
Maramures 374 24,1
Satu Mare 147 9,5
Salaj 192 12,4
Total 1553 100
JUDET Tip protectie Frecvente Procente
Bihor Centru Plasament 357 75,0
Încredintare a.m.p. 18 3,8
OPA 95 20,0
Plasament a.m.p. 6 1,3
Total 476 100,0
Bistrita Centru Plasament 85 100,0
Nasaud
Cluj incredintare in casa de tip familial 12 4,3
incredintare in centru de plasament clasic 33 11,8
incredintare in centru de plasament pentru copiii cu handicap 16 5,7
incredintare in centru de primire in regim de urgenta 2 0,7
incredintare la AMP 4 1,4
incredintare la casa de tip familial 1 0,4
plasament in casa de tip familial 22 7,9
plasament in centru de plasament 20 7,2
plasament in centru de plasament clasic 99 35,5
plasament in centru de plasament pentru copiii cu handicap 27 9,7
43
plasament in centru de primire in regim de urgenta 8 2,9

plasament in centru de recuperare pentru copii cu handicap 1 0,4
sever
plasament la AMP 2 0,7
plasament la casa de tip familial 21 7,5
scolarizare internat in centru de plasament 11 3,9
Total 279 100,0
Maramures casa de tip familial 176 47,1
centru de plasament clasic 194 51,9
serviciu de tip rezidential 4 1,1
Total 374 100,0
Satu Mare Centru Plasament 5 3,4
casa de tip familial 9 6,1
CASUTA 24 16,3
Centru de plasment de tip familial 20 13,6
CENTRU DE ZI 12 8,2
CP(sistem rezidential ) 29 19,7
CSC Zalau 27 18,4
PLASAMENT 21 14,3
Total 147 100,0
CPC-ap 83 43,2
CPC-clasic 71 37,0
CPC-OPA 5 2,6
CTF 33 17,2
Total 192 100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in judete
precum Bihor si Salaj majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt de sex masculin, in
vreme ce in judete precum Maramures sau Satu Mare este mai mare proportia tinerelor. In
ambele cazuri insa, diferentele nu sunt semnificative.
300 258
250 218
193 181
200
140 139
150 121
100 80 67 71
41 44
50
0
Bihor Bistrita Cluj Maramures Satu Mare Salaj
Nasaud
SEX F SEX M
44

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete
precum Maramures si Bihor, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este
mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Exista insa la
nivel de regiune si judete in care proportia este inversa. Este cazul judetelor Bistrita Nasaud,
Cluj, Salaj si Satu Mare.
300
244232
250 218
200 173
156
150 135
106
100 72 80
67 57
50 13
0
Nasaud

sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta.
Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati
sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total
fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. De remarcat insa ar fi judetul Maramures,
unde posibilitatile de sprijin din partea familiei sunt mai sporite.
45
500 474
450
400
350
300
250 222 204
170 180
200 144
150
100 64 57
50 2 21 3 12
0
Nasaud
regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET VARSTA Total
Bihor 83 95 123 116 59 476
Bistrita 10 19 27 29 85
Nasaud
Cluj 51 50 74 71 33 279
Maramures 53 71 96 104 50 374
Satu Mare 24 29 34 36 24 147
Salaj 39 51 56 46 192
Total 260 315 410 402 166 1553
Judetul Bihor are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de
« invatamant primar ». De asemenea, in judetul Bihor ar fi de remarcat faptul ca exista cel mai
mare numar de 80 de tineri nescolarizati. De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip
sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de
mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
a III-a 43 70,5
a IV-a 12 19,7
46
clasa I 1 1,6
nespecificat 2 3,3
Total 61 100,0
Invatamant gimnazial nespecificat 2 0,9
a VII-a 64 30,0
a V-a 36 16,9
a VI-a 38 17,8
a VIII-a 73 34,3
Total 213 100,0
an I 35 45,5
an II 17 22,1
an III 13 16,9
an IV 1 1,3
Total 77 100,0
a X-a 23 52,3
a XI-a 4 9,1
a XII-a 1 2,3
Total 44 100,0
abandon scolar abandon 1 100,0
scolar
profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul
Bihor, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele « confectii »,
« pantofar », « zidarie », « bucatar ».
PROFESIE Frecvenţe Procent
NR/NC 403 84,7
brutar 1 0,2
bucatar 7 1,5
confectii 10 2,1
constructii 1 0,2
electrician 2 0,4
frizerie-coafor 1 0,2
horticultura 6 1,3
47
instalator 1 0,2
lacatuserie 6 1,3
legumicultor 6 1,3
mecanica 4 0,8
pantofar 9 1,9
sudor-betonist 1 0,2
tamplarie 4 0,8
tinichigiu 4 0,8
turism 1 0,2
zidar-zugrav 7 1,5
Total 476 100
Judetul Bistrita Nasaud se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare
Nord-Vest, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational gimnaziul. Exista insa
si 9 cazuri despre care nu putem spune nimic despre nivelul lor educational intrucat campul nivel
educational nu a fost completat in teritoriu. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procent

Invatamant gimnazial a VII-a 13 35,1
a V-a 3 8,1
a VI-a 6 16,2
a VIII-a 15 40,5
Total 37 100,0
an II 7 33,3
an III 2 9,5
Total 21 100,0
a X-a 6 35,3
Total 17 100,0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « mecanicii ».
NR/NC 61 71,8
comert 3 3,5
48
confectii 3 3,5
constructii 3 3,5
dulgher 1 1,2
mecanica 6 7,1
tamplarie 3 3,5
zidar-zugrav 1 1,2
Total 85 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Cluj, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne
arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, 34 cazuri de tineri nescolarizati, precum si un caz in care nu s-a specificat fie
nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
Invatamant primar a II-a 4 40
a IV-a 4 40
nespecificat 2 20
Total 10 100
a VII-a 57 41,0
a V-a 11 7,9
a VI-a 17 12,2
a VIII-a 35 25,2
Total 139 100
absolvent 7 8,8
an I 21 26,3
an II 30 37,5
an III 5 6,3
Total 80 100
a X-a 5 33,3
a XI-a 2 13,3
a XII-a 1 6,7
Total 15 100
49

la nivelul judetului Cluj, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu
nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai
multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii » si « constructii ».
NR/NC 198 71,0
constructii 14 5,0
bucatar-ospatar 2 0,7
confectii 19 6,8
constructii 2 0,7
ecologie-protectia mediului 1 0,4
electrician 3 1,1
finisor 4 1,4
forestier 3 1,1
horticultura 4 1,4
infirmiera 1 0,4
instalator 1 0,4
mecanica 1 0,4
operator in industria de 1 0,4
medicamente
tamplar, dulgher, parchetar 3 1,1
tamplarie 2 0,7
tapiter 1 0,4
tinichigiu 1 0,4
tipograf 1 0,4
transporturi 1 0,4
turism 1 0,4
zidar-zugrav 2 0,7
zugrav, vopsitor, tapetar 3 1,1
Total 279 100
Judetul Maramures are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu.
Si in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational
sau clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.

Invatamant primar nespecificat 1 100,0
50

a V-a 3 2,0
a VI-a 30 20,3
a VII-a 28 18,9
a VIII-a 61 41,2
Total 148 100,0
an I 37 30,3
an II 39 32,0
an III 24 19,7
an IV 1 0,8
Total 122 100,0
a IX-a 11 52,4
a X-a 2 9,5
a XI-a 2 9,5
a XII-a 1 4,8
Total 21 100,0
domiciliu
Invatamant postliceal 1 7,7
Total 13 100,0

Maramures, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au
orientat catre sectorul « confectii » (textile, pielarie, etc), apoi catre « constructii » si
« mecanica ».
NR/NC 259 69,3
comert 1 0,3
confectii 37 9,9
constructii 14 3,7
estetica 1 0,3
mecanica 18 4,8
operator tehnica de calcul 1 0,3
patiserie 1 0,3
pietrar 3 0,8
resurse naturale 2 0,5
51
sculptura 2 0,5
silvicultura 1 0,3
tamplarie 4 1,1
tapiter 1 0,3
zidar-zugrav 2 0,5
Total 374 100
Judetul Satu Mare se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 28 de cazuri in care nu a fost specificat
nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.

a IV-a 1 50,0
Total 2 100,0
a V-a 1 1,6
a VI-a 5 8,1
a VII-a 22 33,5
a VIII-a 24 38,7
Total 62 100,0
Invatamant profesional Nespecificat 24 55,8
an I 6 14,0
an II 8 18,6
an III 5 11,6
Total 43 100,0
a IX-a 1 11,1
a X-a 5 55,6
a XI-a 1 11,1
Total 9 100,0
alte cazuri Invatamant 3 100,0
postliceal
52
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este tocmai elocventa
la nivelul acestui judet, deoarece sunt cazuri in care nu s-a completat campul referitor la
pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.

NR/NC 128 87,1
protectia mediului 1 0,7
confectii 3 2,0
lacatuserie 1 0,7
operator tehnica de 4 2,7
calcul
pantofar 6 4,1
tamplarie 1 0,7
zidar-zugrav 1 0,7
Total 147 100
In judetul Salaj cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul
colectarii datelor invatamantul profesional. Exista insa si 12 cazuri de tineri nescolarizati. Din
pacate insa nu putem furniza date legate de clasa/anul corespunzatoare nivelului educational
mentionat.
Invatamant gimnazial nespecificat 60 100
Invatamant profesional nespecificat 106 100
Invatamant liceal nespecificat 12 100
nescolarizat nescolarizat 12 100
Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele
de invatamant mai sus mentionate. Se poate observa ca cei mai multi tineri din sistemul de
protectie sunt orientati catre sectoare precum « confectii », « lacatuserie » sau « tamplarie ».
NR/NC 87 45,3
bucatar-ospatar 2 1,0
53
comert 2 1,0
confectii 30 15,6
lacatuserie 23 12,0
mecanica 1 0,5
tamplarie 19 9,9
turism 1 0,5
zidar-zugrav 15 7,8
Total 192 100,0
4.1.4. Regiunea de dezvoltare Sud
In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Din pacate insa,
din partea judetelor Giurgiu si Teleorman nu ne-au parvenit datele intr-un format din care sa le
putem prelua spre analiza. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni, exceptant cele
2 judete despre care nu avem date, un numar total de 1221 de copii/tineri care se afla in sistemul
de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de
mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de departe in judetul Arges
(35,9%), iar cei mai putini in judetul Calarasi (12%).
Arges 438 35,9
Calarasi 147 12,0
Dambovita 176 14,4
Ialomita 165 13,5
Prahova 295 24,2
Total 1221 100
Arges Admitere la C. Maternal 1 0,2
AMP/SPS 16 3,7
Centrul de plasam. copil dizabilitati 1 0,2
54
INCREDINTARE 12 2,7
PLAS/FAM. 188 42,9
Plasament 220 50,2
Total 438 100,0
Calarasi AMP 25 17,0
Apartament 3 2,0
C.P 85 57,8
CTF 34 23,1
Total 147 100,0
Dambovita Centrul de plasam. copil dizabilitati 21 11,9
Apartament 71 40,3
Casa 2 1,1
Centrul rezidential de tip familial 6 3,4
Plasament AMP 76 43,2
Total 176 100,0
Ialomita AMP 19 11,5
Casuta de tip familial 20 12,1
CPC 118 71,5
Fundatia Cuvioasa Paraschiva 7 4,2
Fundatia NEW Life- casa de tip 1 0,6
familial
Total 165 100,0
Prahova CASUTA 46 15,6
CP CLASIC OPA 61 20,7
CP CLASIC SPS 188 63,7
Total 295 100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca nu
exista diferente majore intre sexe, chiar daca in toate judetele din regiunea de dezvoltare Sud
exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete.
300
242
250
196
200 165
150 130
91 95 101
100 81
56 64
50
0
Arges Calarasi Dambovita Ialomita Prahova
SEX M SEX F
55

Ialomita numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu
numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Dambovita numarul
tinerilor cu deficiente este mai mare decat numarul copiilor sanatosi. In restul judetelor exista
mai putini tineri cu deficiente raportat la numarul total existenti in sistemul de protectie la nivel
judetean.
350 311
300
242
250
200
150 127
101 106
100 70 83 82
46 53
50
0

fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai
mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Ialomita.
56
450
389
400
350
300 274
250
200
139 141
150
93
100 72
49 35
50 8 21
0
regiunea de dezvoltare Sud. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET VARSTA Total
Arges 75 106 105 117 35 438
Calarasi 12 19 36 32 48 147
Dambovita 37 43 31 41 24 176
Ialomita 25 22 40 49 29 165
Prahova 53 58 67 97 20 295
Total 202 248 279 336 156 1221
Judetul Arges are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (256 tineri) si la liceu
(76). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un
factor suficient determinant al nivelului educational.
Exista 8 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de
scolarizare a tinerilor, 2 cazuri de abandon scolar si 20 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul
acestui judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila
nivel educational.
57

a II-a 2 18,2
Total 11 100,0
a VI-a 27 10,5
a VII-a 36 14,1
a VIII-a 141 55,1
Absolvent 5 2,0
Nespecificat 24 9,4
Total 256 100,0
an I 12 22,2
an II 22 40,7
an III 8 14,8
Total 54 100,0
a IX-a 15 19,7
a X-a 22 28,9
a XI-a 23 30,3
a XII-a 13 17,1
Total 76 100,0
Invatamant universitar an I 1 100,0
domiciliu
Din pacate insa, din lipsa de date, nu putem oferi o evidenta a sectoarelor in care tinerii
au sau sunt in curs de dobandire a unei profesii/calificari.
Judetul Calarasi se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud, are cei
mai putinii tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si profesional.
Exista insa si 26 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in
tabelul de mai jos.
58

a III-a 2 33,3
clasa I 1 16,7
Total 6 100,0
a VI-a 11 20,8
a VII-a 13 24,5
a VIII-a 25 47,2
Total 53 100,0
an I 20 52,6
an II 15 39,5
an III 1 2,6
Total 38 100,0
a X-a 9 42,9
a XI-a 4 19,0
Total 21 100,0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « mecanica ».

NR/NC 110 74,8
cofetar 2 1,4
confectii 4 2,7
constructii 4 2,7
electrician 2 1,4
instalator 1 0,7
mecanica 21 14,3
tamplarie 1 0,7
textil - pielarie 2 1,4
Total 147 100
59
Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Dambovita, cei mai multi dintre
tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa
cum reiese din tabelul de mai jos, 26 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 21 de cazuri in care
nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta
Total 21 100,0
a V-a 2 3,7
a VI-a 8 14,8
a VII-a 9 16,7
a VIII-a 8 14,8
Total 54 100,0
an II 19 46,3
an III 8 19,5
an IV 1 2,4
Total 41 100,0
a IX-a 2 15,4
a XI-a 4 30,8
a XII-a 3 23,1
Total 13 100,0

la nivelul judetului Dambovita, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au
obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul « confectii », urmati apoi de
alte sectoare precum « tamplarie ».
NR/NC 136 77,3
confectii 16 9,1
constructii 3 1,7
electromecanica 2 1,1
electrotehnic 1 0,6
instalator 1 0,6
60
lacatuserie 1 0,6
mecanica 1 0,6
tamplarie 13 7,4
tehnologic 2 1,1
Total 176 100
Judetul Ialomita, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se
remarca prin faptul ca are cele mai putine cazuri de copii nescolarizati (2). Tot raportat la datele
intregii regiuni, judetul Ialomita are cei mai putini tineri din sistemul de protectie elevi la scoala
primara si liceu.
a VI-a 13 13,5
a VII-a 28 29,2
a VIII-a 49 51,0
Total 96 100,0
an I 14 31,1
an II 22 48,9
an III 3 6,7
an IV 2 4,4
Nespecificat 2 4,4
Total 45 100,0
a X-a 1 14,3
a XI-a 2 28,6
a XII-a 2 28,6
Total 7 100,0

Ialomita, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila
de studiu.
Judetul Prahova se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in
invatamantul primar si profesional din regiunea de dezvoltare Sud. Insa tot Prahova este judetul
61
cu cele mai multe cazuri de copii nescolarizati din regiune (27). Situatia concreta se regaseste in
tabelul de mai jos.

a II-a 6 23,1
a III-a 2 7,7
clasa I 6 23,1
Total 26 100,0
a VI-a 33 23,4
a VII-a 42 29,8
a VIII-a 2 1,4
Absolvent 50 35,5
Total 141 100,0
an II 24 33,8
an III 9 12,7
Total 71 100,0
a X-a 6 20,7
Total 29 100,0
Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor
care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul « confectii »,
apoi in alte sectoare precum « industrie alimentara » sau « estetica si ingrijirea corpului
omenesc ».
NR/NC 228 77,3
agricultura 4 1,4
brutar 1 0,3
bucatar - ospatar 2 0,7
bucatar 5 1,7
confectii 15 5,1
constructii 1 0,3
forestier 1 0,3
ingrijirea si estetica corpului 5 1,7
62
omenesc
lacatuserie 2 0,7
mecanica 4 1,4
operator chimist 1 0,3
petrol 2 0,7
pomicultura 1 0,3
prelucrarea petrolului 1 0,3
prepararea cauciucurilor 1 0,3
tamplarie 3 1,0
textil - pielarie 9 3,1
Total 295 100
4.1.5. Regiunea de dezvoltare Sud-Est
In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Est, toate judetele din cadrul acesteia au
raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul
Tulcea din partea caruia nu am primit date. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii
regiuni, exceptand judetul Tulcea, un numar total de 1366 de copii/tineri care se afla in sistemul
de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de
mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Buzau (26,2%),
iar cei mai putini in judetul Vrancea (10,3%).
Braila 176 12,9
Buzau 358 26,2
Constanta 353 25,8
Galati 338 24,7
Vrancea 141 10,3
Total 1366 100
Braila AMP-SPS 34 19,3
centru de plasament SPS 142 80,7
63
Total 176 100,0

Buzau centru de plasament 310 86,6
MRF 48 13,4
Total 358 100,0
Constanta AMP 18 5,1
C.P. clasic 169 47,9
c.p.in reg. de urg. 4 1,1
C.P.organizat pe module de tip 33 9,3
familial
Incredintare 3 0,8
OPA 77 21,8
Plasament 49 13,9
Total 353 100,0
Galati Incredintare 5 1,5
Plasament 53 15,7
asistenta maternala 84 24,9
Dispozitie 3 0,9
plasament institutional 152 45,0
plasament la fundatie 41 12,1
Total 338 100,0
Vrancea Familial 56 39,7
Rezidential 20 14,2
Rezidential cu nevoi medicale 65 46,1
speciale
Total 141 100
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca in
majoritatea judetelor din regiunea de dezvoltare Sud-Est exista in sistemul de protectie mai multi
baieti decat fete.
250
210
196
200 175 178
148 142
150
99
100 77 85
56
50
0
Braila Buzau Constanta Galati Vrancea
SEX F SEX M
64

