Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asistența Maternală
Studenți realizatori:
Groza Mădălina-Eugenia
Huțanu Paula-Mădălina
Jugaru Alexandra-Nicoleta
Leorda Andreea-Elena
Iași
2017
1
Asistența maternală
Serviciul de asistenţă maternală asigură protecţia copilului care necesită stabilirea unei
măsuri de protecţie ce impune creşterea, îngrijirea şi educarea copilului de către un asistent
maternal profesionist; această protecţie include şi plasarea copilului în regim de urgenţă.
2
Denumite la început ,, mame sociale”, persoanele care luau în îngrijire copii la domiciliu
în schimbul unei alocații speciale reprezentau identități profesionale incerte, descrise de
atributele unui bun părinte, cadrate de un contex instituțional.
Conceptul de asistență maternală sugerează faptul că este o practică găndită să-i ofere
copilului îngrijire asimilabilă celei materne și probabil a fost folosit și pentru că aceste servicii
erau destinate în primul rând nou-născuților sau copiilor de vârstă mică, pentru care rolul mamei
este considerat cel mai important în dezvoltarea lor.
Atribuțiile asistentului maternal menționate în fișa postului iau în calcul patru sisteme de
referință: a) copilul aflat în îngrijire; b) familia biologică a acestuia sau potențial adoptivă; c)
instituția angajatoare; d) profesia de asistent maternal. Aceste patru sisteme sunt subordonate
definiriii copilului ca o entitate în curs de dezvoltare, ce are dreptul la protecție și educație.
3
capacitatea de a-l integra în ordinea și rutina familiei. Sunt și asistenți maternali, mai ales din
mediul urban și mai ales dintre cei care au în îngrijire un copil cu dizabilități, se raportează la
copil ca un profesionist, al cărui rol este acela de recuperare fizică, psihică și emoțională a
copilului, de ameliorare a stării sale inițială, care la intrarea în familie, este descrisă ca ,,
îngrozitoare” , ,, jalnică” tocmai pentru a pune în evidență progresele care se datorează
competenței sale profesionale. Pentru asistenții maternali care îngrijesc copii cu dizabilități, este
mult mai dezavantajoasă adeziunea la rolul de părinte al unui copil cu dizabilități decât al unui
profesionist care se ocupă de recuperarea lui.
Instituția de protecție a copilului din România definește nevoia copilului din familia de
asistență maternală de a menține legătură cu familia lui de origine și formulează prescripții
specifice legate de aceasta într-o serie de documente ( strategia județeană de protecție și
promovare a drepturilor copilului, fișa postului maternal, fișa postului asistentului social,
contractul cu familia biologică) prin care încurajează vizite și întâlniri mediate de profesioniști.
Participarea familiei biologice la îngrijirea copilului protejat de serviciile sociale și interacțiunile
acestora, în special ale mamei, considerată principala responsabilă, cu familia de substituție sunt
foarte puțin frecvente, sporadice, nesimnificative pentru copil, acesta având deseori o atitudine
ostilă față de părinții biologici.
Din datele culese in urma aplicări unui chestionar , reiese faptul că în anul 2006 doar
32,9% dintre asistenții maternali chestionați au participat la întâlniri ale copiilor cu părinții lor
biologici organizate de către DGASPC. Dintre aceste întâlniri 59 % au avut loc la sediul
Direcției, iar 41% la domiciliul asistenților maternali sau în alte locuri, printre care și locuința
familie biologice a copilului. Asistenți maternali preferă ca spațiul de întâlnire dintre copilul
aflat în îngrijire și părinții biologici ai acestuia să fie spațiile publice ( sediul Direcție, școala
unde învață copilul, parcuri ), agreate și de membrii familie de origine.
