FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA

UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE
ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE
VÂRSTNICE SARACE
-studiu de caz pe un proiect SSC-

Lucian Marina

- decembrie 2004 -
 4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5
Obiectivele studiului ______________________________________5
Metodologia ____________________________________________6
II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8
Cine erau Initiatorii_______________________________________8
Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9
La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si
ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL

INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16
Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16
Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al
sustenabilitatii _________________________________________17
Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru
vârstnici ______________________________________________19
Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21
FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21
IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23
 5

INTRODUCERE

Despre FRDS

În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS, aceasta este o abordare pilot în Europa si
Asia Centrala, iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea
obiectivelor realizate prin proiectele finantate, capitalul social creat în comunitatile
beneficiare, abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala.
FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul
program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea
capitalului social.
Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru
dezvoltare, în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza
(reabilitari de drumuri, alimentarea cu apa), ci si la dezvoltarea pe termen lung a
comunitatilor; apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara, se creeaza punti din
ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine, orasele apropiate, autoritatile si
institutiile locale.
Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile
dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala, Activitati
Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare.

Obiectivele studiului

Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa

contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor
dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor
si stimuleaza procesele comunitare participative.
În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate, comunitatea
trebuie implicata în ceea ce priveste:
1. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în
cadrul comunitatii;
2. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor;
3. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului;
4. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului;
5. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului.
Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor
sociale cele mai dezavantajate, adica sunt pentru „...vârstnici saraci, fara sprijin familial,
anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinte sau adapost, femei victime ale
violentei domestice, femei sarace, parinti saraci cu copii în întretinere, copii ai strazii,
adolescente sarace gravide, tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1. Un
grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o
nevoie de baza comuna, relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin
eforturi proprii.

1
Manualul Operational al FRDS, Monitorul Oficial, mai 2004
 6

Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât

managementului FRDS, cât si Departamentului de specialitate, examinând modul în care
un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de
Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. Un alt obiectiv al
studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2
referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen.
Proiectul pe care-l vom analiza, si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si
6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de
asistenta sociala a vârstnicilor. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la
problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici,
finantate de Fond.

Metodologia

Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate
în marea lor majoritate, serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere
de 9 % (8 proiecte)3, fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4.
Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii
similare.
Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost
continuate în judetele lor în decursul anului 2004. Modalitatea de comparatie utilizata,
mai mult sugestiva decât precisa, vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel
de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel
mai important pentru replicarea lor. Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient
pentru ca, tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si
monitorizarea saraciei5, sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de
îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate. A reiesit ca din cele 6
judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici, în 3 (50%) s-au dezvoltat noi
masuri în acest scop. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS, au
aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete).
Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea
servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor, numarul lor fiind insuficient fata de
„cerere”.

2
Cosmin Câmpean, Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la
realitate, studiu USAS, iunie 2004
3
În iulie 2004, erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9,9% din totalul de
SSC, deci o crestere usoara.
4
id.
5
Secretariatul Tehnic Caspis, Raport de monitorizare CASPIS, vol. II: Monitorizarea la nivel
judetean, decembrie 2004
 7

Tabelul 1. Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004

Judete Nr. proiecte FRDS de Nr. programe noi de îngrijire la
îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6
1999-2002
BT 1 0
GL 1 0
IS 3 1
NT 1 1
SB 1 0
VR 1 1

Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a
fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci.
Într-un asemenea context studiul de caz, axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i
FRDS, a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de
îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS.

Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în

interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii
C.C.P), interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de
Asistenta Sociala al judetului Neamt, Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt,
reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor), diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele
de la domiciliu 7, un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali, sociolog,
îngrijitoare, asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte
batrânilor îngrijiti la domiciliu, iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din
îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi.

