Asistența Maternală

1
 Asistența maternală

Serviciul de asistenţă maternală asigură protecţia copilului care necesită stabilirea unei
măsuri de protecţie ce impune creşterea, îngrijirea şi educarea copilului de către un asistent
maternal profesionist; această protecţie include şi plasarea copilului în regim de urgenţă.

În România, asistența maternală a reprezentat la început o modalitate de substituire a

îngrijirii în instituțiile rezidențiale a copiilor care fuseseră abandonați în maternități și secții de
pediatrie ale spitalelor, considerate medii improprii pentru acoperirea nevoilor de dezvoltare
psihică, emoțională, fizică și socială a copilului. Ulterior, a devenit o alternativă de îngrijire a
copiilor proveniți din familiile în care parentalitatea se exercită abuziv, precar sau defectuos și în
care nu erau întrunite standardele minime de competență parentală.

Asistența maternală reprezintă un serviciu social destinat copiilor aflați în dificultate,

care, pentru o perioadă limitată, sunt plasați în familii substitutive, angajate special pentru a
îngriji acești copii la domiciliul propriu. În anul 2006 59,8% din 63,3% din copii care au intrat
în sistemul de protecție din România, au fost raportați ca victime ale diferitelor forme de abuz în
mediul familial, au fost extrași din acest mediu precar și a fost substituită parentalitatea biologică
prin plasarea lor într-o familie de asistență maternală. În anul 1993-1994 această practică de
asistență maternala a fost adusă și promovată în România de către organizațiile
nonguvernamentale din domeniul bunăstării copilului. În anul 2003 a fost recunoscută profesia
de asistență maternală, odată cu o serie de acte normative care au reglementat condițiile de
exercitare a acestei profesiuni, condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare,
statutul asistentului maternal profesionist și standardele minim obligatorii pentru asigurarea
protecției copilului aflat în îngrijire familială substitutivă.

Programul de asistență maternală a înregistrat o evoluție rapidă, cu o influență importantă

asupra sistemului de protecție a copilului din România. Asistența maternală a devenit o
alternativă la instituționalizare, fiind principala cale de reducere a numărului de copii din
instituțiile de protecție a copilului ( centre de plasament).

2
 Denumite la început ,, mame sociale”, persoanele care luau în îngrijire copii la domiciliu
în schimbul unei alocații speciale reprezentau identități profesionale incerte, descrise de
atributele unui bun părinte, cadrate de un contex instituțional.

Conceptul de asistență maternală sugerează faptul că este o practică găndită să-i ofere
copilului îngrijire asimilabilă celei materne și probabil a fost folosit și pentru că aceste servicii
erau destinate în primul rând nou-născuților sau copiilor de vârstă mică, pentru care rolul mamei
este considerat cel mai important în dezvoltarea lor.

Etica îngrijirii copilului în asistență maternală este construită în jurul principiului că

statutul copilului este acela de beneficiar, iar reponsabilitatea îngrijiri este împărțită între:
asistent maternal, instituția de protecție și părinții biologici.

Atribuțiile asistentului maternal menționate în fișa postului iau în calcul patru sisteme de
referință: a) copilul aflat în îngrijire; b) familia biologică a acestuia sau potențial adoptivă; c)
instituția angajatoare; d) profesia de asistent maternal. Aceste patru sisteme sunt subordonate
definiriii copilului ca o entitate în curs de dezvoltare, ce are dreptul la protecție și educație.

Instituția de protecție definește calitatea de bun părinte conform exigențelor legislative și

atestă apropierea valorilor, normelor, prescripțiilor instituționale legate de un praxis parental pe o
perioadă limitată de timp ( de 3 ani). Asistentul maternal își asumă rolul de părinte doar în
perioada în care copilul se află în familia sa. Odată cu plecarea copilului din familia de asistență
maternală se suspendă identitatea parentală în raport cu acel copil, iar acest lucru este asumat
într-un mod conștient de când familia de îngrijire acceptă venirea copilului în familie. Sunt
situați în care asistentul maternal împreună cu familia se atașează foarte tare de copii pe care îi
are în îngrijire în cât îi consideră membrii foarte importanți ai familie sau chiar îă văd ca și pe
proprii lor copii. În astfel de situați asistentul maternal profesionist consideră că i-ar fi foarte
greu să se despartă de ei. În urma unui studiu realizat în anul 2006 cei mai mulți dintre asistenți
maternali, și în special cei din mediul rural, declară că se consideră părinții copiilor pe care îi
îngrijesc, considerând că ,, părinte nu este cine te face , ci cine te crește”. Ei mai susțin faptul că
este inevitabil să nu te atașezi de un copil în relația de îngrijire. Mai mult decât atât , uneori,
însăși calitatea de bun părinte sau de bun profesionist pare să fie condiționată de capacitatea de a
funcționa ca un părinte pentru copil, în sensul de a-l iubi și de a-i oferi afecțiune, și de

3
capacitatea de a-l integra în ordinea și rutina familiei. Sunt și asistenți maternali, mai ales din
mediul urban și mai ales dintre cei care au în îngrijire un copil cu dizabilități, se raportează la
copil ca un profesionist, al cărui rol este acela de recuperare fizică, psihică și emoțională a
copilului, de ameliorare a stării sale inițială, care la intrarea în familie, este descrisă ca ,,
îngrozitoare” , ,, jalnică” tocmai pentru a pune în evidență progresele care se datorează
competenței sale profesionale. Pentru asistenții maternali care îngrijesc copii cu dizabilități, este
mult mai dezavantajoasă adeziunea la rolul de părinte al unui copil cu dizabilități decât al unui
profesionist care se ocupă de recuperarea lui.

Instituția de protecție a copilului din România definește nevoia copilului din familia de
asistență maternală de a menține legătură cu familia lui de origine și formulează prescripții
specifice legate de aceasta într-o serie de documente ( strategia județeană de protecție și
promovare a drepturilor copilului, fișa postului maternal, fișa postului asistentului social,
contractul cu familia biologică) prin care încurajează vizite și întâlniri mediate de profesioniști.
Participarea familiei biologice la îngrijirea copilului protejat de serviciile sociale și interacțiunile
acestora, în special ale mamei, considerată principala responsabilă, cu familia de substituție sunt
foarte puțin frecvente, sporadice, nesimnificative pentru copil, acesta având deseori o atitudine
ostilă față de părinții biologici.

Din datele culese in urma aplicări unui chestionar , reiese faptul că în anul 2006 doar
32,9% dintre asistenții maternali chestionați au participat la întâlniri ale copiilor cu părinții lor
biologici organizate de către DGASPC. Dintre aceste întâlniri 59 % au avut loc la sediul
Direcției, iar 41% la domiciliul asistenților maternali sau în alte locuri, printre care și locuința
familie biologice a copilului. Asistenți maternali preferă ca spațiul de întâlnire dintre copilul
aflat în îngrijire și părinții biologici ai acestuia să fie spațiile publice ( sediul Direcție, școala
unde învață copilul, parcuri ), agreate și de membrii familie de origine.

Identitatea de părinte real este asociată și cu evocarea emoției resimțite de asistenții

maternali atunci când copiii luați în îngrijire le spun ,, mamă” sau ,, tată „. Acest aspect al
ușurinței cu care copiii le spun ,, mamă” și ,, tată” asistenților maternali ,, din primul moment”
este izbitor prin frecvența cu care l-am întâlnit în aproape toate interviurile realizate și merită o
atenție specială.

4
 În raportul dintre cele două familii, biologică și de îngrijire, asistenții maternali se
identifică drept ,, părinții reali” ai copilului îngrijit, legitimitatea acestui statut fiind sprijinită de
investițiile pe care le fac în copil și de atribuirea acestui rol de către copil. Există și situații în
care asistenții maternali evaluează că investiția în rolul parental substitutiv este prea mare în
raport cu beneficiile asociate ( materiale și simbolice ), când identifică un alt loc de muncă, mai
atractiv, sau în condițiile incompatibilităților dintre copilul care trebuie îngrijit și memebrii
familiei căreia îi este încredințat acesta, astfel apare demisia parentală care reprezintă încetarea
contractului cu instituția și a raporturilor cu copilul prin renunțarea voluntară a asistentului
maternal la îngrijirea copilului aflat în plasament.

Hotărârea Nr. 679 din 12 iunie 2003

Privind condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul
asistentului maternal profesionist

Asistentul maternal profesionist este o persoană fizică, atestată în condițiile prezentei

hotărâri, care asigură prin activitatea pe care o desfășoara la domiciuliul său creșterea, îngrijirea
și educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament sau în
încredințare.