4
În raportul dintre cele două familii, biologică și de îngrijire, asistenții maternali se
identifică drept ,, părinții reali” ai copilului îngrijit, legitimitatea acestui statut fiind sprijinită de
investițiile pe care le fac în copil și de atribuirea acestui rol de către copil. Există și situații în
care asistenții maternali evaluează că investiția în rolul parental substitutiv este prea mare în
raport cu beneficiile asociate ( materiale și simbolice ), când identifică un alt loc de muncă, mai
atractiv, sau în condițiile incompatibilităților dintre copilul care trebuie îngrijit și memebrii
familiei căreia îi este încredințat acesta, astfel apare demisia parentală care reprezintă încetarea
contractului cu instituția și a raporturilor cu copilul prin renunțarea voluntară a asistentului
maternal la îngrijirea copilului aflat în plasament.
5
d. Au urmat cursurile de formare profesională organizate de serviciul public
specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat care efectuează
evaluarea pentru acordarea atestatului de asistent maternal profesionist.
Persoana care desfăsoară o activitate salarizată poate deveni asistent maternal profesionist
numai cu condiția încetării contractului individual de muncă pe baza căruia își desfășoară
respectiva activitate salarizată.
6
b) O scurtă prezentare a persoanelor cu care locuiește solicitantul, în care să se menționeze
numele, prenumele și data nașterii a acestora, precum și, după caz, gradul lor de rudenie
cu solicitantul;
c) Certificate medicale eliberate de policlinica de care aparțin, care să prezinte o evaluare a
stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor cu care solicitantul locuiește;
d) Certificate de cazier judiciar ale solicitantului și ale persoanelor cu care acesta locuiește;
e) Un document care să ateste dreptul de folosință al solicitantului supra locuinței respectiv
copie legalizată de pe titlul de proprietate sau de pe contractul de închiriere, declarație
autentificată a titularului dreptului de proprietate sau al contractului de închiriere prin
care acesta recunoaște solicitantului un drept de folosință asupra locuinței sau, după caz,
copie legalizată de pe contractul de subînchiriere;
f) Declarație pe propria răspundere cu privire la faptul ca nu este părinte decăzut din
drepturile părintești sau părinte al cărui copil a fost declarat abandonat prin Hotărâre
Judecătorească rămasă definitivă.
7
Pe perioada evaluării, serviciul public specializat pentru protecția copilului sau
organismul privat autorizat este obligat să organizeze pentru acesta cursuri de formare
profesională ca asistent maternal profesionist.
Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat
înaintează comisiei pentru protecția copilului dosarul solicitantului, însoțit de un raport de
evaluare a capacității solicitantului de a deveni asistent maternal profesionist, care va menționa
cunoștințele dobândite de acesta în urma cursurilorde formare profesională, precum și
propunerea motivată a celui care a efectuat evaluarea, referitoare la eliberareaa sau, după caz,
neacordarea atestatului de asistent maternal profesionist.
După ce documentația este analizata și audirea solicitantului este realizată, comisia pentru
protecția copilului i-a decizia cu privire la acordarea atestatului. De asemenea, această comisie
poate cere și audierea altor persoane, dar și adăugarea unor informații suplimentare necesare.
Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau retras de comisia pentru protecția copilului, la
propunerea serviciului public specializat pentru protecția copilului sau a organismului privat
autorizat care supraveghează activitatea asistentului maternal profesionist.
8
Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternal profesionist se desfășoară în baza
unui contract individual de muncă, care are un caracter special, specific protecției copilului,
încheiat cu un serviciu public specializat pentru protecția copilului sau cu un organism privat
autorizat care are obligația supravegherii și sprijinirii activității desfășurate de asistenții
maternali profesioniști. Contractul individual de muncă se încheie pe perioada de valabilitate a
atestatului. Executarea contractului individual de muncă începe pe data primei hotărâri de
încredințare sau plasament al unui copil asistentului maternal profesionist. Contractul individual
de muncă se suspendă ori încetează în cazurile prevăzute de legislația muncii, dar și în cazul
suspendării, retragerii sau încetării atestatului de asistent maternal profesionist.
Pentru fiecare copil primit în plasament sau încredințare, asistentul maternal profesionist
încheie o convenție, care este atașată ca anexă la contractul individual de muncă încheiat cu
anagajatorul. Convenția se încheie cu acordul scris al soțului/a soției asistentului maternal
profesionist și se notifică comisiei pentru protecția copilului care a hotărât plasamentul sau
încredințarea copilului.