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate
judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mare
decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se
inregistreaza in judetul Buzau (242).
300
242
250
190
200 172 181
148
150 116
97
100 79 83
58
50
0

fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai
mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Buzau.
65
300 270 279
250
210
200
161
148
150
100 83 75 66
59
50 15
0
regiunea de dezvoltare Sud-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
JUDET VARSTA Total
Braila 28 47 66 35 176
Buzau 60 72 83 88 55 358
Constanta 58 65 73 56 101 353
Galati 64 66 87 89 32 338
Vrancea 30 30 15 40 26 141
Total 240 280 324 308 214 1366
Judetul Braila are cei mai putini tineri din regiune elevi la liceu (5). De mentionat ar fi
faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant
al nivelului educational. Exista 2 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui
anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 19 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul acestui
judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel
educational.
Necompletat NR/NC 2 100.0
Invatamant primar a III-a 3 33.3
a IV-a 6 66.7
Total 9 100.0
Invatamant gimnazial a V-a 17 14.2
66
a VI-a 23 19.2
a VII-a 28 23.3
a VIII-a 52 43.3
Total 120 100.0
Invatamant profesional an I 7 33.3
an II 8 38.1
an III 5 23.8
an IV 1 4.8
Total 21 100.0
Invatamant liceal a IX-a 1 20.0
a X-a 4 80.0
Total 5 100.0
nescolarizat Total 19 100.0
Referitor la aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul « confectii ».
NR/NC 158 89.8
comert 1 0.6
confectii 5 2.8
constructii 3 1.7
electrician 2 1.1
electromecanic 1 0.6
industria alimentara 1 0.6
industrie alimentar` 2 1.1
mecanica 2 1.1
protectia mediului 1 0.6
Total 176 100
Judetul Buzau se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud-Est, are
cei mai putini tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul primar. Exista insa si 6
cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
a IV-a 2 40.0
Total 5 100.0
a VI-a 14 19.2
a VII-a 29 39.7
67
a VIII-a 18 24.7
Total 73 100.0
Invatamant profesional nespecificat 4 26.7
an I 1 6.7
an II 4 26.7
an III 5 33.3
an IV 1 6.7
Total 15 100.0
Invatamant liceal nespecificat 2 14.3
a IX-a 7 50.0
a X-a 3 21.4
a XII-a 1 7.1
absolvent 1 7.1
Total 14 100.0
alte cazuri nespecificat 3 1.3
Liceul pentru deficienti de auz 2 0.9
Liceul pentru deficienti de vedere 39 17.1
Scoala speciala profesionala 38 16.7
Scoala speciala 146 64.0
Total 228 100.0
nescolarizat nescolarizat 6 100.0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii »
si « tamplarie ».
NR/NC 281 78.5
Cantareti muzicali 1 0.3
chimie alimentara 1 0.3
cofetar-patiser 2 0.6
confectii 43 12.0
horticultura 2 0.6
Industrie alimentara 1 0.3
lacatuserie 1 0.3
mecanica 5 1.4
tamplarie 21 5.9
Total 358 100.0
68
Referitor la nivelul educational, in cadrul regiunii Sud-Est, judetul Constanta are,

alaturi de judetul Vrancea, cei mai multi tineri elevi la scoala primara, dar si cei mai multi tineri
elevi la liceu. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 37 de cazuri de tineri nescolarizati,
precum si 30 de cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational
al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Invatamant primar a II-a 6 24.0
a III-a 9 36.0
a IV-a 10 40.0
Total 25 100.0
a VI-a 32 22.4
a VII-a 36 25.2
a VIII-a 57 39.9
absolvent 1 0.7
Total 143 100.0
Invatamant profesional absolvent 6 12.0
an I 9 18.0
an II 16 32.0
an III 18 36.0
an IV 1 2.0
Total 50 100.0
a X-a 14 23.7
a XI-a 2 3.4
a XII-a 27 45.8
Total 59 100.0
abandon scolar abandon scolar 1 100.0
alte cazuri Colegiu 1 12.5
pedagogic
gradinita 7 87.5
Total 8 100.0

la nivelul judetului Constanta, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au
obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum « confectii »,
« mecanica » si « tamplarie ».
69

NR/NC 330 93.5
confectii 5 1.4
lacatuserie 2 0.6
mecanica 4 1.1
petro-chimie 1 0.3
tamplar 1 0.3
tamplarie p.v.c. aluminiu 4 1.1
tinichigiu 1 0.3
turism si alimentatie 1 0.3
zootehnie 1 0.3
Total 353 100
Judetul Galati, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se
remarca prin faptul ca are cele mai multe cazuri de copii nescolarizati (39). Tot raportat la datele
intregii regiuni, judetul Galati are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la scoala
gimnaziu (165), dar si 8 cazuri de abandon scolar.
a III-a 5 45.5
a IV-a 2 18.2
clasa I 1 9.1
Total 11 100.0
a VII-a 12 7.3
a V-a 6 3.6
a VI-a 16 9.7
a VII-a 38 23.0
a VIII-a 85 51.5
nespecificat 5 3.0
Total 165 100.0
an IV 1 1.4
absolvent 7 9.6
an I 10 13.7
an II 44 60.3
an III 7 9.6
70
an IV 2 2.7
Total 73 100.0
absolvent 1 3.4
a X-a 8 27.6
a XI-a 7 24.1
Total 29 100.0
abandon scolar abandon scolar 8 100.0
alte cazuri Invatamant la 1 100.0
domiciliu

Galati, putem afirma din datele analizate faptul ca cei mai multi tineri au obtinut sau sunt in curs
de a obtine o calificare/profesie cu pregadere in sectoare precum « zidarie », « tamplarie » si
« confectii ».
NR/NC 261 77.2
instalator 2 0.6
tamplar 1 0.3
agroturism 1 0.3
alimentatie turism 1 0.3
bucatar - cofetar 4 1.2
coafura frizerie 1 0.3
cofetar - bucatar 6 1.8
confectii 8 2.4
electrician 1 0.3
estetica 3 0.9
instalator 4 1.2
lacatuserie 7 2.1
ospatar - bucatar 2 0.6
sudor 5 1.5
tamplar 8 2.4
tapiter 6 1.8
tinichigiu 1 0.3
zidar 9 2.7
Total 338 100
71
Judetul Vrancea se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in
invatamantul primar (25) si cei mai putini tineri inscrisi in invatamantul profesional (13).
Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente
a III-a 3 12.0
a IV-a 5 20.0
clasa I 5 20.0
Total 25 100.0
a VI-a 17 29.3
a VII-a 16 27.6
a VIII-a 17 29.3
Total 58 100.0
Invatamant profesional absolvent 4 30.8
an II 5 38.5
an III 4 30.8
Total 13 100.0
a X-a 6 24.0
a XI-a 13 52.0
Total 25 100.0
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul
Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a
acestora.
4.1.6. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest
In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Vest, nu am primit date decat de la 2 dintre

judetele din regiune : Gorj si Mehedinti. Judetele Dolj, Olt si Valcea lipsesc din analiza. Desi
analiza datelor la nivel regional, in acest caz, nu este una pertinenta si elocventa, prezentam
totusi datele primite din teritoriu. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului din cele 2 judete mentionate mai sus, putem spune ca exista un numar
72
total de 291 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18
ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in
sistemul de protectie se afla in judetul Gorj (59,5%).
JUDET Frequency Percent
Gorj 173 59.5
Mehedinti 118 40.5
Total 291 100
JUDET Tip protectie Frequency Percent
Gorj Apartament 26 15.0
Centru de zi 2 1.2
Centrul de ingrijire de Zi 6 3.5
CPC 17 9.8
Incredintare 8 4.6
Plasament 27 15.6
Plasament la Centrul de ingrijire de Zi 5 2,9
Plasament rezidential 82 47.4
Total 173 100.0
Mehedinti AMP/public 67 56.8
Apartament/public 18 15.3
CP/public 33 28.0
Total 118 100.0
judetul Gorj exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete, in vreme ce in judetul
Mehedinti numarul fetelor din institutiile de ocrotire este aproximativ egal cu cel al baietilor.
73
120
104
100
80 69
57 61
60
40
20
0
Gorj Mehedinti
SEX F SEX M

gorj exista un numar foarte mare de copii cu deficiente in sistemul de protectie, comparativ cu
numarul copiilor sanatosi. Si in judetul Mehedinti numarul copiilor cu deficiente este mai mare
decat numarul copiilor fara deficiente, asa cum reiese din graficul de mai jos.
140 132
120
100
80 72
60 46
41
40
20
0
Gorj Mehedinti

74
protectie.
180
157
160
140
117
120
100
80
60
40
16
20 1
0
Gorj Mehedinti
regiunea de dezvoltare Sud-Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat
faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe
care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe
care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia
nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza.
JUDET VARSTA Total
Gorj 28 44 34 39 28 173
Mehedinti 23 21 29 29 16 118
Total 51 65 63 68 44 291
Judetul Gorj are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (90 tineri). De mentionat
ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient
determinant al nivelului educational. De remarcat ar fi si numarul mare de copii nescolarizati la
nivelul acestui judet (20). Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de
variabila nivel educational.
75

a IV-a 6 85.7
Total 7 100.0
a VI-a 18 20.0
a VII-a 27 30.0
a VIII-a 25 27.8
absolvent 3 3.3
Total 90 100.0
an II 5 50.0
Total 10 100.0
Invatamant liceal a X-a 8 22.2
a IX-a 18 50.0
a XI-a 9 25.0
a XII-a 1 2.8
Total 36 100.0
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul
Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a
acestora.
Judetul Mehedinti are ca si in cazul judetului Gorj, cei mai multi tineri la gimnaziu.
Exista insa si in judetul Mehedinti un numar mare de tineri nescolarizati (35). Situatia acestora
este prezenta in tabelul de mai jos.
a IV-a 2 33.3
nespecificat 1 16.7
Total 6 100.0
a VI-a 4 8.0
a VII-a 16 32.0
a VIII-a 27 54.0
Total 50 100.0
an II 9 64.3
an III 3 21.4
76
an IV 1 7.1
Total 14 100.0
a X-a 5 38.5
a IX-a 4 30.8
a XI-a 3 23.1
Total 13 100.0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii »
si « tamplarie ».
NR/NC 100 84.7
textile-pielarie 1 0.8
confectii 5 4.2
lacatuserie 1 0.8
mecanic 2 1.7
resurse umane si protectia 2 1.7
mediului
tamplarie 6 5.1
tehnician veterinar 1 0.8
Total 118 100
4.1.7. Regiunea de dezvoltare Vest
In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Vest, au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale

pentru Protectia Drepturilor Copilului, toate judetele din regiune. Astfel, din raportarile
Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, putem spune ca exista la
nivelul regiunii, un numar total de 854 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu
varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai
multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Hunedoara (29,8%), iar cei mai
putini in judetul Caras-Severin (19%).
JUDET Frequency Percent
Arad 234 22,2
Caras-Severin 200 19,0
Hunedoara 314 29,8
77
Timis 306 29,0

Total 1054 100
JUDET Tip protectie Frequency Percent
Arad Asistare în cadrul Compartimentului de Orientare, Sprijinire şi 2 0.9
Resocializare
C.T.F. 91 38.9
Case de tip familial 4 1.7
Centrul de plasament clasic 136 58.1
Plasament la asistent maternal 1 0.4
Total 234 100.0
Hunedoara AMP - privat 3 1.0
Centru de integrare socio-profesionala 10 3.2
C.F 18 5.7
C.F. pentru copii cu handicap 23 7,3
Centru plasament pentru copii cu deficiente 86 27,4
Camin 51 16,2
Casa Familiala 11 3.5
Centru de plasament 112 35.7
Total 314 100.0
Timis Apartament protejat 26 8.5
Incredintare 9 2.9
Plasament 1 0.3
plasament in apartament protejat 49 16.0
plasament în CP 126 41.2
Plasament în CP 61 19.9
plasament în CP in regim de urgenţa 6 1,9
Plasament A.M.P 28 9.2
Total 306 100.0
Caras-Severin AMP - OPA 5 2,5
AMP - SPS 25 12,5
CPC - OPA 17 8,5
CPC - SPS 87 43,5
CPF - OPA 6 3
CPF - SPS 60 30
Total 200 100
toate cele 4 judete care ne-au transmis date pentru regiunea de dezvoltare Vest exista in sistemul
de protectie mai multi baieti decat fete.
78
200 178
180 160
160 147 146
136
140 127
120
100 87
73
80
60
40
20
0
Arad Hunedoara Timis Caras-Severin
SEX F SEX M

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate
judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mic
decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se
inregistreaza in judetul Hunedoara (116).
300
253
250
198
200
159 149
150 116
100 75
53 51
50
0

79
protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin
din partea familiei este judetul Hunedoara.
300
263
250 220
200 178 180
150
94
100
56
43
50 20
0
regiunea de dezvoltare Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de
protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat
faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe
care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe
care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia
nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza.
JUDET VARSTA Total
Arad 29 46 50 75 34 234
Caras-Severin 39 42 46 71 2 200
Hunedoara 54 67 92 78 23 314
Timis 43 56 59 92 56 306
Total 165 211 247 316 115 1054
Judetul Arad are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului, cei mai putini tineri din regiune elevi la scoala primara (1 singur caz) si
la gimnaziu (79). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu
este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 19 cazuri despre care nu s-au
prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 18 cazuri de
80
copii care urmeaza cursuri de alfabetizare. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
a VI-a 11 13.9
a VII-a 28 35.4
a VIII-a 31 39.2
Total 79 100.0
an II 33 45.2
an III 7 9.6
an IV 1 1.4
nespecificat 1 1.4
Total 73 100.0
a X-a 16 36.4
a XI-a 11 25.0
Total 44 100.0
alte cazuri Curs de 18 100.0
alfabetizare
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « confectii »,
« mecanica » si « tamplarie ».
NR/NC 162 69.2
bucatar 3 1.3
cartonaj 6 2.6
comert 1 0.4
confectii 18 7.7
horticultor 1 0.4
instalator 1 0.4
lacatuserie 7 3.0
mase plastice 1 0.4
mecanica 12 5.1
protectia mediului 1 0.4
silvicultura 1 0.4
81
tamplarie 11 4.7
tapiterie 1 0.4
zidarie 2 0.9
Total 234 100
Judetul Caras-Severin are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din sistemul de protectie al judetului elevi la
gimnaziu (99). Exista insa si 23 de cazuri de copii nescolarizati la nivelul acestui judet. Tabelul
de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frequency Percent
a III-a 2 25,0
a IV-a 3 37,5
Total 8 100,0
a VI-a 20 20,2
a VII-a 29 29,3
a VIII-a 43 43,4
Total 99 100,0
an II 13 34,2
an III 7 18,4
Total 38 100,0
a X-a 7 23,3
a XI-a 5 16,7
a XII-a 2 6,7
Total 30 100,0
alte cazuri alfabetizare 1 100,0
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele « zugrav » si
« confectii ».
PROFESIE Frequency Percent
171 85,5
auto 1 0,5
82
confectii 5 2,5
constructii 3 1,5
instalator 3 1,5
vopsitor 1 0,5
zugrav 15 7,5
Total 200 100
Judetul Hunedoara se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Vest, are
cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si liceal.
Exista insa si 2 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in
tabelul de mai jos.
a III-a 2 40.0
a IV-a 1 20.0
clasa I 1 20.0
Total 5 100.0
a VI-a 33 19.8
a VII-a 60 35.9
a VIII-a 56 33.5
Total 167 100.0
an II 23 31.9
Total 72 100.0
a IX-a 19 38.8
a X-a 11 22.4
a XI-a 7 14.3
a XII-a 12 24.5
Total 49 100.0
alte cazuri Liceu special pentru deficienti de 1 16.7
vedere
Scoala speciala pentru deficienti de 2 33.3
auz
Scoala speciala pentru hipoacuzici 3 50.0
Total 6 100.0
83
de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele
« constructii » si « lacatuserie ».
NR/NC 279 88.9
confectii 8 2.5
constructii 15 4.8
lacatuserie 10 3.2
tamplarie 2 0.6
Total 314 100
Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Timis, sunt cei mai multi tineri
(raportat la intreaga regiune) care inca frecventeaza invatamantul primar (12). Judetul Timis are
si cel mai mare numar de elevi ai scolii profesionale in cadrul regiunii de dezvoltare Vest (98).
Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, si 2 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 40 de
cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din
evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

a III-a 4 33.3
a IV-a 1 8.3
clasa I 1 8.3
nespecificat 3 25.0
Total 12 100.0
Invatamant gimnazial nespecificat 43 34.4
a V-a 4 3.2
a VI-a 14 11.2
a VII-a 28 22.4
a VIII-a 33 26.4
absolvent 3 2.4
Total 125 100.0
absolvent 3 3.1
an I 25 25.5
an II 20 20.4
84
an III 5 5.1
Total 98 100.0
a IX-a 10 35.7
a X-a 9 32.1
a XI-a 4 14.3
Total 28 100.0
alte cazuri Curs de alfabetizare 1 100.0

la nivelul judetului Timis, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au
obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum « agricultura » si
« confectii ».
NR/NC 212 69.3
agricultura 23 7.5
barman-ospatar 3 1.0
bucatar 1 0.3
coafura-frizerie 1 0.3
comert 4 1.3
confectii 10 3.3
constructii 5 1.6
dulgher 1 0.3
electrician 4 1.3
electromecanica 2 0.7
estetica si igiena corpului 3 1.0
uman
industrie alimentara 1 0.3
instalator 6 2.0
lacatuserie 1 0.3
macelarie 1 0.3
mecanica 4 1.3
ospatar 1 0.3
pielarie 2 0.7
tamplarie 5 1.6
textile pielarie 5 1.6
turism-alimentar 3 1.0
zidarie 5 1.6
zugrav/vopsitor 1 0.3
Total 306 100
85
4.1.8. Bucuresti
In ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, toate sectoarele din cadrul acestuia au raspuns
solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din datele primite,
putem spune ca exista la nivelul intregului municipiu un numar total de 799 de copii/tineri care
se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum
reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de
departe in Sectorul 1 (37,0%), iar cei mai putini in Sectorul 6 (7,1%).
SECTOR Frecvente Procente

Sector 1 296 37,0
Sector 2 121 15,1
Sector 3 99 12,4
Sector 4 143 17,9
Sector 5 83 10,4
Sector 6 57 7,1
Total 799 100
beneficiaza in fiecare sector din Bucuresti.
SECTOR Tip protectie Frecvente Procente

