Inegalitatea de Gen Ina Curic

Ina Curic Lorena Văetişi
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă

Editarea acestei publicaţii s-a realizat în cadrul unui proiect
desfăşurat de:
Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în
Domeniul Păcii, PATRIR, Cluj-Napoca în colaborare cu Ina Curic Lorena Văetişi
Societatea pentru Egalitate de Gen, Suceava.
Finanţator: The Staples Trust, Marea Britanie
Ideea exerciţiilor de conştientizare însoţită de imagini a fost preluată şi

adaptată după Mpundu, Anne-Marie M.,Violence contre la femme,
Inegalitatea de gen:
Paulines Publications Africa, Nairobi, 2001.
violenţa invizibilă
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Ghid de lucru pentru conştientizarea
şi eliminarea violenţei împotriva femeilor
CURIC, INA
Inegalitatea de gen : violenţa invizibilă : ghid de lucru pentru
conştientizarea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor / Ina Curic,
Lorena Văetişi. -
Cluj-Napoca : Eikon, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-7987-11-X Ilustraţii realizate de:
Ada Muntean
I. Văetişi, Lorena Adrian Balcău
Anda-Hermina Roman
316.613.43:3-055.2 Petra Penciulescu
© Editura EIKON
Cluj-Napoca, 400110, str. Gheorghe Doja, nr. 11, ap. 6 Consultanţă:
tel.: 0264-593547, 0740-187109; Sabin Mureşan
difuzare: 0264-450236, 0743-464177
Kai F. Brand-Jacobsen
e-mail: eikon@email.ro, carteeikon@yahoo.com
Ilustraţii copertă de Ada Muntean EIKON

Concepţie copertă de Adrian Cernea EIKON
CUPRINS
Notă explicativă.........................................................................................7
I. Cadrul conceptual..................................................................................11
1. Triunghiul violenţei............................................................................... 15
2. Legăturile dintre cele trei forme de violenţă.........................................18
3. Costurile şi consecinţele violenţei împotriva femeilor...........................21
Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi
Cercetare în Domeniul Păcii II. Violenţa directă.....................................................................................25
1. Violenţa domestică...............................................................................28
2. Violenţa în spaţiul public.......................................................................32
3. Exerciţii de conştientizare.....................................................................41
website: www.patrir.ro/gen III. Violenţa structurală...............................................................................51

email: info@patrir.ro; telefon:0264-420298 .
1. Viaţa politică şi participare publică........................................................56
2. Mas-media.............................................................................................58
3. Sistemul educativ...................................................................................60
4. Economie...............................................................................................62
5. Exerciţii de conştientizare......................................................................67
IV. Violenţa culturală..................................................................................75

1. Cultura populară şi cultura literară.........................................................80
2. Modele culturale de masculinitate şi feminitate.....................................82
3. Religia....................................................................................................86
4. Limbajul..................................................................................................88
5. Exerciţii de conştientizare .....................................................................93
V. Strategii de schimbare: Intervenţie şi Prevenţie...................................101
1. Posibilitatea schimbării.........................................................................101
2. Strategii de acţiune...............................................................................104
3. Către o viaţă socială fără violenţă........................................................110
4. Exerciţii de conştientizare ....................................................................113
Anexe........................................................................................................121
Anexa 1. Legislaţie la nivel internaţional..................................................123
Anexa 2. Documente legislative în România............................................126
Anexa 3. Organizaţii şi instituţii care se ocupă de fenomenul violenţei
împotriva femeilor în România ........................................................129
Anexa 4. Dicţionar de termeni..................................................................132
Bibligrafie selectivă....................................................................................137
5
Notă explicativă
Departe de a fi un fenomen marginal, lipsit de importanţă şi banal, violenţa

împotriva femeilor este larg răspândită în toată lumea. Aceasta ia atât
forme subtile cât şi evidente, fiind adânc înrădăcinată în practicile sociale
şi culturale şi astfel în ordinea "naturală" a lucrurilor.
Publicaţia de faţă se doreşte un instrument practic de conştientizare, pro-
blematizare şi abordare a fenomenului violenţei împotriva femeilor ca o
problemă reală, complexă şi gravă care ţine de responsabilitatea tuturor.
Aceasta îşi propune să investigheze violenţa împotriva femeilor în
România din perspectiva studiilor pentru pace, analizând aspectele directe,
structurale şi culturale ale violenţei şi propunând strategii şi acţiuni con-
crete pentru construirea păcii sociale în comunităţile noastre.
Motivele pentru care am optat pentru perspectiva studiilor pentru pace ţin
de noutatea acestora pentru teoria şi practica românească şi de aportul
important la extinderea contextului de înţelegere a apariţiei, legitimării şi
perpetuării violenţei împotriva femeilor.
Departe de a fi o analiză exhaustivă, prezenta publicaţie oferă câteva con-
cepte şi instrumente de lucru utile pentru cei interesaţi de problematica
abordată sau care lucrează în domeniu. Exerciţiile propuse ca parte prac-
tică pot constitui un suport orientativ de activitate pentru creşterea nivelu-
lui de conştientizare critică a inegalităţilor de gen.
Deoarece violenţa împotriva femeilor -în toate formele sale- este o con-
secinţă a raporturilor de putere inegale care există între femei şi bărbaţi în
societate, inegalitatea de gen în sens larg poate fi considerată o formă de
violenţă invizibilă. Aceasta nu pentru că efectele inegalităţii de gen nu
sunt evidente ci pentru că în general nu avem instrumentele conceptuale
necesare pentru a le identifica şi analiza critic.
Această publicaţie cuprinde:
Abordarea violenţei din perspectiva studiilor pentru pace care extind
definiţia violenţei dincolo de manifestările fizice, directe şi teoretizează
violenţa pe trei nivele: direct, structural şi cultural (Cap.I)
O serie de informaţii despre modurile concrete de manifestare ale vio-
lenţei împotriva femeilor la nivel direct, structural şi cultural în societatea
românească, urmate de exerciţii de conştientizare pentru lucru individual
şi în grup (Cap. II, III şi IV).
7
Strategii de schimbare, pornind de la necesitatea de a lucra integrat

pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor la toate cele trei nivele Manifest
importante abordate: direct, cultural şi structural (Cap. V).
NU Violenţei împotriva femeilor
Într-un context social în care această problemă este insuficient luată în
serios de autorităţile statului, bagatelizată şi vulgarizată în mas-media,
Violenţa este cea mai evidentă şi umilitoare formă de discriminare
legitimată de textele religioase, nepusă în discuţie în sistemul educativ -
împotriva femeilor.
sunt extrem de necesare demersuri care să abordeze integrat violenţa
împotriva femeilor în toate formele sale şi să combine teoria cu educaţia Respingem violenţa deoarece este un abuz împotriva drepturilor
şi acţiunea. Creşterea vizibilităţii formelor şi consecinţelor violenţei femeilor şi încalcă demnitatea umană a acestora.
împotriva femeilor poate contribui considerabil la creşterea intoleranţei
vizavi de această problemă. Acţionăm pentru a pune capăt tăcerii care acoperă violenţa şi pentru
a colabora cu cei care promovează egalitatea de gen şi pacea socială.
Sperăm ca prin informaţiile, întrebările şi invitaţiile la discuţie prezentate
să contribuim la crearea unui spaţiu de dialog în care să lucrăm împreună, Respingem toate formele de violenţă vizibile sau mai puţin vizibile.
inter-instituţional şi inter-organizaţional, pentru a identifica cele mai bune
soluţii şi abordări pentru transformarea violenţei împotriva femeilor. Nu suntem de acord cu violenţa indiferent de modul în care e clasifi-
cată sau de entitatea care o perpetuează.
Având în vedere noutatea abordării utilizate şi importanţa dezvoltării de
analize adecvate pentru a crea mecanisme de transformare a violenţei la Respingem orice formă de violenţă indiferent dacă e vreme de război
toate nivelele, invităm la completări, idei, sugestii pentru îmbunătăţirea sau de pace.
conţinutului acestui material.
Respingem orice formă de violenţă indiferent de modul în care e
numită sau justificată.
Ina Curic
Lorena Văetişi
Nu suntem de acord cu nici o formă de violenţă, fie că e împotriva
femeilor ca individ sau ca grup, fie că este considerată un act legal sau
ilegal.
8 9
I. Cadrul conceptual
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Cadrul conceptual
Date statistice din lume şi România

I. C ADRUL CONCEPTUAL
În lume, femeile sunt bătute, oprimate, abuzate şi torturate
La nivel global violenţa împotriva femeilor în spaţiul public şi pri- în fiecare zi. La nivel mondial, cel puţin una din trei femei a
vat se manifestă în moduri care produc suferinţă şi moarte pentru milioane fost violată, forţată să întreţină relaţii sexuale sau supusă unor
de femei fiind, cu toate acestea, acceptate în continuare ca normale. Aceasta alte abuzuri - cel mai adesea din partea unui cunoscut sau a
este de cele mai multe ori considerată o problemă invizibilă, insuficient de unui alt membru al familiei; una din patru femei din lume a
importantă pentru a declanşa reacţii şi acţiuni afirmative din partea instituţi- fost abuzată în timpul perioadei de graviditate.
ilor sociale competente.
2 milioane de fete cu vârste cuprinse între 5 şi 15 ani sunt
introduse în fiecare an în circuitul comercial al traficului de
Deşi în ultimele trei decenii s-au făcut eforturi considerabile la nivel carne vie;
internaţional pentru a circumscrie această problemă şi cauzele sale, violenţa
împotriva femeilor -în toate formele- rămâne în continuare una dintre cele În actele de violenţă împotriva femeilor peste 90% dintre În contextul inega-
mai grave forme de încălcare a drepturilor omului. agresori sunt bărbaţi, 82% dintre aceştia fiind cunoscuţi ai lităţii sociale
victimei.
abuzul femeilor
Pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor sunt necesare strategii 70% dintre femei au fost hărţuite sexual într-un anumit constituie o exten-
de prevenţie şi intervenţie gândite pe termen lung. Schimbările legislative în moment al vieţii lor; spre exemplu, în S.U.A., la fiecare 6
ceea ce priveşte combaterea violenţei împotriva femeilor (de exemplu legile sie a comporta-
minute o femeie este agresată sexual, iar în Canada la fiecare
împotriva violului şi a violenţei domestice) sunt foarte importante, dar nu 4 minute. mentului „nor-
suficiente pentru a reduce acest fenomen. mal” şi acceptat şi
9 din 10 violuri din toată lumea nu sunt raportate. Multe nu un comporta-
violuri rămân nedenunţate din cauza stigmatizării, a traumei
Este nevoie să se lucreze atât la nivel personal cât şi comunitar, pre- asociate acestora şi a lipsei abordării acestui subiect într-un ment deviant.
cum şi la evidenţierea legăturilor dintre diferitele forme de violenţă care se mod adecvat de către sistemele juridice. Virtual toţi băr-
alimentează şi întăresc reciproc. baţii pot folosi
Între 10.000 şi 60.000 de femei din grupuri de etnie dife- violenţa pentru a
rită au fost violate în războaiele din fosta Iugoslavie, violul
Principii care fundamentează acest ghid de lucru: fiind folosit ca tactică sistematică de război peste tot în lume. supune şi subor-
dona femeile dacă
20% din totalul bolilor de care suferă femeile şi fetele cu aleg să facă acest
1) Extinderea definiţiei violenţei pentru a include toate actele care împiedică vârste cuprinse între 15 si 44 de ani din multe ţări ale lumii lucru.
realizarea potenţialului femeilor; inegalitatea de gen devine astfel sinonimă se datorează violenţei domestice.
M. Davies, 1994
cu menţinerea unor tipare sociale violente care restricţionează alegerile, În Europa, prevalenţa violenţei domestice între celelalte
oportunităţile, dezvoltarea şi participarea femeilor la viaţa socială. forme de infracţiuni ale căror victime sunt femeile este de
14% în Moldova şi de 58% în Turcia.
2) Teoretizarea violenţei pe trei nivele direct, cultural şi structural, nivele În România, procentul femeilor care sunt supuse actelor
care se influenţează şi perpetuează reciproc creând un cerc vicios al violenţei. de violenţă este în continuă creştere, spre exemplu, din
1996 până în 1998 a crescut de 5 ori;
3) Considerarea violenţei împotriva femeilor -în toate formele sale- o con-
secinţă a raporturilor de putere inegale care există între femei şi bărbaţi (ca Peste 30% dintre femeile românce sunt victime ale
grupuri sociale) în societate. violenţei în familie. Numai în anul 2003 peste un milion
de femei au fost victime ale violenţei fizice.
4) Accentul pe descoperirea fundamentelor violenţei împotriva femeilor şi În 2003 69% dintre femeile din Bucureşti au fost mar-
pe investigarea şi propunerea de strategii pentru schimbare. tore la atacuri verbale împotriva altor femei, iar 44% din-
tre femei sunt hărţuite la locul de muncă .
12 13
Definiţia violenţei din perspectiva studiilor pentru pace 1. Triunghiul violenţei