9
f. Modalitățile de supraveghere a activității asistentului maternal profesionist și de
evaluare periofică a evoluției copilului primit în plasament sau încredințare;
g. Drepturile și obligațiile specifice ale părților.
Comisia pentru protecția copilului poate decide suspendarea sau retragerea atestatului
asistentului maternal profesionist dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile care au stat la baza
eliberării acestuia sau dacă acesta nu respectă vreuna dintre obligațiile prevăzute în Hotărârea
Nr. 679 din 12 iunie 2003. Suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal
profesionist duce la suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă și a convenției
încheiate. Reprezentanții comisiei pentru protecția copilului au drept de control asupra activității
asistenților maternali profesioniști.
10
care ar putea să influențeze activitatea lor profesională. Asistenții maternali profesioniști au
obligația să participe la cursurile de perfecționare organizate de angajatori.
Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat care
supraveghează activitatea asistenților maternali profesioniști este obligat să prezinte comisiei
pentru protecția copilului rapoarte trimestriale referitoare la evoluția copiilor încredințați sau dați
în plasament asistenților maternali profesioniști.
Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul privat autorizat sunt
obligați să efecteze vizite și întalniri periodice, dar și o evaluare anuală a activității desfășurate
de fiecare asistent maternal profesionist.
11
baremurilor prevăzute de lege pentru copiii ocrotiţi în instituţiile publice de asistenţa socială.
Calcularea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor se face prin împărţirea lunară a baremului
anual prevăzut de lege pentru aceste cheltuieli pentru copiii ocrotiţi în instituţiile publice de
asistenţa socială.
12
Ambele module, chiar dacă primele 3 sunt obligatorii și celelalte 4 opționale au tematică și
durată la nivelul minim obligatoriu și conțin elemente de predare a unor informații ce au ca scop
cunoașterea primară și aprofundată a condițiilor creșterii și îngrijirii unui copil. Comisia pentru
protecția copilului, denumită în continuare CPC poate să aprobe o programă cu contribuție
proprie, dar să fie incluse și elemente minime din prezenta programă analitică.
Modulul I.
În primul modul sunt prezentate noțiunile generale despre protecția și drepturile copilului,
toate acestea se discută într-o sesiune.
Modulul II.
În cel de al doilea modul este prezentată creșterea și dezvoltarea copilului. Acest modul
este structurat în 4 subcapitole și se desfășoară pe parcursul a 4 sesiuni.
13
Subpuncte:
Nevoile copilului. Aceste nevoi încep din primul an din viață (0-1 an), continund cu
prima copilărie cuprinsă între ( 1-3 ani), a doua copilărie cuprinsă între ( 4-6 ani ), a treia
copilărie ( 7- 10 ani) ajungând la pubertate ( 11-15 ani), și încheiate la adolescență ( 16-
20 de ani).
Tulburări de dezvoltare. Aceste tulburări sunt manifestate prin debilitate mintală,
tulburări ale limbajului.
Autonomia copilului
Stimularea și socializarea
Alimentație
Igiena personală și a mediului de viață
Prevenirea accidentelor, primul ajutor
Modulul III.
În acest modul se vorbește despre Rolul și locul AMP în serviciile sociale. Modulul III se
desfășoară pe parcursul a 4 sesiuni și cuprinde 4 subpuncte:
14
3.2. Evaluarea activității asistentului maternal profesionist.
Modulul IV.
În modulul IV, AMP care primește în plasament un copil cu handicap (dizabilități) are
parte de o pregătire specializată pe parcursul unei sesiuni în care vor fi prezentate 3 subpuncte.
4.2. Aspecte specifice și personale privind deficența și handicapul copilului care urmează a fi
plasat la AMP.
Modulul V.
Asistentul maternal profesionist este pregătit special pentru a primi în plasament un copil
victimă a abuzului, neglijării sau exploatării. Această pregătire se va desfășura pe parcursul unei
sesiuni prin prezentarea a 5 subpuncte.
15
Modulul VI.