6
idem, pg. 16
7
Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate
oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup, cât si ale interviurilor individuale.
Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate. În acest cadru, participantii
sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe
care le dau intervievatorului. Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si
îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii.
 8

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU”

Comunitatea la data implementarii proiectului

Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori, din care 16215 erau
pensionari, iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8,24%). O populatie
nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban, dar
care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din
ajutorul social de stat, 550 în saracie extrema, 150 cu handicap cu o pensie medie de
195 000 lei/persoana, 120 persoane fara sustinatori legali, 198 fara locuinta apelând la
ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala.
La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o
incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave, situatie caracteristica în
general serviciilor sociale pentru batrâni. În Piatra Neamt organizatiile capabile de a
satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar
cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS), alte doua ONG-uri care au
intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri.
Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme
si de a raspunde adecvat nevoilor acestora.
Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei, a lipsurilor si a
problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri, o parte semnificativa a acesteia
fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. La domiciliu exista un numar mare de persoane
dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice, a familiilor si a vecinilor.
“De peste un an, de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor
saraci si singuri din orasul Piatra Neamt, am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în
conditiile proprii de viata: mizerie, saracie, foamete, lipsa medicamentelor si a
posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC).
Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor, de natura socio-
medicala, erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator.
Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent
de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale
beneficiare de îngrijiri la domiciliu, ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de
persoane. Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari, ceea ce
ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de
relativitate, dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati.

Cine erau Initiatorii

Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în

primavara anului 1998, prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. Echipa
FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara, alcatuita din
medici generalisti, asistenti medicali, asistenti sociali, jurist, kinetoterapeut, maseur,
angajati sau voluntari.
În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul, membrii acesteia aveau
vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect, se ajuta si colaboreaza la
 9

cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si

capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor. Membrii organizatiei aveau
numeroase activitati de grup, importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor
de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante, fiecare membru are un rol
important si este respectat în echipa, se serbeaza în grup aniversarile, se iese împreuna
în oras, la petreceri...”9
Pâna la data deschiderii proiectului FRDS, FIC si-a continuat activitatea si
raporta, dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare, 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99
de an îngrijite la domiciliu 10, aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava, în
imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei
(batrâni foarte saraci, izolati la domiciliu, dependenti fizic, orbi, depresivi din cauza
singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). Cauzele medicale ale imobilizarii erau
printre cele mai diverse: hemiplegii, anchiloze, amputatii ale membrelor inferioare,
postarteriopatii obliterante, convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce
necesita o supraveghere prelungita la domiciliu, boli terminale, oncologice, care necesita
îngrijiri în faza terminala, escare, boli ale aparatului renal, incontinenta urinara
necesitând sonde uretrale, pungi colectoare, etc.).
Organizatiile vârstnicilor, cele care functionau la preimplementare (Asociatia
Handicapatilor, Asociatia Veteranilor de Razboi, Asociatia Pensionarilor, Asociatia
Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor), s-au angrenat si ele în activitatile
FIC, mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. Desi implicarea lor
era mentionata în rapoartele Fundatiei, totusi astazi se recunoaste, printre rânduri, de
catre personalul FIC, faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate,
ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune. Cauzele sunt diverse, dar cea
mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri
operative si în afara lidership-ului, desfasoara foarte putine actiuni comune, cu
participarea membrilor lor. Cu Sindicatul Pensionarilor însa, care avea atât lideri cât si
membri mai activi, s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor
singuri, Clubul Pensionarilor.

Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii

Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si

problemelor de sanatate la care se adauga si saracia, mai accentuata la categoriile de
vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada
în locuinta.
Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt, singura
care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri
la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare.
În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC, conform declaratiilor
membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC, mentin legatura telefonica
cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii, nu se mai simt singuri, iar încrederea în
calitatea vietii este vizibil mai mare si, ceea ce este mai important, în afara de o singura
persoana, nimeni nu a mai solicitat camin-azil”.

8
Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt, 1998-1999
9
id.
10
Id.
 10

La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si

ulterior?