 POT fi atestate ca asistent maternal profesionist numai persoanele care

îndeplinesc următoarele condiții:

a. Au capacitate deplină de exercițiu;

b. Prin comportamentul lor în societate, starea sănătății și profilul lor
psihologic, prezintă garanții pentru îndeplinirea corectă a obligațiilor care revin unui
părinte, referitoare la creșterea, îngrijirea și educarea copiilor săi;
c. Au în folosință o locuință care acoperă necesitățile de preparare a hranei,
igienă, educație și odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv cele ale copiilor care urmează a fi
primiți în plasament sau în încredințare;

5
 d. Au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul public
specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat care efectuează
evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

 NU poate fi asistent maternal profesionist:

a. Persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă

definitivă, pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni;
b. Părintele decăzut din drepturile părintești sau cel al cărui copil a fost
declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
c. Persoana care suferă de boli cronice transmisibile.

Persoana care desfăsoară o activitate salarizată poate deveni asistent maternal profesionist
numai cu condiția încetării contractului individual de muncă pe baza căruia își desfășoară
respectiva activitate salarizată.

Persoanele care solicită să devină asistent maternal profesionist trebuie să adreseze o

cerere de evaluare a capacității lor, serviciului public specializat pentru protecția copilului din
județul, respectiv sectorul municipal București, în care persoana solicitantă își are domiciliul sau
unui organism privat autorizat să desfăsoare activități de protecție a copilului. În cerere vor fi
menționate obligatoriu numărul de copii pentru care solicitantul consideră că poate aigura
simultan condiții optime de îngrijire, grupa de vârstă și sexul acestora, disponibilitatea de a
îngriji copii cu handicap/dizabilități, infectați cun HIV sau bolnavi SIDA.

Cererea va cuprinde Curriculum Vitae al solicitantului, precum și motivele pentru care

dorește sa devină asistent maternal profesionist.

La cererea de evaluare vor fi anexate:

a) Copii legalizate de pe actele de stare civilă și de pe actele de studii ale solicitantului;

6
 b) O scurtă prezentare a persoanelor cu care locuiește solicitantul, în care să se menționeze
numele, prenumele și data nașterii a acestora, precum și, după caz, gradul lor de rudenie
cu solicitantul;
c) Certificate medicale eliberate de policlinica de care aparțin, care să prezinte o evaluare a
stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor cu care solicitantul locuiește;
d) Certificate de cazier judiciar ale solicitantului și ale persoanelor cu care acesta locuiește;
e) Un document care să ateste dreptul de folosință al solicitantului supra locuinței respectiv
copie legalizată de pe titlul de proprietate sau de pe contractul de închiriere, declarație
autentificată a titularului dreptului de proprietate sau al contractului de închiriere prin
care acesta recunoaște solicitantului un drept de folosință asupra locuinței sau, după caz,
copie legalizată de pe contractul de subînchiriere;
f) Declarație pe propria răspundere cu privire la faptul ca nu este părinte decăzut din
drepturile părintești sau părinte al cărui copil a fost declarat abandonat prin Hotărâre
Judecătorească rămasă definitivă.

Cererea de evaluare va fi evaluată de serviciul public specializat pentru protecția

copilului sau de organismul privat autorizat, în termen de 90 de zile de la data înregistrării.

Evaluarea cuprinde elemente sociale, psihologice și medicale ale capacității

solicitantului, care vor fi determinate prin:

 Interviuri luate solicitantului și persoanelor cu care acesta locuiește decătre un asistent

social și de către un psiholog, prin care se determină profilul psihologic și motivația de a
deveni asistent maternal profesionist, dar și poziția persoanelor cu care acesta locuiește
față de implicațile desfășurate acestei activități;
 Vizite la domiciliul solicitantului, în scopul verificării dacă au în folosință o locuință care
acoperă necesitățile de preparare a hranei, igienă, educație și odihnă ale utilizatorilor săi,
inclusiv ale copiilor care urmează a fi primiți în plasament sau încredințare.
 Recomandări ale vecinilor, cunoscuților, rudelor solicitantului, precum și ale
reprezentanților autorității publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la
comportamentul social al solicitantului;
 Orice investigații suplimentare care sunt considerate utile evaluării.

7
 Pe perioada evaluării, serviciul public specializat pentru protecția copilului sau
organismul privat autorizat este obligat să organizeze pentru acesta cursuri de formare
profesională ca asistent maternal profesionist.

După efectuarea evaluării, solicitantul adresează comisiei pentru protecția copilului de la

domiciliul său o cerere de eliberare a atestatului de asistent maternal profesionist. Cererea se
soluționează în termen de 15 zile de la data înregistrării.

Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat
înaintează comisiei pentru protecția copilului dosarul solicitantului, însoțit de un raport de
evaluare a capacității solicitantului de a deveni asistent maternal profesionist, care va menționa
cunoștințele dobândite de acesta în urma cursurilorde formare profesională, precum și
propunerea motivată a celui care a efectuat evaluarea, referitoare la eliberareaa sau, după caz,
neacordarea atestatului de asistent maternal profesionist.

Având în vedere cererea formulată de solicitant, propunerea de eliberare a atestatului va

menționa numărul maxim de copii pe care îi poate primi simultan în plasament sau încredințare,
grupa de vârstî și sexul copiilor, precum și capacitatea solicitantului de a îngriji copii cu
handicap/dizabilități, infectați cu HIV sau bolnavi SIDA.

După ce documentația este analizata și audirea solicitantului este realizată, comisia pentru
protecția copilului i-a decizia cu privire la acordarea atestatului. De asemenea, această comisie
poate cere și audierea altor persoane, dar și adăugarea unor informații suplimentare necesare.

Atestatul de asistent maternal profesionist se eliberează pe o perioadă de 3 ani. Acest

atestat va menționa datele de identitate ale titularului, durata de valabilitate a acestuia, numărul
maxim de copii care pot fi primiți simultan în plasament sau în încredințare, grupa de vârstă ș
sexul acestora, dar și capacitatea titularului de a îngriji copii cu handicap/dizabilități, infectați cu
HIV sau SIDA. Plasamentul sau încredințarea unui număr mai mare de copii decât cel aprobat
este interzisă, cu excepția cazului în care copiii dați în plasament sau încredințați sunt frați.

Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau retras de comisia pentru protecția copilului, la
propunerea serviciului public specializat pentru protecția copilului sau a organismului privat
autorizat care supraveghează activitatea asistentului maternal profesionist.

8
 Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se desfășoară în baza
unui contract individual de muncă, care are un caracter special, specific protecției copilului,
încheiat cu un serviciu public specializat pentru protecția copilului sau cu un organism privat
autorizat care are obligația supravegherii și sprijinirii activității desfășurate de asistenții
maternali profesioniști. Contractul individual de muncă se încheie pe perioada de valabilitate a
atestatului. Executarea contractului individual de muncă începe pe data primei hotărâri de
încredințare sau plasament al unui copil asistentului maternal profesionist. Contractul individual
de muncă se suspendă ori încetează în cazurile prevăzute de legislația muncii, dar și în cazul
suspendării, retragerii sau încetării atestatului de asistent maternal profesionist.

 Persoanele pensionate pentru limita de vârstă, atestate ca asistent maternal

profesionist, își desfășoară activitatea pe baza unui contract individual de muncă
încheiat prin cumul cu pensia.

Pentru fiecare copil primit în plasament sau încredințare, asistentul maternal profesionist
încheie o convenție, care este atașată ca anexă la contractul individual de muncă încheiat cu
anagajatorul. Convenția se încheie cu acordul scris al soțului/a soției asistentului maternal
profesionist și se notifică comisiei pentru protecția copilului care a hotărât plasamentul sau
încredințarea copilului.

Această convenție cuprinde următoarele elemente:

a. Informații despre copil (identitatea, originea etnică și religioasă, situația sa

personală, familială, socială, medicală, nevoile sale speciale);
b. Motivele hotărârii de plasament sau încredințare;
c. Planul de aplicare și obiectiele plasamentului sau ale încredințării;
d. Modalitățile de menținere a contractului între copil și părinții săi biologici și
modul de pregătire a reintegrării copilului în familia sa naturală, în cazul
plasamentului;
e. Modul de pregătire a integrării copilului într-o familie adoptivă, în cazul
încredințării;

9
 f. Modalitățile de supraveghere a activității asistentului maternal profesionist și de
evaluare periofică a evoluției copilului primit în plasament sau încredințare;
g. Drepturile și obligațiile specifice ale părților.