Se va desfășura pe durata unei sesiuni în care AMP va fi pregătit pentru primirea unui
copil în plasament în regim de urgență. Modulul VI cuprinde doar 2 subpuncte:
Modulul VII.
Modulul VII oferă o pregătire specializată a AMP care primește un copil infectat cu HIV/
SIDA. Acest modul se va desfășura pe parcursul unei sesiuni cu prezentarea a 3 subpuncte:
16
Ordinul Nr. 35 din 15 mai 2003
Partea I
Orice copil are dreptul de a beneficia de asistență maternală, dacă se impune acest lucru,
serviciul având ca valori acceptarea diversității și promovarea egalității.
Evaluarea nevoilor copilului este realizată înaintea luării măsurii de plasare la asistentul
maternal, este plasată tuturor părților interesate și este revizuită periodic.
17
Asistentul social desemnat de serviciul public specializat pentru protecția copilului,
denumit în continuare SPPC, respectiv de către organismul privat autorizat, denumit în
continuare OPA, în urma sesizării, realizează evaluarea nevoilor copilului, care include aspecte
legate de sănătate, identitate, familie și relații sociale, conduită, dezvoltare emțională,
comportament și deprinderi de îngrijire personală.
Asistentul social trimite copii ale evaluării nevoilor copilului familiei copilului,
asistentului maternal și oricărei alte persoane relevante, implicate în protecția și îngrijirea acelui
copil. Orice nemulțumire cu privire la conținutul evaluării se consemnează și se atașează la
dosar, dacă este cazul, o copie a evaluării nevoilor este transmisă și copilului.
18
Pregătirile referitoare la îngrijirea de zi cu zi a copilului se realizează înaintea plasării
copilului sau în cel mult 7 zile după plasare, în cazul plasamentului în regim de urgență;
asistentul social al copilului va coordona această activitate și va facilita comunicarea și
informarea părților (copil, familie, asistent maternal). De asemenea, asistentul social trebuie să
întocmească convenția de plasament pentru fiecare copil în parte și detaliază toate cerințele de
îngrijire a copilului. După aceasta va trimite copii ale convenției de plasament copilului care a
împlinit vârsta de 10 ani, asistentului maternal, familiei copilului, precum și altor persoane fizice
sau juridice prevăzute de lege.
Asistentul social trebuie să verifice posibilitatea copilului la rude sau cunoștințe care sunt
eligibile pentru copil, iar dacă acest lucru nu este posibil, se va lua în considerare identificarea
unui asistent maternal potrivit pentru copil și posibilitatea plasării copilului împreună cu frații
sau cu surorile acestuia. Înainte de mutarea propriu-zisă a copilului, asistentul social se asigură
că în procesul de potrivire, copilul dispune de o perioadă de acomodare cu viitorul asistent
maternal și se asigură că acesta cunoaște familia și mediul asistentului maternal.
19
Pe toată durata plasamentului la asistentul maternal, copilul este supravegheat de către
asistentul social desemnat de SPPC/OPA, același care a întocmit și a semnat planul
individualizat de protecție. Asistentul social este supravegheat la rândul lui de către supervizorul
desemnat de SPPC/OPA pentru a se asigura că acesta monitorizează și vizitează în mod regulat
copilul.
Asistentul maternal trebuie să asigure un mediu sănătos, sigur și stimulativ pentru copilul
plasat, să dețină o locuință bine întreținută și să fie menținute permanent curățenia și igiena.
Copilul plasat trebuie să dispună de propriul pat și dulap, iar împrejurimile să nu expună copilul
la riscuri de accidente. De asemenea, asistentul maternal, în prezența asistentului social al
copilului, prezintă acestuia potențialele surse de risc, echipamentele electrice și cele
provocatoare de incendii. Asistentul maternal are obligația de a asigura copilului un mediu care îl
va sprijini în vederea înțelegerii propriei culturi, de a se implica activ în stimularea jocurilor
copilului și de a sprijini copilul în menținerea relațiilor cu prietenii sau dezvoltarea de noi relații,
dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului.
Copilul plasat este protejat față de orice formă de abuz, neglijare, exploatare și deprivare.