Violenţa în sens larg include nu doar actele violente la nivel fizic ci orice
situaţie în care fiinţele umane sunt influenţate în asemenea manieră încât Originile violenţei împotriva femeilor trebuie căutate nu
realizările lor efective, somatice şi mentale se află la un nivel mai scăzut numai la nivelul agresorului ci şi în structura socială şi în
decât realizărilor lor potenţiale.* ansamblul valorilor, tradiţiilor, obiceiurilor şi credinţelor
legate de inegalitatea dintre femei şi bărbaţi. Violenţa
Violenţa este dată de diferenţa dintre potenţial şi realitate. este răspândită
Pentru a înţelege incidenţa violenţei directe, observabile, cu pe scară largă
Nivelul potenţial de realizare este cel care e posibil cu un anumit nivel de toate tipurile şi manifestările sale, trebuie să o raportăm con- în majoritatea
resurse şi oportunităţi. Dacă acestea sunt monopolizate de un grup - în cazul stant la structurile sociale şi la cultura care o încurajează, per- societăţilor şi este
nostru de bărbaţi ca grup social- nivelul actual de realizare pentru femei petuează şi legitimează.
scade sub nivelul potenţial şi prin urmare se poate spune că violenţa este o cauză frecventă
prezentă în sistem. Violenţa în general şi cea împotriva femeilor în particular este a sinuciderilor în
prezentată în acest ghid sub trei mari categorii: directă, struc- rândul femeilor.
În majoritatea societăţilor -cea românească nefăcând excepţie- care sunt turală şi culturală care se află în strânsă legătură şi inter-
caracterizate de distribuţia inegală a puterii, statutului social şi resurselor dependenţă, alimentându-se şi perpetuându-se reciproc.
între bărbaţi si femei violenţa este prezentă în sensul în care femeile nu îşi
pot valorifica pe deplin potenţialul de care dispun. violenţa directă
Violenţa împotriva
Actele de violenţă asupra femeilor nu se referă femeilor este o
doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot consecinţă a rapor-
ceea ce le împiedică să îşi pună potenţialul în valoare, turilor de putere
fapt care este atât în detrimentul lor ca indivizi cât şi în inegale dintre femei
detrimentul societăţii. şi bărbaţi.
Inegalitatea de gen, dintre bărbaţi şi femei, în manifestările sale concrete

devine astfel sinonimă cu menţinerea unor tipare sociale violente care violenţa violenţa
restricţionează alegerile, oportunităţile, dezvoltarea şi participarea femeilor structurală culturală
la viaţa socială şi profesională. Recurgerea la
violenţă este un mod
Dincolo de variaţiile şi inegalităţile care există între societăţi în ceea ce Violenţa directă, precum violul, intimidează şi reprimă; vio- prin care femeile
priveşte extensia inegalităţilor de gen, toate necesită un anumit grad de vio- lenţa structurală instituţionalizează; iar violenţa culturală sunt controlate şi
lenţă reală sau implicită pentru a menţine sistemul diferenţei şi dominării. interiorizează această relaţie, mai ales în ceea ce priveşte vic- supuse.
timele, femeile, ceea ce face structura durabilă şi dificil de
schimbat.
Societăţile de origine patriarhală sunt formaţiuni sociale

esenţial violente la adresa femeilor care combină într-un
cerc vicios cele trei forme de violenţă.
* J. Galtung, 1996
14 15
Violenţa directă (fizică, sexuală, socială, economică şi psihologică) este Accentul pus pe violenţa culturală, simbolică şi pe vio-
forma cea mai uşor observabilă a violenţei pentru că implică în general lenţa perpetuată de structuri sociale nu înseamnă a mini-
manifestări fizice şi, în genere, măsurabile, cuantificabile. maliza efectele şi gravitatea violenţei directe ci a ne
raporta la violenţa împotriva femeilor în toate formele
Violenţa structurală -mai dificil de recunoscut şi înţeles- este violenţa sale şi nu doar la violenţa directă, în general cea mai vizi-
încastrată în sistemele sociale, politice şi economice ale societăţii. Este bilă.
vorba de alocarea diferită a bunurilor, resurselor şi oportunităţilor între
diferite grupuri sociale (din perspectivă de gen între bărbaţi şi femei ca Reprezentarea în triunghi serveşte diferenţierii analitice
grupuri sociale) din cauza structurii care le reglementează relaţia.
între elemente care sunt deseori amestecate şi suprapuse.
Structurile sociale, departe de a fi inocente în chestiunea inegalităţii dintre În realitate însă cele trei forme ale violenţei se manifestă
femei şi bărbaţi, reprezintă instanţe care confirmă, întăresc şi reproduc rareori în mod singular.
această inegalitate. Numeroasele inegalităţi care persistă în viaţa socială a
unei societăţi reîntăresc în fapt ideea normalităţii dominaţiei şi superiorităţii În fapt acestea interacţionează pentru a perpetua, alimenta
bărbaţilor asupra femeilor. şi menţine anumite fenomene complexe precum violenţa
Dependenţa socială, politică şi economică a femeilor de bărbaţi creează domestică, prostituţia, traficul de fiinţe şi altele.
structuri în care violenţele bărbaţilor asupra femeilor sunt transpuse în rea- Toate cele trei
litate. Problema nu trebuie pusă în termeni care se exclud. Se forme ale
impune mai curând a investiga şi a face vizibile mo- violenţei, directă,
Violenţa culturală reprezintă acele aspecte ale culturii care fac ca violenţa
să pară "normală", o modalitate acceptabilă de a răspunde la diferite pro- durile în care cele trei forme se întăresc, legitimează şi structurală şi
bleme şi conflicte, legitimând violenţa directă şi structurală. perpetuează reciproc creând un adevărat cerc vicios al culturală, servesc
violenţei împotriva femeilor. menţinerii unor
Relaţiile dintre aceste trei forme de violenţă pot fi reprezentate cu succes de relaţii de putere
metafora icebergului în care vârful vizibil al acestuia, 1/10 din întreaga sa inegale.
suprafaţă, reprezintă violenţa directă, cele 9/10 aflate sub apă violenţa struc-
turală, în timp ce oceanul în care icebergul pluteşte semnifică violenţa cul-
turală.
16 17
Violenţa directă: din partea proxeneţilor şi a

2. Legăturile dintre cele trei forme de violenţă clienţilor care abuzează femeile prostituate şi
le obligă să se angajeze în diferite acte sexu-
Cele trei forme de violenţă sunt interdependente, alimentându-se şi justi- ale împotriva voinţei lor.
ficându-se reciproc.
Interacţiunea dintre ele creează şi menţine fenomene complexe precum
cele ilustrate în continuare.
Distincţiile efectuate între aceste forme facilitează înţelegerea modului în Prostituţie
care violenţa apare, este explicată şi se perpetuează la nivel social.
Această abordare a violenţei facilitează conştientizarea şi efectuarea legătu-
structurală: prostituţia este o culturală: concepţia că
tilor dintre violenţa prezentă la nivel micro (familie, relaţii interpersonale)
activitate organizată, structurată, toate astea sunt nor-
şi violenţa la nivel macro (comunitate, societate). în legătură cu autorităţile statului, male, că „prostituţia e
legalizată sau nelegalizată în A aştepta violenţa
De cele mai multe ori în manifestările violente sunt prezente explicit sau cea mai veche meserie
funcţie de ţară; este in relaţie cu din lume“, că „orice directă înainte de
implicit toate cele trei forme de violenţă: directă, structurală şi culturală care pornografia, exploatarea sexuală femeie este o potenţială a schimba stilul
se susţin reciproc. şi industria mai largă a sexului. târfă“. social (=structu-
ral +cultural)
Pentru exemplificare: este sinonim cu
aşteptarea primu-
Violenţa directă: bătăi, injurii verbale, şantaj emoţional, abuz Violenţa directă: elevi agresaţi de lui atac de inimă
economic prin lipsirea de mijloace de subzistenţă (medicamente către profesori (în cazul băieţilor se înainte de a
şi hrană), refuzul de a contribui la susţinerea materială a familiei foloseşte mai uşor violenţa fizică, iar în
schimba stilul de
sau luarea banilor câştigaţi de către soţie. cazul fetelor violenţa verbală şi psiho-
logică); profesori ameninţaţi şi intimidaţi viaţă.
de elevi. Johan Galtung
Violenţa
domestică Violenţa în
sistemul educativ
structurală: familia este o insti- culturală: manifestată prin credinţe de