Comisia pentru protecția copilului poate decide suspendarea sau retragerea atestatului
asistentului maternal profesionist dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile care au stat la baza
eliberării acestuia sau dacă acesta nu respectă vreuna dintre obligațiile prevăzute în Hotărârea
Nr. 679 din 12 iunie 2003. Suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal
profesionist duce la suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă și a convenției
încheiate. Reprezentanții comisiei pentru protecția copilului au drept de control asupra activității
asistenților maternali profesioniști.

Asistentul maternal profesionist are următoarele obligații:

a) Să adigure creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, în vederea asigurării unei

dezvoltări armonioase fizice, psihice, intelectuale și afective ale acestora;
b) Să asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le un tratament egal cu al
celorlalți membrii ai familiei;
c) Să asigure copiilor integrarea în viața socială;
d) Să contribuie la pregătirea reintegrarea copiilor în familia lor naturală sau la
integrarea acestora în familia adoptivă;
e) Să permită specialiștilor serviciului public specializat pentru protecția copilului
sau organismului privat autorizat supravegherea ativității sale profesionale și
evaluarea evoluției copiilor;
f) Să asigure continuitatea activităților desfășurate și în perioada efectuării
concediului legal de odihnă, cu excepția cazului în care separarea de copiii plasați
sau încredințați pentru această perioadă este autorizată de către angajator;
g) Să păstreze confidențialitatea informațiilor pe care le primește cu privire la copii.

Asistenții maternali profesioniști au obligația să informeze de îndată serviciul public

specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat care le supraveghează
activitatea cu privire la orice schimbare survenită în situația lor personală, familială sau socială

10
care ar putea să influențeze activitatea lor profesională. Asistenții maternali profesioniști au
obligația să participe la cursurile de perfecționare organizate de angajatori.

Asistentul maternal profesionist și persoanele cu care acesta locuiește au obligația să

prezinte anual comisiei pentru protecția copilului un certificat medical din care să rezulte că
starea sănătății lor permite continuarea desfășurarea activității.

Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat care
supraveghează activitatea asistenților maternali profesioniști este obligat să prezinte comisiei
pentru protecția copilului rapoarte trimestriale referitoare la evoluția copiilor încredințați sau dați
în plasament asistenților maternali profesioniști.

Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat sunt
obligați să efecteze vizite și întalniri periodice, dar și o evaluare anuală a activității desfășurate
de fiecare asistent maternal profesionist.

Ordinul nr. 36 din 19 mai 2003

Privind modalitatea de decontare a cheltuielilor efectuate de către asistenții

maternali profesioniști pentru creșterea și îngrijirea copiilor aflați în plasament sau
încredințare

Plata sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de hrana, echipament, cazarmament,

jucarii, materiale igienico-sanitare, rechizite şcolare, materiale cultural-sportive şi transport
pentru copilul aflat în plasament sau încredinţare la asistentul maternal profesionist se face prin
avansarea acestora de către serviciul public specializat pentru protecţia copilului, până la data de
5 a fiecărei luni. Decontarea acestor sume de bani acordate pentru îngrijirea copilului aflat în
plasament sau încredințare la asistentul maternal profesionist se face pe baza unor documente
justificative, începând cu luna următoare celei în care s-a avansat suma. Plata de către serviciul
public specializat pentru protecţia copilului, a sumelor aferente cheltuielilor, se face în limita

11
baremurilor prevăzute de lege pentru copiii ocrotiţi în instituţiile publice de asistenţa socială.
Calcularea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor se face prin împărţirea lunară a baremului
anual prevăzut de lege pentru aceste cheltuieli pentru copiii ocrotiţi în instituţiile publice de
asistenţa socială.

Decontarea cheltuielilor de locuit se face pe baza documentelor justificative, prin

calcularea cotei-părţi aferente numărului de copii aflaţi în plasament sau încredinţare la asistentul
maternal profesionist. Plata sumelor necesare acoperiri cheltuielilor se poate face direct, prin
mandate sau virament.

Depunerea documentelor justificative pentru plata sumelor necesare acoperirii

cheltuielilor legate de îngrijirea copilului aflat în plasament sau încredințare, dar și cheltuielile
de locuit se face până în ultima zi lucrătoare a lunii în care s-a primit suma. Neprezentarea de
către asistentul maternal profesionist a documentelor justificative pentru sumele plătite în
vederea acoperirii cheltuielilor sau utilizarea sumelor primite în alte scopuri decât cele necesare
îngrijirii copiilor aflaţi în plasament sau încredinţare pot conduce la suspendarea şi, respectiv, la
sistarea plăţilor de către serviciul public specializat pentru protecţia copilului.

Serviciile publice specializate nu pot deconta în contul cheltuielilor efectuate de către

asistenţii maternali profesionisti pentru creşterea şi îngrijirea copiilor aflaţi în plasament sau
încredinţare sume reprezentând contravaloarea unor produse al căror consum ori comercializare
este interzisă minorilor.

Programa Analitică a cursurilor de formare profesională pentru asistenții

maternali profesioniști

Această programă analitică este formată din :

 3 Module ( 1,2,3) sau 9 sesiuni. O sesiune trebuie să se desfășoare pe parcursul a 2

maxim 3 ore, minimum obligatorii pentru atestare.
 4 Module specializate ( 4,5,6,7). Aceste module sunt opționale și în funcție de
specializarea asistentului maternal profesionist se abordează o tematică diversificată.

12
Ambele module, chiar dacă primele 3 sunt obligatorii și celelalte 4 opționale au tematică și
durată la nivelul minim obligatoriu și conțin elemente de predare a unor informații ce au ca scop
cunoașterea primară și aprofundată a condițiilor creșterii și îngrijirii unui copil. Comisia pentru
protecția copilului, denumită în continuare CPC poate să aprobe o programă cu contribuție
proprie, dar să fie incluse și elemente minime din prezenta programă analitică.

Modulul I.

În primul modul sunt prezentate noțiunile generale despre protecția și drepturile copilului,
toate acestea se discută într-o sesiune.

Prima dată sunt prezentate Drepturile Copilului prin:

 Principiile privind drepturile copilului. ( Principiul interesului superior al copilului,

Principiul egalității șanselor și nediscriminării, Principiul respectării demnității copilului
etc.)
 Drepturile copilului. ( Dreptul la viață, Dreptul la familie, Dreptul la educație, Dreptul la
sănătate etc)
 Aspecte privind rasa, etnia, religia, sexul, handicapul.

După prezentarea drepturilor este prezentată Protecția copilului prin:

 Responsabilitatea asigurării protecției copilului.

 Instituțiile implicate în protecția copilului. ( DGASPC, Poliția, Consiliu Județean,
Spitalele, Biserica)
 Măsurile de protecție a copilului. ( Plasamentul, Plasamentul în regim de urgență,
Supravegherea specializată, Monitorizarea aplicării măsurilor de protecție specială)

Modulul II.

În cel de al doilea modul este prezentată creșterea și dezvoltarea copilului. Acest modul
este structurat în 4 subcapitole și se desfășoară pe parcursul a 4 sesiuni.

13
Subpuncte:

2.1. Etapele de dezvoltare a copilului.

 Nevoile copilului. Aceste nevoi încep din primul an din viață (0-1 an), continund cu
prima copilărie cuprinsă între ( 1-3 ani), a doua copilărie cuprinsă între ( 4-6 ani ), a treia
copilărie ( 7- 10 ani) ajungând la pubertate ( 11-15 ani), și încheiate la adolescență ( 16-
20 de ani).
 Tulburări de dezvoltare. Aceste tulburări sunt manifestate prin debilitate mintală,
tulburări ale limbajului.

2.2. Comunicare și joc.

 Autonomia copilului
 Stimularea și socializarea

2.3. Atașamentul copilului.

 Efectele separării și pierderii prin modele de atașament ( securizat, anxios, dezorganizat),

ciclul tensiune – relaxare, ciclul interacțiunilor pozitive.
 Comportamentul dificil al copilului.

2.4. Aspecte privind îngrijirea copilului sănătos și bolnav.

 Alimentație
 Igiena personală și a mediului de viață
 Prevenirea accidentelor, primul ajutor

Modulul III.

În acest modul se vorbește despre Rolul și locul AMP în serviciile sociale. Modulul III se
desfășoară pe parcursul a 4 sesiuni și cuprinde 4 subpuncte:

3.1. AMP – definire, rol și responsabilități.

 Definire, prevederi legale și elemente de bază ale protecției copilului la AMP.

 Serviciul de asistență maternală – atribuții.

14
 3.2. Evaluarea activității asistentului maternal profesionist.

3.3. Rolul și locul asistentului maternal în echipă.

3.4. Relația AMP – copil și AMP – familia copilului.

Modulul IV.

În modulul IV, AMP care primește în plasament un copil cu handicap (dizabilități) are
parte de o pregătire specializată pe parcursul unei sesiuni în care vor fi prezentate 3 subpuncte.