În acest sens, SPPC/OPA, asigură în programul de pregătire a asistentului maternal instruirea
specifică referitoare la îngrijirea copilului abuzat, recunoașterea semnelor și comportamentul
specific al victimelor abuzului.
Pentru fiecare copil plasat la asistentul maternal există un dosar complet și actualizat care
cuprinde detalii despre natura și calitatea îngrijirii oferite și care reflectă trecutul copilului;
informațiile sunt puse la dispoziția copilului sau oricărei persoane implicate în realizarea planului
individualizat de protecție. Alte documente ce se regăsesc în dosarul copilului sunt: evaluarea
nevoilor copilului și revizuirile periodice ale acesteia, planul individualizat de protecție, minutele
întâlnirilor de revizuire, decizii referitoare la măsura de protecție, orice dovezi care atestă
dorințele și părerile exprimate de către copil și dacă acestea au fost luate în considerare. Copilul,
familia sa și asistentul maternal cunosc motivul pentru care copilul este în asistență maternală și
înțeleg motivele plasamentului, cunosc durata și scopul acestei măsuri, precum și detaliile cu
privire la statutul legal al copilului. Acesta din urmă primește informații referitoare la originea
sa, informații ce îi sunt dezvăluite în funcție de vârstă, capacitatea de înțelegere, nevoi,
sentimente de către asistentul social împreună cu asistentul maternal și familia de origine a
20
copilului. Copilul aflat la asistentul maternal este încurajat să îți mențină și să își dezvolte
relațiile cu familia și prietenii, în concordanță cu planul individualizat de protecție și cu
prevederile convenției de plasament.
Asistentul social este cel care stabilește în condițiile legii, modalitățile prin care se
realizează menținerea relațiilor sociale ale fiecărui copil plasat, în special menținerii acelor relații
care contribuie cu prioritate la definirea și păstrarea identității copilului precum și privind
susținerea, monitorizarea și evaluarea acestora, iar împreună cu consultarea asistentului maternal,
a copilului, a familiei și a prietenilor acestuia, coordonează toate activitățile referioare la
menținerea relațiilor, inclusiv frecvența și localizarea vizitelor și supervizarea necesară. În urma
vizitelor copilului cu familia de origine, asistentul social consemnează impactul acestora asupra
copilului, aceste informații și opinia copilului cu privire la vizită sunt luate în considerare la
revizuirea planului individualizat de protecție. În situația în care asistentul social al copilului nu
este prezent la întâlnirea dintre copil și familie, obligațiile de mai sus revin asistentului maternal.
Asistentul maternal asigură un mediu în care educația și învățarea sunt promovate, astfel,
cu sprijinul SPPC/OPA, supraveghează participarea regulată a copilului la procesul educativ și îi
oferă copilului ajutor la realizarea temelor de acasă, ajutor financiar și de alt tip pentru a
participa la excursiile școlare sau alte activități extrașcolare. De asemenea, SPPC/OPA se asigură
că dezvoltarea educațională și socială a fiecărui preșcolar plasat este stimulată prin frecventarea
grădiniței sau participarea la orice alte forme organizate de stimulare și educare a preșcolarilor.
Totodată, SPPC asigură fiecărui copil plasat oportunități egale pentru accesul acestuia la
învățământ superior, pregătire profesională și angajare.
21
Pe toată durata plasamentului la asistentul maternal, copilul este ajutat să-și dezvolte
aptitudinile, deprinderile și cunoștințele necesare vieții de adult. În acest sens, tânărul care
urmează să părăsească sistemul de protecție primește sprijin și orientare și după încetarea măsurii
de plasare la asistentul maternal. SPPC/OPA stabilește proceduri referitoare la sprijinul și
orientarea oferite copilului la încetarea măsurii de plasare și trecerea la viața de adult. Aceste
proceduri sunt aduse la cunoștința comunității și sunt integrate în strategiile SPPC/OPA, fiind
monitorizate și revizuite anual.