1.Implicarea beneficiarilor. Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa

aduca o schimbare pozitiva în viata acestora, sa-i ajute sa depaseasca problemele cu
care se confrunta. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si
în etape, deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei
incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11. Procesul de initiere a unui
vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii, este foarte solicitant si
cere stapânirea si exercitarea, la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor
profesionale. Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici
sunt însa, de regula, mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de
persoane defavorizate: „...impactul a fost asa, la început au fost reticenti, dupa care
chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”, ”copiii nostri care vin si nu ne uita”,
deci impactul a fost la început reticenta, dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani,
femeie, asistent social în proiectul FRDS)
În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita
modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin
fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului, fluturasi n
î care sunt mentionate serviciile
pe care le oferim, categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le
raspundem; ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si
radio. Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent, numar aflat în
Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti; apelurile noastre sunt notate de catre
personalul de serviciu într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al
echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri.”
Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS, interventia
Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei,
cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa.
Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne
sunau, veneau la sediu, ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent,
care nu are telefon” (asistenta sociala FIC).
Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii
calitatii serviciilor acordate, a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi
am facut si îngrijirile de baza si, ca asistent social, ca psiholog, ca asistent medical, am
facut de toate, deci efectiv de toate. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la
domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC).
Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre
un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si
situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie, masaj, atunci i se
adauga o fisa la dosar si el vine la sala, daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu
la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat; pe proiectul
Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor, daca este nevoie .” (sociolog FIC).

2. Implicarea partenerilor . Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa

functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna), agentul de
executare, Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate

11
Gal Denizia (2003), Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta, Editura Todesco, Cluj-Napoca
 11

cu institutii locale si cu 2 ONG-uri, ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau

si Fundatia Diaconia International. Deoarece primul spatiu al fundatiei era un
apartament de bloc din orasul Piatra Neamt, a fost esentiala furnizarea unor încaperi
pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor
beneficiari. Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o
perioada de 10 ani. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin
contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza, sala personalului si
bucataria +anexe. Tot în aceeasi locatie, prin reabilitarea de catre personal si alti
membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean, s-a ajuns la o
suprafata dubla de 500 m2, în care functionau la data anchetei de teren (noiembrie
2004), alaturi de destinatiile anterioare, alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul
geriatric, Sala de tratament, Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor.
La sfârsitul anului 2004, Fundatia care a primit grantul FRDS, colabora pentru
îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I.M.Ceahlau
(recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I.M. Ceahlau), Sindicatul
Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale, sprijin cu
medicamente, consiliere juridica si medicala), Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea
unor îngrijiri la domiciliu), Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin
subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de
catre fundatie persoanelor de etnie germana), Spitalul Judetean Neamt (preluarea
pacientilor externati din spital), Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator),
cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni, analize de laborator) si diverse unitati
patronale, persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii
sau au donat mobilier. Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria
Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala.

3. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului . Grantul FRDS în valoare

de 15788, la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial
costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an, între mai
2000 si mai 2001. De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit
sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC, într-un moment în care entuziasmul initial
avea nevoie de recunoastere si sustinere:
„Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur, pe baza
spiritului de umanitate si compasiune si, nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si
atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se
înteleg perfect, se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza.[…], pe
scurt, FIC a rezistat fara bani, descurcându-se cum a putut, datorita acestor oameni care
nu datoreaza nimanui nimic, dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni
si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia.
Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca, prin acreditarea serviciilor
noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii, necesitatea lor, astfel încât sa
existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata, ceea ce ar oferi un plus calitativ
muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt, 1998-1999)
Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât
calitativ, cât si cantitativ. Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa
Judeteana de Asigurari Neamt, iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti
sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale
Fundatiei. Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari,
 12

reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul

închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu
154%-156%. A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la
25,45 USD în timpul implementarii, la aprox. 35 USD în noiembrie 2004.

Tabelul 2. Evolutia angajatilor, voluntarilor si a beneficiarilor

de îngrijiri la domiciliu
Posturi Angajati
Cifre absolute Coeficienti de
multiplicare (% fata de
sept. 2000)
Sept. Mai Noiemb. Sept. Mai Noiemb.
2000 2001 2004 2000 2001 2004
Management 2 2 3 100 100 150
Personal de 13 13 38 100 100 292
specialitate
Personal 1 1 2 100 100 200
administrativ
Posturi Voluntari
Cifre absolute Coeficienti de
multiplicare (% fata de
sept. 2000)
Sept. Mai Noiemb. Sept. Mai Noiemb.
2000 2001 2004 2000 2001 2004
Management 1 1 1 100 100 100
Personal de 2 4 6 100 200 300
specialitate
Personal 2 2 4 100 100 200
administrativ
Numar Beneficiari
Cifre absolute Coeficienti de
multiplicare (% fata de
sept. 2000)
2000 2001 2003 2000 2001 2003
Nr. 55 55 85 100 100 154
mediu pe luna
Pe an 200 205 312 100 102 156

Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei
(rapoarte anuale), un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin
evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social, asistent medical).
Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la
Fundatie (în perioada proiectului FRDS), iar acum este salariat al primariei si lucreaza în
cadrul FIC:
„Se fac si cincisprezece cazuri [medical, n.n.] pe zi, dar le facem cu masina
pentru ca sunt raspândite în tot orasul, dar sa facem, daca mergi pe jos, n-ai cum trei,
patru, cinci, maxim cinci, pentru ca mai mult nu ai cum”.

4. Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. Vom realiza doua

evaluari, una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare,
la 3 ani si 6 luni.
 13

În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator

de proiect, 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu, 3 asistenti medicali, 7 îngrijitori
medicali, un kinetoterapeut, 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 5-
8 persoane (medici generalisti, asistenti medicali sau asistenti sociali). Tinând cont de
faptul ca la început asistentii medicali, îngrijitorii, kinetoterapeutul, asistentii sociali si
îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat, aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic,
timp de 4-5 ori pe saptamâna, rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu
de aproximativ 64 de vârstnici, capacitate care a si fost folosita în timpul
implementarii, când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55. Prin urmare, în
timpul implementarii, serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect,
în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna”
În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me, 4 soferi si 5 asistente
medicale. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru
îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi, ceea ce înseamna o capacitate operationala a
FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. La o frecventa
maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima
operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile
au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale, iar unele servicii pot fi oferite de
îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului).
Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata. Cum
durata unei vizite, prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore
(nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor
batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”, interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC
dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de
îngrijire de 60 de batrâni/luna.
Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe
faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei, durata efectiva este de 2 ore sau mai
mult, dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu
invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna
ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de
persoane/luna!
Rezumând, putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si
cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC.

5. Stimularea proceselor comunitare participative. Proiectul FRDS a fost primul

grant câstigat de catre FIC, iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului
ulterior de lucru al Fundatiei, care a devenit la scara locala, un multiplicator al dezvoltarii
comunitare participative:
1. S-a intervenit asupra capitalului social bonding, reusindu-se astfel sa se
sporeasca eficienta serviciilor, continuitatea lor si scaderea unor costuri: „
cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca, sa sporim
relatiile dintre ei, am organizat vizite la domiciliu, între beneficiari, ei tin legatura
unii cu altii, se viziteaza, au numere de telefon si ne anunta când un fost
beneficiar are din nou probleme” (membru C.C.P., vicepresedinte F.I.C.).
2. S-a urmarit refacerea, daca nu dezvoltarea capitalului social bridging:
se colaboreaza frecvent cu familia, si în sensul sau foarte extins de „rude prin
alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. Comunitatea în ansamblul sau, grupuri
profesionale si asociatii, chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori
 14

importanti pentru activitatile Fundatiei, iar uneori au intrat direct în relatiile cu

vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor, au vazut ca ceilalti
se intereseaza de ei, ca primesc cadouri de la firme, de sarbatori, de Paste si
Craciun”, interviu presedinte FIC).
3. Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria, Consiliul local, Consiliul
judetean, Directia de Sanatate), alti furnizori de servicii (ONG-uri, Servicii publice
de asistenta sociala, Spitalul judetean, cabinete particulare de medicina) în
actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare, prioritizare si
satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii
capitalului social linking.
În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între, pe de o parte,
evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp
evaluari de la nivelul unui manager de succes, hiperactiv) si ale asistentilor sociali
si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi.