Sector 1 Declinare T.B. 2 0,7
Incredintare 32 10,8
Plasamant de urgenta 1 0,3
Plasament 249 84,1
Plasament de urgenta 11 3,7
Plasament la CP 1 0,3
Total 296 100,0
Sector 2 Apartament O.N.G. 10 8,3
Apartament social 52 43,0
Asist. Maternal la O.N.G. 1 0,8
Centru de plasament 1 0,8
Centru de plasament clasic 42 34,7
Centru de plasament O.N.G 13 10,7
Centru de plasament O.N.G. 1 0,8
Centru plasament O.N.G. 1 0,8
Total 121 100,0
86
Sector 3 Centru de tip familial SPS, apartament 6 6,1

Centru de tip familial SPS, modulat 28 28,3
Centrul de plasamentSPS-PRU 2 2,0
Centrul de plasamentSPS 21 21,2
Nu are masura de protectie-Dosar juridic pt inregistrare 1 1,0
nastere
SPS-clasic 22 22,2
SPS (apartament) 19 19,2
Total 99 100,0
Sector 4 Incredintare 1 0,7
apartament de tip familial 20 14,0
apartament social 3 2,1
cu tutela 2 1,4
incredintare fam/pers 5 3,5
plasament 3 2,1
plasament /apartament privat 2 1,4
plasament centru de primire urgenta pentru baieti 2 1,4
plasament fam/pers 61 42,7
plasament in regim de urgenta 1 0,7
plasament la centru de primire in regim de urgenta pentru 1 0,7
baieti
plasament la Centrul de plasament Robin Hood 18 12,6
plasament la Complexul Sf. Spiridon 15 10,5
plasament la CP 9 6,3
Total 143 100,0
Sector 5 Centru de plasament clasic 83 100,0
Sector 6 Apartament social OPA 3 5,3
Plasament centru DGASPC 42 73,7
Plasament centru OPA 8 14,0
Plasament centru pentru copii cu dizabilitati 4 7,0
Total 57 100,0
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista
diferente majore intre sexe. Se remarca totusi Sectorul 6 unde exista un numar mult mai mic de
baieti decat de fete si Sectorul 4 unde numarul baietilor este mult mai mare decat al fetelor.
87
160 147149
140
120
100 89
80 64
57 54 54
60 45 41 42 42
40
15
20
0
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
SEX F SEX M

grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in Sectorul 2
sunt cei mai multi copii cu deficiente din Bucuresti, in vreme ce in Sectorul 6 sunt cei mai putini
copii cu deficiente.
300 264
250
200
150 122
100 71 74
48 44 55 54
50 32 21
9 3
0

protectie. Singurul sector unde exista un numar mai mare de copii care beneficiaza de sprijin din
partea parintilor este Sectorul 4.
88
350
296
300
250
200
150 112 113
89
100 74
52
50 30
9 10 9 5
0
catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare sector din
Bucuresti. La nivelul capitalei, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in
varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 14 ani.
SECTOR VARSTA Total
Sector 1 29 54 87 69 57 296
Sector 2 22 16 20 43 20 121
Sector 3 19 22 24 24 10 99
Sector 4 17 24 43 40 19 143
Sector 5 9 29 29 16 83
Sector 6 7 17 16 11 6 57
Total 103 162 219 203 112 799
Sectorul 1 are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si
Protectia Copilului, cei mai multi tineri sunt elevi la gimnaziu. De mentionat ar fi faptul ca
existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al
nivelului educational. Exista insa 208 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta
unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din
a III-a 1 50,0
Total 2 100,0
89

a VI-a 9 19,6
a VII-a 15 32,6
a VIII-a 18 39,1
Total 46 100,0
an II 9 32,1
an III 2 7,1
Total 28 100,0
a XI-a 2 16,7
Total 12 100,0
In ceea ce priveste pregatirea profesional/calificarea pe care tinerii din sistemul de

protectie din acest sector au dobandit-o sau urmeaza sa o dobandeasca, datele primite din
teritoriu nu au oferit informatii care sa ne permita o analiza statistica.
In cadrul Sectorului 2 cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie se afla, ca si
in cazul Sectorului 1, la nivel gimnazial. Exista insa si cazuri de tineri care nu sunt scolarizati
sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.

a IV-a 6 46,2
Total 13 100,0
a VI-a 7 14,0
a VII-a 18 36,0
a VIII-a 11 22,0
absolvent 1 2,0
Total 50 100,0
an II 10 47,6
an III 4 19,0
Total 21 100,0
a X-a 5 50,0
a XI-a 2 20,0
a XII-a 1 10,0
90
Total 10 100,0
scolar
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, ca si in cazul Sectorului

1, nu putem oferi o statistica.
In Sectorul 3, referitor la nivelul educational, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata
datele parvenite, se concentreaza tot in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din
tabelul de mai jos, un caz nescolarizat, precum si cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul
corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului.
clasa I 1 50,0
Total 2 100,0
a VI-a 10 23,8
a VII-a 13 31,0
a VIII-a 15 35,7
Total 42 100,0
an II 13 68,4
an III 1 5,3
Total 19 100,0
a X-a 8 57,1
a XI-a 1 7,1
Total 14 100,0

la nivelul Sectorului 3, tabelul de mai jos dezvaluie situatia datelor primite din teritoriu.
NR/NC 92 92,9
constructii 1 1,0
electronist automatizari 2 2,0
91
mecanica 1 1,0
resurse naturale si protectia mediului 1 1,0
tipografie 1 1,0
Total 99 100
Sectorul 4 are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Exista insa
si 2 tineri nescolarizati, precum si 6 tineri care se afla inca la nivelul claselor primare. .
a IV-a 4 66,7
Total 6 100,0
a VI-a 11 20,4
a VII-a 9 16,7
a VIII-a 10 18,5
Total 54 100,0
absolvent 3 9,1
an I 4 12,1
an II 7 21,2
an III 7 21,2
an IV 1 3,0
Total 33 100,0
a IX-a 8 18,2
a X-a 6 13,6
a XI-a 2 4,5
Total 44 100,0
scolar
alte cazuri Scoala 4 100,0
speciala
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al Sectorului 4,

prezentam mai jos situatia datelor culese din teritoriu.
NR/NC 125 87,4
Cofetar 1 0,7
confectii 3 2,1
lacatuserie 3 2,1
mecanica 7 4,9
92
Profil metrologic 1 0,7

tehnic 1 0,7
zidar-zugrav 2 1,4
Total 143 100
Sectorul 5 se remarca si el, alaturi de restul sectoarelor, cu un nivel educational

majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 51 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul
educational (daca exista). De asemenea, nu am primit date legate de clasa/anul de studiu. Situatia
concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
Invatamant gimnazial nespecificat 23 100
Invatamant profesional nespecificat 7 100
Invatamant liceal nespecificat 1 100
Referitor la situatia pregatirii profesionale, nu putem sa oferim o analiza statistica din

cauza lipsei de date.
Sectorul 6 pastreaza si el trendul celorlalte sectoare, in sensul in care cei mai multi dintre
tinerii din sistemul de protectie se afla, in ceea ce priveste nivelul educational, la gimnaziu.
Distributia nivelului de studiu in sectorul 4 se regaseste in tabelul de mai jos.
Invatamant gimnazial a VIII-a 2 7,7
absolvent 5 19,2
Total 26 100,0
nespecificat 1 20,0
an I 1 20,0
an II 1 20,0
Total 5 100,0
a X-a 3 18,8
Total 16 100,0
alte cazuri Scoala 4 100,0
speciala
93
In ceea ce priveste profesia/calificarea pe care tinerii au dobandit-o sau sunt in curs de a

o dobandi, tabelul de mai jos prezinta distributia raspunsurilor primite din raza sectorului 6.
PROFESIE Frequency Percent
NR/NC 53 93,0
confectii 1 1,8
mecanica 1 1,8
posta si 1 1,8
telecomunicatii
tamplarie 1 1,8
Total 57 100
4.1.9. Concluzii
O analiza pe totalul regiunilor arata faptul ca cei mai multi tineri care au varste cuprinse
intre 14 si 18 ani si care se afla in sistemul de protectie sunt in judetele IASI (1317 tineri),
BACAU (638 tineri), BIHOR (476 tineri) si SUCEAVA (433 tineri). Cei mai multi tineri se
concentreaza asa dupa cum se poate observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In
Bucuresti se afla in sistemul de protectie, din datele primite din teritoriu, un numar de 799 de
tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. La nivelul Bucurestiului, sectorul cu cei mai multi
tineri este Sectorul 1 (296 tineri).
Iata care este situatia centralizata (total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru
care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului,
conform Anexei 1:
Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin;
Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap;
Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani,
24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in
varsta de 18 ani;
94
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin

familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
completate la acesta variabila) ;
Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant
gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38%
nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar;
Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de
protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt oriectati cu precadere spre
domenii precum: “confectii”, “tamplarie”, “mecanica”, “constructii”si
“alimentatie publica”.
95
4. 2. Analiza cantitativa. Prelucrare date ANEXA 2.
Grup tinta : Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de
protectie. In unele cazuri au fost trimise si date care privesc tinerii care au implinit 18 ani pana in
2005, dar care au parasit sistemul de protectie. Prelucrarea s-a facut in functie de datele primite.
Variabilele care au intrat in analiza au fost urmatoarele :

Sex (masculin, feminin) ;
Handicap (DA, NU) ;
Existenta sprijinului familial (DA, NU) ;
Existenta unui loc de munca (DA, NU);
Existenta unei locuinte (DA, NU);
Tipul locuintei (TEMPORARA, definitiva);
Nivel de scolarizare(nivel educational);
Pregatire profesionala.
In continuare vor fi prezentate frecventele absolute pentru fiecare variabila in parte la

nivel de judet. Datorita inexistentei unor instructiuni precise de completare refritor la ultimele
doua variabile “nivel de scolarizare” si “pregatire profesionala” am preferat sa furnizam
informatiile asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta
Sociala si Protectie a Copilului.
Precizare de ordin metodologic:

9 Exista judete care nu au completat integral Anaxa 2. Au existat campuri in baza
de date care nu au fost completate chiar daca erau obligatorii. Acestea nu au intrat
in analiza pentru variabila in cauza.
96
4.2.1. Regiune de dezvoltare NORD EST
Numarul cel mai mare de tineri care au implinit sau care implinesc 18 ani in 2005 si care
se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul IASI : 556 de tineri.
Urmeaza apoi judetele BACAU si SUCEAVA : 203, respectiv 207 tineri.
Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste
repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru
fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetului VASLUI nu au fost primite datele
din teritoriu.
REGIUNE NORD EST

distributia dupa variabila SEX
350 303
300 253
250
200
150
101 102 99108
100 67 63
50 25 38
0
BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI
MASCULIN 101 67 303 25 99
FEMININ 102 63 253 38 108
NOTA: Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul
tinta (indiferente de natura acestui handicap), judetul IASI este singurul judet din regiunea de
dezvoltare NORD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap: 326
tineri cu handicap, comparativ cu 230 tineri fara handicap.
In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat
al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai
jos:
97
REGIUNE NORD EST

Tineri cu handicap
400
326
300
230
200 139
109 120
93
100 64 61
21 2
0
BA CA U BOTOSA NI IA SI NEA MT SUCEA V A V A SLUI
DA 64 21 326 2 93
NU 139 109 230 61 120
Reintegrarea sociala a tinerilor care urmeaza sa paraseseasca sistemul de protectie sociala

trebuie sa actioneze ca un scop in sine. Sprijinul din partea familiei constituie un element
important in acest proces de reintegrarea sociala.
Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din
regiunea de dezvoltare NORD EST acest sprijin familial nu exista: 764 de tineri nu beneficiaza
de spijin din partea familiei, comparativ cu 401 tineri care beneficiaza de acest sprijin.
Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor BACAU,
BOTOSANI si SUCEAVA.
REGIUNE NORD EST

Existenta unui sprijinului familial
400
301
300 255
200 160
153
118
60
100 43
12 31 32
0
DA 43 12 255 31 60
NU 160 118 301 32 153
98
Locul de munca reprezinta o modalitate la fel de importanta de reintegrare sociala. Din

pacate majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza inca de un loc de
munca. Gasirea unui loc de munca inca din aceasta perioada le-ar fi facilitat intrarea pe piata
muncii. Per total regiune exista 974 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 114
tineri care au un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la
acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 in judetele regiunii.
Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE NORD EST

Existenta unui loc de munca
600 530
500
400
300
159
200 130
92
100 44 63 44
26
0
DA 44 26 44
NU 159 130 530 63 92
Problema existentei unei locuinte pentru acesti tineri in momentul in care ei parasesc
sistemul de protectie sociala este la randul ei foarte importanta. Majoritatea tinerilor care au
implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta: 545 de tineri fara locuinta, comparativ
cu 409 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei
variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile
Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la
aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
99
REGIUNE NORD EST

Existenta unei locuinte
400
293
300 263
200 123 129

80
100
33 30
1 2
0
DA 80 1 293 33 2
NU 123 129 263 30
Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei”, locuinta de tip DEFINITIV a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de
dezvoltare NORD EST: 260 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 142
tineri care beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este
prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE NORD EST

Felul locuintei
200 188
150
98
100
41 39
50 31
1 2 2
0
TEMPORA RA 41 1 98 2
DEFINITIV A 39 188 31 2
NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie
100
Tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana
in 2005 se incriu in general in grupa de varsta 18-21 de ani. Aceasta structura este identificata in
toate judetele regiunii, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.
NORD EST BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI
18 ani 57 28 128 5 43 -
19 ani 78 49 193 28 63 -
20 ani 45 26 129 11 42 -
21 ani 16 9 51 4 26 -
22 ani 3 9 24 3 13 -
23 ani 2 3 16 6 8 -
24 ani 1 4 10 2 8 -
25 ani 1 2 5 4 2 -
26 ani - - - - 2 -
TOTAL 203 130 556 63 207
NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani si care se afla in sistemul de protectie
In cadrul regiunii de dezvoltare NORD EST au existat judete care au trimis anexe
suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit
sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri sunt monitorizati insa pe perioade destul de
scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza
pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele
utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in
tabelul de mai jos:
BACAU BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI

DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX
MASCULIN 59 58 462 13 127 -
FEMININ 50 47 320 12 130 -
EXISTENTA UNUI HANDICAP
DA 2 - 530 38 - -
NU 107 - 252 25 - -
EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL
DA 106 - 522 11 22 -
NU 3 - 260 14 235 -
EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA
DA 3 - 217 7 16 -
NU 106 - 565 18 241 -
EXISTENTA UNEI LOCUINTE
DA 107 - 614 12 8 -
NU 2 - 168 13 249 -
101
FEL LOCUINTA
TEMPORARA 104 - 329 7 - -
DEFINITIVA 3 - 149 5 - -
NU E SPECIFICAT
NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie
4.2.2. Regiune dezvoltare SUD EST
Pentru regiunea de dezvoltare SUD EST numarul cel mai mare de tineri care au implinit
18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul
BUZAU : 141 de tineri. Urmeaza apoi judetele GALATI si BRAILA : 115, respectiv 108
tineri.
repartizarea la nivel de judet. Se constata totusi frecvente mai mari in cazul subiectilor de sex
masculin.
Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.
Facem mentiunea ca in cazul judetului TULCEA nu au fost primite datele din teritoriu.
REGIUNE SUD EST

Distributia dupa variabila SEX
88
100
78
80
57 53 55
60 51
37 38
40 28 28
20
0
BRA ILA BUZA U CONSTA NTA GA LA TI TULCEA V RA NCEA
MA SCULIN 57 88 55 78 38
FEMININ 51 53 28 37 28
tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul CONSTANTA este singurul judet din
102
regiune de dezvoltare SUD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara
handicap: 52 tineri fara handicap, comparativ cu 29 tineri cu handicap.
In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor cu handicap este mai mare decat
al tinerilor fara handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai
jos.
REGIUNE SUD EST

Tineri cu handicap
120 96
100
76 72
80
60 52
45 43 44
40 32 29
22
20
0
BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA
DA 76 96 29 72 44
NU 32 45 52 43 22
In regiunea de dezvoltare NORD EST 177 tineri beneficiaza de ajutor familial, in vreme ce
un numar mult mai mare nu beneficiaza de un sprijin din partea familiei: 303.
Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor
BRAILA, CONSTANTA si GALATI. Judetul VRANCEA este singurul judet din regiune care
inregistreaza un numar mai mare in randul tinerilor care beneficiaza de ajutor din partea familiei:
50 tineri, comparativ cu 16 tineri care nu beneficiaza de ajutor familial.
103
REGIUNE SUD EST

Existenta sprijinului familial
120 106
100
64 80
80
57
60 50
44
35
40 26
16
20
2
0
DA 2 64 26 35 50
NU 106 44 57 80 16
Raportat la variabila “existenta unui loc de munca” per total regiune exista 352 tineri
care nu au inca un loc de munca, comparativ cu doar 39 tineri care au un loc de munca. In
judetul VRANCEA se inregistreaza cel mai ridicat numar de tineri care au un loc de munca : 27
tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2.
Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE SUD EST
140 127
120 109
100
77
80
60
39
40 27
20 6 6
0
DA 6 6 27
NU 127 77 109 39
104
Majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 beneficiaza de o locuinta: 423
de tineri cu locuinta, comparativ cu 59 tineri care nu beneficiaza de o locuinta.
Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate
modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenat Sociala si
Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de
mai jos:
REGIUNE SUD EST

140
115
120 108
100
67
80 73
60
60 45
40
20 10
4
0 BRA ILA BUZA U CONSTA NTA GA LA TI TULCEA V RA NCEA
DA 108 67 73 115 60
NU 45 10 4
Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” locuinta de tip TEMPORAR a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip DEFINITIV per total regiune de
dezvoltare SUD EST: 305 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 60
tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva. In judetele BRAILA si BUZAU toate locuintele
sunt de tip temporar.
105
REGIUNE SUD EST

Tipul locuintei
120 108
100
69 81
80
60 47
34
40 26
20
0 BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA
TEMPORARA 108 69 47 81
DEFINITIVA 26 34
SUD EST BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA

18 ani 26 52 15 41 - 12
19 ani 37 35 29 26 - 14
20 ani 32 23 26 25 - 18
21 ani 11 20 8 16 - 16
22 ani - 3 3 2 - 5
23 ani 2 6 1 2 - 1
24 ani - 2 1 2 - -
25 ani - - - 1 - -
TOTAL 108 141 83 115 66
Si in cazul regiunii de dezvoltare SUD EST au existat judete care au trimis anexe
sistemul in perioada 2002, 2003, 2004.
Acesti tineri asa dupa cum am mai precizat sunt insa monitorizati pe perioade destul de
scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie sociala si din
aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe
106
variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este
prezentata in tabelul de mai jos:
VARIABILE ANALIZATE BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA

MASCULIN 67 53 82
FEMININ 35 63 55
DA 10 11 59
NU 92 105 78
DA 53 113 60
NU 49 3 75
DA 8 1 107
NU 115 28
DA 55 116 66
NU 28 125
FEL LOCUINTA
TEMPORARA 12 116 31
DEFINITIVA 39 35
NU E SPECIFICAT
4.2.3. Regiune de dezvoltare SUD
Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in
sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARGES : 161 de tineri. Urmeaza apoi
judetele DAMBOVITA si PRAHOVA: 116 tineri, respectiv 101 tineri.
fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetelor GIURGIU si TELEORMAN nu
au fost primite datele din teritoriu.
107
REGIUNE SUD
100 92
80 69 70 73
60 46
37
40 27 28
22
8
20
0
DAMBOVIT TELEORMA
ARGES CALARASI GIURGIU IALOMITA PRAHOVA
A N
MASCULIN 92 27 70 37 73
FEMININ 69 8 46 22 28
tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul PRAHOVA este judetul din regiunea de
dezvoltare SUD care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara handicap: 141 tineri
cu handicap, comparativ cu 14 tineri cu handicap. Urmeaza apoi judetul ARGES. Per total
regiune de dezvoltare SUD numarul tinerilor cu handicap este 150 comparativ cu 376 tineri fara
handicap. In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare
decat al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de
mai jos.
REGIUNE SUD
Tineri cu handicap
150 141
100 91
70 72
44 46
50 26
9 13 14
0
ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN
DA 70 9 44 13 14
NU 91 26 72 46 141
108
Majoritatea tinerilor din aceasta regiune de dezvoltare nu beneficiaza de un sprijin

familial: 380 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ cu 146 tineri care
beneficiaza de acest sprijin.
Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor
PRAHOVA si ARGES. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul
de mai jos:
REGIUNE SUD
160
137
140
120 101
100
80 68
60
60 35 48
39
40 20 18
20
0
TELEORMA
ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA
N
DA 60 48 20 18
NU 101 35 68 39 137
Pe total regiune raportat la variabila “existenta unui loc de munca” exista 429 tineri care
nu au inca un loc de munca, comparativ cu 36 tineri care au un loc de munca. In judetul
PRAHOVA nici un tanar nu beneficiaza de un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca
pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a
Anexei 2.
109
REGIUNE SUD
200
155
150 131
114
100
29
50 28
6 2
0
TELEORMA
N
DA 28 6 2
NU 131 29 114 155
Tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza in general de o locuinta: 409
de tineri fara locuinta, comparativ cu 58 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta
insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatilor de
completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului.
REGIUNE SUD
200
155
150
112 113
100
49 29
50
6 3
0
TELEORMA
N
DA 49 6 3
NU 112 29 113 155
110
Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” locuinta de tip DEFINITIV a

inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de
dezvoltare SUD: 41 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 17 tineri care
beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata
in graficul de mai jos.
REGIUNE SUD
Tipul locuintei
50
41
40
30
20
8 6
10 3
0
TELEORMA
N
TEMPORARA 8 6 3
DEFINITIVA 41
SUD ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN

18 ani 46 20 39 2 63 170
19 ani 47 9 35 26 45 162
20 ani 26 5 18 12 36 97
21 ani 20 8 10 7 45
22 ani 10 1 10 5 4 30
23 ani 6 3 1 10
24 ani 4 2 2 8
25 ani 1 1 2
TOTAL 160 35 116 58 155 524
111
Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD au existat judete care au trimis anexe

sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de
tabelul de mai jos:
ARGES CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN

MASCULIN 33 - - - 16 67 -
FEMININ 46 - - - 4 68 -
DA 74 - - - 2 57 -
NU 5 - - - 18 78 -
DA 39 - - - 15 94 -
NU 40 - - - 5 41 -
DA 18 - - - 2 39 -
NU 61 - - - 16 96 -
DA 69 - - - 19 114 -
NU 10 - - - - 21 -
FEL LOCUINTA
TEMPORARA 13 - - - 2 17 -
DEFINITIVA 55 - - - 17 97 -
NU E SPECIFICAT - - - - - - -
4.2.4. Regiune de dezvoltare SUD VEST
In regiunea de dezvlotare SUD VEST numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18
ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul
GORJ : 71 de tineri care nu urmeaza o forma de invatamant la care se adauga 54 de tineri care
urmeaza o forma de invatamant (asa dupa cum au fost trimise anexele din teritoriu). Singurul
judet din aceasta regiune care a mai trimis date este judetul MEHEDINTI cu un numar de 62 de
tineri.
112
REGIUNE SUD VEST

40 36 35 36 34
28
30
18
20
10
0
GORJ(FORMA
DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT V A LCEA
INV A TA MANT)
MA SCULIN 36 36 28
FEMININ 35 18 34
tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetul GORJ sunt per total 71 tineri cu
handicap (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de
invatamant) si 54 tineri fara handicap.
Si in judetul MEHEDINTI numarul tinerolor cu handicap este mai mare decat al celor
fara handicap asa dupa cum se poate observa in graficul urmator:
REGIUNE SUD VEST

Tineri cu handicap
50 44
40
27 27 27 29
30 21
20
10
0
GORJ(FORMA
DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA
INVATAMANT)
DA 44 27 29
NU 27 27 21
113
In ceea ce priveste existenta sprijinului familial in judetul GORJ per total (tineri care nu
urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 8 tineri care
beneficiaza de acest sprijin in vreme ce 117 tineri nu beneficiaza de sprijinul familial.
In judetul MEHEDINTI toti tinerii nu beneficiaza de sprijin familial .
REGIUNE SUD VEST

80
63 63
60 54
40
20 8
0
GORJ(FORMA
INV A TA MA NT)
DA 8
NU 63 54 63
Raportat la existenta unui loc de munca, in judetul GORJ per total (tineri care nu
urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista doar 9 tineri
care au un loc de munca si 116 tineri fara loc de munca.
In judetul MEHEDINTI un singur tanar are loc de munca in vreme ce 62 de tineri sunt
fara loc de munca.
REGIUNE SUD VEST

80
62 62
60 54
40
20 9
1
0
GORJ(FORMA
INV A TA MA NT)
DA 9 1
NU 62 54 62
114
Referitor la existenta unei locuinte, in judetul GORJ per total (tineri care nu urmeaza o
forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 101 tineri care au o
locuinta si 24 de tineri fara locuinta.
In judetul MEHEDINTI toti tinerii sunt fara locuinta(63 tineri).
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala
si de Protectia Copilului.
REGIUNE SUD VEST

70 63
60 54
47
50
40
30 24
20
10
0 GORJ(FORMA
INVATAMANT)
DA 47 54
NU 24 63
Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” in cele doua judete, GORJ si
MEHEDINTI, se inregistreaza foarte multe cazuri de nespecificare a tipului locuintei asa dupa
cum se poate observa in graficul urmator:
115
REGIUNE SUD VEST

Tipul locuintei
60 49
47
40
20
5
0 GORJ(FORM
A
TEMPORARA 5
DEFINITIVA
NU E SPECIFICAT 47 49
SUD VEST DOLJ GORJ GORJ(FORMA INVATAMANT) MEHEDINTI OLT VALCEA

18 ani 8 20 10 38
19 ani 12 18 16 46
20 ani 35 9 13 57
21 ani 11 3 11 25
22 ani 1 1 2 4
23 ani 3 3 2 8
24 ani 1 4 5
25 ani 3 3
26 ani
27 ani 1 1
TOTAL 71 54 62 187
Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD VEST au existat judete care au trimis anexe
sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri, asa dupa cum am mai precizat, sunt insa
monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc
sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala.
116
Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se
afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
DOLJ GORJ GORJ(FORMA INVATAMANT) MEHEDINTI OLT VALCEA

MASCULIN 27 37
FEMININ 18 27
DA 18 23
NU 27 41
DA 16 64
NU 29
DA 9 13
NU 36 51
DA 21 18
NU 24 46
FEL LOCUINTA
TEMPORARA 8
DEFINITIVA 10
NU E SPECIFICAT 21
4.2.5. Regiune de dezvoltare VEST
sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARAD : 278 de tineri. Urmeaza apoi
judetele HUNEDOARA si CARAS SEVERIN: 144, respectiv 121 tineri.
fiecare judet in parte:
117
REGIUNE VEST
200 179
150
99
100 84
70 62
51 54 50
50
0
ARAD CARAS SEVERIN HUNEDOARA TIMIS
MASCULIN 179 70 84 54
FEMININ 99 51 62 50
tinta (indiferent de natura acestui handicap), in toate judetele regiunii numarul tinerilor fara
handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap.
Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE VEST
Tineri cu handicap
250
191
200
150 118
87 76 81
100
45
50 28 23
0
DA 87 45 28 23
NU 191 76 118 81
118
Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos, in cazul celor mai multi tineri din
regiunea de dezvoltara VEST sprijinul familial nu exista: 291 de tineri nu beneficiaza de spijin
din partea familiei, comparativ cu 259 tineri care beneficiaza de acest sprijin. In judetele ARAD
si TIMIS numarul persoanelor care beneficiaza de sprijin familial este mai mare decat al celor
care nu beneficiaza de acest sprijin. Situatia se regaseste in graficul urmator:
REGIUNE VEST
200
163
150
115
100 85
71
61
50 23 20
12
0
DA 163 12 61 23
NU 115 71 85 20
Raportat la variabila “existenta unui loc de munca” per total regiune exista 513 tineri care
nu au inca un loc de munca, comparativ cu 136 tineri care au un loc de munca. Majoritatea
tinerilor din judetele CARAS SEVERIN, HUNEDOARA si TIMIS nu au un loc de munca.
Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare judet in parte.
119
REGIUNE VEST
200
160
141
150 118 120
92
100
50
1 5 12
0
DA 118 1 5 12
NU 160 120 141 92
Cei mai multi tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta:
333 de tineri fara locuinta, comparativ cu 316 tineri care beneficiaza de o locuinta. Diferentele
nu sunt insa mari. Judetul ARAD este singurul judet in care numarul tinerolor care beneficiaza
de o locuinta este semnificativ mai mare decat al celor care un beneficiaza de o locuinta.
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala
si de Protectia Copilului.
REGIUNE VEST
250 207
200
150 121
100 71 76 65
45 39
50 25
0
DA 207 45 25 39
NU 71 76 121 65
120
Raportat la variabila care a masurat “tipul locuintei” in judetul ARAD locuinta de tip
DEFINITIV a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR. In
celelalte judete situatia este inversata asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos:
REGIUNE VEST
Tipul locuintei
200
153
150
100 61
45
50 31
6 1 8
0
CARAS
ARAD HUNEDOARA TIMIS
SEVERIN
DEFINITIVA 153 1 8
CARAS
VEST ARAD SEVERIN HUNEDOARA TIMIS
18 ani 59 40 45 35
19 ani 91 37 53 48
20 ani 41 26 26 6
21 ani 15 10 7 5
22 ani 14 4 8
23 ani 6 2 1 2
24 ani 2 3
25 ani 1 3 1
26 ani 1
TOTAL 228 121 146 97
Si in cadrul regiunii de dezvoltare VEST au existat judete care au trimis anexe

121
tabelul de mai jos:
ARAD CARAS HUNEDOARA TIMIS

SEVERIN
MASCULIN 21
FEMININ 16
DA
NU
DA
NU
DA
NU
DA
NU
FEL LOCUINTA
TEMPORARA
DEFINITIVA
NU E SPECIFICAT
4.2.6. Regiune de dezvoltare NORD VEST
sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul BIHOR : 127 de tineri. Urmeaza apoi
judetele MARAMURES si SATU MARE: 108, respectiv 81 tineri. Diferentele inregistrate
raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet.
Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.
122
REGIUNE NORD VEST

80 73
54 57
60 47 51 49
40 36
40 28 32
17 18
20
0
BISTRITA
BIHOR CLUJ MA RA MURES SA TU MA RE SA LA J
NASA UD
MA SCULIN 73 28 40 51 49 17
FEMININ 54 47 36 57 32 18
tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetele BISTRITA NASAUD, CLUJ si
MARAMURES sunt inregistrate frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap.
REGIUNE NORD VEST

Tineri cu handicap
80 74
59
60 49
42 41 40
40 34 33
20
1 2
0
BISTRITA
NA SA UD
DA 1 34 49 41 33
NU 74 42 59 40 2
Raportat la variabila “existenta sprijinului familial” asa dupa cum se poate observa in
graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare NORD VEST acest
sprijin familial nu exista: 362 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ
123
cu 140 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri
sunt pronuntate in cazul judetelor CLUJ, SATU MARE si SALAJ.
REGIUNE NORD VEST

100
80
80 65 62 66 68
60 51
40 35
40 24
20 10
1
0
BISTRITA
BIHOR CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ
NASAUD
DA 65 24 10 40 1
NU 62 51 66 68 80 35
In ceea ce priveste variabila “existenta unui loc de munca” per total regiune exista 368
tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 15 tineri care au un loc de munca. Trebuie
insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele din regiune.
REGIUNE NORD VEST

150
104
100 75 81
73
50 35
13
2
0
BISTRITA
NA SA UD
DA 13 2
NU 75 73 104 81 35
124
Raportat la variabila “existenta unei locuinte” in judetele BIHOR, BISTRITA

NASAUD si CLUJ toti tinerii beneficiaza de locuinte.
Situatia este inversa insa in judetele SATU MARE si SALAJ. Trebuie facuta insa
mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a
Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului.
REGIUNE NORD VEST

140 127
120
100 81
75 76
80 61
60 47
35
40
20
0 BISTRITA
NA SA UD
DA 127 75 76 61
NU 47 81 35

dezvoltare NORD EST: 278 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 64
tineri care beneficiaza de o locuinta de tip definitiv.
Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
125
REGIUNE NORD VEST

Tipul locuintei
100
77 73 73
80
50 55
60
40
20 9
2 3
0 BISTRITA
BIHOR CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ
NASAUD
DEFINITIVA 50 2 3 9
BISTRITA SATU
NORD VEST BIHOR NASAUD CLUJ MARAMURES MARE SALAJ
18 ani 4 19 22 37 27 1
19 ani 22 15 32 38 34 14
20 ani 35 16 12 20 9 10
21 ani 30 5 7 5 6 4
22 ani 23 9 7 5 2
23 ani 9 9 1 1 2
24 ani 3 1 2 2
25 ani 1 1
TOTAL 127 75 76 108 81 35
Si in cadrul regiunii de dezvoltare NORD VEST au existat judete care au trimis anexe
tabelul de mai jos:
126
BIHOR BISTRITA NASAUD CLUJ MARAMURES SATU MARE SALAJ

DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX 43 15 22 32
MASCULIN 26 16 23 23
FEMININ
DA 25 7 18
NU 44 38 37
DA 10 10 12 42
NU 59 21 33 13
DA 7 14 40
NU 24 31 15
DA 31 42 55
NU 3
FEL LOCUINTA
TEMPORARA 26 33 25
DEFINITIVA 2 9 30
NU E SPECIFICAT
4.2.7. Regiune de dezvoltare CENTRU
In regiunea de dezvoltare CENTRU numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18
ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetele
HARGHITA (133 tineri), SIBIU (130 tineri) si MURES (120 tineri).
fiecare judet in parte.
127
REGIUNE CENTRU
100
79
80 66 67 63
60 53 54 54
38 40
40 30
24
20 7
0
ALBA BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU
MASCULIN 53 40 30 79 54 67
FEMININ 38 7 24 54 66 63
tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare
decat al tinerilor cu handicap: 406 tineri, comparativ 171 tineri. Judetul SIBIU inregsitreaza cel
mai ridicat numar in randul tinerilor fara handicap.
REGIUNE CENTRU
Tineri cu handicap
150
120
99
100
66
49 42 55
47 43
50 35
11 10
0
DA 49 11 35 66 10
NU 42 47 43 99 55 120
128
Raportat la variabila “existenta sprijinului familial” asa dupa cum se poate observa in
graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare CENTRU acest
sprijin familial nu exista: 326 de tineri nu beneficiaza de spijin din partea familiei, comparativ cu
98 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt
pronuntate in cazul judetelor BRASOV, COVASNA, HARGHITA si MURES.
REGIUNE CENTRU
120 112
100
77
80
60 51 48
40 38
40 24
22
20 6 6
0 A LBA BRA SOV COV A SNA HA RGHITA MURES SIBIU
DA 40 6 6 22 24
NU 51 38 48 112 77
Per total regiune exista 364 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 60
tineri care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregistrati in
judetele COVASNA si HARGHITA: 53 tineri, respectiv 134 tineri.
Cei mai multi tineri care au un loc de munca sunt inregistrati in judetul BRASOV: 39
tineri.
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele regiunii.
129
REGIUNE CENTRU
150 134
100 84 85
53
50 39
7 8 13
1
0
DA 7 39 1 13
NU 84 8 53 134 85
Tinerii din regiunea de dezvoltare CENTRU care au implinit 18 ani pana in 2005 nu
beneficiaza in general de o locuinta: 286 de tineri fara locuinta, comparativ cu 139 tineri care
beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista
erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de
Asistenta Sociala si de Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este
prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE CENTRU
120 111
100 84
80
56 53
60 44
35
40 23
15
20 3 1
0
DA 56 44 1 23 15
NU 35 3 53 111 84
130

dezvoltare CENTRU: 79 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 31 tineri
care beneficiaza de o locuinta definitiva. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este
prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE CENTRU
Tipul locuintei
38
40
32
30 24 26
20 15
10 5 6
1 1
0
TEMPORARA 32 5 1 26 15
DEFINITIVA 24 1 6
NU E SPECIFICAT 38
CENTRU ALBA BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU
18 ani 20 10 16 30 42 58
19 ani 34 5 15 50 35 40
20 ani 18 21 9 26 24 19
21 ani 9 7 6 15 11 1
22 ani 8 2 5 8 5 11
23 ani 1 1 2 4 2 1
24 ani 1 1
25 ani 1 1
26 ani 1
TOTAL 91 47 54 134 120 130
Si in cadrul regiunii de dezvoltare CENTRU au existat judete care au trimis anexe

131
tabelul de mai jos:

MASCULIN 47 14 49 45 44
FEMININ 27 16 37 42 54
DA 44 9 24 58 18
NU 27 20 62 29 80
DA 30 10 19 43 17
NU 41 19 67 40 81
DA 45 14 40 11 8
NU 26 16 41 64 90
DA 28 52 27 28
NU 2 29 25 70
FEL LOCUINTA
DEFINITIVA 13 9 7
NU E SPECIFICAT 2 24
4.2.8. BUCURESTI
sistemul de protectie sociala este inregistrat in SECTORUL I : 105 de tineri. Per total
BUCURESTI exista 259 persoane de sex masculin si 112 persoane de sex feminin.
Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX sunt destul de mari in ceea ce priveste
repartizarea la nivel de sector. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru
fiecare sector in parte:
132
Distrbutia dupa variabila SEX

BUCURESTI
100 95
80
60 59
49
45
40 39
28
20 13
10 10 9 10
4
0
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6
MASCULIN 95 13 59 49 39 4
FEMININ 10 45 10 9 10 28
tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare
decat al tinerilor cu handicap: 301 tineri fara handicap, comparativ cu 70 de tineri cu handicap.
Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
BUCURESTI
Tineri cu handicap
100 95
80
60 57
45 47
40
29 29 28
20 13 12
10
2 4
0
DA 10 13 12 29 2 4
NU 95 45 57 29 47 28
Asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din
BUCURESTI nu poate fi vorba de existenta unui sprijin familial: 168 de tineri nu beneficiaza de
133
spijin din partea familiei, comparativ cu 40 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele
intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul tuturor sectoarelor care au oferit date
pentru aceasta variabila.
BUCURESTI
70 65
60
50
44
40
32
30 26 27
20
10 5 5
4
0
DA 4 26 5 5
NU 65 32 44 27
In BUCURESTI exista 177 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 72

tineri care au un loc de munca.
Cel mai bine la acest capitol stau tinerii din sectoarele 3 si 4: 28 tineri, respectiv 26 tineri
care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregsitrati in
SECTORUL I : 53 tineri.
primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte.
134
BUCURESTI
60
53
50
41 42
40
30 28 30
26
20
10 7 8 11
5
0
DA 5 28 26 7 8
NU 53 41 30 42 11
In BUCURESTI exista 124 de tineri care beneficiaza de o locuinta si 118 tineri care nu
beneficiaza de o locuinta.
modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte.
BUCURESTI
70
61
60 55
50
44
40
31
30
24
20
10 8 11
3 5
0
DA 3 61 24 5 31
NU 55 8 11 44
135
Referitor la variabila care a masurat “felul locuintei” locuinta de tip TEMPORAR a

inregistrat cele mai ridicate frecvente: 110 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara.
Situatia pe sectoare raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
BUCURESTI
Tipul locuintei
70
61
60
50
40
30 25
20
20
10
3 3 1 4 3
0
TEMPORARA 3 61 20 1 25
DEFINITIVA 3 4 3
In general tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18
ani pana in 2005 se incriu in grupa de varsta 18-22 de ani. Aceasta structura este identificata in
toate sectoarele, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.
BUCURESTI SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6
18 ani 2 2 7 7 11
19 ani 19 17 15 21 7 21
20 ani 41 17 12 12 12 9
21 ani 22 12 5 11 7
22 ani 9 3 11 4 4 2
23 ani 5 5 14 1 2
24 ani 1 4 2 3
25 ani 4 1 3
26 ani 2
27 ani 1 1
TOTAL
Si in cazul orasului BUCURESTI au existat sectoare care au trimis anexe suplimentare

care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada
2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6
luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista
136
distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si
pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de
mai jos:
MASCULIN 9
FEMININ 3
DA
NU
DA 2
NU 7
DA
NU 9
DA 1
NU 8
FEL LOCUINTA
TEMPORARA 1
DEFINITIVA
NU E SPECIFICAT
137
4.2.9 Concluzii
O analiza per total regiuni arata ca cei mai multi tineri care au implinit 18 ani si care se
afla inca in sistem sunt in judetele IASI (556 tineri), ARAD (278 tineri), SUCEAVA (207
tineri) si BACAU (203 tineri).Cei mai multi tineri se concentreaza asa dupa cum se poate
observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In BUCURESTI exista 371 tineri care au
implinit 18 ani si care se afla inca in sistem.
Iata care este situatia centralizata (total regiuni) pe variabilele pentru care au fost culese
date de la Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului:
Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin;
Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara
handicap;
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin
familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
completate la aceasta variabila) ;
Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4%
dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta
variabila) ;
Existenta unei LOCUINTE : 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta, 51,2 %
dintre tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta
variabila);
TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA,
36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile
VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au
implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.
138
4.2.10 Nivel educational - Pregatire profesionala
Asa dupa cum am mai precizat datorita inexistentei unor instructiuni precise de
completare referitor la ultimele doua variabile “nivel de scolarizare” si “pregatire
profesionala” am preferat sa prezentam informatiile asa cum au fost ele completate de catre
Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. Orice fel de
modificare in sensul stabilirii unor categorii pe fiecare variabila ar fi condus la alterarea datelor.
In anexa acestui studiu vom prezenta un tip de tabel care ar fi permis colectarea corecta a
datelor facilitand o analiza comparabila intre judete.
REGIUNE NORD EST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt:
9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Agricol- zootehnic;
9 Constructii (tamplar, zidar, zugrav).
Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua

variabile “nivel educational” si “pregatire profesionala” sunt prezentate asa cum au fost ele
completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
BACAU
NIVEL EDUCATIONAL PREGATIRE PROFESIONALA

cl XII-a Liceu 1 abandon scolar 3
Gimnaziu (abadon scolar) 1 agent ecologic 1
SAM (abandon scolar) 1 ajutor ospatar 1
3 clase 1 alimentatie publica 1
abandon scolar 5 asistent medical 1
absolvent 19 asistenta sociala 1
absolvent III clase SC. Speciala 1 canto popular 1
absolvent IV clase SC. Speciala 1 chimie 1
139
absolvent liceu 1 cofetar bucatar 1

absolvent SAM 11 confectii imbracaminte 4
absolvent SAM Speciala 3 confectii textile 1
Centrul de zi pt. copii cu handicap 3 constructii si lucrari publice 1
cl IX-a SAM 1 croitorie 22
cl X-a SAM 4 desing vestimentar 1
cl XI-a liceu 1 dulgher 2
cl XI-a SAM 1 economic 1
cl. IV-a Sc. Speciala 1 educatie fizica 1
cl. IV-a Speciala 1 electrician 1
cl. IX-a ( abandon scolar) 1 filologie 1
cl. IX-a SAM 3 filosofie 1
cl. IX-a SAM Speciala 1 industria lemnului 1
cl. IX-a liceu 1 informatica 1
cl. VIII-a 1 instalator sanitar 3
cl. X-a SAM 2 lenjer 1
cl. X-a SAM Speciala 2 matematica 1
cl. XI-a 1 matematica informatica 1
cl. XI-a Liceu 2 mecanic 22
cl. XII-a 2 mecanic auto 4
cl. XII-a liceu 3 operator chimist 3
cl.IX-a 1 operator produse textile 1
cl.XI-a SAM 1 ospatar bucatar 3
gimnaziu 7 real 1
gimnaziu Sc. Speciala 3 tamplar 11
Liceu 10 tehnic 4
nescolarizat 39 tehnician silvic 1
Post liceala 1 tehnician transport 1
SAM 47 tesator 7
Sc. Profesionala 7 textile 1
Sc. Profesionala Speciala 2 zidar 1
Scoala Generala / f.f 3 zugrav-vopsitor 2
student anul II 4 zugrav 10
student anul III 1
student anul IV 1
NOTA: Distributia dupa variabila “nivel educational” si “pregatire profesionala” pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile
(CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
BOTOSANI

a absolvit 7 clase înv. de masã 1 agricultură 2
a absolvit ªcoala profesionalã - Grup 2 asistenţă socială 1
a absolvit ªcoala profesionalã Înv. d 1 bucătar 3
140
Absolventã a clasei a XII -a Grup ªco 1 coafură 1

anul II ªcoala Complementarã - Grup 4 comerţ/servicii 1
anul II ªcoala de arte ºi meserii - L 1 confecţii 10
CLS. A VIII 3 construcţii 3
LICEU IX 1 croitorie 18
LICEU XII 1 filologie 2
LICEU XII 1 inginerie 18
LICEU XII 1 instalator 3
MASTER 1 istoria artei 1
NESCOLARIZAT 15 laborant 1
SAM 1 lăcătuş mecanic 1
SCOALA PROFESIONALA 24 manichiură/pedichiură 1
SCOALA PROFESIONALA I 7 mecanic 2
SCOALA PROFESIONALA II 1 morărit panificaţie 1
SCOALA PROFESIONALA III 36 ospătar bucătar 2
SCOALA PROFESIONALA IV 3 patiserie 2
SCOALA REEDUCARE 1 profesor 2
UNIVERSITAR I 3 profil tehnic 3
UNIVERSITAR II 1 tâmplărie 7
UNIVERSITAR II 1 textile pielărie 4
UNIVERSITAR II 1 tinichigerie 5
UNIVERSITAR III 1 zidar, zugrav- vopsitor 11
UNIVERSITAR III 1 zidărie 2
UNIVERSITAR IV 12
UNIVERSITAR V 4
IASI

10 clase 3 administrarea afacerilor 1
6 clase 1 administratie 1
7 clase 1 agricol 12
8 clase 1 alimentatie publica si turism 2
COLEGIU I 1 asistent medical 2
COLEGIU II 2 asistenta sociala 8
COLEGIU III 1 atletism 1
Liceu, X 5 biologie 1
Liceu, XI 24 BUCATAR PATISER 2
Liceu, XII 42 cai ferate 1
nescolarizat 15 chimie biologie 1
Postliceala I 5 chimie industriala 2
Postliceala II 5 cizmarie 18
141
profesionala 5 coafura frizerie 2

profesionala I 25 cofetar patiser 4
profesionala II 52 COMERT 1
profesionala III 141 confectii 110
profesionala IV 85 constructii 13
SAM I 11 contabilitate 4
SAM II 11 coregrafie,balet 1
SAM III 7 costructii 1
SC. GENERALA VI 2 decoratiuni interioare 2
SC. GENERALA VII 3 Economie 15
SC. GENERALA VIII 10 educatie fizica 1
Sc.Generala frecventa redusa,III 1 electrician 5
Sc.Generala Halaucesti,VIII 1 Filatura 3
Sc.Generala I Holban,I 1 filologie 8
Sc.Generala I Holban,VIII 2 filosofie 2
Sc.Generala nr.10,VI 1 finisor constructii 5
Sc.Generala nr.39,VIII 1 fotbal 1
Sc.Generala Speciala III 1 hidrotehnica 2
Sc.Generala Speciala VI 3 horticultura 2
Sc.Generala Speciala VII 2 incaltaminte 1
Sc.Generala Speciala VIII 15 ind.alimentara 1
SCOLA NORMALA 2 inginerie 4
UNIVERSITAR 1 instalatii 2
UNIVERSITAR I 17 institutor 2
UNIVERSITAR II 20 invatator 1
UNIVERSITAR III 20 invatator educator 2
UNIVERSITAR IV 8 jurnalistica 1
lacatuserie 19
legumicultura 5
litere 3
lucrator instalator 3
marochinarie 6
masini agricole 2
matematica informatica 1
mecanic 25
montanologie 1
oper.chimie 1
ortopedie 1
patiserie 13
patrimoniu 1
psihopedagogie 3
sociologie 2
sp.tehnologica 1
stiinta comunicarii 1
strungar 2
sudura 1
tamplar 40
142
teatru 1
tehnician agricol 2
tehnician electrician 1
tehnician operator 1
tehnologic 4
teologie 1
textile 21
tinichigii auto 3
turism 2
zidarie 16
zootehnie 16
zugrav 29
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua
variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
NEAMT

AN I 2 GIMNAZIU TAMPLAR 1
AN II 16 ABS.-LICEU, se inscir le facultate 1
AN III 13 ABS.-LICEU, SE INSCRIE 1
AN IV 1 ABS.-LICEU, se inscrie la facultate 5
AN VI 1 ABS.-LICEU, SE INSCRIE LA FACULTATE 2
CLS. IX 2 FACULTATE/apicultura 1
CLS. VII 1 FACULTATE/asistenta sociala 4
CLS. X 3 FACULTATE/economia comertului 1
CLS. XI 2 FACULTATE/economie 1
CLS. XII 10 FACULTATE/finante banci 1
CLS.VIII 2 FACULTATE/geochimie 1
CLS.XI 1 FACULTATE/ingineria alimentelor 2
MASTER 6 FACULTATE/inginerie economica 3
FACULTATE/inginerie matematica 1
FACULTATE/jurnalism 1
FACULTATE/kinetoterapie 2
FACULTATE/managemnt 1
FACULTATE/medicina veterinara 2
GIMNAZIU 1
GIMNAZIU/tamplar 1
LICEU 7
LICEU ZOOTEHNIE 1
LICEU/economie si administratie 1
LICEU/resursse si protectia mediului 1
PROFESIONALA 3
PROFESIONALA/coafura 3
143
PROFESIONALA/croitorie 3
PROFESIONALA/da diferente pentru liceu 1
PROFESIONALA/invatamant special 2
PROFESIONALA/mecanica 2
PROFESIONALA/mecanica fina 1
PROFESIONALA/operator chimist 1
PROFESIONALA/prelucrarea lemnului 4
SUCEAVA
NIVEL EDUCATIONAL NIVEL EDUCATIONAL

ACTIVI CENTRE COPII 1984 CENTRE
10 clase liceu 2 10 clase 1
10 clase Scoala de arte si meserii 2 11 clase 1
11 clase 3 12 clase 1
12 clase 13 4 clase 2
2 clase 1 8 clase 1
3 clase 1 8 clase speciale 1
4 clase speciale 2 9 clase 1
6 clase speciale 1 Absolvent facultate 3
7 clase speciale 2 Absolvent liceu 2
8 clase 2 Absolvent scoala profesionala 8
8 clase speciale 3 Anul I Scoala profesionala 1
9 clase 2 Anul II scoala profesionala 1
a abandonat scoala profesionala 1 Anul III Scoala profesionala 7
Absolvent 1 Anul IIV Scoala profesionala 3
Absolvent anul II I profesionala 1 Anul IV Scoala profesionala 3
Absolvent liceu 1 Student anul I 7
Absolvent scoala de arte si meserii 3 Student anul II 15
Absolvent scoala profesionala 18 Student anul III 10
Anul I scoala profesionala 7 Student anul IV 2
Anul II-invatamant de masa 1 Studenta 2
Anul II profesională 1 Studenta anul I 3
Anul II scoala de arte si meserii 1 Studenta Anul I 1
Anul II Scoala de arte si meserii 4
Anul II scoala profesionala 11
Anul III liceu 1
Anul III scoala profesionala 2
Anul III Scoala de arte si meserii 2
Anul III scoala profesionala 12
Anul IV scoala profesionala 11
Clasa a-XI-a – liceu 1
144
Clasa a-XII-a-profesionala 1
Nescolarizat 7
SAM III 1
Scoala profesionala 2
Student anul I 2
Student anul II 1
PREGATIRE PROFESIONALA PREGATIRE PROFESIONALA
ACTIVI CENTRE COPII 1984 CENTRE

Agroturism 2 10 clase liceu 1
birotica 1 Agricol 2
Chimie-biologie 1 Asistenta sociala 5
cizmarie 3 Birotica 2
Cofetar patiser 13 Cofetar patiser 4
Confectii 6 Colegiul de institutori 3
Croitorie 23 Croitorie 7
Electrician 1 Dulgher parchetar 1
electrotehnica 1 Educatie fizica si sport 9
geografie 1 Electromecanica 1
Ind. Lemnului 1 Facultate 1
Industrie alimentara 1 Facultatea de constructii 1
Lacatus mecanic 2 Facultatea de Economie si Ind. Afacerilo 1
Legumicultura, floricultura 2 Facultatea de industria lemnului 1
Marochiner 1 Facultatea de industrie alimentara 1
Mecanica 4 Facultatea de istorie-geografie 1
Menaj 1 Facultatea de matematica 1
Mozaicar-faiantar 2 geografia turismului 4
Ospatar 1 Inginerie mecanica 3
Patiserie 1 Istorie-Geografie 2
Silvicultura 1 Kinetoterapie 1
Tamplarie 9 Legumicultura-floricultura 1
Textile-pielarie 4 Litere 1
Textile 2 Mecanica 1
Tinichigiu auto 1 Psihologie 2
Turism, alimentatie publica 2 Relatii financiare bancare 1
veterinar 1 Tamplar 5
Zugrav 2 TCM 1
Teologie 1
Tinichigiu auto 1
Zootehnie 1
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA
COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
145
REGIUNE SUD EST

9 Confectii;
9 Tamplarie;
9 Constructii (zidar, zugrav).

completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului
BRAILA
NIVEL PREGATIRE PROFESIONALA
EDUCATIONAL
an IV student 1 comerciant-bucatar 4
anul II 24 confectii 6
anul III 22 constructii 8
anul IV 16 constructor-finisor 4
cls a-IX-a 4 Facultatea de Marcheting 2
cls a-VII-a 2 Facultatea de Mecanica 1
cls a-XI-a 1 filologie 1
cls.a-III-a 1 floricultor-peisagist 4
cls.a-IV-a 1 textile pielarie 13
cls.a-IX-a 2 industria usoara 1
cls.a-VII-a 4 lacatus mecanic 1
cls.a-VIII-a 3 liceu curs de zi 2
cls.a-X-a 2 perii cartonaje 1
cls.a-XI-a 2 prof.mecanic 1
cls.a-XII-a 5 prof.prelucrarea lemnului 1
cls.XII 1 profesional arte si meserii 1
nescolarizat 17 profesional-brutar 1
profesional-confectioner 1
profesional-dulgher parchetar 1
profesional-ind.alimentara 1
profesional-zidar 4
profil comert 1
protectia mediului 1
stiinte sociale 1
146
BUZAU