structurală: segregrarea culturală: manifestată prin
tuţie-socială puternic valorizată ca tipul: "femeia este proprietatea bărba-
realizată între elevi şi eleve; prejudecăţi de tipul: geniul
celulă de bază a societăţii care tului", „capul familiei este bărbatul“, „el
orientarea sistematică a fetelor aparţine bărbaţilor; oricât
reglementează diferit şi inegal trebuie să controleze femeia“; „femeia
către meserii curate şi uşoare de inteligente, menirea
rolurile femeii şi bărbatului şi po- trebuie să fie supusă“; „un bărbat care
care să le permită să se ocupe şi principală a femeilor este
ziţia bărbatului în calitate de „cap nu-şi bate nevasta nu o iubeşte“;
de casă şi a băieţilor către profe- de a se îngriji de soţ şi
de familie“. „amestecul în treburile unei familii este
sii bine plătite şi cu putere de copii; profesiile din dome-
neavenit“.
decizie care le permită să niul real nu se potrivesc
întreţină familia; relaţia de putere structurii „fragile“ a
profesor-elev. femeilor, etc.
18 19
Violenţa directă: abuz sexual, bătăi, 3. Consecinţele şi costurile violenţei împotriva

mutilări, violuri, injurii, dispreţ faţă de femeilor
femeile traficate din partea traficanţilor
şi a clienţilor.
Orice încercare de conştientizare şi prevenţie a violenţei
împotriva femeilor trebuie să cuprindă consecinţele aces-
teia asupra generaţiilor prezente şi viitoare. Statisticile
indică o realitate crudă în ceea ce priveşte aceste conse-
Trafic de cinţe pe plan social.
femei
Ţările în care s-au efectuat studii privind costurile aces-
tui fenomen prezintă rezultate alarmante:
Structurală: Traficul este o activi- Culturală: credinţele că femeile În Canada costul anual generat de violenţa domestică
tate instituţionalizată; există reţele se ridică până la cel puţin 1,6 miliarde de dolari, Violenţa împotriva
sunt fiinţe inferioare, obiecte ce femeilor este o
criminale bine organizate în care
pot fi vândute şi cumpărate;
incluzând scăderi ale productivităţii datorate absenţei de
sunt implicate şi autorităţi ale statu- la locul de muncă şi îngrijirile medicale acordate vic- urgenţă pentru
lui (poliţişti, judecători, etc.); că menirea femeilor este de a sănătatea publică
timelor.
Prostituatele din ţările care au lega- oferi plăceri şi a se supune băr- şi reprezintă o
lizat această activitate sunt deseori baţilor. În Statele Unite pierderile economice cauzate de vio- cauză majoră a
femei traficate din alte ţări. lenţa împotriva femeilor variază între 10 şi 67 de miliarde deceselor şi defi-
de dolari. cienţelor provo-
Un studiu efectuat în Nicaragua pe aceeaşi problema- cate femeilor cu
O strategie de lucru eficientă poate urmări creşterea vizibilităţii şi efectelor tică arată că şi copiii mamelor abuzate necesită de trei ori vârste cuprinse
mai multe îngrijiri medicale şi sunt internaţi în spitale între 16 si 44 de
violenţei promovând "toleranţă zero" faţă de violenţă la toate nivelele şi în
mult mai frecvent decât alţi copii; de asemenea, mai mult ani.
toate formele sale.
de 60% dintre aceşti copii trebuie să repete anii la şcoală,
media celor care renunţă la învăţământ fiind de 9 ani
Evidenţierea legăturilor dintre diversele forme ale violenţei, accentuând pe
comparativ cu 12 ani ca medie pentru copii altor mame.
cele mai puţin vizibile -violenţa culturală şi structurală- dar care alimentează
formele evidente, poate contribui la creşterea nivelului de conştientizare Pentru ţările europene cifrele sunt la fel de îngrijoră-
vizavi de gravitatea acestei probleme. toare: estimările făcute pe baza unor studii recente arată
că 20 din cele 230 de milioane de femei din Uniunea
Efortul de a creşte vizibilitatea violenţei împotriva femeilor trebuie să fie Europeană sunt supuse violenţei.
unul colectiv care implică atât femei şi bărbaţi la nivel individual cât şi toate
Prezentarea notei de plată şi a consecinţelor violenţei
sectoarele societăţii care contribuie la perpetuarea acestei probleme - sis-
împotriva femeilor pe termen lung ar putea avea un efect
temul juridic, mas-media, politica, educaţia, agenţii guvernamentale, biseri-
de şoc asupra membrilor societăţii, această prezentare
ca.
putând fi completată cu sugestii de domenii în care banii
respectivi precum şi potenţialul nevalorificat al femeilor
ar putea fi investiţi în sens pozitiv.
20 21
Implicaţiile violenţei împotriva femeilor pot fi rezumate pe patru direcţii Violenţa structurală şi culturală nu sunt însă doar avertis-
principale*: mente şi spaţii de dezvoltare pentru violenţa directă ci
sunt negative prin ele însele.
1. Violenţa domestică afectează dramatic generaţiile viitoare. Copii sunt
deseori abuzaţi alături de mamele lor, ceea ce îi predispune la a repeta Deşi în procent relativ mic, este posibil ca o femeie să nu
acest tipar nu doar în propriile familii ci şi în societate în ansamblu, creând experimenteze violenţa directă pe parcursul vieţii sale şi
un cerc vicios. totuşi să fie constant agresată la nivelul violenţei culturale
şi structurale într-o anumită societate, neputându-şi va-
2. Existenţa unui paralelism clar între violenţa din interiorul şi cea din exte- Între 10 şi 69%
lorifica potenţialul de care dispune.
riorul familiei. Tolerarea în grad înalt a violenţei împotriva femeilor şi fetelor dintre femei (în
la nivelul familiei influenţează societatea în general, existând studii care funcţie de ţară)
Violenţa structurală poate scădea calitatea vieţii la fel sau
identifică violenţa domestică ca o componentă cheie a multor probleme sunt supuse
chiar mai mult decât violenţa directă.
sociale (ex. copii străzii, exploatarea copiilor, prostituţie, trafic). violenţei din
partea soţilor
3. Violenţa este o problemă de sănătate publică, având consecinţe fizice, Problema nu trebuie pusă în termeni care se exclud. Se sau partenerilor
psihologice şi sociale asupra femeilor şi fetelor uneori pe durata întregii impune mai curând a investiga şi a face vizibile modurile pe durata vieţii.
vieţi. în care cele trei forme ale violenţei se întăresc, legi- Organizaţia
timează şi perpetuează reciproc creând fenomene com- Mondială a
4. Violenţa în familie afectează dezvoltarea şi productivitatea tuturor plexe şi adevărate cercuri vicioase ale violenţei împotriva Sănătăţii, 2002
societăţilor, femeile fiind considerate esenţiale pentru dezvoltarea durabilă. femeilor.
Inhibate de violenţă sau ameninţate cu violenţa, femeile nu pot contribui la
viaţa socială şi politică a unei societăţi pe măsura potenţialului de care dis- Creşterea vizibilităţii şi a implicaţiilor acestui fenomen ar
pun. putea pune în discuţie valori şi norme fundamentale pen- La nivel mondial
tru multe societăţi, ducând la scăderea gradului de doar 5% din
Cu toate că datele disponibile circumscriu o realitate socială gravă, un loc
acceptare a violenţei în toate formele sale. atacurile violente
comun pentru numeroase studii în domeniu sugerează faptul că diversele
forme de violenţă împotriva femeilor fac parte din categoria celor mai slab împotriva
raportate infracţiuni din cauza: femeilor sunt
- traumelor sociale asociate, raportate la
- dificultăţii de a obţine câştig în instanţa de judecată împotriva agresorului, poliţie şi mai
- acceptării sociale a violenţei, care este atât de răspândită în practicile puţin de 1% sunt
colective ale multor societăţi. pedepsite.
În ceea ce priveşte violenţa structurală şi culturală, aceste forme de violen-

ţă funcţionează ca avertismente pentru violenţa directă, reciproca fiind va-
labilă: şi violenţa directă serveşte ca avertisment (prea târziu) pentru vio-
lenţa structurală şi culturală.
* C. Bunch,1997
22 23
II. Violenţa directă
II V IOLENŢA DIRECTĂ
Întrebări pentru
Definiţie reflecţie:
Violenţa directă este forma cea mai uşor observabilă a

violenţei pentru că implică în general manifestări fizice,
vizibile şi măsurabile. Cum se explică
faptul că victime -
Dincolo de efectele vizibile şi imediate acest tip de vio- le violenţei în
lenţă are şi consecinţe negative pe termen lung pentru familie sunt în
femeile afectate: proporţie de 90%
scăderea capacităţii de muncă, femeile, iar agre -
lipsă de încredere în forţele proprii, sorii sunt în
scăderea bunăstării fizice şi mentale, majoritatea
deteriorarea relaţiilor sociale şi cu copiii, cazurilor
comportament sexual cu risc ridicat, bărbaţi?
boli cu transmitere sexuală,
sarcini nedorite,
abuz de droguri şi alcool.
Violenţa directă este prezentă atât în spaţiul privat, cât şi Care sunt legă -
în spaţiul public. turile între con -
cepţiile privi -
În spaţiul privat violenţa directă se manifestă ca violenţă în toare la locul
familie -domestică- (luând mai multe forme), iar în spaţiul femeii şi al băr -
public există violenţa stradală, la locul de muncă, trafic de batului (în fami -
femei, viol, prostituţie. lie şi în comuni -
tate) şi actele de
De cele mai multe ori tipurile de abuzuri care apar în vio- violenţă?
lenţa domestică apar şi în spaţiul public.
Violenţa împotriva femeilor prezintă un risc înalt pentru

sănătatea acestora, fapt recunoscut de organismele
Naţiunilor Unite care au atras în mod constant atenţia Care sunt căile
asupra acesteia începând din anii 1970, transformând-o de sensibilizare
într-o prioritate pentru sănătate şi drepturile omului în a oamenilor pen -
anii 1990. tr u a reduce vio -
lenţa împotriva
Traficul cu femei, prostituţia, violenţa domestică şi femeilor?
hărţuirea sexuală sunt privite de cele mai multe ori ca
defecte ale femeii, care nu este capabilă să pună capăt
acestor situaţii, şi nu ca probleme sociale la care trebuie
să lucreze şi instituţii ale statului.
27
Violenţa directă
Exemple de violenţă directă Fenomenul violenţei în familie este alimentat constant de