Înainte de încetarea măsurii de plasare, tânărul este încurajat de către asistentul social și
cel maternal să se implice în procesul de luare a deciziilor și în implementarea planurilor de
viitor și primește informații clare privind sprijinul financiar sau de altă natură, disponibil în
condițiile legii.
Partea a II a
Asistentul maternal
Asistentul maternal este evaluat și atestat înainte de a-i fi plasat un copil. SPPC/OPA
desemnează pentru fiecare solicitant un asistent social cu studii superioare și cu experiență în
asistență maternală și plasament familial. Acesta se va ocupa de evaluarea solicitantului în
vederea capacității sale de a oferi îngrijire potrivită copilului care necesită o măsură de protecție.
22
În procesul de evaluare al solicitantului, se ține cont și de recomandările de la locul de muncă,
medic sau de declarațiile personale ale solitanților, precum și de verificările întreprinse de către
asistentul social la poliție și la autoritatea locală. Se întocmește un raport de evaluare de către
asistentul social în care include recomandarea privind atestarea solicitantului, tipul de plasament,
numărul de copii și mențiuni referitoare la sexul, vârsta și nevoile acestora, abilitățile și
experiența solicitantului, precum și nevoile sale de sprijin și pregătire. După încheierea evaluării
efectuate de către asistentul social, rezultatul este comunicat solicitantului. Decizia privind
atestarea se motivează i cuprinde indicarea modalităților de contestare și se transmite în scris
fiecărui solictant.
Asistentul maternal este vizitat sau are întâlniri cu asistentul social cel puțin o dată pe
lună, pe durata plasamentului copilului. Pentru fiecare întâlnire în parte, asistentul social
efectuează rapoarte de vizite/ întâlnire ce sunt păstrate la dosarul asistentului maternal, o copie
de pe fiecare raport fiind transmisă acestuia. Aceste rapoarte consemnează nevoile de sprijin și
de pregătire exprimate de către asistentul maternal, familia acestuia sau identificate de către
asistentul social, precum și planificarea următoarelor vizite.
23
maternal este informat cu privire la procedurile ce vor fi urmate dacă există suspiciuni de abuz,
neglijare sau orice altă plângere făcută împotriva lui.
Partea a III-a
Activitatea serviciului de asistență maternală
24
asistență maternală. Asistenții sociali ai serviciilor de asistență maternală trebuie să aibă o
vechime minimă de 2 ani, au calificare profesională și pregătirea necesară pentru a lucra cu
copii, familiile acestora și asistenții maternali. Un asistent social al copilului are un număr de
maximum 25 de cazuri, iar asistentul social al asistentului maternal are un număr de 30 de cazuri.
Asistentul social al copilului nu este în același timp și asistentul social al asistentului maternal la
care a fost plasat copilul.
25
Serviciul de asistență maternală asigură protecția copiilor ce au nevoie de stabilirea
unei măsuri de protecție ce impune cererea, îngrijirea și educarea copilului de către un asistent
maternal profesionist (AMP), incluzându-se atât plasarea copilului în regim de urgență cât și
plasarea copilului cu nevoi speciale în vederea recuperării sale.
Serviciul de asistență maternală este organizat de SPSPC sau OPA ca activitate prestată
de un compartiment cu mai multe atribuții sau ca un compartiment distinct din structura propie,
ce instrumentează și soluționează toate sesizările referitoare la copiii ce necesită protecție prin
îngrijire de către un asisitent maternal profesionist.
la nivelul SPSPC:
compartimentul de asisitență maternală fiind parte a serviciului de tip familial sau
alternative de tip familial;
sesizările despre cazurile noi vor fi prelucrate de către serviciul de tip familial sau
alternative de tip familial în vederea realizării lor, fără a separa copilul de familia
biologică, în cazul în care prevenirea nu este posibilă, sesizarea este preluată de către
compartimentul de asistență maternală, urmând a fi desemnat asisitentul social al
copilului ce îi va evalua nevoile și îi va întocmi planul de permanență.