Clasa a 12-a 1 Comerciant bucatar 2
Colegiul agricol 1 croitorie 14
Grup scolar 3 dulgher parchetar 8
Grup Scolar 2 Institut Agronomie 1
Grup scolar industrial 4 lacatus constr. metalice si util. tehn 1
Liceu 9 Liceul pentru deficienti de vedere 21
Liceul pentru deficienti de vedere 24 mecanic 8
nescolarizat 5 mecanica auto 1
Scoala generala 10 presator la rece 7
Scoala generala speciala 4 textile 12
Scoala profesionala speciala 5 timplar mobila artistica 5
Scoala Profesionala Speciala 1
Scoala profesionala Speciala absolventa 1
Scoala profesionala speciala pentru deficienti de auz 3
Scoala profesionalaAn 3 3
Scoala profesionalaAn I 1
Scoala speciala 5
Scoala speciala pentru deficienti de auz 3
Scoala speciala profesionala 35
Scoala speciala Profesionala 1
Scoala Speciala profesionala 3
Scoala Speciala Profesionala 2
Student 1
Universitate 2
CONSTANTA

absolvent anul II S.A.M. 2 ajutor ospatar 1
absolvent clasa a-XII-a 3 alimentatie publica 1
ABSOLVENT S.A.M. 3 birotică 1
absolvent şcoala prof. 4 bucatar-patiser 1
anul II profesionala 1 C.F.R.terasamente 1
anul I complementara 1 construcţii 3
anul II S.A.M. 3 construcţii publice 3
anul III profesională 6 cooperaţie 1
anul III S.A.M. 9 croitorie 18
147
anul IV profesionala 1 electromecanic 1

ANUL IV S.A.M. 5 frizerie 1
clasa a-XII-a 5 grup scolar agricol 1
CLASA A II-A 2 zidar 2
clasa a VII SCOALA SPECIALA 1 horticultură 2
CLASA A VIII-A 2 ind.usoara (textila) 1
II PROF 2 industrie alimentara 1
II SAM 1 istorie 1
II Sc.Postliceala 1 lăcătuş mecanic 1
IV Sc.Prof. 8 limba engleza 1
liceul 1 mecanic agricol 3
NESCOLARIZAT 2 mecanic,reparaţii navale 1
nu este cazul 1 mecanică 1
profesionala 1 MUNCITOR AGRICOL 4
scoala complementara 1 MUNCITOR MECANIC AGRICOL 1
student anul I 4 NU E CAZUL 6
student anul III,anul II,anul I 1 pedagogie si asistenta sociala 1
VI 1 strungarie 1
VIII 1 tamplarie 4
X 1 tâmplărie p.v.c.,aluminiu 1
XI 6 teologie,asist.socială,drept 1
XII - liceu 2 tinichigiu-vopsitor auto 2
XII 1 zootehnie 1
zugravi 1
GALATI

abandon scolar 1 tamplar 1
absolvent-scoala prof. 1 bucatar 5
absolvent iunie 2005 scoala prof. 3 cofetar-bucatar 9
absolvent scoala prof. 1 croitorie 12
absolventa scoala prof 2 electrician 2
elev--cls.a-VIII-a 1 fara frecventa 1
elev- scoala profesionala speciala 1 furnalist 1
elev-cls. A X-a 1 instalator 4
elev-cls.a- VIII-a 1 instalator, zidar, ospatar - bucatar 1
elev-cls.a-IV-a 1 jurnalism 1
elev-cls.a-VIII-a 3 lacatus 2
elev-cls.a-VIII-a FF 2 manichiurist 1
elev-cls.a XII-a seral 1 patiser 2
elev-clsa-VII-a 1 pictura 1
148
elev-scoala prof. 1 sudor 8

elev-scoala prof. Anul II 22 tamplar 15
elev-scoala prof. Anul III 38 tapiter 9
elev-scoala profesionala, an IV 1 teoretic 2
elev - cls a VII 1 tinichigiu 5
elev - scoala profesionala 1 tinichigiu auto 1
elev - scoala profesionala , an IV 1 VIII-a fara frecventa 1
elev - scoala profesionala, an III 6 zidar 11
elev - scoala profesionala, an IV 1
elev - scoala SAM 1
Liceu-cls.a-X-a 1
Liceu-cls.a-XII-a 1
nescolarizat 1
scola profesionala absolvent 18
scoala pofesionaal elev , anul III 1
scoala profesionala - elev, anul IV 1
student anul II 1
student anul III 1
student anul V 1
studenta anul I 1
VRANCEA
NIVEL EDUCATIONAL PRETAIRE

PROFESIONALA
8 CLASE 1 gen 5
10 CLASE 4 liceu 11
11 CLASE 44 Postliceala 2
12 CLASE 11 S.A.M. 44
15 CLASE 2
149
REGIUNE SUD

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Agricol- zootehnic.

completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
ARGES
NIVEL SCOLARIZARE PREGATIRE PROFESIONALA

ABSOLVENT 8 10 CLASE 5
ABSOLVENT CLS A-VIII-A 1 11 CLASE 7
ABSOLVENT CROITORIE 1 12 CLASE 4
ABSOLVENT PROFESIONALA 1 2 CLASE 1
ABSOLVENTA LICEU 1 7 CLASE 2
COL.UNIV.FORESTIER BV. 4 8 CLASE 5
CURS DE TINICHIGERIE AUTO 1 9 CLASE 2
FACULT DE ED FIZICA PITESTI 1 ANUL I 10
FACULT.BV 1 ANUL II 6
FACULTATE 3 ANUL II PROF 1
GIMNAZIAL 9 ANUL II PROF 1
GRUP SCOLAR ARO C-LUNG 3 ANUL II PROF 1
GRUP SCOLAR FOREST RUCAR 9 ANUL III 3
GRUP SCOLAR RM.VALCEA 1 ANUL III PROF 1
LICEU 27 ANUL IV 1
NESCOLARIZATA 1 CLASA A IX A 1
POST LICEALA 1 CLASA A VIII A 3
POST UNIVERSITAR 1 CLASA A XI A 2
SCOALA DE SOFERI V.MARE 2 CLASA A XIA 1
Scoala Franceza de Patiserie 1 CLASA A XII A 9
SCOALA PROF FORESTIERA RUCAR 3 CLS A-VIII-A 1
SCOALA PROFESIONALA 74 CLS A-XI-A 3
STUDENT 5 CLS A-XI-A SAM 1
UNIVERSITAR 2 CLS A-XI-A SAM 2
CLS A-XII-A 3
COFETAR- BUCATAR 1
COFETAR- BUCATAR 28
CROITORIE 8
150
CSL A-XI-A 1
ELEV 13
LACATUS- MECANIC 1
LACATUS- MECANIC 1
LACATUS-MECANIC 13
MECANIC AUTO AN II 1
PREL. LEMNULUI 2
SALARIAT 8
STUDENT 3
CALARASI
10 clase 8 Anul II 3
11 clase 9 Liceu 9
12 clase 7 Sc. profesionala 16
8 clase 1
9 clase 1
nescolarizat 6
student 3
IALOMITA

NU URMEAZA FORMA PREGATIRE UREMEAZA FORMA PREGATIRE
4 clase 1 Absolvent 2
Absolvent 3 Absolvent clasa a VIII-a 4
Absolvent 8 clase 1 Absolvent facultate 2
Nescolarizabil 4 An II 8
An II, Scoala Profesionala 1
An III 2
An III, Scoala Profesionala 2
An III, Scoala Profesionala Speciala 3
An IV, Scoala Profesionala Speciala 5
Anul III, SAM 2
Anul III, Scoala Profesionala Speciala 1
Clasa a VI-a, Scoala Profesionala 1
Clasa a VII-a, Scoala Profesionala 1
Clasa a VIII-a 4
151
Clasa a VIII-a, Scoala Profesionala 2

Clasa a XI-a 5
Clasa a XI-a, Liceu 3
Clasa a XII-a, LICEU 1
Clasa aI X-a 1

NU URMEAZA FORMA PREGATIRE UREMEAZA FORMA PREGATIRE
Profesionala Speciala 2 Facultate 5
Scoala Profesionala Speciala 1 Inscriere facultate 1
Scoala speciala 1 Inscriere Scoala de Arte si Meserii 1
Scoala Speciala 1 Inscriere Scoala Postliceala 1
Inscriere Scoala Profesionala Speciala 3
Liceu 4
Masterat 2
Post- Liceal 1
Scoala de Arte si Meserii 7
Scoala Generala 1
Scoala Generala clasa speciala 3
Scoala profesionala 5
Scoala profesionala speciala 12
Scoala speciala 4
PRAHOVA

absolvent an I 19 agricultura 10
absolvent an I postliceala 1 agrotehnica 1
absolvent an I superior 4 asistent medical 1
absolvent an II 52 chimie industriala 1
absolvent an II superior 7 chimie organica 1
absolvent an III superior 1 coafura - frizerie 1
absolvent an IV 16 coafura - manichiura 2
absolvent cls IX 10 confectioner imbracaminte 30
absolvent cls V 5 croitorie 9
absolvent cls VI 3 dulgher parchetar 2
absolvent cls VII 5 estetica si ingrijirea corpului uman 4
absolvent cls VIII 16 fierar betonist 1
absolvent cls X 2 filologie 1
absolvent cls XI 4 foraj extractie 1
152
absolvent cls XII 3 frizerie - coafura 4

absolvent scoala profesionala 1 industrie alimentara 2
nescolarizat 5 ingineria mediului si biotehnologie 2
inginerie si automatica 1
lacatus 1
legumicultura 3
litere si stiinte 1
marketing 2
mecanica auto 5
muzica 1
NU 41
pomicultura 1
prelucrarea si conservarea carnii, peste 1
sociologie si asistenta sociala 2
tamplarie 9
textil pielarie 8
tricotaje si confectii 4
zugrav 1
REGIUNE SUD VEST

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Tapiterie.

GORJ
NIVEL DE SCOLARIZARE NIVEL DE SCOLARIZARE

FARA FORMA DE INVATAMANT FORMA DE INVATAMANT
10 CLASE 22 12 CLASE
11 CLASE 10 5 CLASE
12 CLASE 13 8 CLASE
153
8 CLASE 2 CLASA A V-A

Neşcolarizat 24 CLASA A VIII-A
CLASA VIII
FACULTATE
FACULTATE II
FACULTATE III
FACULTATE IV
LICEU IV
LICEU III
SAM III
SAM, ANUL I
SAM IX
SCOALA PROFESIONALA
SCOALA PROFESIONALA III
SCOALA SPECIALA

FARA FORMA DE INVATAMANT FORMA DE INVATAMANT
FACULTATE I 4 Cofetar / bucătar 1
FACULTATE III 2 Drept 2
FACULTATE IV 2 Faianţar 1
LICEU III 1 Finanţe Banci 1
LICEU SERAL 1 Ingineria Mediului 1
NU 24 Inginerie 1
SCOALA PROFESIONALA II 3 Lăcătuş 4
SCOALA PROFESIONALA III 12 Mecanic 5
SCOALA PROFESIONALA IV 4 Menaj 3
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 3 Română Engleza 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV 1 scoala profesionala 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 1 Ştiinţe 1
SCOALA SPECIALA I 1 Tapiţerie 10
UCENICIE II 11 Teologic 1
154
MEHEDINTI

FACULTATE I 1 AGENT VAMAL 3
FACULTATE II 2 ARTE PLASTICE 2
FACULTATE III 4 ASISTENTA SOCIALA 2
FACULTATE IV 1 CANTO CLASIC 1
GIMNAZIU 1 CHIMIE INDUSTRIALA 1
LICEU 4 CHINETOTERAPIE 1
LICEU IX 1 COMERCIAL 4
LICEU X 1 CONTABILITATE 1
LICEU XI 6 CROITORIE 10
LICEU XII 2 ECONOMIA COMERTULUI 2
nescolarizat 2 ELECTROMECANIC 1
NESCOLARIZAT 3 GESTIUNE BANCARA 1
SAM 2 Grupul Sc. Dl Tudor 1
SCOALA POSLICEALA 4 INDUSTRIE ALIMENTARA 1
SCOALA PROFESIONALA 3 LACATUS MECANIC 2
SCOALA PROFESIONALA II 2 MARKETING 2
SCOALA PROFESIONALA III 1 MECANIC 3
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 15 MECANIC AUTO 2
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II 1 PRELUCRAREA LEMNULUI 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 3 REPARATII FRIGORIFICE 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV 2 TAMPLARIE 12
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA VIII 1
REGIUNE VEST

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Agricol;
9 Servicii (ospatar);
155

ARAD

profesională 3 actor 1
7 clase 2 Administratie publica 1
8 clase 13 agricultor 1
8 clase + curs croitorie 2 Arte plastice 1
8 clase + curs tâmplar 1 Asistenta sociala 2
8 clase + curs zidar 1 biotehnologie 1
8 clase +curs confecţii 1 bucatar 19
An I 10 Cartonaj 8
An I PL 7 Colegiu silvic 1
An I prof 3 Comerţ 1
An II PL 6 confectioner 40
An II prof 1 curs de masaj 1
An II prof + curs tâmplar 1 drept 2
An III 3 Economic 4
An III PL 12 elecronist 1
An III prof 5 Electrician auto 1
An IV Prof 3 Filologie 8
An XI 12 floricultor 1
Cl. VIII 1 Grup Scolar 4
Cls X 3 Grup şcolar 1
Cls XI 10 horticultor 10
Cls XII 3 instalator 10
Curs de alfabetizare clasa a- I - a 9 Lăcătuş-mecanic 10
Facultate, an III 1 liceu 3
liceu 10 Masaj 23
Sc Prof.- An III 1 Mase plas. 1
Sc Prof.-An II 1 mecanic 3
Sc.Prof an III 1 Mecanic agricol 2
Sc.Prof. An III 1 medicina 1
scoala profesionala 138 Nu 16
Studii sup. An II 3 Ospatar bucatar 1
Studii sup. An III 3 Şcoală profesională – croitorie 1
Studii sup. An IV 1 tamplar 39
Studii sup. An V 1 Tehnician agricol 2
universitare 4 teologie 2
156
Tinichigerie auto 9
vanzator 1
veterinar 3
zidar 18
CARAS SEVERIN

absolvent 8 clase 10 alim. publică 1
absolvent liceu 3 baptist 1
absolvent profesională 13 confecţii 5
absolvit şc. ucenici 1 construcţii 8
anul III profesională 2 economie 2
Centrul de Şcolari 1 forestier 6
cl. a XII-a liceu 1 instalator 2
cl. II 1 mecanic 12
cl. III 3 metalurgic 1
cl. IX 1 tâmplar 2
cl. VIII 2 teologie 2
cl.a-VII-a fără frecvenţă 1 vopsitor 3
facultate 3 zidar 1
FACULTATE I 4 zugrav 5
FACULTATE II 4
LICEU IX 9
LICEU X 2
LICEU XII 2
postliceal I 3
postliceal II 1
profesional I 2
profesional II 16
profesional III 19
profesional IV 4
profesională 1
SAM II 3
Şc. Specială an. II 1
157
HUNEDOARA

absolvent 32 asistenta sociala 2
absolventa - sc. prof. 1 Centrul de Ped.Curativa Simeria Veche 1
AN I PROF. 17 Colegiul Tehnic Hunedoara 2
AN II PROF. 19 Colegiul Tehnic Simeria 1
an II prof. SAM 4 constructii 5
AN III PROF. 10 croitorie 3
AN IV PROF. 3 grup scolar 20
clasa a IX-a 2 industrie 8
clasa a VII-a 3 lacatuserie 3
clasa a VIII-a 6 liceu 1
clasa a X-a 4 scoala generala 4
clasa a XI-a 5 scoala profesionala 12
clasa a XI-a SAM 1 scoala speciala 5
clasa a XII-a 12 sport 3
facultate 7 Informatie nerelevanta 20
liceu 2
nescolarizat 1
scoala speciala 6
studenta - an II 1
studenta - an IV 2
TIMIS
4 clase 1 8 clase 3
8 clase 1 agricultura 6
11 clase 1 coafura frizerie 3
Absolventa profesionala 1 cofetar patiser 3
anul I 4 Colegiul biblic 1
anul II 10 Colegiul Tehnic 1
anul II Şc.Af şi Meserii 1 confectii 13
anul III 12 constructii 5
anul III liceu 1 constructii instalator 1
anul IV 3 contabilitate 2
anul IV liceu 6 economic 5
clasa a VI-a 1 electrician 2
clasa a X-a 1 finalizat studiile 1
clasa a XI-a 3 instalatii 1
clasa a XII-a 2 liceu seral 2
contabilitate 1 macelar 1
Elev anul III 1 mecanic 6
158
gimnazial special 2 mecanica 1

profesional special 27 operator vin-alcool 1
X clase 1 pielărie 1
sport 1
şcoala profesională 1
tâmplar 4
zidar 1
zugrav 6
(CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT)!
REGIUNE NORD VEST

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;
9 Agricol (horticultura);
9 Constructii (zidar, zugrav).