Tabelul 3. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea

„Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale”
Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut
mare Mare Mica Mica contacte
Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC)
Fundatia de 7 - - - -
Îngrijiri
Comunitare
Biserica 7 - - - -
Politie 2 1 - - 4
Primarie 4 - 1 2
Întreprinzatori - 1 - - 6
locali
Guvern 1 2 - 3 1
Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC)
Fundatia de 3 3 - - -
Îngrijiri
Comunitare
Biserica 4 2 - - -
Politie - - 4 2 -
Primarie - 1 5 - -
Întreprinzatori - 2 2 2 -
locali
Guvern 2 - - 2 2

Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi), se

pot detecta mai multe tendinte:
i. toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti
la domiciliu, au cea mai mare încredere în FIC si Biserica, iar cea
mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am
avut contacte”);
ii. se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei
îngrijiti la domiciliu, cei din urma manifestând o încredere „fara
rezerve” în FIC;
 15

iii. Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la

domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi.
Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de
densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul, mai rar
cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”. Institutiile cu o prezenta mult
mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate
dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse
spre beneficiari (Guvernul).
Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu
au avut astfel consecinte pozitive, ambele beneficiind de un capital ridicat de
încredere.

4. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze. La Clubul

pensionarilor, de exemplu, lucrurile nu au mers în directia planificata de
profesionistii FIC, aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost
lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la
Centrul de zi, n.n.] fac acum activitatile cam separat, eu la început am avut la
club persoane de sex feminin si masculin, dupa care domnii s-au separat de
doamne, ceea ce nu am dorit, iar domnii vin dupa amiaza, joaca sah, biliard, mai
urmaresc un meci de fotbal, mai...comentariile de rigoare”.

5. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai

mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. Vârstnicii îngrijiti la
domiciliu, chestionati de noi la finele anului 2004, la întrebarea: „Ne puteti spune
lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini, rude, cunostinte, altele
decât îngrijitorii), au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin, în afara
îngrijitorilor în cazul unor activitati minore, îndeosebi cumparaturi. Implicarea
vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa, fie de multe ori la initiativa celor de
la Fundatia de Îngrijiri Comunitare.
 16

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL

INTEGRAT DE FUNCTIONARE

Sustenabilitatea interventiei FRDS

Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant, de la

Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. Interventia Fondului în acest caz s-a
dovedit sustenabila în timp, existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea
serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci, la parametrii superiori celor din
perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor, organizarea FIC, preocuparile
constante pentru perfectionarea personalului, capacitatea de diseminare a cunostintelor
în domeniu, implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire,
experienta, capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu,
acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate, colaborarea cu Primaria si Serviciul Public
de Asistenta Sociala, finantarea consistenta prin programe diverse, etc).

Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar

Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe

nevoile beneficiarilor. În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de
succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila
la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. FIC-ul a inversat astfel
centrul de greutate al serviciului, de la beneficiar catre furnizor, si nu de la furnizor catre
beneficiar. Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut
schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la
sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu.
Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în
care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta
cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei
vârstnicului. FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru
vârstnici, guvernat de patru principii:
1. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan, iar organizarea serviciului se
organizeaza pe nevoie si nu invers;
2. Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului
de nevoi;
3. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual, de grup si comunitar)
exista legaturi;
4. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al, ci
integrat ca nevoi socio-medicale, ceea ce corespunde polipatologiei vârstei
înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare
si saracie).

Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. 68/2003) prevede doua categorii de

servicii sociale: primare (informare, consiliere, sprijin material, masuri de urgenta) si
specializate (gazduire, îngrijire, recuperare, etc.) specificând si procedura de acordare a
serviciilor.
 17

Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al

sustenabilitatii

Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. De

exemplu, lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom, sunt categorii
de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare, consiliere, activare sociala.
Vârstnicul semidependent sau dependent necesita, însa servicii de îngrijire, derulate pe
baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta, personalizate. Eficienta lor
este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1).