4.1. Problematica copilului cu deficențe și handicap.

 Clasificarea deficențelor ( vizuale, auditive, mintale etc.)

 Principii de lucru privind copilul cu deficențe ( principiul normalizării, la șanse egale)
 Protecția copilului cu deficențe
 Rolul AMP în evaluarea copilului cu dizabilități.

4.2. Aspecte specifice și personale privind deficența și handicapul copilului care urmează a fi
plasat la AMP.

4.3. Deprinderi necesare AMP care primește în îngrijire un copil cu handicap.

Modulul V.

Asistentul maternal profesionist este pregătit special pentru a primi în plasament un copil
victimă a abuzului, neglijării sau exploatării. Această pregătire se va desfășura pe parcursul unei
sesiuni prin prezentarea a 5 subpuncte.

5.1. Principii generale de lucru

5.2. Definirea conceptelor de abuz, neglijare și exploatare.

5.3. Elemente evocatoare ale abuzului, neglijării și exploatării copilului.

5.4. Factorii de risc și efectele abuzului, neglijării și expolatării copilului.

5.5. Prevenirea abuzului, neglijării, exploatării copilului îngrijit la AMP.

15
Modulul VI.

Se va desfășura pe durata unei sesiuni în care AMP va fi pregătit pentru primirea unui
copil în plasament în regim de urgență. Modulul VI cuprinde doar 2 subpuncte:

6.1. Rolul AMP în plasamentul de urgență

6.2. Particularități ale plasamentului în regim de urgență.

Modulul VII.

Modulul VII oferă o pregătire specializată a AMP care primește un copil infectat cu HIV/
SIDA. Acest modul se va desfășura pe parcursul unei sesiuni cu prezentarea a 3 subpuncte:

7.1. Generalități privind HIV/ SIDA și căi de transmitere.

7.2. Îngrijirea copilului seropozitiv

7.3. Comunicarea diagnosticului.

Formarea profesională a AMP se realizează numai de către personal cu studii superioare și cu

experență în domeniul protecției drepturilor copilului. Acest curs de pregătire a asistentului
maternal profesionist concentrat in 60 de ore mai reperzintă pe lângă oportunitatea de receptare a
unui volim semnificativ de informații și o formă de interacțiune cu instituția și grupul de egali.

16
 Ordinul Nr. 35 din 15 mai 2003

Privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecției copilului la

asistentul maternal profesionist și a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

Partea I

Îngrijirea copilului plasat la asistentul maternal profesionist

Orice copil are dreptul de a beneficia de asistență maternală, dacă se impune acest lucru,
serviciul având ca valori acceptarea diversității și promovarea egalității.

Copilul și familia sa au acces la serviciul de asistență maternală care recunoaște nevoile

individuale ale lor și răspunde acestora ținând cont de religie, origine etnică, limbă, cultură,
dizabilități și sexualitate. Copilul are propria identitate, serviciul de asistență maternală acționând
în valorizarea și promovarea respectului de sine al fiecărui copil. În acest sens, asistentul
maternal și asistentul social al copilului lucrează împreună la creșterea respectului de sine al
copilului și la dezvoltarea sentimentului că este util.

Copilul este sprijinit și încurajat să-și dezvolte abilități de depășire a situațiilor

discriminatorii, iar copii aparținând minorităților sunt sprijiniți și încurajați să-și dezvolte abilități
de răspuns la atitudinile discriminatorii. Copilul cu dizabilități beneficiază de servicii specifice
de sprijin și recuperare în vederea maximizării potențialului său, pentru o mai bună adaptare la
viața normală. De asemenea, copilului i se asigură echipament adecvat și, acolo unde este
posibil, adaptarea casei sau mașinii asistentului maternal. Copilul este încurajat și are acces în
aceeași măsură la oportunități de dezvoltare a talentului, interesului sau pasiunilor lui în stransă
legătură cu domeniul de interes corespunzătoare vârstei și abilităților personale.

Copilul participă la luarea deciziilor cu privire la îngrijirea și planurile de viitor în funcție

de vârstă, experiență și capacitate de înțelegere și are dreptul la sprijin și asistență în exercitarea
acestui drept.

Evaluarea nevoilor copilului este realizată înaintea luării măsurii de plasare la asistentul
maternal, este plasată tuturor părților interesate și este revizuită periodic.

17
 Asistentul social desemnat de serviciul public specializat pentru protecția copilului,
denumit în continuare SPPC, respectiv de către organismul privat autorizat, denumit în
continuare OPA, în urma sesizării, realizează evaluarea nevoilor copilului, care include aspecte
legate de sănătate, identitate, familie și relații sociale, conduită, dezvoltare emțională,
comportament și deprinderi de îngrijire personală.

Decizia de plasare a copilului la asistentului maternal se face pe baza evaluării nevoilor

sale, luând în considerare interesul superior al copilului.

Asistentul social trimite copii ale evaluării nevoilor copilului familiei copilului,
asistentului maternal și oricărei alte persoane relevante, implicate în protecția și îngrijirea acelui
copil. Orice nemulțumire cu privire la conținutul evaluării se consemnează și se atașează la
dosar, dacă este cazul, o copie a evaluării nevoilor este transmisă și copilului.

Asistentul social al copilului realizează revizuiri ale evaluării nevoilor copilului la

intervale regulate, cel puțin trimestriale, pe durata măsurii de protecție și ori de câte ori s-a
constatat o modificare neașteptată în circumstanțele care au dus la stabilirea măsurii. Asistentul
social al copilului ține seama de evaluarea nevoilor copilului în stabilirea planului individualizat
de protecție, recomandarea măsurii de protecție, reevaluarea periodică a măsurii și informarea
autorităților competente.

Copilul plasat la asistentul maternal trebuie să aibă întocmit un plan de permanență și

toate activitățile propuse în acest plan vor fi implementate; planul individualizat de protecție este
revizuit periodic, iar orice modificare a planului fiind realizată numai după revizuire.

Asistentul social al copilului întocmește planul individualizat de protecție, plan ce

cuprinde obiectivele și activitățile ce vor fi realizate pe termen scurt și lung, activități ce sunt
stabilite pe baza evaluării nevoilor copilului; planul este întocmit înaintea plasării copilului sau
imediat după, în cazul plasamentului în regim de urgență.

Asistentul social al copilului transmite, în cel mult două săptămâni de la plasarea

copilului, copii ale planului individualizat de protecție copilului, familiei acestuia și asistentului
maternal.

18
 Pregătirile referitoare la îngrijirea de zi cu zi a copilului se realizează înaintea plasării
copilului sau în cel mult 7 zile după plasare, în cazul plasamentului în regim de urgență;
asistentul social al copilului va coordona această activitate și va facilita comunicarea și
informarea părților (copil, familie, asistent maternal). De asemenea, asistentul social trebuie să
întocmească convenția de plasament pentru fiecare copil în parte și detaliază toate cerințele de
îngrijire a copilului. După aceasta va trimite copii ale convenției de plasament copilului care a
împlinit vârsta de 10 ani, asistentului maternal, familiei copilului, precum și altor persoane fizice
sau juridice prevăzute de lege.

Revizuirea planului individualizat de protecție se realizează trimestrial, înaintea

reevaluării măsurii de plasare, și ori de câte ori apar modificări neașteptate în viața copilului care
impun acest lucru, însă se va ține cont de nivelul de dezvoltare al copilului raportat la parametrii
corespunzători vârstei acestuia și totodată asistentul social are obligația să implice în procesul de
revizuire a planului individualizat de protecție, familia copilului, asistentul maternal, copilul, cât
și supervizorul asistentului social al copilului. SPPC/OPA se asigură că în procesul de întocmire
și revizuire a planului individualizat de protecție vor fi implicați activ copilul, familia copilului,
asistentul maternal. Asistentul social al copilului întocmește și păstrează la dosarul copilului
minutele întâlnirilor de revizuire.

Plasarea copilului la asistentul maternal profesionist se realizează numai în urma unui

proces de potrivire a copilului cu asistentul maternal, astfel încât nevoile și preferințele copilului
să fie satisfăcute. În procesul de potrivire, asistentul social al copilului implică atât copilul,
familia acestuia, asistentul maternal și familia sa, alți copii aflați în plasament la asistentul
maternal, precum și alți specialiști. Decizia de plasare a copilului va fi luată tinându-se cont de
opinia copilului în funcție de vârstă și de capacitatea lui de înțelegere, iar unde este cazul, de
opinia familiei copilului și având în vedere nevoile de dezvoltare ale copilului.