Excepție se face în cazul copilului instituționalizat, unde asistentul social din cadrul serviciului
rezidențial sau al centrului de plasament va comunica compartimentului de asistență maternală
copiii ce pot fi îngrijiți la asistentul maternal. În urma plasării copilului la asistentul maternal,
asisitentul social desemnat din partea copmartimentului de asisitență maternală va devenii
responsabil de caz.
26
la nivel OPA:
serviciul de asistență maternală poate fi organizat ca un compartiment distinct sau ca
activitate desfășurată de o echipă de personal angajat, calificat.
27
- realizarea instruirii specifice a AMP cu privire la nevoile copilului, înaintea plasării
acestuia;
- informarea în scris a AMP cu privire la drepturile și obligațiile legale ce îi revin acestuia
cu privire la persoana copilului pe durata plasării, înainte de mutarea copilului;
- coordonarea procesului de potrivire a copilului cu AMP;
- întocmirea convenției de plasament;
- coordonarea activităților privind mutarea copilului la AMP;
- întocmirea, păstrarea și actualizarea dosarului copilului;
- organizarea, coordonarea și monitorizarea activităților în care sunt implicați alți
specialiști, atunci când nevoile copilului impun aceste intervenții;
- asigurarea menținerii relațiilor copilului cu familia sa sau cu orice alte persoane relevante
pentru viața acestuia;
- participarea la programe de pregătire specifică, în funcție de nevoile de formare
identificate de supervizor.
Responsabilitățile AMP:
28
Recrutarea/identificarea AMP
SPSPC/OPA va răspunde în maximum 3 zile fiecărei solicitări prin transmiterea unei informări
cu privire la drepturile și obligațiile AMP, etapele procesului de evaluare și criteriile minime
prevăzute de lege pentru a deveni AMP.
Evaluarea solicitanților
29
A. În procesul de evaluare inițială a solicitantului, vor fi avute în vedere următoarele
aspecte:
1. Solicitantul trebuie să aiba capacitate deplină de exercițiu;
2. Condiții materiale;
3. Starea de sănătate;
4. Aptitudinile parentale;
5. Profilul moral;
6. Să accepte și să înțeleagă, atît el cât și persoanele ce locuiesc cu el, necesitatea
colaborării cu familia biologică sau adoptivă.
7. Să accepte și să înțeleagă drepturile și responsabilitățile ce îi revin față de angajator și din
convenșia de plasament;
8. Să aibă o atitudine non-discriminatorie, atât el cât și persoanele care locuiesc cu acesta;
9. Capacitatea solicitantului de a lucra în condiții de stres sau speciale.
10. Înțelegera caracterului temporal al plasamentului copilului la asistentul maternal
profesionist;
11. Experiența anterioară;
12. Atitudinea membrilor familiei care locuiesc împreună cu solicitantul față de copiii care
necesită o măsură de protecție și care pot intra în respectiva familie.
Pe parcursul etapei de evaluare inițială, asistentul social ce este responsabil de caz, va realiza
o serie de minim 6 vizite la domiciliul solicitantului, obținând recomandări despre solicitant.
Dacă este vorba despre un cuplu, ambii parteneri trebuie să fie prezenți la domiciliu în mod
obligatoriu în cursul primei vizite, precum și membrii familiei care locuiesc cu solicitantul.
30
nevoile de pregătire și identificare a capacității soclicitantului de a îngriji un copil, pentru aceasta
asistentul social poate solicita implicarea altor specialiști.
B. Etapa de pregătire
Pentru a putea obține atestatul de AMP este suficient absolvirea modulelor minime
obligatorii. Dacă soclicitanții au absolvit unul sau mai multe module specializate, vor obține
atestatul de AMP specializat pentru una sau mai multe categorii de probleme ale copilului.
1. Procesul de potrivire
Procesul de potivire constă în identificarea și pregătirea unei familii în care există un AMP în
evidența SPSCP/OPA, care să răspundă nevoilor specifice ale copilului ce urmează a fi plasat.
Asitentul social al copilului este responsabilul de caz și coordonează întregul proces de potrivire.
Acesta, pe baza evaluării nevoilor copilului și a planului individualizat de protecție, contactează
asistenții sociali ai AMP, în vederea derulării procesului de potrivire, urmând realizarea unor
etape minime obligatorii ale procesului de potrivire.