miturile superiorităţii masculine şi legitimat astfel din
1. Violenţa domestică punct de vedere cultural.
Violenţa asupra femeilor nu reprezintă un fenomen teoretic; în România, ea Violenţa reprezintă un obstacol major în promovarea
este recunoscută ca fiind o problemă de către toate organizaţiile care relaţiilor parteneriale între femei şi bărbaţi în viaţa pri-
lucrează în domeniul prevenţiei şi intervenţiei, precum şi de oficiali guver- vată, iar acest fapt afectează şi participarea acestora la În timp ce pentru
namentali şi diferite platforme politice. viaţa publică. bărbaţi căminul
este unul dintre
Cu toate acestea, distanţa dintre discurs şi practică este prezentă şi în acest cele mai sigure
domeniu. Provocări importante sunt: implementarea legilor şi regula- Familia este considerată unitatea ideală şi locuri, pentru
mentelor cu caracter pozitiv; punerea în practică a planurilor de acţiune care de bază a societăţii care cultivă valori pre- femei nici un loc
au ca scop atingerea egalităţii de gen şi -nu în ultimul rând- crearea meca- cum iubire, încredere, respect şi comuni-
nismelor necesare pentru asigurarea transpunerii teoriei în practică. nu este mai puţin
care. Totuşi, cercetările arată că familia este
cea mai opresivă instituţie, în cadrul căreia sigur decât propria
Violenţa directă împotriva femeilor este asociată în România în principal cu au loc multiple conflicte şi abuzuri grave. lor casă.
violenţa domestică sau „violenţa în familie” şi e redusă de cele mai multe B. Roberts , l983
ori la vătămare fizică. Coordonatele sale sunt însă mult mai complexe. Peste 90% de cazurile de violenţă asupra
femeilor şi fetelor au loc în familie şi repro-
Violenţa în familie se manifestă sub mai multe forme care se suprapun: duc tiparele violente din societate.
uşor observabile
· abuzul fizic (bătaie, mutilare, omucidere); Violenţa în familie
· abuz sexual (viol marital, obligarea partenerei să se prostitueze în numele nu este doar o
iubirii sau la acte sexuale cu care ea nu este de acord);
· privare de libertate (izolare de prieteni, sechestrare). problemă domes-
tică faţă de care
mai puţin evidente femeile trebuie să
· violenţa psihologică, emoţională (intimidare, ameninţare, constrângere); îşi asume respon-
· violenţa verbală (umilire constantă, folosirea poreclelor, invectivelor). sabilitatea.
Dacă urmele violenţei fizice pot dispărea cu timpul, consecinţele violenţei Aceasta este o
verbale şi psihologice sunt interiorizate şi determină pentru victimele-femei realitate care se
stimă de sine scăzută, lipsă de încredere în forţele proprii, traume extinde dincolo de
emoţionale, scăderea capacităţii de relaţionare cu ceilalţi, izolare socială. familie, fiind
conţinută de toate
Relaţiile de putere inegale dintre bărbaţi şi femei din societate sunt repro- valorile şi instituţi-
duse şi la nivelul familiei, fapt demonstrat de numărul mare de soţi-agresori
faţă de cel al soţiilor agresoare. În România în 1998 doar 8% dintre agresori ile societăţii.
în cadrul familiei au fost femei, în timp ce 92% au fost bărbaţi.
Bărbatul în calitate de cap al familiei se foloseşte de multe ori de forţă pen-
tru a demonstra şi consolida acest statut asupra soţiei şi copiilor. Tiparul băr
batului care-şi dovedeşte masculinitatea prin acte violente asupra celor din
mediul lui apropiat este prezent în mare măsură în societatea românească.
28 29
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Violenţa directă
Realitatea violenţei directe în România prietatea bărbatului”, „violenţa domestică este întâlnită doar
în familiile sărace”, „o femei bătută poate în orice moment să
Actele de violenţă asupra femeilor fac parte dintre infracţiunile cele mai slab se despartă de agresor“.
raportate din cauza acceptării sociale a violenţei şi a lipsei sprijinului din „Soţul meu vine
partea comunităţii şi instituţiilor competente. Cu toate că există puţine Astfel, violenţa asupra femeilor este o problemă reală susţi- acasă beat aproape
cercetări în acest domeniu, amploarea fenomenului nefiind cu adevărat nută de un sistem valoric şi atitudinal care consideră violenţa în fiecare seară şi
cunoscută, există suficiente date care oferă motive de îngrijorare. un comportament „normal”. găseşte de fiecare
dată motiv să mă
În România rata actelor de violenţă asupra femeilor în familie este de critice sau să se
29% comparativ cu 5% în Georgia, 14% în Republica Moldova, 21% în plângă. Uneori nu e
Ucraina, 22% în Rusia. (1999); mulţumit de mân-
carea pe care i-am
12,8 % din populaţia adultă a ţării raportează violenţă psihologică în fa- gătit-o, alteori îl
milie (limbaj agresiv, intimidare, umilire, ameninţare).(2003);
supără zgomotul pe
7,1 % raportează violenţă socială (control, izolare de familie şi prieteni, care-l fac copii,
monitorizare activităţi), de două ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi, alteori lipsa bani-
9,3 % faţă de 4,6 %. (2003); lor. Şi atunci începe
să mă ia la bătaie.
4,2 % raportează abuz financiar (oprirea accesului la bani sau la alte Nu ştiu cât o să mai
mijloace economice), fiind mai frecvent la femei decât la bărbaţi (5,7 % faţă suport tratamentul
de 2,5 %). (2003); ăsta!“
1,4 % raportează abuz sexual (forţarea la activităţi sexuale nedorite),
fiind vorba doar despre femei. (2003);
29 % dintre femeile care au primit asistenţă medicală între martie 1993 şi „Soţul meu, face la
martie 1994 fuseseră abuzate de parteneri intimi. Cazurile raportate de violenţă fel: bătaie, bătaie,
domestică au crescut de cinci ori între 1996 şi 1998. (Date furnizate de Institutul bătaie! Iar când
de Medicină Legală Bucureşti). strig şi mă plâng, el
doar râde şi spune
Se estimează că în 1997 60 % din cazurile de divorţ înregistrate în Bucureşti că prin bătaie îmi
menţionau ca motiv şi violenţa fizică în timp ce 23% dintre cazuri au fost înain- arată de fapt cât mă
tate pe motiv expres de violenţă. iubeşte şi are grijă
de mine. El spune
Două treimi din victimele violenţei în familie sunt femei. că bătaia e un semn
al iubirii. Sincer,
În jur de 800.000 de femei au raportat că au suportat în mod frecvent vio-
lenţa în familie sub diferite forme.(2003); prefer mai puţină
iubire şi mai multă
78% din populaţia cu drept de vot crede în clişee referitoare la violenţa în fa- pace!“
milie: „bătaia e ruptă din rai”, „femeia este proprietatea bărbatului”, „femeia tre-
buie bătută din când în când, că dacă nu ştii tu, ştie ea de ce”, „femeia este pro
30 31
2. Violenţa în spaţiul public este o formă a violenţei directe care are

manifestări specifice precum:
· hărţuirea sexuală
· violul 70% dintre femeile
· traficul de femei din toată lumea
· prostituţia sunt hărţuite sexual
de-a lungul vieţii.
a) Hărţuirea sexuală constă în exercitarea unor presiuni de natură sexuală
manifestată prin cererea de favoruri sexuale, prin observaţii indecente, sau
prin gesturi şi acţiuni supărătoare care persecută o anumită persoană, de cele
mai multe ori fiind vorba despre femei.
Presiunile au loc în contexte sociale în care există inegalitate de putere.

Hărţuirea sexuală e un comportament prezent cel mai frecvent la locul de
muncă, între şefi şi subalterne, şi la şcoală, între profesori şi studente/eleve.
Criteriile care ne ajută să identificăm hărţuirea sexuală sunt :
- absenţa consimţământului;
- inoportunitatea;
- caracterul ofensator, insistent;
- lipsa de respect faţă de persoană;
Câteva date statistice (Gallup, Bucureşti, 2003):
Femeile din Bucureşti percep hărţuirea sexuală în termeni de „putere”

definind-o ca forţarea unei persoane pentru a avea relaţii sexuale (17%) sau
forţarea unei persoane pentru a face ceva împotriva voinţei ei (9%).
Două respondente din zece afirmă că ştiu o altă femeie care a fost hărţuită
sexual la locul unde lucrează sau studiază.
Jumătate din cele care au fost martore la acte de hărţuire sexuală au

reacţionat exprimându-şi în mod verbal furia.
Aproape jumătate (44%) din cele care au fost hărţuite sexual la locul de
muncă sau la şcoală nu au făcut nimic în legătură cu acest lucru. Doar o vic-
timă din zece a făcut plângere. De asemenea 12% au afirmat că au demi-
sionat pentru a scăpa de problemă.
Femeile tinere, cu studii superioare, care lucrează de mai puţin de doi ani
într-un loc de muncă prezintă o probabilitate mai mare de a fi hărţuite.
32 33
VIOLUL are legătură cu puterea şi mai puţin b) Violul este una dintre formele de violenţă sexuală cele
cu sexualitatea mai răspândite din lume.
Acesta se referă la actul sexual impus unei persoane şi

Act sexual al unui bărbat cu o Raport de putere prin realizat prin violenţă, ameninţare sau intimidare.
femeie, fără consimţământul care se impune dreptul Victimele violului sunt în marea majoritate femeile şi
acesteia. bărbatului asupra corpului copiii. Legislaţia violului nu funcţionează în sensul pro-
femeii. tejării integrităţii fizice a femeii.
Violul are loc atât în spaţiul public, când agresorul poate Violul este o formă
fi necunoscut, dar şi în spaţiul privat când agresorul poate de control social, un
Mecanism cultural prin
fi partenerul sau soţul. Violul marital este mai dificil de act de supunere a
Experienţă culturală intermediul căruia
societatea patriarhală identificat şi legiferat din cauza concepţiilor legate de femeilor.
predominant feminină.
menţine inferiorizarea şi căsătorie conform cărora este de „datoria“ femeii să
dominarea femeii. întreţină relaţii sexuale cu soţul ei ori de câte ori acesta
doreşte, dorinţa ei fiind minimalizată.
Violul reduce
Câteva date statistice:
femeile la tăcere.
Violul · 85% dintre violatori sunt bărbaţi, cunoscuţi ai vic-
Subiect activ - bărbatul timelor.
Limitare a libertăţii de
Obiect pasiv - femeia acţiune şi de decizie a
femeii.
· 61% dintre violuri sunt comise în casa cuiva, de regulă
a victimei.
· 1 din 7 femei este violată de către soţul său. Violul şi
Practică socială care reflectă

Negarea dreptului femeii
asupra propriului corp.
· 1 din 11 femei din lume au fost violate, iar 1/3 dintre ele prostituţia sunt
experienţe
la prima lor întâlnire.
relaţiile de putere structurate frecvente pentru
în funcţie de gen. · Numai un viol din 10 este în general raportat. numeroase femei.
Statut existenţial superior