Asistentul social trebuie să verifice posibilitatea copilului la rude sau cunoștințe care sunt
eligibile pentru copil, iar dacă acest lucru nu este posibil, se va lua în considerare identificarea
unui asistent maternal potrivit pentru copil și posibilitatea plasării copilului împreună cu frații
sau cu surorile acestuia. Înainte de mutarea propriu-zisă a copilului, asistentul social se asigură
că în procesul de potrivire, copilul dispune de o perioadă de acomodare cu viitorul asistent
maternal și se asigură că acesta cunoaște familia și mediul asistentului maternal.

19
 Pe toată durata plasamentului la asistentul maternal, copilul este supravegheat de către
asistentul social desemnat de SPPC/OPA, același care a întocmit și a semnat planul
individualizat de protecție. Asistentul social este supravegheat la rândul lui de către supervizorul
desemnat de SPPC/OPA pentru a se asigura că acesta monitorizează și vizitează în mod regulat
copilul.

Asistentul maternal trebuie să asigure un mediu sănătos, sigur și stimulativ pentru copilul
plasat, să dețină o locuință bine întreținută și să fie menținute permanent curățenia și igiena.
Copilul plasat trebuie să dispună de propriul pat și dulap, iar împrejurimile să nu expună copilul
la riscuri de accidente. De asemenea, asistentul maternal, în prezența asistentului social al
copilului, prezintă acestuia potențialele surse de risc, echipamentele electrice și cele
provocatoare de incendii. Asistentul maternal are obligația de a asigura copilului un mediu care îl
va sprijini în vederea înțelegerii propriei culturi, de a se implica activ în stimularea jocurilor
copilului și de a sprijini copilul în menținerea relațiilor cu prietenii sau dezvoltarea de noi relații,
dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului.

Copilul plasat este protejat față de orice formă de abuz, neglijare, exploatare și deprivare.
În acest sens, SPPC/OPA, asigură în programul de pregătire a asistentului maternal instruirea
specifică referitoare la îngrijirea copilului abuzat, recunoașterea semnelor și comportamentul
specific al victimelor abuzului.

Pentru fiecare copil plasat la asistentul maternal există un dosar complet și actualizat care
cuprinde detalii despre natura și calitatea îngrijirii oferite și care reflectă trecutul copilului;
informațiile sunt puse la dispoziția copilului sau oricărei persoane implicate în realizarea planului
individualizat de protecție. Alte documente ce se regăsesc în dosarul copilului sunt: evaluarea
nevoilor copilului și revizuirile periodice ale acesteia, planul individualizat de protecție, minutele
întâlnirilor de revizuire, decizii referitoare la măsura de protecție, orice dovezi care atestă
dorințele și părerile exprimate de către copil și dacă acestea au fost luate în considerare. Copilul,
familia sa și asistentul maternal cunosc motivul pentru care copilul este în asistență maternală și
înțeleg motivele plasamentului, cunosc durata și scopul acestei măsuri, precum și detaliile cu
privire la statutul legal al copilului. Acesta din urmă primește informații referitoare la originea
sa, informații ce îi sunt dezvăluite în funcție de vârstă, capacitatea de înțelegere, nevoi,
sentimente de către asistentul social împreună cu asistentul maternal și familia de origine a

20
copilului. Copilul aflat la asistentul maternal este încurajat să îți mențină și să își dezvolte
relațiile cu familia și prietenii, în concordanță cu planul individualizat de protecție și cu
prevederile convenției de plasament.

Asistentul social este cel care stabilește în condițiile legii, modalitățile prin care se
realizează menținerea relațiilor sociale ale fiecărui copil plasat, în special menținerii acelor relații
care contribuie cu prioritate la definirea și păstrarea identității copilului precum și privind
susținerea, monitorizarea și evaluarea acestora, iar împreună cu consultarea asistentului maternal,
a copilului, a familiei și a prietenilor acestuia, coordonează toate activitățile referioare la
menținerea relațiilor, inclusiv frecvența și localizarea vizitelor și supervizarea necesară. În urma
vizitelor copilului cu familia de origine, asistentul social consemnează impactul acestora asupra
copilului, aceste informații și opinia copilului cu privire la vizită sunt luate în considerare la
revizuirea planului individualizat de protecție. În situația în care asistentul social al copilului nu
este prezent la întâlnirea dintre copil și familie, obligațiile de mai sus revin asistentului maternal.

Copilul plasat la asistentul maternal beneficiază de îngrijire medicală care să vină în

întâmpinarea nevoilor sale de dezvoltare fizică, emoțională și socială, iar cel puțin o dată pe an,
beneficiază de o evaluare medicală completă, fiind informat permanent cu privire la procesul
propriei îngrijiri medicale, în funcție de vârsta și capacitatea sa de înțelegere. În orice tip de
îngrijire medicală și tratament acordat, se va cere consimțământul părinților sau al altui
reprezentant legal al copilului urmând a fi înregistrat la dosar. În cazul în care viața copilului se
află în pericol iminent ori există riscul producerii unor consecințe grave cu privire la sănătatea
sau integritatea acestuia, se pot efectua acele acte medicale de strictă necesitate pentru a salva
viața copilului fără a avea acordul părinților sau al altui reprezentant legal al copilului.

Asistentul maternal asigură un mediu în care educația și învățarea sunt promovate, astfel,
cu sprijinul SPPC/OPA, supraveghează participarea regulată a copilului la procesul educativ și îi
oferă copilului ajutor la realizarea temelor de acasă, ajutor financiar și de alt tip pentru a
participa la excursiile școlare sau alte activități extrașcolare. De asemenea, SPPC/OPA se asigură
că dezvoltarea educațională și socială a fiecărui preșcolar plasat este stimulată prin frecventarea
grădiniței sau participarea la orice alte forme organizate de stimulare și educare a preșcolarilor.
Totodată, SPPC asigură fiecărui copil plasat oportunități egale pentru accesul acestuia la
învățământ superior, pregătire profesională și angajare.

21
 Pe toată durata plasamentului la asistentul maternal, copilul este ajutat să-și dezvolte
aptitudinile, deprinderile și cunoștințele necesare vieții de adult. În acest sens, tânărul care
urmează să părăsească sistemul de protecție primește sprijin și orientare și după încetarea măsurii
de plasare la asistentul maternal. SPPC/OPA stabilește proceduri referitoare la sprijinul și
orientarea oferite copilului la încetarea măsurii de plasare și trecerea la viața de adult. Aceste
proceduri sunt aduse la cunoștința comunității și sunt integrate în strategiile SPPC/OPA, fiind
monitorizate și revizuite anual.

Înainte de încetarea măsurii de plasare, tânărul este încurajat de către asistentul social și
cel maternal să se implice în procesul de luare a deciziilor și în implementarea planurilor de
viitor și primește informații clare privind sprijinul financiar sau de altă natură, disponibil în
condițiile legii.

SPPC/ OPA stabilește relații de colaborare eficiente cu autoritățile locale, serviciile de

educație, de angajare, de pregătire și de ajutor social, pentru a sprijini fiecare tânăr care părăsește
sistemul de protecție a copilului, monitorizează și evaluează rezultatele serviciilor oferite
tinerilor la ieșirea din sistemul de protecție a copilului. Nevoile tânărului cu dizabilități aflat în
situația încetării măsurii de plasare sunt identificate și înregistrate de SPPC/OPA și soluționate în
cooperare cu autoritățile publice sau private relevante.

Partea a II a
Asistentul maternal

Asistentul maternal este evaluat și atestat înainte de a-i fi plasat un copil. SPPC/OPA
desemnează pentru fiecare solicitant un asistent social cu studii superioare și cu experiență în
asistență maternală și plasament familial. Acesta se va ocupa de evaluarea solicitantului în
vederea capacității sale de a oferi îngrijire potrivită copilului care necesită o măsură de protecție.

Solicitantul este informat cu privire la procesul de evaluare, criteriile pe baza cărora se

va face aceasta, competențele pe care trebuie să le dețină, sprijinul acordat, alocațiile și
beneficiile disponibile. În procedura de evaluare, asistentul social desemnat, implică toți membrii
familiei sau alte persoane care locuiesc cu solicitantul, inclusiv copiii proprii sau cei deja plasați.

22
În procesul de evaluare al solicitantului, se ține cont și de recomandările de la locul de muncă,
medic sau de declarațiile personale ale solitanților, precum și de verificările întreprinse de către
asistentul social la poliție și la autoritatea locală. Se întocmește un raport de evaluare de către
asistentul social în care include recomandarea privind atestarea solicitantului, tipul de plasament,
numărul de copii și mențiuni referitoare la sexul, vârsta și nevoile acestora, abilitățile și
experiența solicitantului, precum și nevoile sale de sprijin și pregătire. După încheierea evaluării
efectuate de către asistentul social, rezultatul este comunicat solicitantului. Decizia privind
atestarea se motivează i cuprinde indicarea modalităților de contestare și se transmite în scris
fiecărui solictant.