Figura 1. Modelul îngrijirii vârstnicului

Luarea în evidentã

Evaluarea
nevoilor

Elaborarea/ajustarea
Sedinta de bilant
planului de îngrijire

Implementarea
Monitorizarea planului de
îngrijire

Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt:
1. Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau
directe a vârstnicului, fie a altor persoane, organizatii sau institutii.
2. Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a
identifica nevoile reale ale solicitantului. Evaluarea initiala se face pe baza unei
anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa
multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. Asistentul social
are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa
caz medicul de familie, în strânsa legatura cu beneficiarul, sa stabileasca care
sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare
sociala la domiciliu. Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale
Fundatiei, se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care
cuprinde: date personale, evaluarea sociala, evaluarea starii de sanatate,
evaluarea gradului de dependenta, rezultatele evaluarii în grade de dependenta,
serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor
identificate, dorintelor persoanei vârstnice evaluate, dorintelor îngrijitorilor din
reteaua informala (rude, prieteni, vecini), masura în care oferta de servicii poate
acoperi nevoile identificate, concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de
 18

dependenta, la locul în care necesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie,

posibilitati reale de a realiza îngrijirile, persoanele care efectueaza îngrijirile, etc.)
La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil
pentru serviciu de îngrijire, daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi,
daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si
când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire.
3. La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta
prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala, eventual evaluarea complexa si
de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale
corespunzator nevoilor identificate. Planul de îngrijiri este documentul pe baza
caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului.
Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este
redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale
asistentului social, sarcini si resurse ale îngrijitorului, sarcini si resurse ale altor
membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut, maseur, medic, sociolog), lista
problemelor vârstnicului, lista schimbarilor preconizate (obiectivele), estimarea
costurilor n î grijirii, repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se
vor face evaluarile de bilant, când se va testa satisfactia beneficiarului, ce
metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). Planul de
îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire, care cuprinde repartizarea
sarcinilor în timp si pe persoane. Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este
îngrijitorul. El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai
multe sarcini de îngrijire. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire,
iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri. Coordonatorul de
cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara, care sunt o
sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de
control/supervizare.

Figura 2. Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC

COORDONATOR
CAZURI

1 2
Coordonator Coordonator
echipã echipã

Alti membri ai Alti membri ai

echipei de Îngrijitor echipei de
Îngrijitor
îngrijire îngrijire
 19

4. Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si

analizata la sedintele saptamânale ale personalului Fundatiei la care participa
coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane.
Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de
regula asistenti sociali, dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si
de o alta persoana calificata. Participarea mai multor persoane la implementarea
Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa
derularii unor activitati, dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu
dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. Relatia
cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt
specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate, precum si frecventa lor. Fis ele
postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la
solicitarile beneficiarului.
5. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului
si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea
planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Monitorizarea se
realizeaza prin vizite la domiciliu, telefoane ale sau catre beneficiari, întâlniri ale
echipei de îngrijiri, sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize
periodice în Centrul de Zi al FIC. Principalul responsabil al actiunilor de
monitorizare este asistentul social care, dupa prima vizita efectuata la domiciliu,
are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa),
identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social,
profesional si familial, urmarind problemele economico-financiare si cele legate
de relatiile familiale defectuoase, de starea sociala si sa monitorizeze graficul de
îngrijiri.
6. Evaluarile de bilant. Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea
autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de
permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. Odata cu
achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare, pot fi
deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de
imobilitate. Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant
complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe .

Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru

vârstnici

Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio -
medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes. În perioada 2001-
2004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care
au depasit cifra de 300.000$ (fonduri Phare, donatii în aparatura medicala de la
Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German, donatii locale si fonduri publice). Toate
acestea au permis, alaturi de sustinerea activitatilor curente, renovarea unei suprafete
de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2, constând în peste 10 camere cu anexe
dintr-un complex pe un singur nivel, cu curte interioara, situat într-un loc linistit,
aproape de Centrul orasului Piatra Neamt.