· Violul este folosit în toată lumea ca tactică sistematică
de război:
atribuit bărbatului. - Între 110.000-900.000 de femei germane au fost vio-
late de soldaţii ruşi la sfârşitul celui de al II-lea război
mondial.
- Între 10.000- 60.000 de femei din grupuri de etnie
Umilire şi degradare diferită au fost violate în timpul războaielor din fosta
morală a femeii. Iugoslavie.
34 35
c) Prostituţia este definită ca un schimb de servicii sexuale pentru bani. În Prostituţia este un simptom al unei probleme
funcţie de angajamentul consimţit sau forţat prostituţia se împarte în liberă sociale legate de echilibru şi sănătatea relaţionării
şi forţată. între femei şi bărbaţi.
Stigmatul de
Prostituţia forţată implică persoane care sunt sechestrate şi obligate prin acte Statisticile arată că prostituţia este practicată în proporţie „târfă“ este
de violenţă să întreţină raporturi sexuale. Este dificil de stabilit diferenţa de 95% de femei, ceea ce demonstrează că există o transferabil tutu-
dintre cele două forme având în vedere că şi în cazul prostituţiei consimţite reproducere a inegalităţilor sociale dintre bărbaţi şi ror femeilor şi
femeile aleg aceasta pentru că sunt în general constrânse la nivel economic, femei. Femeile îşi vând corpurile pentru că de cele mai mai ales acelora
social sau cultural. multe ori le percep ca unică sursă de venit pentru care încalcă
supravieţuirea lor şi a familiilor lor. regulile şi
Violenţa directă este prezentă în prostituţie din partea proxeneţilor şi a normele care
clienţilor care abuzează femeile prostituate şi le obligă să se angajeze în Există un dublu standard care se aplică femeilor care controlează
diferite acte sexuale împotriva voinţei lor. oferă relaţii sexuale şi clienţilor care sunt beneficiari.
· În prostituţie incidenţa violenţei fizice şi psihologice este foarte mare, Dacă femeile sunt condamnate pentru ceea ce fac de către
femeile din punct
de vedere moral
peste 80% dintre prostituate sunt agresate fizic fie de proxeneţi fie de clienţi. societate şi se consideră că merită să fie tratate ca per-
· Cel puţin 4 din 5 prostituate ajung să practice prostituţia în urma unei soane de categoria a II-a, bărbaţilor li se respectă intimi- şi social.
experienţe traumatizante de viol. tatea şi demnitatea, trecându-se cu vederea aceste expe-
rienţe (vezi emisiunile de ştiri TV, unde sunt filmate
Raportarea violenţei de către femeile prostituate este numai prostituatele şi foarte rar clienţii).
mai redusă faţă de celelate femei deoarece prostituatele, în Femeile care
afara faptului că sunt sancţionate social şi moral, sunt Orice încercare de a înţelege prostituţia trebuie să ia în lucrează ca
considerare contextul socio-economic şi istoric în care prostituate sunt
sancţionate şi din punct de vedere penal.
aceasta apare şi care include: în general
exploatate de cei
În acest fenomen sunt prezente însă şi violenţa structurală: prostituţia este - activităţile statului, dezvoltarea şi interpretarea legilor
o activitate organizată, structurată, în legătură cu autorităţile statului, lega- care gestionează
civile şi penale;
lizată sau nelegalizată în funcţie de ţară şi cea culturală: concepţia că actul - globalizarea prostituţiei; industria sexului
sexual poate fi comercializat, că „prostituţia e cea mai veche meserie din - activităţile instituţiilor care lucrează cu şi pentru femeile (majoritatea băr-
lume“, că „orice femeie este o potenţială târfă“. implicate în prostituţie; baţi).
- inegalităţile în ce priveşte venitul, educaţia, sistemul de
sănătate, piaţa de muncă; Şi aceste femei
Industria sexului
fundamentează şi legitimează prostituţia ca instituţie
- realitatea inegalităţilor şi oprimării sexuale, culturale şi merită drepturi şi
patriarhală care afectează toate femeile şi relaţiile de
sociale; libertăţi, dreptul
gen.
- feminizarea sărăciei, masculinizarea violenţei, relaţiile de a fi eliberate
de gen; de frică,
- transformarea corpurilor femeilor în bunuri de consum. exploatare,
În Germania anului 2005 legea le împinge practic pe violenţă în muncă.
femei in industria pornografică: orice femeie sub 55 de ani
din Germania care rămâne mai mult de un an fără un loc
de muncă riscă să piardă ajutorul de şomaj dacă refuză
vreo ofertă de muncă din partea unei firme, chiar dacă
aceasta vine din industria sexului, prostituţia fiind legaliza-
tă in urmă cu trei ani. (Evenimentul Zilei, 02 feb 2005)
36 37
d) Traficul de femei implică recrutarea şi transportarea unei persoane în - în anul 1996, au fost descoperite 26 de reţele de trafic de
altă ţară decât cea de origine cu scopul de a o pune într-o situaţie de abuz persoane în scop de prostituţie compuse din 68 de proxeneţi
sau exploatare cum ar fi prostituţia forţată, practici de sclavie, lovituri, tor- şi 250 de prostituate, între care 74 minore;
turi sau alte cruzimi, muncă forţată. Victimele sunt lipsite de drepturile de - în cursul anului 1997 au fost soluţionate 49 de cazuri com-
bază, vândute şi înrobite, forţate să lucreze ca sclave sexuale sau ca munci- plexe de prostituţie şi proxenetism internaţional, în care au
toare necalificate. fost implicaţi 64 de proxeneţi şi 199 de prostituate, din care
31 minore;
Traficul de fiinţe umane este o încălcarea a numeroase legi internaţionale şi
a drepturilor omului. Datele furnizate de Organizaţia Internaţională a
Traficul de fiinţe umane a câştigat "teren" şi în ţara noastră. România a ocu- Migraţiei referitoare la România arată că din 500.000 de
pat, în ultimii ani, un loc fruntaş în topul ţărilor care exportă peste graniţe persoane care au părăsit ţara în 2002 aproximativ 25-
carne vie. 30.000 sunt femei traficate. În pornografie
femeile sunt
Tot în 2002, 680 de femei românce care s-au putut eli- transformate în
Metodele prin care femeile traficate sunt ţinute în
bera din mâinile traficanţilor au cerut sprijinul obiecte sexuale a
supunere aparţin prin excelenţă violenţei directe şi includ
autorităţilor pentru a se întoarce acasă. Vârsta medie a căror menire este
intimidarea, umilirea, violul, tortura, ameninţările cu
acestor femei este de 22 de ani, fiind în scădere. Multe să satisfacă toate
moartea, bătăile, captivitatea, foamea.
dintre ele au studii superioare.
plăcerile bărbatu-
Fiind un fenomen complex, în trafic sunt prezente atât vio- lui, inclusiv
Traficul este o afacere profitabilă care implică crimă
lenţa structurală: prin faptul că traficul este realizat de pornirile violente.
organizată şi, prin urmare, eforturile de a îl combate
reţele criminale trans-naţionale foarte bine organizate în
implică riscuri serioase.
care sunt implicate şi autorităţi ale statului (poliţişti, judecă-
tori, etc.) cât şi culturală: credinţele că femeile sunt fiinţe infe-
Pornografia, prostituţia şi traficul cu fiinţe umane în ve-
rioare, obiecte ce pot fi vândute şi cumpărate.
derea prostituării lor sunt strâns legate între ele şi sunt
incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane.
Aplicând forţa, frauda, corupţia şi alte metode punitive, traficanţii reuşesc De asemenea, pun în pericol bunăstarea individului, a „Pornografia este
să atragă în reţeaua traficului numeroase fete. Fetele şi femeile tinere între familiei şi a comunităţii. teoria, violul este
16 si 24 de ani sunt cele mai uşoare ţinte pentru traficanţi. Multe dintre ele practica“.
trăiesc într-o sărăcie lucie, fără vreo speranţă într-un viitor mai bun. Aceştia A. Dworkin
le atrag cu promisiuni de angajare peste hotare şi o viaţă mai bună. Ţările de
destinaţie pentru persoanele traficate sunt în general ţările balcanice
(Macedonia, Bosnia, Albania şi regiunea Kosovo a Serbiei), ţările occiden-
tale, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Israel. În Balcani, consumatorii
serviciilor sexuale sunt localnicii, dar şi militari din trupele internaţionale de
menţinere a păcii staţionate în aceste zone.
Câteva date statistice:
În fiecare an, în întreaga lume în jur de 2 milioane de fete cu vârste

cuprinse între 5 si 15 ani sunt vândute sau forţate să se prostitueze.
Conform unor date furnizate de Ministerului de Interne din România traficul
de femei şi chiar de copii pentru prostituţie a crescut îngrijorător:
38 39
Violenţa directă: Exerciţii de conştientizare
Abuz fizic
Întrebări pentru discuţii
(Pentru facilitator)
Abuzurile fizice sunt acte de agresiune care au ca manifestări bătaia,

mutilarea, mergând până la omucidere. Acestea reprezintă expresia cea mai
vizibilă a violenţei directe.
1. Ce vedeţi în imagine?
2. Ce credeţi că este abuzul fizic? Cum puteţi să îl definiţi?
3. Care credeţi că este problema reală? Care sunt cauzele violenţei împotri-
va femeii în familie?
Violenţa împotriva femeilor nu e cauzată de sărăcie, consum de alcool, tem-

perament coleric, educaţie scăzută.
Bărbaţii abuzează femeile pentru că tiparele de putere care modelează
interacţiunile dintre femei şi bărbaţi în societate şi în viaţa de familie statuează
superioritatea bărbatului, autoritatea acestuia asupra femeii în calitate de cap de
familie, dreptul de a ţine familia sub control prin orice mijloace, cele violente
fiind dintre cele mai frecvente.
5. Daţi câteva exemple de abuzuri fizice.
6. Care este reacţia vecinilor şi a comunităţii faţă de acest tip de abuz?
7. Cum îl percepeţi voi?
8. Care sunt consecinţele abuzului fizic asupra femeilor?
9. Ce putem noi face pentru a schimba situaţia?
40 41
Abuz psihologic
Intimidarea, ameninţarea, limbajul dispreţuitor şi discriminatoriu în funcţie de sex,

şantajul emoţional şi altele sunt considerate acte de agresiune la nivel psihologic.
1. Ce vedeţi în imagine? Ce gânduri îi puteţi atribui femeii care să reflecte

abuzul psihologic?
2. Credeţi că violenţa psihologică este o problemă reală?
3. De ce?
4. Daţi câteva exemple de abuzuri psihologice.

- Limbaj vulgar, agresiv adresat femeilor;
- Folosirea invectivelor pentru a intimida;
- Aprecierea băieţilor şi inferiorizarea fetelelor;
- Ameninţări cu bătaia, cu moartea, cu rănirea sau luarea copiilor;
- Privirea cu dispreţ a fetelor şi femeilor.
5. Care credeţi că este răspunsul prietenilor şi al familiei referitor la acest tip

de abuz?
7. Care sunt consecinţele abuzului psihologic asupra femeilor în cauză?
- Stres mai mare;

- Neînţelegeri;
- Stimă de sine redusă;
- Gândire negativă;
- Relaţii sociale distorsionate.
8. Ce putem face pentru a schimba această situaţie?
- Activităţi pentru întărirea stimei de sine a fetelor şi femeilor;

- Schimbarea modului de socializare a fetelor pentru a nu accepta abuzul
psihologic;
- Cursuri pe această temă pentru părinţi, profesori, psihologi, asistenţi sociali;
- Grupuri de suport pentru femeile victime ale violenţei.
42 43
Abuz sexual
Manifestările fizice cu tentă sexuală combinate cu comportamente de dominare sunt

considerate acte de agresiune sexuală. Agresorii sunt în majoritate bărbaţi, iar victime
sunt femeile şi copiii.
2. Cum puteţi să definiţi abuzul sexual? Cum îl percepeţi voi?
3. Daţi câteva exemple de abuz sexual:
- Violul, inclusiv cel marital;

- Prostituţie forţată;
- Incestul.
4. Care sunt prejudecăţile culturale care explică şi justifică abuzul sexual?
- Violul nu poate exista dacă femeia se împotriveşte, el nu poate avea loc

împotriva voinţei ei;
- Un NU din partea femeii înseamnă de fapt un DA;
- Este vina femeii că este violată;
- Femeia îl provoacă prin comportament, îmbrăcăminte şi atitudini pe agresor.
5. Care credeţi că este răspunsul celor apropiaţi în asemenea cazuri?
6. Percepeţi abuzul şi hărţuirea sexuală ca fenomene prezente în

comunitatea voastră?
7. Care sunt consecinţele abuzului sexual asupra femeilor?