Asistentul maternal atestat este monitorizat și sprijinit de către un asistent social,

desemnat de către SPPC/OPA, și are acces la asistență și alte tipuri de sprijin profesional,
informații și consiliere pentru a fi ajutat să ofere o îngrijire de calitate copilului plasat. Asistentul
social al asistentului maternal are ca responsabilitate principală și permanentă identificarea
nevoilor de pregătire și a potențialului fiecărui asistent maternal pe care îl sprijină și
monitorizează, precum și a membrilor familiei acestuia.

Contractul încheiat între SPPC/OPA și asistentul maternal menționează serviciile și

prestațiile ce pot fi oferite asistentului maternal, inclusiv în situații de urgență, iar convenția de
plasament detaliază aceste servicii ce îi sunt oferite aistentului maternal pentru a satisface
nevoile specifice ale copilului plasat și modul în care acestea pot fi obținute.

Asistentul maternal este vizitat sau are întâlniri cu asistentul social cel puțin o dată pe
lună, pe durata plasamentului copilului. Pentru fiecare întâlnire în parte, asistentul social
efectuează rapoarte de vizite/ întâlnire ce sunt păstrate la dosarul asistentului maternal, o copie
de pe fiecare raport fiind transmisă acestuia. Aceste rapoarte consemnează nevoile de sprijin și
de pregătire exprimate de către asistentul maternal, familia acestuia sau identificate de către
asistentul social, precum și planificarea următoarelor vizite.

Asistentul maternal primește în scris informații de la SPPC/OPA privind drepturile și

obligațiile legale ce îi revin cu privire la persoana copilului pe durata plasării, informații despre
sprijinul disponibil din partea grupului local de asistenți maternali și de asemenea, asistentul

23
maternal este informat cu privire la procedurile ce vor fi urmate dacă există suspiciuni de abuz,
neglijare sau orice altă plângere făcută împotriva lui.

SPPC/OPA evaluează anual activitatea asistentului maternal, iar în urma evaluării,

asistentul social al asistentului maternal întocmește raportul de evaluare anulă în care transpune
opiniile fiecărui asistent social responsabil pentru copilul plasat, opiniile copiilor plasați și ale
părinților acestora, dacă este cazul, opiniile asistentului maternal și ale membrilor familiei
acestuia.

Raportul include un plan de acțiune pentru următoarele 12 luni , nevoile de instruire și

sprijin identificate ale asistentului maternal, recomandările pentru menținerea sau retragerea
atestatului, precum și pentru menținerea sau modificarea numărului și vârstei copiilor pentru care
a obținut atestarea. În situația apariției unor incidente semnificative sau existenței unor suspiciuni
de abuz și neglijare asupra copiilor, evaluarea activității asistentului maternal este obligatorie,
chiar înaintea împlinirii termenului de 1 an.

Partea a III-a
Activitatea serviciului de asistență maternală

SPPC/OPA organizează un serviciu de asistență maternală care răspunde nevoilor

fiecărui copil plasat, acesta trebuie să asigure posibilități de plasare a copilului inclusiv în regim
de urgență, precum și asistență maternală specializată pentru copilul cu nevoi speciale, are anual
are o strategie de dezvoltare a serviciilor de protecție a copilului ce va include și planul de
dezvoltare a serviciului de asistență maternală. SPPC/OPA distribuie copii ale acestor strategii
anuale tuturor serviciilor pentru copil și familie, altor autorități competente, asistenților sociali,
asistenților maternali, copiilor plasați, precum și famiilor lor. În dezvoltarea serviciului de
asistență maternală, SPPC/OPA are în vedere particularitățile de limbă, dizabilitate, rasă, cultură,
religie și sex ale copiilor. În cazul copiilor cu dizabilități, SPPC/OPA pune la dispoziție asistenți
maternali specializați.

SPPC/OPA are structură corespunzătoare din punct de vedere al numărului și

competenței personalului care să asigure coordonarea și funcționarea eficientă a serviciului de

24
asistență maternală. Asistenții sociali ai serviciilor de asistență maternală trebuie să aibă o
vechime minimă de 2 ani, au calificare profesională și pregătirea necesară pentru a lucra cu
copii, familiile acestora și asistenții maternali. Un asistent social al copilului are un număr de
maximum 25 de cazuri, iar asistentul social al asistentului maternal are un număr de 30 de cazuri.
Asistentul social al copilului nu este în același timp și asistentul social al asistentului maternal la
care a fost plasat copilul.

SPPC/OPA se asigură că fiecare angajat al serviciului de asistență maternală cunoaște

responsabilitățile ce îi revin și primește informații despre funcționarea acestui serviciu și de
asemenea, se asigură că atât asistentul social al copilului cât și asistentul social al asistentului
maternal, își îndeplinesc sarcinile cuvenite, printre care și completarea rapoartelor în termenele
stabilite de standard și metodologiile de lucru.

Autoritatea județeană/locală cu atribuții în domeniul protecției copilului asigură accesul

la serviciul de asistență maternală, potrivit nevoilor copilului, dispune de o rețea proprie de
asistenți maternali prin adoptarea unei strategii de recrutare a asistenților maternali, ca parte a
startegiei județene/locale de dezvoltare a serviciilor pentru protecția copilului. În luarea deciziei
de plasare se acordă prioritate plasării copilului în comunitatea de unde provine, excepție făcând
cazurile unde acest lucru nu este posibil ori nu este în interesul acestuia, în funcție de evaluarea
nevoilor sale.

În elaborarea strategiei de recrutare, autoritatea județeană/locală colaborează cu OPA,

alte autorități publice locale și cu orice alte instituții publice sau private. De asemenea, implică
atât copiii plasați cât și asistenții maternali atestați.

Strategia de recrutare este revizuită anual de către autoritatea județeană/locală cu atribuții

în domeniul protecției copilului, care monitorizează metodele de recrutare ale serviciilor publice
și private, iar după evaluarea eficienței acestor metode, va realiza, dacă este cazul, modificări ale
strategiei.

În situația existenței unor cazuri de renunțare la calitatea de asistent maternal, SPPC/OPA

asigură prin asistenții sociali realizarea unui interviu cu asistentul maternal pentru a obține
informații referitoare la motivația acestuia. Aceste informații vor fi utilizate în vederea
îmbunătățirii strategiei de recrutare și în preîntâmpinarea unor astfel de evenimente.

25
 Serviciul de asistență maternală asigură protecția copiilor ce au nevoie de stabilirea
unei măsuri de protecție ce impune cererea, îngrijirea și educarea copilului de către un asistent
maternal profesionist (AMP), incluzându-se atât plasarea copilului în regim de urgență cât și
plasarea copilului cu nevoi speciale în vederea recuperării sale.

În dezvoltarea serviciului de asistență maternală, particularitățile de limbă, dizabilitate,

rasă, cultură, religie și orientare sexuală a copiilor, le au în vedere serviciul public specializat
pentru protecția copilului (SPSPC) și organismele private autorizate (OPA).

Organizarea și funcționarea serviciului de asistență maternală

Serviciul de asistență maternală este organizat de SPSPC sau OPA ca activitate prestată
de un compartiment cu mai multe atribuții sau ca un compartiment distinct din structura propie,
ce instrumentează și soluționează toate sesizările referitoare la copiii ce necesită protecție prin
îngrijire de către un asisitent maternal profesionist.

Serviciul de asistență maternală se poate organiza astfel:

 la nivelul SPSPC:
 compartimentul de asisitență maternală fiind parte a serviciului de tip familial sau
alternative de tip familial;
 sesizările despre cazurile noi vor fi prelucrate de către serviciul de tip familial sau
alternative de tip familial în vederea realizării lor, fără a separa copilul de familia
biologică, în cazul în care prevenirea nu este posibilă, sesizarea este preluată de către
compartimentul de asistență maternală, urmând a fi desemnat asisitentul social al
copilului ce îi va evalua nevoile și îi va întocmi planul de permanență.

Excepție se face în cazul copilului instituționalizat, unde asistentul social din cadrul serviciului
rezidențial sau al centrului de plasament va comunica compartimentului de asistență maternală
copiii ce pot fi îngrijiți la asistentul maternal. În urma plasării copilului la asistentul maternal,
asisitentul social desemnat din partea copmartimentului de asisitență maternală va devenii
responsabil de caz.