BIHOR

Colegiu 6 Colegiu 6
Liceu 1 Gr.Şcolar 13
Şcoală profesională 120 Liceu 1
Total 127 SAM 107
159
BISTRITA NASAUD

10 clase 6 adm. publica 2
11 clase 2 agronomie 3
8 clase 2 asist. medical 2
9 clase 2 asist. sociala 8
CLS X 2 barman – ospatar 1
CLS XI 3 chimie-biologie 3
colegiu 3 coafor 1
FACULTATE I 5 conf. cartoane 1
FACULTATE II 8 croitorie 2
FACULTATE III 5 economic 1
FACULTATE IV 2 ed. fizica 4
LICEU 6 educatie fizica si sport, anul III facul 1
Liceu cl. XI 6 electrotehnic 1
Liceu cl. XII 9 filologie 1
Postliceala An II 2 funct. Bancar 1
profesionala 3 horticultura 1
Sc. Prof. An I 1 Industrie alimentara 1
Sc. Prof. An II 2 informatica 1
Sc. Prof. An III 2 institutor engleza 2
Sc. Prof. speciala An II 1 kinetoterapie 1
UNIVERSITAR 3 lucrator in comert 3
mecanic 12
ped. sociala 5
prelucrarea lemnului 1
prelucrator prin aschiere 1
silvicultura 3
Stiinta mediului 1
stiinte economice 1
stiinte sociale 1
tamplarie 5
tehnologic 1
vanzator 2
veterinar 1
CLUJ

COLEGIU III 2 asistenta sociala 4
facultate an I 4 cofetar 6
facultate an II 1 constructii 2
facultate an III 1 contabilitate 1
160
facultate an IV 1 croitorie 6
GIMNAZIU 3 electrician auto 1
LICEU 1 frizerie, coafor 3
Liceu IX 1 horticultor 9
liceu XI 1 industrial 6
SCOALA PROFESIONALA 5 informatica 1
SCOALA PROFESIONALA I 1 ingineria mediului 1
SCOALA PROFESIONALA II 7 instalator 5
SCOALA PROFESIONALA III 6 liceu teoretic 1
SCOALA PROFESIONALA SPEC IALA I 2 liceul seral 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 7 litere 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II 8 mecanic auto 1
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III 11 medical 2
VI 1 ospatar 1
VIII 2 prelucrare 1
X 2 scoala speciala 1
XI 6 tapiter 5
XII 3 tehnica dentara 1
tehnician trasporturi 2
timplar 1
tinichigiu 4
trefilator 1
zugrav, vopsitor, tapetar 4
MARAMURES

11 CLASE 1 ALIMENTATIE PUBLICA 4
12 CLASE 1 BUCATAR 1
AN II 6 CONFECTII 26
AN III SCOALA PROFESIONALA 9 CONSTRUCTII 1
AN III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 2 CONTABILITATE 2
AN IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 6 FACULTATE 1
CLASA A VII-A 1 INDUSTRIAL 2
I 2 INFORMATICA 1
I POSTLICEALA 3 MECANIC 3
II 1 PIETRAR 1
II SCOALA DE ARTE SI MESERII 1 POSTLICEALA C.I.A. 4
III POSTLICEALA 1 PRELUCRAREA LEMNULUI 3
III PROFESIONALA 1 SCULPTURA 1
III SCOALA DE ARTE SI MESERII 2 TAPITER 2
IV 2 TEHNIC 1
161
IV PROFESIONALA 2 TINICHIGIU 2
IX 3 TURISM 1
LICEAL 1 UMAN 1
LICEU XI 2 UNIVERSITATE 5
LICEU XII 8 ZIDAR 1
PROFESIONALA 4
PROFESIONALA SPECIALA 3
UCENICI 2
UNIVERSITAR IV 1
VI 2
VIII 1
X SCOALA PROFESIONALA 7
XI SCOALA PROFESIONALA 11
XI SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 2
XII SCOALA PROFESIONALA SPECIALA 2
SATU MARE

Facultate 10 Arte 10
Gimnaziu 3 Bucatar 1
Liceu 7 Cadastru 2
Neşcolarizat 16 Chimie 5
Postliceal 1 Coafură 1
Profesional 31 Croitorie 7
Fizică 1
Ind.alimentară 2
Mecanică 4
Protectia mediului 1
Sportiv 1
Tamplar 6
Vânzător 5
SALAJ

An II 1 constructor 3
An III 1 croitor 1
Cls.X 1 dulgher 7
162
Cls.XI 1 filosofie 1
Cls.XII 1 horticultor 4
Facultate 2 lacatus 1
SAM 27 mecanic auto 1
XI 1 pantofar 3
prelucrarea lemnului 3
stiinţe economice 1
tricotaje 1
zidar 8
REGIUNE CENTRU

9 Confectii;
9 Mecanic;
9 Tamplarie;

ALBA

an I 1 agricol 9
an III 1 alimentatie 1
cls.II 1 asistenta sociala 1
cls.V 1 asistenţă socială 1
cls.VIII 6 chimie-industrială 3
cls.XI 1 comerţ 1
cls.XII 5 constructor 1
liceu 7 croitorie-pielărie 3
SCOALA PROFESIONALA I 3 croitorie 12
SCOALA PROFESIONALA II 5 economic 1
SCOALA PROFESIONALA III 7 electric 1
SCOALA PROFESIONALA IV 6 electrotehnica 1
studii superioare 2 lacatus 12
163
studii superioare de scurtă durată 1 lăcătuş mecanic 3

şc.de ucenici 2 liceu-teoretic 3
şc.profesională 39 mecanic 9
universitar II 1 pielarie 1
universitar III 1 prelucrarea lemnului 2
universitar IV 1 şc.specială 4
ştiinţe juridice 1
tamplarie 5
tehnologie 1
teoretic 1
tinichigiu auto 2
ţesătorie 1
viticultură 1
zugrav 3
BRASOV

Anul II prof. 2 alim. publica 3
IX clase 1 broderie 1
liceu 1 constructii 15
Sc. Prof. 40 croitorie 1
VIII clase 2 dulgher 1
X clase 1 fierar betonist 1
geografie 1
lic. Constantin Brancoveanu 1
mecanic 8
ospatar 3
pielarie 1
zidar-faiantar 3
zugrav 2
COVASNA

liceu 2 absolvent 3
sc. arte si meserii 5 croitoreasa 1
Sc. Prof. Speciala 8 mecanic 2
164
Sc. Profesionala 12 tamplar 1

zi 20
HARGHITA

anul I şc. prof. 1 agricultură 1
anul II şc. prof. 7 arhitect 1
anul III şc.prof. 17 arte plastice 1
anul IV facultate 1 asistenţa socială 2
cl.VIII sc spec 4 bucătar 1
clasa VIII-a 1 ceramie 1
COLEGIU 1 cherner-ospătar 1
elev cls. XII 3 coafură 3
elev cls. XI 2 cofetar 1
gimnazial 1 comercial 1
grup.camin-sc 1 constructii 2
grup.cămin-sc. 1 contabilitate 2
Inst.Ped. 1 croitorie 9
LICEU 13 dulgher parchetar 4
LICEU I 1 economic 6
LICEU III 7 educaţie fizică 1
LICEU IV 4 elev 2
nescolarizat 2 farmacist 1
Postliceal 2 grădinar 1
SAM I 1 horticultor 1
SAM II 2 informatica 5
SAM III 2 inginer de construcţie 1
Sc.gen. 1 instalator 3
Sc.sp.surdo m. 1 instalator gaze 1
Şc. Postliceal 1 management 1
Şc. Specială 1 maseour 1
Şc.Prof. 22 mecanic 15
Şcoală specială profesională, anul I 1 muzică 1
Şcoală specială profesională, anul II 3 pădurar 1
Şcoală specială profesională, anul III 12 pedagog 2
Şcoală specială profesională, anul IV 1 prel.carnii 3
UNIVERSITAR 6 prel.lemnului 1
UNIVERSITAR I 3 proiectant de mobilă 1
165
UNIVERSITAR II 7 sport 1
ştiinţe umane 3
tâmplar 18
tehn.agr 2
teologie 2
textile 8
vinzator 1
zidar 2
MURES

LICEU XI 2 asistent medical 1
anul I profesională 3 ceramică 3
Anul II 1 comerţ-servicii 3
anul II facultate 1 confecţii 3
anul II postliceală 2 fizică - chimie 1
anul II profesională 2 lucr.publ. 1
anul III facultate 1 matematică 1
anul III profesională 2 mec.auto 6
cls. a XII-a 1 tehn.auto 1
cls.a V-a 1 turism 1
cls.a VII-a 1 zidar 1
cls.a VIII-a 6 NU E SPECIFICAT PROFILUL 84
cls.a X-a 1
gimnaziu 7
liceal 2
LICEU IX 1
LICEU XII 1
SAM II 5
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul I 9
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul II 12
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul III 31
SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul IV 10
SCOALA PROFESIONALA 14
UNIVERSITAR III 3
UNIVERSITAR IV 2
166
SIBIU

ABSOLVENT 6 AGRICOL 1
COLEGIU AN II 1 APARATURĂ ŞI TEHNICĂ MEDICALĂ 2
COLEGIU TEHNIC AN III 1 ASISTENŢĂ MEDICALĂ 1
COMPLEMENTARĂ - AN I 1 AUTOMECANICA 8
COMPLEMENTARĂ - AN II 6 COMERCIANT 1
FACULTATE 1 COMERCIANT BUCĂTAR 1
FACULTATE AN I 3 CONSTRUCŢII 10
GR. ŞCOLAR - CLS XI 2 CONSTRUCŢII MAŞINI 1
LICEU - CLS XI 1 CONSTRUCŢII ŞI ARHITECTURA 1
LICEU - CLS XII 5 CROITORIE 8
LICEU 1 FILOLOGIE 1
PROFESIONALĂ - AN I 10 GAZ METAN 1
PROFESIONALĂ - AN II 9 INDEPENDENŢA 1
PROFESIONALĂ - AN III 35 INGINERIE 2
PROFESIONALĂ - AN IV 6 LĂCĂTUŞ 4
PROFESIONALĂ 3 MECANIC AUTO 1
PROFESIONALĂ SPEC. - AN II 3 MED VETERINARĂ 1
PROFESIONALĂ SPEC. - AN III 1 PISE AUTO 1
PROFESIONALĂ SPEC. 1 ŞTIINŢE EC. 1
ŞC. ARTE ŞI MESERII AN I 3 TEHNICĂ ALIMENTARĂ 1
ŞC. ARTE ŞI MESERII AN II 6 TEXTIL 6
ŞC. SPECIALĂ - CLS VIII 2 ZIDAR, PIETRAR, TENCUITOR 1
ŞC. SPECIALĂ 1
ŞC. SPECIALĂ DEF AUZ 4
ŞC. SPECIALĂ NEVĂZĂTORI 5
BUCURESTI

9 Confectii;

167
SECTOR 1

An I 1 Centrul de Reintegrare Socio-Profesionala pentru tineri 15
dezinstitutionalizati
Clasa a V-a 1 Program 2
Clasa a XII-a 2
Limbi straine 1
SECTOR 2
NIVEL SCOLARIZARE PREGATIRE RPOFESIONALA

cls. a-VIII-a 1 ABSOLVENT 1
cls. a III-a 1 ASISTENTA SOCIALA 2
cls. a VII-a 1 DREPT 2
cls. a VII-a 1 INDUSTRIAL 1
cls. a XI-a 1 LICEU 2
LICEU X 2 LICEU ARTE PLASTICE 1
LICEU XI 1 LICEU MUZICA 1
Nescolarizat 3 NESCOLARIZAT 3
SAM 14 SAM 31
SAM Anul I 4 SCOALA PROFESIONALA 1
SAM Anul II 2 SCOALA SPECIALA 8
SAM Anul III 4 TEOLOGIE 1
SAM anul IV 3
SAM Anul IV 2
SCOALA SPECIALA 1
SCOALA SPECIALA Anul V 1
SCOALA SPECIALA cls. I 1
SCOLA PROFESIONALA SPECIALA 1
UNIVERSITAR I 2
UNIVERSITAR II 1
UNIVERSITAR IV 1
168
SECTOR 3

13 CLASE 3 An I facultate 1
8 CLASE 9 An IV 1
GRUP SCOLAR 1 Mecanic 2
GRUP SCOLAR II 1 Sc. Postliceala an II 1
GRUP SCOLAR I 1 Sc. Postliceala an III 1
LICEU 7 Zugrav-faiantar 1
LICEU X 1
LICEU XI 1
LICEU XII 4
NESCOLARIZAT 4
SAM IX 4
SAM 1
SAM II 3
SCOALA GENERALA 8
SCOALA UCENICI 2
SCOALA PROFESIONALA IX 1
UNIVERSITAR III 1
UNIVERSITAR IV 2
VIII CLASE 1
SECTOR 4

8 CLASE 1 bucatar 1
ABANDON SCOLAR 1 comert 1
GRUP SCOLAR 2 confectii 1
IX CLASE 1 economic 1
LICEU 8 electromecanic 1
SAM 31 lacatus-mecanic 1
SCOALA PROFESIONALA 3 lacatus 1
SCOLA SPECIALA 1 mecanic 1
STUDII NEFINALIZATE 1 ospatar 1
V CLASE 1 studii nefinalizate 1
VII CLASE 1 zugrav - zidar 15
VIII CLASE 5
169
SECTOR 5
NIVEL EDUCATIONAL
Colegiu tehnic 1
Facultate 1
Liceu 6
Scoala Generala 2
Scoala Postliceala 7
Scoala Profesionala 30
Scoala Speciala 1
SECTOR 6
10 clase Şcoala profesională 3 Croitorie 7
10 clase Şcoală profesională 1 Electrotehnic 1
11 clase 1 Lăcătuş mecanic 1
11 clase liceu 3 Liceu/zi 1
11 clase Şcoala profesională 3 Menaj 2
12 clase fără diplomă de bac. 1 Ştiinţe ale naturii 1
9 clase absolvite 1 Tehnician în protecţia mediului 1
9 clase Şcoala profesională 1 Textile 1
LICEU 5 Tricotaje 1
SCOALA PROFESIONALA 9 Zugrav 4
SCOALA SPECIALA 1
170
Anexa 1
Copii intre 14 si 17 ani sau care implinesc 18 ani in 2005
Nr. Judet Initiale Varsta Centrul de Gradul si Nivel de Pregatire Sprijin Domiciliul Observatii
Crt. /sex plasament tipul de scolarizare profesionala familial familiei
handicap ( daca urmeaza
(daca este in prezent/ce
cazul forma?)
171
Anexa 2
Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005
NOTA:
Nr. Judet Initiale/ Varsta Gradul si Nivel de Pregatire Sprijin Loc de Locuinta
Crt. sex tipul de scolarizare profesionala familial munca
handicap ( daca urmeaza
(daca este in prezent/ce
cazul) forma?)
Daca are Temporara/def
sau nu initiva
Deoarece variabila ”gradul de handicap” nu a fost o variabila inchisa (raspunsurile au fost foare diferire neputandu-se
identifica un paterrn de raspunsuri comun judetelor regiunii) pentru o comparabiliate intre judete s-a procedat la inchiderea acestei
variabile ( cu variantele de raspuns: DA handicap, NU handicap).
Facem mentiunea ca instructiunile de completare a Anexelor 1 si 2 au fost concepute si trimise in teritoriu de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Responsabiltatea INCSMPS a fost doar in analizarea datelor. Pentru o centralizare a acestora pe toate variabilele, INCSMPS a
propus pentru colectarea datelor formatul de anexa pe care il prezentam mai jos. Din pacate datele nu au sosit din teritoriu pana la
momentul realizarii studiului de fata.
172
ANEXA propusa de catre INCSMPS
Situatia copiilor/tinerilor preconizati sa paraseasca centrele de plasament in urmatorii 3 ani*
Loc de munca
Nivelul de Pregătirea in prezent - Anul preconizat
Nr. Varsta (in ani şcolarizare** profesională/calificare 2005 (da sau al iesirii din
Crt. Judet Sex (M/F) impliniti) (absolvent de:...) domeniu*** nu) sistem****
…..
NOTA
*a se intelege ca ne referim strict la Centrele de plasament care ofera gazduire pe o perioada nedeterminata (centre cu module de tip
familial, centre/case de tip familial, apartamente, centre pentru copii cu dizabilitati, etc);
**la rubrica "nivel de scolarizare" a se completa cu unul din campurile: gimnaziu, scoala profesionala, scoala de arte si meserii, liceu,
invatamant superior, etc.; a se intelege ca ne referim la nivelul de scolarizare absolvit in momentul parasirii centrului;
*** la rubrica "calificare profesionala" a se completa domeniul in care persoana care paraseste centrul de plasament a obtinut o
calificare, evident daca este cazul (ex: tamplarie, mecanic, cofetar, etc);
**** la rubrica "anul preconizat al iesirii din sistem" a se mentiona unul din urmatorii 3 ani (2006, 2007, 2008) in care se preconizeaza
ca tanarul urmeaza a parasi centrul de plasament.
173
5. Analiza ofertei de servicii sociale şi ocupaţionale din sistemul public şi

privat puse la dispoziţia tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie socială
Pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire s-au dezvoltat în majoritatea regiunilor ţării
diferite tipuri de servicii sociale şi de integrare socio-profesională, care oferă acestora asistenţă şi
sprijin în găsirea unei locuinţe şi a unui loc de muncă, consiliere, găzduire temporară, centre de
tranzit, centre vocaţionale de formare şi orientare profesională, apartamente sociale, apartamente
protejate pentru cei cu handicap, sprijin şi suport pentru cei care îşi continuă studiile, alte tipuri
de servicii. Serviciile sociale puse la dispoziţia acestor tineri au fost iniţiate şi derulate de către
diverse organizaţii neguvernamentale şi de către direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a
copilului judeţene sau locale.
Din analiza datelor privind tipurile de servicii sociale dezvoltate pe teritoriul ţării noastre,
puse la dispoziţie de către ANPDC, rezultă următoarea situaţie pe regiuni:
- În regiunea NE, în care se înregistrează numărul cel mai mare de tineri care urmează să
părăsească instituţiile de ocrotire, numărul serviciilor sociale este destul de redus, excepţie
făcând judeţul Suceava care a dezvoltat servicii pentru tinerii cu handicap de tipul
apartamentelor protejate. Tot în judeţul Suceava s-au construit apartamente sociale, iar în Vaslui,
unde aproximativ 400 de tineri urmează să părăsească sistemul, s-au înfiinţat serviciile sociale de
sprijin. Alte tipuri de servicii sociale pentru grupul ţintă sunt ca număr nesemnificative în raport
cu amploarea fenomenului. În judeţul Botoşani, deşi urmează să părăsească sistemul de
protecţie mai mult de 300 de tineri, nu apare în evidenţele care ne-au fost transmise de la
ANPDC nici un tip de serviciu social.
174
Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistemul de protecţie

socială pentru regiunea NE
12
10
10
8
6
6
4
4 3
2 2
2 1 11
0
0
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Asistenta si sprijin Integrare socio-profesionala Consiliere

Apartamente sociale Apartamente protejate Gazduire temporara
Altele
- În regiunea Sud-Est, numărul serviciilor sociale şi de integrare socio-profesională este mai

mare şi mai diversificat faţă de regiunea NE, cu toate că numărul tinerilor care urmează să
părăsească sistemul de protecţie este mult mai mic. Observăm o repartizare mai echilibrată a
serviciilor pe judeţe, predominând serviciile de integrare profesională şi apartamentele sociale.

socială pentru regiunea SE
5
4
4
3
3
2 2 2 2
2
1 1 1
1
0
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Altele
- În Sud serviciile sociale sunt foarte slab dezvoltate, excepţie făcând judeţul Teleorman, unde
sunt şi cei mai mulţi tineri care au părăsit sistemul de protecţie din aceasta parte a ţării, care a
oferit apartamente sociale.
175

socială pentru regiunea Sud
10
8
8
6
4
2 2 2 2
2 11 1 1
0
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Altele
- În SV diferite tipuri de servicii sociale pentru tinerii defavorizaţi sunt prezente în fiecare judeţ,
dar foarte puţine ca număr având în vedere că peste 600 de copii părăsesc sistemul în perioada
2003-2005. Se remarcă judeţul Vâlcea cu preocuparea de a oferi tinerilor apartamente sociale şi
servicii de integrare socio-profesională şi Gorjul cu serviciile de consiliere. Oltul cu numărul cel
mai mare de tineri din regiune care urmează să părăsească sistemul a înfiinţat doar 2 servicii de
asistenţă şi sprijin.

socială pentru regiunea SV
3,5 3 3
3
2,5 2 2
2
1,5 1 1 1 1
1
0,5
0
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Altele
- În Vest, judeţele Arad şi Timiş au dezvoltat pentru aceşti tineri diferite tipuri de servicii sociale
de formare şi integrare socio-profesională, precum şi apartamente sociale, cu deosebire în Timiş
unde peste 200 tineri care urmează să părăsească sistemul. În Caraş-Severin, cu 179 de copii care
176
părăsesc sistemul, se remarcă o preocupare pentru dezvoltarea serviciilor de tip „asistenţă şi

sprijin” în favoarea acestor tineri.
Situaţia serviciilor sociale pentru copiii care părăsesc sistenul de protecţie

socială pentru regiunea Vest
16 15
14 12
12
10
8
6 4
4 3
2 2 2
2 1 1 1 1
0
Arad Caras-Severin Hunedoara Timis