- Umilirea, dezonoarea;
- Destabilizarea cuplului;
- Viaţă sexuală traumatizată;
- Probleme psihologice.
8. Ce se poate face în cazurile de abuz? Există posibilitatea de a acţiona în

judecată? Care sunt dificultăţile prezente în acest proces?
9. Ce prevăd legile naţionale şi internaţionale în legătură cu abuzul sexual?
44 45
Proasto, Abuz financiar

pe ce naiba ai
stricat Întrebări pentru discuţii
banii? (Pentru facilitator)
Starea de dependenţă economică în care se află femeia faţă de bărbat se

defineşte ca abuz financiar.
2. Care credeţi că sunt reproşurile de ordin economic şi financiar pe care i

le poate face bărbatul unei femei?
3. Cum puteţi să definiţi abuzul financiar?
4. Daţi câteva exemple:
- Lipsa libertăţii femeii de a-şi gestiona banii câştigaţi;

- Soţia nu are bani pentru că soţul îi ţine pe toţi la el, sau gestionează banii
familiei dar răspunde strict în faţa bărbatului;
- Soţul nu cumpără alimentele necesare familiei;
- Continuarea unei relaţii abuzive din lipsa mijloacelor financiare de a părăsi
locuinţa.
5. Care credeţi că este răspunsul vecinilor şi al prietenilor faţă de abuzul

financiar pe care-l suportă femeile?
7. Care sunt consecinţele abuzului financiar asupra familiilor?
8. Ce se poate face pentru a schimba situaţia?
- Conştientizarea nedreptăţilor culturale care o menţin pe femeie în depen-

denţă faţă de bărbat;
- Eliminarea procedurilor, legilor şi practicilor care defavorizează femeile din
punct de vedere economic;
- Furnizarea de alternative economice care să-i permită femeii să fie
autonomă din punct de vedere financiar.
46 47
Trafic de femei
Traficul de femei implică recrutarea şi transportarea unei persoane cu scopul de a o

pune într-o situaţie de abuz sau exploatare cum ar fi prostituţia forţată, practici de
sclavie, lovituri, torturi sau alte cruzimi, muncă forţată.
1. Ce vedeţi în imagine? Ce informaţii aveţi despre traficul de fiinţe?
2. Cum vedeţi legăturile dintre trafic - pornografie - prostituţie?

- Prostituatele din ţările care au legalizat această activitate sunt deseori femei traficate
din alte ţări deoarece pe plan local nu există femei care să dorească să se angajeze
în această activitate;
- În pornografie se afirmă de multe ori că femeile doresc şi chiar le place să fie violate,
bătute, răpite, umilite, denigrate.
5. Care sunt implicaţiile şi consecinţele traficului?

- Proces continuu de depersonalizare şi dezumanizare (care pot duce până la trans-
formarea victimelor în traficanţi);
- Erodarea încrederii în oameni; coşmaruri, traume permanente;
- Recursul la alcool şi droguri pentru a neutraliza traumele psihice şi fizice;
- Tulburări de comportament, uneori chiar în sfera delincvenţei;
- Rezistenţă la tratarea traumelor şi teamă de schimbare;
- Respect de sine foarte scăzut, imaginea de sine aproape distrusă.
6. Care sunt presiunile sociale şi culturale la care sunt supuse femeile traficate?
- Lipsa sprijinului moral din partea familiei care adesea nu le mai recunoaşte;
- Teama de a apela la autorităţi pentru a nu fi persecutate în continuare;
- Teama de a spune adevărul (întorcându-se acasă au deja scenarii învăţate, fabricate
pentru a face faţă întâlnirii cu familia şi comunitatea).
7. Ce putem face pentru a schimba situaţia?

- Abordarea traficului de femei ca o problemă complexă şi din perspectiva încălcării
drepturilor omului;
- Sensibilizarea generaţiei tinere, a publicului larg şi conştientizarea existenţei acestui
fenomen, a impactului său moral si fizic;
- Educarea tinerilor despre migraţia sigură, piaţa muncii în străinătate, cadrul legislativ
referitor la migranţi si consecinţele încălcării lui, nivelul de viaţă real în statele din
Europa, toate acestea pentru a contribui la luarea deciziilor bine informate, prudente
şi echilibrate;
- Promovarea unei atitudini tolerante şi non-discriminatorii faţă de femeile traficate
(nestigmatizarea, nevictimizarea lor).
48 49
III. Violenţa structurală
III. V IOLENŢA STRUCTURALĂ
Definiţie
Violenţa structurală-mai dificil de recunoscut şi înţeles-

este violenţa încastrată în sistemele sociale, politice şi
economice ale societăţii. Întrebări pentru
reflecţie:
Aceasta este determinată de modul în care societatea este
structurată şi are drept consecinţe discriminarea, opri-
marea, sărăcia, exploatarea şi încălcarea drepturilor omu-
lui. Este vorba de alocarea diferită a bunurilor, resurselor,
oportunităţilor între diferite grupuri sociale (din perspec- Care sunt meca-
tivă de gen, între bărbaţi şi femei) din cauza structurii nismele care
care le reglementează relaţia. modelează şi
reproduc violenţa
Structura reprezintă un mediu prin care se transmite vio- structurală?
lenţa, asemenea „câmpului” în gravitaţie sau electricitate.
Acest tip de violenţă are funcţia de a legitima şi face
acceptabilă violenţa directă.
Cum pot face
Violenţa structurală împotriva femeilor poate fi înţeleasă în instituţiile şi
sens larg ca mijloc prin care potenţialul lor este nevalorificat, practicile cotidi-
deturnat sau distrus. ene procesele
violente posibile
şi inevitabile?
Inegalitatea de gen în manifestările sale con-
crete este sinonimă cu menţinerea unor tipare
sociale violente care restricţionează alegerile, oportu-
nităţile, dezvoltarea şi participarea femeilor la viaţa
socială. Cum acţionează
structurile sociale
pentru a norma-
Toate societăţile umane despre care avem informaţii fac liza, instituţiona-
diferenţieri şi discriminări de gen. Majoritatea acestor liza şi masca
societăţi sunt caracterizate prin dominaţie masculină, dis- violenţa împotriva
tribuind puterea, statutul social şi resursele în mod inegal femeilor?
între femei şi bărbaţi.
Există numeroase variaţii cu privire la tipul diferenţelor şi

nivelul inegalităţilor de gen, însă o notă constantă este
gradul de violenţă (implicită sau reală) necesar pentru
a menţine sistemul de diferenţă şi dominare.
53
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Violenţa structurală
Cu toate că s-au înregistrat numeroase progrese în ceea ce priveşte condiţia Inegalitatea de gen se reproduce nu numai prin
femeilor, persistă în continuare inegalităţi între bărbaţi şi femei la toate socializarea diferită a femeilor şi a bărbaţilor ci şi prin
nivelele. Acestea reîntăresc ideea normalităţii superiorităţii masculine plasarea lor în organizaţii şi instituţii în care predomină Când un bărbat
asupra femeilor. anumite norme şi valori după care atât femeile cât şi băr- îşi bate soţia e un
baţii sunt evaluaţi şi judecaţi. caz de violenţă
Deşi societatea românească a evoluat de la moduri de organizare evident personală (direc-
patriarhale, există moşteniri, valori şi norme ale acestui mod de organizare Violenţa directă împotriva femeilor nu poate fi separată tă) însă când un
socială care s-au prelungit şi în actualitate, o analiză atentă făcând posibilă de relaţiile sociale inegale dintre bărbaţi şi femei. Faptul milion de bărbaţi
identificarea acestora. că violenţa directă este atât de răspândită şi acceptată su- îşi ţin soţiile în
gerează căutarea explicaţiilor şi cauzelor dincolo de ca-
Patriarhatul este un mod de organizare racteristicile individuale şi personale. Trebuie căutate ignoranţă este
socială în care bărbaţii deţin mai multă putere şi o explicaţii şi la nivel social şi instituţional. vorba de violenţă
folosesc pentru a-şi menţine privilegiile materiale, structurală.
politice şi economice. Violenţa structurală poate fi considerată responsabilă şi Johan Galtung,
de calitatea scăzută a vieţii femeilor. l969
Acest sistem social, economic şi legal legitimează
şi perpetuează inegalităţile Inegalităţi în accesul la resurse şi controlul acestora fac
dintre femei şi bărbaţi. femeile mai vulnerabile din punct de vedere economic.
Patriahatul face
În România instituţiile sociale au un rol major în reproducerea relaţiilor parte din catego-
inegale între bărbaţi şi femei la toate nivelele: * În 2000 în România erau de 3, 5 ori mai puţine ria relaţiilor de
femei patron decât bărbaţi. putere care sta-
prin accesul inegal la resurse, la profesii cu statut ridicat, la promovări bilesc inegalităţi
în anumite instituţii, la funcţii cu responsabilitate mare; * În economie la nivele superioare ale sociale prin
conducerii se află numai 26,4 % femei. naştere. Cei care
prin discriminarea femeilor care optează pentru specializări în domenii
dominate de bărbaţi şi considerate specialitatea acestora precum chirurgie se nasc femei
sau inginerie; aparţin prin
naştere unui grup
prin instituţionalizarea relaţiilor de putere la locul de muncă. Relaţiile din- Pentru a ajunge la o împărţire echitabilă a puterii social dominat în
tre femeile muncitoare şi şefii bărbaţi (bărbaţii directori sau în funcţii de între genuri este importantă transformarea societate. Cei care
conducere şi femei secretare, asistente), femei atleţi şi bărbaţi antrenori, culturilor şi structurilor patriarhale se nasc bărbaţi
femei asistente medicale şi bărbaţi doctori etc. sunt fundamentate pe o cul-
tură şi o ideologie în care femeile se află în poziţii subordonate bărbaţilor; aparţin prin
naştere, unui grup
prin plata inegală la muncă şi pregătire egală. social dominant în
Prin diferite mecanisme institutiile confirmă, întăresc şi societate
reproduc inegalitatea de gen care face posibilă violenţa
Vladimir Pasti,
sistematică îndreptată împotriva femeilor.
Structurile sociale în sine reflectă frecvent relaţii 2003
inegale de gen care legitimează violenţa masculină.
54 55
Exemple de violenţă structurală Motive care alimentează lipsa de participare a