26
  la nivel OPA:
 serviciul de asistență maternală poate fi organizat ca un compartiment distinct sau ca
activitate desfășurată de o echipă de personal angajat, calificat.

În desfășurarea activităților necesare compartimentului de asistență maternală, intră următoarele

cateogorii de personal:

a) asistenții sociali ai AMP;

b) asisitenții sociali ai copilului plasat la AMP;
c) asistenții maternali profesioniști.

Responsabilitățile asisitenților sociali ai AMP:

- evaluează capacitatea solicitanților, în vederea asistării ca AMP, de a oferi îngrijire

potrivită copilului care necesită acest tip de protecție;
- participă la pregătirea solicitantului în calitate de formator sau în vederea sprijinirii
acestuia pe parcursul pregătirii;
- întocmește, păstrează și actualizează dosarul AMP;
- sprijină și monitorizează activitățile AMP, asigurându-se că acesta este informat scris,
acceptă, înțelege și acționează după standardele, procedurile și metodologia promovată de
către autoritatea competentă;
- prezintarea AMP a standardelor, procedurilor și a altor instrucțiuni referitoare la îngrijirea
copilului, înainte de plasarea copilului la acesta, asigurându-se că acestea au fost înțelese;
- participarea la procesul de potrivirea a copilului cu AMP;
- identificarea nevoilor de pregătire a potențialului fiecărui AMP, precum și ale membrilor
familiei acestora.
- evaluarea anuală a activității fiecărui AMP.

Responsabilitățile asistenților sociali ai copiilor plasați la AMP:

- evaluarea, în urma sesizării, a nevoilor copilului care necesită o măsură de protecție;

- revizuirea evaluării nevoilor copilului;
- întocmirea și revizuirea planului de permanență pentru copil;
- monitorizarea și înregistrarea evoluției planului de permanență;

27
 - realizarea instruirii specifice a AMP cu privire la nevoile copilului, înaintea plasării
acestuia;
- informarea în scris a AMP cu privire la drepturile și obligațiile legale ce îi revin acestuia
cu privire la persoana copilului pe durata plasării, înainte de mutarea copilului;
- coordonarea procesului de potrivire a copilului cu AMP;
- întocmirea convenției de plasament;
- coordonarea activităților privind mutarea copilului la AMP;
- întocmirea, păstrarea și actualizarea dosarului copilului;
- organizarea, coordonarea și monitorizarea activităților în care sunt implicați alți
specialiști, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenții;
- asigurarea menținerii relațiilor copilului cu familia sa sau cu orice alte persoane relevante
pentru viața acestuia;
- participarea la programe de pregătire specifică, în funcție de nevoile de formare
identificate de supervizor.

Responsabilitățile AMP:

- realizarea obligațiilor și responsabilităților prevăzute în convenția de plasament pentru

fiecare copil;
- respectarea procedurilor, metodologiilor și a regulamentelor interne elaborate de
angajator;
- participarea la programe de pregătire, în funcție de recomandarea asistentului social al
AMP întocmită în urma identificării nevoilor de formare;
- asigurarea îngrijirii copilului;
- sprijinirea copilului în menținerea și dezvoltarea relațiilor cu familia sa, cu prietenii și cu
orice alte persoane relevante din viața copilului, dacă acestea nu contravin interesului
superior al copilului.

28
Recrutarea/identificarea AMP

Trebuie realizată astfel încât serviciul de asistență maternală să răspundă nevoilor

identificate și tuturor particularităților (limbă, religie, cultură, etnie, dizabilitate) copiilor care au
nevoie de o măsură de protecție.

Recrutarea/identificarea poate fi realizată direct de către SPSPC/OPA sau prin angajarea

serviciilor unor firme/persoane specializate în domeniu. Recrutatrea trebuie să atragă un număr
suficient de concurenți, în urma evaluării acestora selectându-se AMP.

SPSPC/OPA va răspunde în maximum 3 zile fiecărei solicitări prin transmiterea unei informări
cu privire la drepturile și obligațiile AMP, etapele procesului de evaluare și criteriile minime
prevăzute de lege pentru a deveni AMP.

Evaluarea solicitanților

Persoanele ce doresc să devină asistenți maternali profesioniști, se vor adresa serviciului

public specializat pentru protecția copilului sau organismului privat autorizat. Aceștia vor fomula
o cerere de evaluare a capacității lor de a deveni AMP, apoi vor anexa curriculum vitae, cazierul
judiciar, copii ale actelor de stare civilă și copii după actele de studii.

Cererea de evaluare a persoanelor ce doresc să devină AMP se soluționează în termen de

90 de zile de la data înregistrării, iar în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii de evaluare,
SPSPC sau OPA, trimit un răspuns în scris soclicitantului ce confirmă luarea în evidență a cererii
acestuia, precum numele asistentului social responsabil de caz cât și etapele și criteriile ce vor fi
luate în vedere pe parcursul procesului.

Asistentul social desemnat, are obligativitatea de a verifica identitatea solicitantului,

modul de completare a cererii și de a controla actele anexate cererii, iar la sfărșit va semna în
rubrica special prevăzută pentru a confirma realizarea verificării.

Etapele procesului de evaluare a capacității solicitanului de a îngriji un copil:

A. Etapa evaluării inițiale;

B. Etapa de pregătire.

29
 A. În procesul de evaluare inițială a solicitantului, vor fi avute în vedere următoarele
aspecte:
1. Solicitantul trebuie să aiba capacitate deplină de exercițiu;
2. Condiții materiale;
3. Starea de sănătate;
4. Aptitudinile parentale;
5. Profilul moral;
6. Să accepte și să înțeleagă, atît el cât și persoanele ce locuiesc cu el, necesitatea
colaborării cu familia biologică sau adoptivă.
7. Să accepte și să înțeleagă drepturile și responsabilitățile ce îi revin față de angajator și din
convenșia de plasament;
8. Să aibă o atitudine non-discriminatorie, atât el cât și persoanele care locuiesc cu acesta;
9. Capacitatea solicitantului de a lucra în condiții de stres sau speciale.
10. Înțelegera caracterului temporal al plasamentului copilului la asistentul maternal
profesionist;
11. Experiența anterioară;
12. Atitudinea membrilor familiei care locuiesc împreună cu solicitantul față de copiii care
necesită o măsură de protecție și care pot intra în respectiva familie.

Pe parcursul etapei de evaluare inițială, asistentul social ce este responsabil de caz, va realiza
o serie de minim 6 vizite la domiciliul solicitantului, obținând recomandări despre solicitant.
Dacă este vorba despre un cuplu, ambii parteneri trebuie să fie prezenți la domiciliu în mod
obligatoriu în cursul primei vizite, precum și membrii familiei care locuiesc cu solicitantul.

Vizitele efectuate la domiciliu au ca scop verifica condițiilor de viață ale solicitantului și a

afirmațiilor făcute în cererea de evaluare. În cadrul acestor vizite vor avea loc întâlniri la care
vor participa toți membrii familiei și persoanele care locuiesc cu acesta, precum și întâlniri în
cadrul cărora vor fi discuții individuale cu fiecare persoană, asistentul social completând un
raport după fiecare vizită.

În procesul de evaluare pot fi incluse și interviuri cu alți profesioniști și orice investigații

suplimentare considerate utile de către evaluator. Asistentul social responsabil de caz va urmării

30
nevoile de pregătire și identificare a capacității soclicitantului de a îngriji un copil, pentru aceasta
asistentul social poate solicita implicarea altor specialiști.

La încheierea evaluării inițiale, asistentul social responsabil de caz întocmește raportul

intermediar de evaluare ce va face trecerea spre următoare etapă, doar dacă nu există probleme
ce pot afecta capacitatea solicitantului de a îngriji copilului, fapt ce va duce la întreruperea
peocesului de evaluare.

B. Etapa de pregătire

Persoanele selectate pe baza raportului intermediar de evaluare vor participa la un program

obligatoriu de formare care includ module minime obligatorii și module specializate, programul
de pregătire desfășurându-se în grupe de maxim 12 persoane.

Pentru a putea obține atestatul de AMP este suficient absolvirea modulelor minime
obligatorii. Dacă soclicitanții au absolvit unul sau mai multe module specializate, vor obține
atestatul de AMP specializat pentru una sau mai multe categorii de probleme ale copilului.

După absolvirea unui modul, asistentul social desemnat de SPSPC/OPA, împreună cu

formatorii, va semna un raport de pregătire care va specifica atitudinea și comportamentul
solicitantului și nivelul de acumulare a cunoștințelor. Dacă se consideră că atitudinea și nivelul
de acumulare a cunoștințelor nu sunt corespunzătoare, asistentul social va propune solicitantului
să repete modulul sau să recomande încetarea procesului de pregătire și evaluare.