12
Raport de activitate pe anul 2003, document intern al Fundatiei
 20

Tabelul 4. Servicii socio- medicale oferite de FIC Piatra Neamt

pentru vârstnici la domiciliu
Serviciul oferit Numar
de
persoane
Pansamente 900
Tratamente injectabile 1527
Perfuzii 594
Montat sonde urinare 220
Schimbarea sondelor urinare 175
Recoltari analize la domiciliu 250
Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500
Masaj 150
Kinetoterapie 150
Ajutor social la domiciliu 434
Consiliere 200
Consultanta juridica ?
Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt

Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu, 312 au fost
„cazuri sociale”, adica vârstnici singuri si saraci, cu dependente locomotorii. Cele trei
criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un
procent de 71,8% dintre vârstnici, restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria
„singuri si saraci”.
Figura 3. Reteaua serviciilor sociale comunitare
oferite de FIC Piatra Neamt în 2004
110
beneficiari
lunar

pentru
1925
vârstnici
Sala de in mare parte
recuperare pentru
355 de Îngrijirile Cabinetul
beneficiari/an Cabinetul de în Centrul de se fac si in se fac si prin
pentru format comunitare ale medical FIC
(copii, adulti, psihologie Zi
FIC
vârstnici) din
constau in constau in
Clubul
Pensionarilor consultatii geriatrice
recuperare neuro-motorie
test osteoporoza
psihoterapie individualã
logopedie
sunt la tratamente laser, infiltratii,
efectuare EKG
pentru consiliere
recoltari analize
gimnasticã aerobicã, psihoterapie de
grup, socializare
domiciliu
600
vârstnici
anual pentru

434
in proportie de vârstnici
in proportie de
28,2% pentru 71,8% pentru
constau in
ingrijiri socio-medicale
doar (infirmerie, companie, tratamente cei sãraci,
imobilizati medicale) imobilizati la
la pat recuperare neuro-motorie
consultatii medicale
pat, singuri
 21

Satisfacerea nevoilor vârstnicilor

Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca
vârstnici au în medie, raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare,
concomitent cu o tot mai redusa participare la viata sociala. Satisfactia de viata mai
ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale
celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave
socio-medicale, cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra.
În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra
Neamt, am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în
ce masura ele au si conotatii sociale . Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute
(prin serviciul de îngrijiri la domiciliu), în medie, 2,85 nevoi, dintre care strict medicale
doar 1,4. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi
vizite (la 3 din 7 vârstnici), sansa de a iesi din locuinta (2 din 7), ajutor la menaj (3 din
7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz).
În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire, 6 din 7 vârstnici prefera sa fie
îngrijiti acasa, iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”.
Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la
problemele pe care le vor avea („Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va
veti lovi în continuare”). Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba
radical, 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate,
de vedere, în general cu sanatatea, etc. Doar o singura persoana este îngrijorata de
faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „întretinerea si lumina...si telefonul”.
Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi
preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin
de servicii cu caracter psihosocial: consiliere, socializare, terapie comportamentala, etc.

FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate

Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri

la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004, având în medie anual o cifra de beneficiari
care a crescut constant de la 200 în 2001, data închiderii proiectului FRDS, la peste 314
în 2004. Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere
mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa
complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala
adecvata: medici generalisti, medici geriatri, asistenti medicali, asistenti sociali, jurist,
kinetoterapeuti, maseuri, psihologi, etc.
În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC, vârstnicilor le sunt
satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic
satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei
beneficiarilor, dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu
sunt stocate informatiile într-o baza de date).
Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni
care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt:
monitorizarea parametrilor fiziologici, administrarea medicamentelor, masurarea
glicemiei, recoltarea probelor biologice, alimentarea artificiala, alimentarea pasiva,
clisme, spalaturi, manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir, a
complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare, îngrijirea
 22

plagilor, stomelor, fistulelor, tubului de dren, canulei traheale, schimbarea sondelor

urinare, monitoriz area dializei pertoneale, injectii, pansamente si plagi. Concomitent se
ofera, corespunzator nevoilor, informatii, ajutor si consiliere, servicii de mediere, etc.
„Filozofia” de succes a FIC, aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în
schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un
„Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”, ghid care cuprinde sapte grupuri
dezavantajate depistate în oras, precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din
comunitate.
 23

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE

Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese
evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale
ulterioare:
• A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii
grantului FRDS, numar care a crescut cu peste 150% în 2004, la 3 ani si 6 luni de la
închiderea finantarii FRDS.
• A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori
mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS.
• Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat, ajungând în decembrie 2004
la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time.
• Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii, dar numarul de
beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut, ci dimpotriva.
• Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor
categorii (copii cu deficiente, adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea
nevoilor primei categorii (vârstnicii).
• Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii
finantarii FRDS.
• Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum
doar în 1998: 4 autoturisme, aparatura de recuperare si testare, sistem de comunicare
propriu, mijloace de divertisment pentru beneficiari, sala de training si conferinte, etc.

Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13:
• Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta.
• Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor.
• Suportul acordat de Fond, prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este
mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi
a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa
vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de
beneficiari.
• Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community
Driven Development) promovata de Fond. A crescut numarul de parteneriate, în
permanenta se urmareste atragerea comunitatii, a beneficiarilor si a institutiilor locale în
sustinerea serviciilor sociale.
• Autoritatile locale, desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei
(pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la
domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de
administratie
• Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes, dar în mediul
urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai
mare.
• Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au
condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea
nevoilor, implicare, participare, evaluarea satisfactiei).

13
Cosmin Câmpean, Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii,
la realitate, iunie 2004
 24

Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile

FRDS. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect
de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii
sociale finantate de Fond.

Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru

grupurile de vârstnici dezavantajati
1. Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu
pentru vârstnici finantate de Fond ?
2. Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice;
3. Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru
vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu;
4. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale
pentru vârstnici;

În încercarea de a raspunde acestor întrebari, este util sa mentionam câteva

lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”:
• În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice
componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul
polipatologic al problemelor vârstnicului.
• Daca urmarim mediul profesional al organizatiei, remarcam motivatia puternica si
atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa,
adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate
categoriile de personal).
• Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii, dezvoltate dupa
interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala,
dar si de adaptare mai buna la mediul local.
• Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea
au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi, ci
sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor.
• Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave, adulti cu probleme de
mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii
nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). Diversificarea categoriilor de
beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente,
dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii.

Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate

anterior:
1. Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate
ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului
de Executare contine garantii de personal, de experienta si de relationare cu
aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare
adresata FRDS.
2. În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a
categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare
privata. Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale
pentru persoane vârstnice cu handicap. Vârstnicii cu handicapuri permanente
care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin
astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. Vârstnicii singuri,
 25

saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care

se permanentizeaza însa, din pacate) sunt evident categoria cea mai
defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta.
3. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si
sociala. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii socio-
medicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta
si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot
deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere, cel
putin partiala, a functiilor motorii, atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la
domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. În consecinta
Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care
încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a
vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. Pot fi acordate, si sunt necesare pentru
cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu, granturi
pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor, în
afara locuintei, eventual în Centre de Zi.
4. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie, pentru a fi sustenabile,
sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. De asemenea organizatia ar trebui
sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un
model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice. Structura
profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre
un asemenea model.

Tabelul 5. Avantajele si dezavantajele serviciilor de îngrijiri nerezidentiale pentru

vârstnici1 4
Denumirea Avantaje Dezavantaje
serviciului
Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin; -contribuie la dezvoltarea dependentei
domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid; legata de domiciliu; exista o tendinta de
-eficienta în folosirea resurselor umane; izolare sociala a beneficiarilor;
-adaptarea la nevoile beneficiarilor;
Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt -în cazul dobândirii unei dependente,
semidependenti; vârstnicul va fi inclus într-un nou
-necesita o investitie mai mica, costurile de serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic;
întretinere si personal sunt mult mai mici,
decât în cazul serviciilor cu cazare;
Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale -abordare predominant medicala a
medico-social serviciului; lipsa activitatilor/ serviciilor
sociale si de loisir

În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci, imobilizati

la domiciliu, trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice, de
nevoia lor acuta de servicii socio-medicale, dar si de necesitatea de le garanta si o
satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare, ceea ar deschide calea finantarii de catre
FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care, de exemplu, sa
lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie
oferite servicii de refacere/recuperare).

14
Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru
profesionisti si autoritati locale, CRIPS, Bucuresti, 2004