femeilor la viaţa publică:
Ponderea în
1. Viaţa politică şi participarea publică - Un impediment major în calea deţinerii de poziţii de vârf Parlament a
în societate îl constituie majoritatea politică a bărbaţilor femeilor era de
Cu toate că femeile au o pondere importantă în cadrul populaţiei active, care le marginalizează civic şi politic, la un anumit nivel 4% în 1995, 5,3%
având un grad de instruire şi de competenţă ridicat, accesul şi participarea continuând să predomine îndoielile privind capacităţile în 1996 şi 1997 şi
acestora la elaborarea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economico - intelectuale ale acestora. 5,6 % în 1998-99.
sociale şi, implicit, la asumarea responsabilităţilor de decizie sunt puţin sem-
nificative. - „Dubla zi de muncă“ a femeii: se consideră că este de
datoria femeii să se ocupe de gospodărie şi copii chiar
Femeile sunt cantonate frecvent în activităţi executive, fără posibilităţi reale dacă şi ea are o slujbă care o ţine ocupată cel puţin 8 ore
de promovare sau de afirmare în prima linie politică, ceea ce reflectă exis- În guvernul
pe zi. Supraîncărcarea femeii cu sarcini domestice nu îi
tenţa şi perpetuarea discriminărilor de gen. Cum lumea politică şi viaţa par- lasă timp pentru participarea la viaţa politică a României în 2005
tidelor sunt dominate de bărbaţi, noile structuri politice sunt practic comunităţii. numai 4 din cele
democraţii masculine. 24 de ministere
- Din altă perspectivă, un segment larg de populaţie sunt conduse de
Românii rămân conservatori în ceea ce priveşte prezenţa femeilor pe scena împărtăşeşte concepţia romantică asupra scenei politice, femei (16,6%).
politică. Ponderea extrem de mică a femeilor în structura legislativă a ţării văzut ca murdară, lipsită de nobilitate şi prin urmare
sugerează fie faptul că partidele politice nu dau alegătorilor şansa de a vota nepotrivită cu „sensibilitatea” şi „gingăşia” atribuite în
femei prin excluderea lor de pe locurile eligibile ale listele politice, fie rezer- mod stereotip genului feminin.
va românilor de a acorda un vot de încredere femeilor în politică.
Bărbaţii sunt
Femeile românce se regăsesc în Parlament şi Guvern în proporţii foarte mici, preferaţi pentru
care înregistrează totuşi o tendinţă de creştere de la o legislatură la alta. Sferele decizionale politice de nivel înalt, preşedinţie în
Ponderea în Parlament a femeilor era de 4% în 1995, 5,3% în 1996 şi 1997 structurile de partid sau instituţiile administraţiei procent de
şi 5,6 % în 1998-99. publice nu sunt accesibile în aceeaşi măsură 73%.dintre
femeilor şi bărbaţilor. români.
(Raportul Naţional privind Egalitatea de Şanse
Ponderea femeilor în guvernele de după 1989* între Femei şi Bărbaţi, 2002)
Petre Petre Teodor Nicolae Victor Radu Mugur Adrian C.

Roman I Roman Stolojan Văcăroiu Ciorbea Vasile Isărescu Năstase Popescu- Instituţiile care se
II Tăriceanu bucură de cel mai
Bărbaţi 44 29 30 40 38 19 18 22 20 mare credit din
Femei 0 0 0 1 0 0 1 5 4 partea românilor –
Biserica, Armata,
Preşedinţia - sunt
aproape complet
lipsite de prezenţa
femeilor.
* Date preluate până la guvernul Tăriceanu din D. Rovenţa-

Frumuşani, Identitatea feminină şi discursul mediatic, 2002, p. 53
56 57
2. Mass media - stabileşte etalonul sexualităţii feminine pentru fetele

tinere şi nu numai.
Mass-media prin amploarea pe care o are în societăţile contemporane are un - exploatează copiii de ambele sexe -în special fetele-, Există emisiuni
rol important în configurarea relaţiilor publice şi a practicilor private. încurajează violenţa împotriva acestora şi comite acte de speciale pentru
violenţă împotriva lor. femei (Pentru dvs.
Realitate - promovează indiferenţa faţă de cruzime, de producerea
Mass-media alimentează şi justifică sexismul şi prejudecăţile referitoare la d-nă, De 3 ori
durerii, de violenţă, de umilirea sau degradarea altor per- femeie, Academia
femei prezente în societatea românească. Aceasta educă o imagine simplifi- soane, şi faţă de agresarea femeilor sau a copiilor.
catoare a femeii care are consecinţe negative asupra egalităţii de şanse atât mămicilor) în care
în viaţa publică cât şi în cea privată. Un nou ideal de femeie este produs: Ponderea mare a violenţei directe în mas-media a provocat acestea sunt
genul tânără, slabă şi frumoasă,“accesoriu„ necesar oricărui bărbat de afa- numeroase critici din partea specialiştilor care au demonstrat învăţate să fie bune
ceri prosper. că acestea determină insensibilizare faţă de acte violente pre- soţii, mame şi
cum şi învăţarea de scenarii violente. Femeile apar în gene- eventual bune
Mass-media perpetuează o violenţă de ordin simbolic asupra femeilor prin: amante, în timp ce
- transformarea lor în bunuri de utilitate casnică ral, în posturi de victime, iar bărbaţii în posturi de agresori.
emisiunile în care
- prezentarea ca obiecte de consum sexual Revista Playboy a publicat în seria glumelor de 1 se discută despre
- prezentarea ca accesorii estetice problemele sociale
- reducerea imaginii femeilor la anumite părţi ale corpului Aprilie (nr din aprilie, 2000) un articol cu titlul "Cum
- cantonarea lor în anumite ipostaze negative. să-ţi baţi nevasta fără să laşi urme" ce a atras şi o primă şi politice ale ţării
reacţie a femeilor românce, o demonstraţie de protest a sunt dominate de
Rubricile de modă, de reţete culinare, de întreţinere corporală reduc femeile unor organizaţii neguvernamentale din Bucureşti. bărbaţi, femeile
la dimensiunea lor estetică şi funcţională, neglijându-le latura intelectuală. fiind de multe ori
O monitorizare a presei scrise în 1997 a constatat că absente.
Realizările femeilor sunt adesea minimalizate, presa stimulând articolele scrise despre femei se refereau la actriţe, cân-
nerecunoaşterea autorităţii femeii în profesie şi în viaţa privată. Cele mai tăreţe, sportive, manechine, aceastea fiind însoţite de
mediatizate ocupaţii intră în categoria derizoriului precum prostituţia şi imagini cu ele mai mult sau mai puţin dezbrăcate, în po-
streap-tease-ul. În cazul femeilor angajate în viaţa socială politică, accentul ziţii mai mult sau mai puţin provocatoare. Femeile impli- Femeile sunt cons-
este întotdeauna pus pe detalii privind viaţa personală. cate în acţiuni sociale, politice nu apar în presă fiind con- tant încurajate de
siderate neinteresante. Chiar şi în subiectele legate de numeroşi agenţi
După 1989 se remarcă o explozie a cultului pentru sexualitate şi corp suplu violenţă domestică, textul era însoţit de imagini sexuale.
caracterizat în principal prin transformarea femeii în obiect estetic şi sexu- media să-şi con-
(Proiectul Policy) centreze atenţia pe
al, ceea ce duce la o anumită anihilare simbolică a femeii.
înfăţişare, în timp
Consecinţe ce valorizarea
Pornografia - una din cele mai profitabile afaceri apărută de la începutul - descurajarea intelectuală a femeilor - cele în formare
tranziţiei - şi expunerea publică a femeilor dezbrăcate în reclame nu atrage învaţă lecţia obedienţei, a carierelor de tipul vânzării acestei activităţi pe
proteste articulate din partea publicului feminin. Pasivitatea construită a cor- imaginii sau de anexă pentru bărbaţi importanţi. plan social este
pului femeii, corp expus totodată într-o manieră provocatoare, este utilizată foarte scăzută, per-
pentru a promova vânzarea oricăror posibile obiecte utilitare, de la mărci de - transformarea femeilor în obiecte de consum, estetice şi petuând concepţiile
maşini ori modele de fierăstraie electrice până la diverse sortimente de ţigări sexuale, ducând la o anumită anihilare simbolică a femeii vizavi de „nimicu-
sau de îngheţată. Pornografia este o practică de subordonare sistematică şi care justifică violenţa. rile femeieşti“ şi,
exploatare a femeilor bazată pe sex. O industrie care cumpără şi vinde extrapolând, de
femei. - imaginile violenţei împotriva femeilor, în special cele „nimicul“ care
Pornografia*: care ilustrează violul, sclavia sexuală, pornografia repre- sunt femeile.
zintă factori care contribuie la persistenţa acestei violenţe
- afirmă că femeile doresc să fie violate, bătute, răpite, umilite, denigrate. în viaţa reală, exercitând influenţe mari asupra telespec-
- spune că femeile zic" nu" atunci când de fapt gândesc "da", un "da" pen- tatorilor în general şi mai ales asupra tinerilor.
tru violenţă, pentru durere.
* A.Dworkin, 2001
58 59
3. Sistemul educativ Consecinţe
- Întărirea conservatorismului de gen şi a ideii că viaţa