Plasarea și îngrijirea copilului la AMP

1. Procesul de potrivire

Procesul de potivire constă în identificarea și pregătirea unei familii în care există un AMP în
evidența SPSCP/OPA, care să răspundă nevoilor specifice ale copilului ce urmează a fi plasat.
Asitentul social al copilului este responsabilul de caz și coordonează întregul proces de potrivire.
Acesta, pe baza evaluării nevoilor copilului și a planului individualizat de protecție, contactează
asistenții sociali ai AMP, în vederea derulării procesului de potrivire, urmând realizarea unor
etape minime obligatorii ale procesului de potrivire.

31
  Potrivirea teoretică presupune luare în considerare a criteriilor referitoare la copil,
familia biologică (dacă este cazul) și criterii privind AMP.
- criterii referitoare la copil: vârsta, temperamentul acetuia, naționalitate, rasă, religie,
relații cu alți copii, nevoi speciale;
- criterii privind familia biologică: vărstă, temperament, ocupație, aptitudini, nivel de
educație, etc.
- criterii privind AMP:vărstă, temperament, aptitudini, interese pentru diferite domenii,
nivel de educație, atitudinea față de alte etnii, situașia legală, preferințe privid copilul,
disponibilități, reședința, alți copii prezenți în familie.

Potrivirea teoretică se realizează cu participarea a cel puțin 2 profesioniști: asistentul social al

copilului și asistentul social al AMP.

 Informarea și pregătirea tuturor părților implicate presupune:

- informarea copilului;
- informarea familiei naturale (și/sau a persoanelor importante pentru copil);
- informarea AMP.
 Acomodarea copilului cu AMP se realizează pe parcursul unui număr de întâlniri între
copil și AMP și familia acestuia, aceste întâlniri fiind coordonate de către asistentul social
al copilului. Numărul de vizite diferă de la o situație la alta având în vederea parcurgerea
a 3 faze:
1. Întâlniri ale copilului cu AMP la domiciliul copilului;
2. Întâlniri pe teren neutru;
3. Întâlniri la domiciliul AMP.

Excepție de la desfășurarea graduală a procesului de acomodare o reprezintă plasamentul

copilului în regim de urgență, având ca scop asigurarea imediată a securității amenințate a
copilului.

2. Hotărârea de plasament

Asistentul social al copilului recomandă stabilirea măsurii de plasament al copilului la AMP

când există o evoluție favorabilă a procesului de acomodare. Este obligatoriu luarea în

32
considerare a opiniei copilului, potrivit gradului său de maturizare și a capacității de exprimare,
precum și a opiniei AMP.

Cei doi asistenți sociali implicați prezintă cazul autorităților competente, asistentul social al
copilului susținând aplicarea măsurii de plasament. Decizia finală aparține autorităților
competente, iar hotărârea de plasament se face nominal la AMP.

3. Mutarea propriu-zisă a copilului la AMP

După ce autoritatea competentă a luat hotărârea de plasament, se va încheia convenția de

plasament între AMP și angajatorul său, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, astfel:

- convenția se încheie pentru fiecare copil primit în plasament, cu acordul scris al

soțului/soției AMP (unde este cazul), și se notifică autorității competente care a hotărât
plasamentul copilului;
- această convenție cuprinde urmatoarele elemente:
 informații referitoare la copil: identitatea, originea etnică și religioasă, situația sa
personală, familială, socială și medicală, nevoile sale speciale;
 motivele hotărârii de plasament;
 planul de aplicare și obiectivele plasamentului;
 modalitățile de menținere a contactului între copil și familia sa biologică și modul de
pregătire a reintegrării copilului în familia proprie, în cazul plasamentului;
 modalitățile de supraveghere a activității AMP și de evaluare periodică a evoluției
copilului;
 drepturile și obligațiile specifice ale părților cu privire la ocrotirea copilului plasat.

Încheierea convenției de plasament între AMP și angajator, se face înainte mutării copilului la
domiciliul AMP și numai după pronunțarea hotărârii de plasament, după încheierea convenției,
asistentul social al copilului coordonează întregul proces de mutare.

4. Urmărirea plasamentului

Se urmăresc prevederile convenției de plasament și cele ale planului individualizat de

protecție. Planul individualizat de protecție se întocmește imediat după luare în evidență a
copulului ce necesită o măsură de protecție, urmând a fi revizuit periodic la 3 luni sau ori de câte

33
ori este necesar. Când acesta se stabilește este obligatoriu participarea tuturor celor implicați:
asistentul social al copilului, AMP, copilul (în funcție de vârsta și gradul de maturitate), familia
biologică. Dacă finalitatea planului individualizat de protecție este adopția, atunci va fi prezentă
și familia adoptivă.

Planul individualizat de protecție trebuie să cuprindă următoarele elemente:

- dezvoltarea copilului;
- starea de sănătate a copilului;
- eucația copilului;
- menținerea legăturii copilului cu familia copilului (dacă este în interesul copilului);
- activitatea asistentului social responsabil de caz;
- reușita plasamentului;
- planul cu privire la copil și responsabilități;
- finalitatea planului și revizuirea lui în funcție de evoluția cazului.

Vizitele de urmărire vor fi realizate de către asistentul social al copilului. Aceste vizite pot fi
anunțate sau neanunțate, săpămânale în prima lună de plasament, iar apoi bilunare. Asistentul
social va întocmi pentru fiecare vizită câte un raport.

Încetarea plasamentului la AMP se poate realiza conform planului individualizat de protecție

sau din alte motive, în ambele situații încetarea plasamentului se realizează printr-o hotărâre de
încetare, revocare sau înlocuire a măsurii de ocrotire a copilului, pronunțată de către autoritatea
competentă.

Plecarea copilului de al AMP trebuie să fie un proces gradual, desfășurat cu parcurgerea

acelorași etape ca ale procesului de acomodare. În situații de urgență, acest lucru nu este posibil,
astfel se va alege soluția cea mai securizată pentru copil.

Serviciile de sprijin

Asistenții maternali profesionițti vor avea acces la serviciile dezvoltate de către

SPSPC/OPA sau de alte autorități la nivelul comunității, acestea având rol de susținere a
activității AMP pe timpul zilei, de susținere a activității AMP în situați de urgență, de facilitare a

34
efectuării de către AMP a concediilor legale și de informare, consiliere a AMP în diverse
domenii de interes.

Evaluarea activității AMP

Evaluarea activității AMP se face de către asitentul social al AMP. În fiecare lună acesta
va avea întâlniri cu AMP și membrii familiei acestuia cu scopul de a identifica nevoile și
problemele AMP, asitentul social monitorizând activitatea AMP și făcând propuneri referitoare
la instruirea acestuia.

La sfărșitul perioadei menționate în atestat, referitoare la prima evaluare anuală,

asistentul social va întocmi raportul de evaluare anuală. Pentru aceasta, asistentul social al AMP
va avea întâlniri și va consemna opiniile asistenților sociali ai copiilor ce au fost plasați la AMP,
opiniile familiilor copiilor, opiniile copiilor, precum și ale oricăror alte persoane sau specialiști.

Raportul de evaluare anuală va conține informații despre nivelul de pregătire și nevoile

identificate de instruire ale AMP. Dacă situația o impune, asistentul social al AMP poate propune
retragerea sau suspendarea atestatului eliberat.

35
 Bibliografie:
 Hotărârea nr. 679/12 iulie 2003 privind condițiile de obținere a
atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului maternal
profesionist;
 Ordinul nr. 137/2003 privind aprobarea Programei analitice a
cursurilor de formare profesionale pentru asistenții maternali
profesioniști;
 Ordinul nr. 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea Standardelor
minime obligatorii pentru aigurarea protecției copilului la asitentul
maternal profesionist și a ghidului methodologic de implementare
a acestor standard;
 Ordinul nr. 36 din 19 mai 2003 privind modalitatea de decontare a
cheltuielilor ecetuate de către asistenții maternali profesioniști
pentru creșterea și îngrijirii copiilor aflați în plasament sau
încredințareș
 Ghiduri de bună practică în asistența social a copiluli și familiei,
Ed. Lumen, Colecția de asistență socială, Iași, 2002, pp. 197-303.

36
Ordinea prezentărilor:
1. Leorda Andreea Elena
2. Huțanu Paula Mădălina
3. Jugaru Alexandra Nicoleta
4. Groza Mădălina Eugenia

Contribuțiile fiecărui membru al echipei

Fiecare dintre noi am contribuit la:

1. Realizare Word,
2. Realizare PPT,
3. Realizare întrebări pentru Testul grilă,
4. Atașare anexe, documente în blanc.

37