Altele Formare profesionala
- În NV se observă foarte puţine servicii pe ansamblul regiunii deşi peste 700 de tineri părăsesc
sistemul în perioada 2003-2005. În judeţul Bihor sunt menţionate diferite tipuri de servicii,
dezvoltate de ONG-uri şi de către DGASPC-uri, dar din datele furnizate de către ANPDC nu
rezultă obiectivul de activitate al acestora .

socială pentru regiunea NV
14 12
12
10
8
6 4 4
3
4 2 22
1
2
0
Bihor Bistrita- Cluj Maramures Satu Mare Salaj
Nasaud

Altele Formare profesionala
- În regiunea Centru, serviciile sociale pentru tinerii defavorizaţi lipsesc cu desăvârşire în

judeţele Alba, Braşov şi Harghita deşi numai din aceste judeţe peste 300 de tineri părăsesc
sistemul. Cel mai bine reprezentat în regiunea Centru la acest capitol este judeţul Mureş cu 336
177
de tineri care părăsesc sistemul şi care vor putea beneficia de 6 apartamente sociale, un centru de
tranzit şi servicii de integrare socio-profesională.

socială pentru regiunea Centru
7 6
6
5 4
4
3
2 1 1 1
1
0

Altele Formare profesionala Centru de tranzit
- Bucureştiul şi Ilfovul, cu peste 500 de tineri care părăsesc sistemul în perioada de referinţă
au, cu excepţia sectorului 4, diferite servicii sociale pentru aceşti tineri, cele mai multe fiind de
tipul apartamentelor sociale şi de asistenţă si sprijin. Sectorul 2 are un serviciu de integrare
socio-profesională.

socială regiunea Bucureşti
15 12
10
5 3 3
1 1 1
0
Ilfov Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

Altele Formare profesionala Centru de tranzit
178
6. Concluzii generale:
Din analiza situaţiei tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie socială a copilului au rezultat
următoarele constatări:
- Numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada 2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la

32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14 ani, urmând ca în următorii patru ani
aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să părăsească anual sistemul de protecţie; Cel mai mare
număr de tineri în această situaţie sunt în judeţele Iaşi (1100), Municipiul Bucureşti (449),
Vaslui (397), Mureş (336), Timiş (236), Botoşani (228), Buzău (227), Satu –Mare (251). În
restul judeţelor numărul tinerilor care au părăsit sau urmează să părăsească sistemul de protecţie
este sub 200 pentru această perioadă de timp (în Anexa I este prezentată situaţia pe fiecare
regiune de dezvoltare).;
- Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale, pentru că
nu îi pot abandona în stradă. Astfel, un număr de 6.596 de tineri la nivel naţional cu vârste până
în 26 ani urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială;
- Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă de persoane expusă riscului excluderii sociale şi
marginalizării deoarece nu au locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare,
întâmpină greutăţi la angajare, fiind expuşi şomajului; nu au mijloace proprii de subzistenţă fiind
expuşi vagabondajului şi delincvenţei; cad adesea victime ale criminalităţii, consumului de
droguri, exploatării sexuale;
- În Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008 integrarea socială şi profesională a tinerilor

care părăsesc sistemul de protecţie a copilului este prevăzută ca un obiectiv prioritar care
necesită o abordare integrată şi o intervenţie imediată; ca urmare Guvernul intenţionează să
dezvolte o strategie care să vină în sprijinul rezolvării situaţiei acestor tineri;
179
- Măsuri specifice pentru această categorie de persoane sunt prevăzute în diferite programe care
vizează măsuri în domeniul politicii de tineret, de combatere a marginalizării şi excluderii
sociale, de prevenire şi combatere a şomajului în rândul tinerilor; de incluziune socială a
persoanelor aflate în dificultate. Programe speciale de integrare socio-profesională sunt
prevăzute pentru tinerii privaţi de libertate şi pentru cei cu dizabilităţi aflaţi în centre specializate
de protecţie socială;
- De la vârsta de 18 ani, tinerii ies de sub legislaţia care prevede măsurile de protecţie a copilului
aflat în dificultate şi beneficiază de prestaţiile în bani şi serviciile sociale din sistemul de
securitate socială pentru adulţi.
- Din sistemul de asistenţă socială, pot beneficia, până la găsirea unui loc de muncă, de un venit
minim garantat, masă la cantina de ajutor social, burse sociale pentru studenţi. Ajutorul social
sub forma venitului minim garantat poate fi acordat în bani, dar şi în natură. De asemenea, acesta poate
fi acordat şi indirect, prin plata cheltuielilor de întreţinere. Tinerii care beneficiază de ajutoare
sociale au dreptul la asistenţă medicală, fără plata contribuţiei pentru asigurările sociale de
sănătate care se suportată de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei. Dacă îşi
continuă studiile şi urmează cursurile de învăţământ liceal, profesional sau superior, organizate
în condiţiile legii, beneficiază de alocaţia de stat pentru copii şi după vârsta de 18 ani;
- Sistemul asigurărilor sociale pentru acoperirea riscului de şomaj asigură tinerilor care nu au
găsit un loc de muncă timp de 2 luni de la absolvirea unei instituţii de învăţământ sau după
satisfacerea stagiului militar prestaţii în bani(indemnizaţie de şomaj) şi servicii ocupaţionale
care se încadrează în măsurile active directe şi indirecte de stimulare şi facilitare a accesului la
un loc de muncă (informare şi consiliere, mediere a munii, formare profesională, stimularea
angajatorilor pentru includerea în ocupare a acestor categorii de persoane);
- Accesul la o locuinţă pentru aceşti tineri este prevăzut ca o prioritate atât în legislaţia care
prevede construcţia de locuinţe pentru tineri şi familiile lor cât şi în legislaţia care conţine
prevederi exprese pentru combaterea marginalizării şi excluderii sociale. Un rol important în
180
acest sens revine consiliilor judeţene şi locale care, în limita fondurilor, trebuie să asigure pe o
listă a priorităţilor locuinţe sociale pentru această categorie defavorizată de persoane;
- Organizaţiile neguvernamentale, singure sau în parteneriat cu administraţiile publice locale, au

un rol important la dezvoltarea serviciilor sociale pentru integrarea socială şi profesională a
tinerilor care părăsesc instituţiile de ocrotire a copilului;
- Din analiza dispersiei programelor de servicii sociale pe cele opt regiuni de dezvoltare rezultă o
repartizare inegală a acestora care nu este în concordanţă, în cele mai multe cazuri, cu numărul
tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie. Astfel, în regiunea NE, în care se înregistrează
numărul cel mai mare de tineri care urmează să părăsească instituţiile de ocrotire, numărul
serviciilor sociale este destul de redus, excepţie făcând judeţul Suceava care a dezvoltat servicii
pentru tinerii cu handicap de tipul apartamentelor protejate. Alte tipuri de servicii sociale pentru
grupul ţintă sunt ca număr nesemnificative în raport cu amploarea fenomenului. În judeţul
Botoşani, deşi urmează să părăsească sistemul de protecţie mai mult de 300 de tineri, nu apare în
evidenţele care ne-au fost transmise de ANPDC nici un tip de serviciu social. O situaţie similară
se remarcă în regiunile Sud, SV, NV, precum şi în Centru (cu excepţia judeţului Mureş), unde
într-o serie de judeţe, Alba, Braşov, Harghita, serviciile sociale pentru aceşti tineri lipsesc cu
desăvârşire. Dimpotrivă, în regiunea SE, numărul serviciilor sociale şi de integrare socio-
profesională este mai mare şi mai diversificat cu toate că numărul tinerilor care urmează să
părăsească sistemul de protecţie este mult mai mic. Observăm aici o repartizare mai echilibrată a
serviciilor pe judeţe, predominând serviciile de integrare profesională şi apartamentele sociale. O
situaţie bună a serviciilor sociale pentru grupul ţintă o întâlnim şi în regiunea de Vest, în care
amploarea fenomenului este apreciabilă tinând cont de numărul mare de tineri care părăsesc
sistemul, precum şi în Bucureşti, în care găsim aproape în toate sectoarele servicii sociale cu
deosebire apartamente sociale, de integrare socio-profesională şi de consiliere.
- Din analiza cantitativă a informaţiilor stabilite spre culegere şi prelucrare de către ANPDC în
Anexa 1 (tineri cu vârste între 14-17 ani si 18 ani), a rezultat următoarea situatie centralizată (pe
total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile
Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :
181
Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin;

Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap;
Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani,
24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in
varsta de 18 ani;
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin
familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant
gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38%
nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar;
Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de
protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt orientati cu precadere spre
domenii precum: “confectii”, “tamplarie”, “mecanica”, “constructii”si
“alimentatie publica”.
- Din analiza cantitativă a informaţiilor stabilite spre culegere şi prelucrare de către ANPDC în
Anexa 2 (tineri care au împlinit sau împlinesc 18 ani în 2005) a rezultat următoarea situatie
centralizată (pe total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de
la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :
Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin;
Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara
handicap;
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin
familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile
completate la aceasta variabila) ;
Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4%
dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta
variabila) ;
Existenta unei LOCUINTE: 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta (în
completarea anexelor au existat judeţe care au trecut în coloana aferentă variabilei
182
“locuinţă” şi centrul de plasament care a fost prelucrat ca locuinţă), 51,2 % dintre

tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta
variabila) ;
TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA,
36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile
VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au
implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.
7. Propuneri:
1. Crearera unui sistem de monitorizare şi evaluare semestrială şi anuală a modalităţilor de

integrare socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului,
având în vedere existenţa cadrului legal şi instituţional care să permită realizarea acestui
obiectiv;
2. Stabilirea unor indicatori specifici domeniului de interes care să permită o apreciere

reală a fenomenului şi o evaluare a gradului de implementare a măsurilor prevăzute
pentru aceste persoane în programele şi planurile de măsuri elaborate la nivel naţional şi
local, precum şi a obiectivelor prevăzute în politicilor sociale pentru prevenirea şi
combaterea marginalizării şi excluderii sociale în rândul acestor tineri;
3. Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale pentru încurajarea şi sprijinirea

dezvoltării serviciilor sociale comunitare care să contribuie la integrarea socială şi
profesională a tinerilor aflaţi în dificultate, ţinând seama de specificitatea fiecărui caz
spre rezolvare;
4. Stabilirea unui sistem de finanţare pentru dezvoltarea măsurilor de asistenţă socială prin
finanţarea de la bugetul de stat şi de la bugetele locale a proiectelor şi programelor de
servicii sociale, care să fie încredinţate spre derulare şi administrare organizaţiilor
neguvernementale;
183
5. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul asistenţei sociale prin creşterea gradului de

calificare şi specializare; intensificarea pregătirii şi instruirii funcţionarilor publici din
direcţiile judeţene şi locale de asistenţă socială si protecţie a copilului în practica
asistenţei sociale şi în dezvoltarea proiectelor finanţate din fondurile UE, în scopul
dezvoltării serviciilor sociale comunitare;
6. Dezvoltarea interesului administraţiilor publice locale în dezvoltarea parteneriatelor cu

societatea civilă pentru rezolvarea nevoilor sociale ale comunităţii;
7. Dezvoltarea serviciului de tip “acompaniament social personalizat” la nivelul direcţiilor

de asistenţă socială şi protecţie a copilului, dar şi la nivelul AJOFM, care să urmărească
de la caz la caz modalitatea de soluţionare a problemelor legate de locuinţă şi de găsirea
unui loc de muncă;
8. Intensificarea eforturilor administraţiilor publice locale pentru construcţia de locuinţe,

adăposturi şi centre pentru tinerii aflaţi în dificultate, cu posibilitatatea de găzduire
temporară a acestora până la dobândirea unei locuinţe cu chirie din fondul de locuinţe
sociale;
184
ANEXA nr. I
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie sau care urmează să părăsească
acest sistem în anul 2005 pe regiuni de dezvoltare
Numărul tinerilor care au parasit sistemul de protectie in regiunea NE in

perioada 2003-2005
65 228
397
134
126
1100
Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea SE in

perioada 2003-2005
76 71
77
227
139
42
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea
185
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea Sud în

perioada 2003-2005
50
135
55
29
25 38
89
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protectie în regiunea SV în

perioada 2003-2005
119 133
84
167
107
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Numărul tinerilor care au părăţit sistemul de protecţie în regiunea Vest în

perioada 2003-2005
112
236
179
86
Arad Caras-Severin Hunedoara Timis
186
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea NV în

perioada 2003-2005
59 144
251 61
172
196
Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea Centru

pentru perioada 2003-2005
121 116
86
60
336
120
Numărul tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie în regiunea Bucureşti in

perioada 2003-2005
86
449
Ilfov Mun. Bucuresti
187
Cuprins: Pagina
1. Consideraţii generale ...................................................................................................... 1
2.Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemul de

protecţie…………………………………………………………………………………..... 6
3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care părăsesc

sistemul de protecţie a copilului din perspectiva sistemului de servicii sociale şi
ocupaţionale puse la dispoziţia acestora în vederea incluziunii lor sociale şi
profesionale…………………………………….................................................................... 8
3.1. Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire………….. 8

3.2. Cadrul legal şi instituţional……………………………………………………….. 12
3.2.1. Cadrul legal şi instituţional din domeniul asistenţei sociale........................ 12

3.2.2. Legislaţia în domeniul ocupării forţei de muncă......................................... 17
3.2.3. Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi
ocupaţionale pentru tinerii aflaţi în dificultate……………………………. 19
4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor statistice puse la dispoziţie de către

Direcţiile Generale Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului………………….. 21
4.1. Analiza cantitativă conform Anexei 1.......................................................... 21
4.1.1. Regiunea de dezvoltare CENTRU…………………………………………. 22

4.1.2. Regiunea de dezvoltare NORD-EST………………………………………. 32
4.1.3. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST.......................................................... 43
4.1.4. Regiunea de dezvoltare SUD……………………………………………… 54
4.1.5. Regiunea de dezvoltare SUD-EST………………………………………… 63
4.1.6. Regiunea de dezvoltare SUD-VEST............................................................. 72
4.1.7. Regiunea de dezvoltare VEST…………………………………………….. 77
4.1.8. Bucureşti………………………………………………………………….. 86
4.1.9. Concluzii………………………………………………………………….. 94
4.2. Analiza cantitativă. Prelucrare date ANEXA 2……………………………. 96
4.2.1. Regiunea de dezvoltare NORD-EST………………………………………. 97

4.2.2. Regiunea de dezvoltare SUD-EST………………………………………… 102
4.2.3. Regiunea de dezvoltare SUD……………………………………………… 107
4.2.4. Regiunea de dezvoltare SUD-VEST............................................................. 112
4.2.5. Regiunea de dezvoltare VEST……………………………………………... 117
4.2.6. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST.......................................................... 122
4.2.7. Regiunea de dezvoltare CENTRU…………………………………………. 127
4.2.8. Bucureşti…………………………………………………………………… 132
4.2.9. Concluzii…………………………………………………………………… 138
188
4.2.10. Nivel educaţional-pregătire profesională………………………………….. 139
5. Analiza ofertei de servicii sociale şi ocupaţionale din sistemul public şi privat puse la
dispoziţia tinerilor care părăsesc instituţiile de protecţie 174
socială……………………………………………………………………………………….
6. Concluzii generale………………………………………………………………………. 179
7. Propuneri………………………………………………………………………………… 183
Anexa I………………………………………………………………………………… 185
189

Studiu Privind Situatia Tinerilor Care Parasesc Sistemul de Protectie A Copilului (MMSSF) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Privind Situatia Tinerilor Care Parasesc Sistemul de Protectie A Copilului (MMSSF) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL

MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

BUCUREŞTI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1

Studiu privind situaţia tinerilor

Coordonator d-na Maria Muga,

Studiu privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

Copiii instituţionalizaţi reprezintă o categorie de persoane care necesită o atenţie şi o

Procentul copiilor cu vârsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;

Numarul de copii si tineri în vârstă de 14-17 ani, 18 ani şi

Public 14-17 Public >18 Privat 14-17 Privat >18

Sursa de date: ANPDC

Dintr-un studiu realizat în 2003 cu finanţarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au

Situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie

an 2003 an 2004 an 2005

Procentul tinerilor din total tineri care părăsesc sistemul

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest

Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de

2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care părăsesc sistemul

Incluziunea socială şi integrarea profesională a tinerilor este o temă de maxim interes

Având în vedere necesitatea reformării întregului sistem de protecţie a copilului,

În ceea ce priveşte integrarea socială şi profesională, au fost iniţiate o serie de programe

asigurarea unui loc de muncă;

asigurarea unei locuinţe.

3. Analiza programelor şi a cadrului legal şi instituţional privind tinerii care

3.1 Programe de măsuri pentru tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire

Menţionăm în acest sens:

¾ Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. – Politica de protecţie socială, prin care

prevenire şi combaterea marginalizării sociale (Programul face parte din Programul

priveşte spaţiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul

¾ Strategia Naţionala pentru Persoanele cu Handicap din România si Planul Naţional

3.2 Cadrul legal şi instituţional

3.2.1 Cadrul legal şi instituţional din domeniul asistenţei sociale:

Legii nr.705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială reglementează

Potrivit atribuţiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naţional de

- venitul minim garantat;

- cantina de ajutor social;

- alte beneficii şi servicii sociale

câmpul de aplicare şi asupra persoanelor lipsite de venituri şi care nu au domiciliu, precum şi

lor sociale, în principal, asigurarea accesului la o locuinţă şi la serviciile publice de strictă

Consiliilor judeţene şi Consiliului general al municipiului Bucureşti le revine sarcina de a

Consiliile locale au sarcina de a asigura condiţii pentru accesul persoanelor

3.2.2 Legislaţia din domeniul ocupării forţei de muncă

• acordarea unor facilităţi.

3.2.3 Contribuţia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale şi

sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate; activităţi şi servicii de

4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de

4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1

4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

JUDET VARSTA Total

In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie

Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului

Tabelul de mai jos prezinta distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

PROFESIE/CALIFICARE Frecvente Procente

4.1.2. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

INCREDINTARE FAMILIE 12 1,9

Variabila “handicap” masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite

In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente

alte cazuri Invatamant la 3 75,0

clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de

NIVEL EDUCATIONAL CLASA Frecvente Procente