31
Potrivirea teoretică presupune luare în considerare a criteriilor referitoare la copil,
familia biologică (dacă este cazul) și criterii privind AMP.
- criterii referitoare la copil: vârsta, temperamentul acetuia, naționalitate, rasă, religie,
relații cu alți copii, nevoi speciale;
- criterii privind familia biologică: vărstă, temperament, ocupație, aptitudini, nivel de
educație, etc.
- criterii privind AMP:vărstă, temperament, aptitudini, interese pentru diferite domenii,
nivel de educație, atitudinea față de alte etnii, situașia legală, preferințe privid copilul,
disponibilități, reședința, alți copii prezenți în familie.
2. Hotărârea de plasament
32
considerare a opiniei copilului, potrivit gradului său de maturizare și a capacității de exprimare,
precum și a opiniei AMP.
Cei doi asistenți sociali implicați prezintă cazul autorităților competente, asistentul social al
copilului susținând aplicarea măsurii de plasament. Decizia finală aparține autorităților
competente, iar hotărârea de plasament se face nominal la AMP.
Încheierea convenției de plasament între AMP și angajator, se face înainte mutării copilului la
domiciliul AMP și numai după pronunțarea hotărârii de plasament, după încheierea convenției,
asistentul social al copilului coordonează întregul proces de mutare.
4. Urmărirea plasamentului
33
ori este necesar. Când acesta se stabilește este obligatoriu participarea tuturor celor implicați:
asistentul social al copilului, AMP, copilul (în funcție de vârsta și gradul de maturitate), familia
biologică. Dacă finalitatea planului individualizat de protecție este adopția, atunci va fi prezentă
și familia adoptivă.
- dezvoltarea copilului;
- starea de sănătate a copilului;
- eucația copilului;
- menținerea legăturii copilului cu familia copilului (dacă este în interesul copilului);
- activitatea asistentului social responsabil de caz;
- reușita plasamentului;
- planul cu privire la copil și responsabilități;
- finalitatea planului și revizuirea lui în funcție de evoluția cazului.
Vizitele de urmărire vor fi realizate de către asistentul social al copilului. Aceste vizite pot fi
anunțate sau neanunțate, săpămânale în prima lună de plasament, iar apoi bilunare. Asistentul
social va întocmi pentru fiecare vizită câte un raport.
Serviciile de sprijin
34
efectuării de către AMP a concediilor legale și de informare, consiliere a AMP în diverse
domenii de interes.
Evaluarea activității AMP se face de către asitentul social al AMP. În fiecare lună acesta
va avea întâlniri cu AMP și membrii familiei acestuia cu scopul de a identifica nevoile și
problemele AMP, asitentul social monitorizând activitatea AMP și făcând propuneri referitoare
la instruirea acestuia.
35
Bibliografie:
Hotărârea nr. 679/12 iulie 2003 privind condițiile de obținere a
atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului maternal
profesionist;
Ordinul nr. 137/2003 privind aprobarea Programei analitice a
cursurilor de formare profesionale pentru asistenții maternali
profesioniști;
Ordinul nr. 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea Standardelor
minime obligatorii pentru aigurarea protecției copilului la asitentul
maternal profesionist și a ghidului methodologic de implementare
a acestor standard;
Ordinul nr. 36 din 19 mai 2003 privind modalitatea de decontare a
cheltuielilor ecetuate de către asistenții maternali profesioniști
pentru creșterea și îngrijirii copiilor aflați în plasament sau
încredințareș
Ghiduri de bună practică în asistența social a copiluli și familiei,
Ed. Lumen, Colecția de asistență socială, Iași, 2002, pp. 197-303.
36
Ordinea prezentărilor:
1. Leorda Andreea Elena
2. Huțanu Paula Mădălina
3. Jugaru Alexandra Nicoleta
4. Groza Mădălina Eugenia
1. Realizare Word,
2. Realizare PPT,
3. Realizare întrebări pentru Testul grilă,
4. Atașare anexe, documente în blanc.
37