Realitate privată este domeniul femeii, bărbatul având un rol au-
xiliar pe care femeia, la rândul ei, îl deţine în viaţa pu-
Sistemul educativ perpetuează direct stereotipurile de gen care legitimează blică în locul statutului partenerial pentru ambele sexe şi
discriminările împotriva femeilor şi violenţele de diverse tipuri la adresa în ambele sfere.
acestora.
- Perpetuarea inegalităţilor dintre bărbaţi şi femei atât în
Educaţia care se realizează în şcoli încu- viaţa privată cât şi în cea publică.
rajează conformismul în ceea ce le priveşte pe „Unde aţi mai
fete, iar prin mesajele sale sexiste pregăteşte - Discriminarea fetelor care se pregătesc în domenii con- văzut voi genii
femeile pentru aspiraţii considerate mai puţin siderate în mod tradiţional masculine. femei?Femeia
prestigioase şi axate pe roluri tradiţionale.* are alte îndato-
riri, să fie
Bărbaţii ocupă cele mai multe poziţii gospodină, să se
Spre exemplu, manualele şcolare din ciclul primar promovează femeile ca de conducere în societatea românească şi îngrijească de
învăţătoare, profesoare, vânzătoare de flori sau fructe sau casnice, în timp ce pentru că sunt pregătiţi preponderent copii". ”
bărbaţii sunt prezentaţi ca astronauţi, poliţişti, doctori, actori sau conducă- pentru a-şi asuma asemenea roluri. Profesoară de limba
tori. română în
Femeile sunt prezentate şi ca aparţinând în măsură mai mare vieţii private de învăţământul liceal,
familie, în timp ce bărbaţii sunt pregătiţi pentru viaţa socială. 1998
Fetele sunt orientate spre Băieţii sunt pregătiţi pentru

profesii “uşoare şi cura- a susţine o familie şi orien-
te”, cu responsabilităţi taţi spre profesii în domeniul
bine definite care să le tehnic sau de afaceri care au
permită sa ducă o viaţă prestigiu social şi sunt bine
de familie “normală”. remunerate. Şcoala este
unul din factorii
Preocuparea pentru instruirea fetelor în direcţia libertăţii şi auto-afirmării este care contribuie la
nesemnificativă. Elevii nu sunt pregătiţi pentru viaţa privată, relaţiile partene- menţinerea
riale între bărbaţi şi femei la toate nivelele nefiind un subiect de interes în sis- valorilor
temul educativ. masculine.
Modelele feminine de succes lipsesc în general, imaginea femeilor ca profe- Bourdieu, 1998
sioniste regăsindu-se mai puţin printre personajele care domină spaţiul pub-
lic. În acelaşi timp sunt promovate şi modele de masculinitate cu efecte edu-
caţionale negative. Bărbatul-macho (viril, grosolan, dur, sexist), dar şi bărbatul
obligat să aibă succes social, responsabil de întreţinerea familiei -dar dependent
de îngrijirea femeii şi incapabil să se descurce în condiţii de separare sau de
creştere şi educare a copiilor singur- sunt imagini care deformează percepţia tiner-
ilor asupra rolurilor ce le revin în societate şi în familie.
* M. Miroiu, 1998
60 61
4. Economie Tendinţe la nivelul pieţei de muncă comune şi altor ţări

est-europene:
Violenţa structurală în economie este reprezentată de: - şomajul ameninţă în special femeile; ca peste tot în
lume, concedierile încep de regulă cu personalul auxiliar
remuneraţii mai mici pentru femei comparativ cu bărbaţii la muncă şi şi de asistenţă în care predomină femeile; În România rata
pregătire egală, şomajului în rândul femeilor între 1995 şi 1999 s-a În Uniunea
excluderea femeilor ca gen de la anumite activităţi şi de la poziţii de con- menţinut mai mare decât rata generală a şomajului. Se Europeană există
ducere, produce o feminizare a şomajului, iar în 1994 una din mai multe femei
patru femei era şomeră, cele mai multe având copii în
izolarea femeilor în profesii mai prost plătite şi cu un prestigiu social mai întreţinere. cu studii supe-
scăzut, rioare decât băr-
- legislaţia care protejează femeile însărcinate şi mamele baţi şi totuşi
politici economice defavorabile femeilor. cu copii a devenit un obstacol în calea angajării acestora; salariile acestora
sunt mai mici cu
Peste tot în lume discriminarea femeilor în ceea ce priveşte: - femeile sunt excluse din ce în ce mai mult din schemele
- educaţia şi instruirea, 15% .
de instruire şi retenţie de personal;
- angajarea şi remunerarea,
- promovarea, condiţiile neflexibile de lucru, - cele disponibilizate au şanse de reinserţie profesională
- lipsa accesului la resurse şi mai mici decât bărbaţii datorită concepţiei că femeile tre-
- distribuţia inegală a responsabilităţilor de familie buie să se ocupe de copii.
continuă să restricţioneze mobilitatea de angajare, economică şi profesio-
nală a femeilor.
În ceea ce priveşte salarizarea şi veniturile, diferenţele
înclină în mod evident în favoarea bărbaţilor. Concepţiile
Femeile care sunt deja pe piaţa muncii se confruntă tradiţionale
cu multe obstacole care le împiedică să îşi valorifice În România salariile femeilor sunt constant mai despre muncile
potenţialul: mici decât cele ale bărbaţilor chiar şi în domeniile de adecvate fiecărui
- cantonarea în poziţii fără acces la conducere, nefiind activitate în care ponderea lor este de peste 50%, sex afectează în
promovate din cauza discriminării atitudinale, media diferenţei dintre ele fiind de 8,5%. mod negativ în
- experienţa hărţuirii sexuale care le împiedică să-şi va- special femeile
lorifice abilităţile, După toate probabilităţile, aceste inegalităţi în ceea cărora li se limi-
- mediu de lucru ostil, ce priveşte cuantumul salariilor se conservă şi transmit tează accesul pe
- lipsa serviciilor adecvate de îngrijire a copilului. piaţa muncii.
pentru toate drepturile de asigurări sociale care se cal-
culează în funcţie de salariul individual.
În România nu există o discriminare prin lege, explicită a femeilor -egali- Veniturile femeilor reprezintă doar 50% din veni-
tatea în drepturi a tuturor cetăţenilor fiind statuată în constituţie şi în Codul
Muncii. Discriminarea se realizează totuşi atât prin omisiunile legii cât şi turile bărbaţilor, în timp ce proporţia femeilor fără
prin lipsa efectelor ei. venit este de patru ori mai mare decât cea a bărbaţilor
care se află în aceeaşi situaţie.
62 63
Diferenţe între femei şi bărbaţi pot fi semnalate şi în privinţa accesului la

promovare şi carieră:
În sistemul de
În categoria conducătorilor şi funcţionarilor superiori din administraţia învăţământ este evi-
publică şi din unităţile economico-sociale, numărul femeilor era, în 1997, de dentă creşterea
peste două ori mai mic decât cel al bărbaţilor, iar în 1999 discrepanţa a cres- ascendentă a pres-
cut, numărul femeilor fiind de peste 3 ori mai mic. tigiului asociat
gradelor de
În 1997, femeile erau preponderente în grupul de funcţionari adminis- învăţământ însoţită
trativi (72,8%), lucrători operativi în servicii şi comerţ (72,3%), tehnicieni, de scăderea
maiştri şi asimilaţi (62,2%), agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, numărului de femei
silvicultură şi pescuit (50,4%), situaţie care a rămas aproape neschimbată şi prezente. Femeile
în anul 1999. Prezenţa femeilor este aşadar mai mare în domeniile de acti- reprezintă 99% din
vitate cu nivel scăzut de salarizare.
cadrele învăţămân-
Pornind de la indicatori de tipul celor enumeraţi se vorbeşte în studiile de tului preşcolar şi
specialitate de o “feminizare a sărăciei”. doar 35,1% în cel
universitar.
Concluzia Raportului National privind Egalitatea de şanse între

Femei şi Bărbaţi, 2002, este aceea că femeile reprezintă o cate-
gorie de populaţie mai vulnerabilă la efectele tranziţiei, carac-
terizată prin:
- o rată crescută a şomajului de lungă durată, E foarte inconforta-

- limitarea accesului la locuri de muncă (în general) şi la locuri de bil să fii în momen-
muncă bine plătite (în special), tul de faţă femeie
(…). O femeie
- creşterea participării la economia subterană, care nu asigură trebuie să fie mai
accesul la sistemul de securitate socială.
bună decât un
bărbat pentru a
putea ocupa
aceeaşi funcţie,
acelaşi post, să
aibă acelaşi
statut social.
Marta Petreu,
scriitoare
64 65
Violenţa structurală: Exerciţii de conştientizare
Economie
1. Care credeţi că este problema reală ilustrată în imagine?
2. Cum percepeţi voi violenţa structurală în economie?
Femeile câştigă numai 85 % din salariile bărbaţilor.

3. Daţi câteva exemple :
- Discriminarea în câmpul muncii prin politici salariale favorabile bărbaţilor;
Ar trebui să le dăm mai mult de lucru!

- Dubla zi de muncă: serviciul, adică munca plătită, şi munca din
gospodărie, neplătită şi puţin apreciată fiind considerată datoria femeii;
- Mai mult de jumătate din populaţia săracă a globului este reprezentată
de femei;
- Există anumite posturi în ministere care sunt ocupate preponderent de
femei: învăţământul, cultura, sănătatea, asistenţa socială şi familia care
menţin segregarea pe meserii şi instituţionalizează rolul de îngrijire al
femeilor.
5. Care credeţi că este răspunsul comunităţii la aceste discriminări

din economie?
7. Care sunt consecinţele inegalităţilor economice asupra femeilor

de pe piaţa muncii?
8. Ce se poate face pentru a schimba situaţia actuală?
- Conştientizarea inegalităţilor culturale şi sociale care menţin femeile

în dependenţă economică faţă de bărbat;
- Un Cod al Muncii echilibrat între cele două genuri;
- Eliminarea procedurilor, legilor şi practicilor care defavorizează
femeile;
- Furnizarea de alternative economice care să-i permită femeii să fie
independentă financiar;
- Crearea de programe de lucru flexibile pentru femeile cu copii;
- Introducerea unei perspective sensibile la gen în sistemul educaţio-
nal.
66 67
Sigur, avem femei în politică!
Politică
Violenţa structurală se manifestă în politică prin toate constrângerile (vizibile

sau invizibile) care împiedică respectarea drepturile femeilor ca cetăţene cu
drepturi depline ale statului şi valorificarea potenţialului de care dispun.
2. Care credeţi că este problema reală? De ce?
3. Cum definiţi violenţa structurală în politică? Cum o percepeţi voi?
- Absenţa sau prezenţa neglijabilă a femeilor în posturi de conducere a par-

tidelor politice;
- Folosirea de către partide a femeilor ca secretare, pentru relaţii cu publicul,
pentru organizarea de mitinguri, fără a fi promovate pe locuri eligibile în lis-
tele electorale;
- Femeile nu sunt ascultate sau sunt ridiculizate în discuţiile politice;
- Femeile sunt puţin dispuse de a intra în politică pentru că nu au efectiv timp
(ele au dubla zi de muncă: la serviciu şi acasă);
5. Care sunt consecinţele violenţei structurale în politică asupra femeilor şi

populaţiei în general?
- Acţiuni afirmative pentru creşterea numărului de femei din partidele politice;

- Conştientizarea de către femei a drepturilor lor şi a importanţei puterii
politice;
- Promulgarea unor legi care au ca ţintă probleme ce privesc în special
femeile (violenţa domestică, concediul parental, pensiile, etc.)
68 69
Legea şi limitele ei
Chiar dacă există legi care apără drepturile femeilor, ele sunt puţin cunos-
cute, iar femeile discriminate nu fac în general recurs la acestea.
2. Credeţi că defavorizarea femeilor în justiţie este o problemă reală? De

ce?
3. Sunt femeile conştiente de legile care le protejează?
4. Daţi exemple de legi care promovează şi susţin drepturile femeilor.
Legea căsătoriei, a moştenirii, a proprietăţii, a îngrijirii copiilor după divorţ,

legea împotriva violenţei domestice, împotriva discriminării, legea egalităţii de
şanse între femei şi bărbaţi.
5. Care este răspunsul comunităţii în cazul recursului la justiţie pentru

cazuri de violenţă asupra femeilor?
6. Cum percepeţi voi recurgerea la lege în cazurile de violenţă şi discri-

minare a femeilor?
7. Ce putem face noi pentru a schimba situaţia?
- Denunţarea violenţei ca inacceptabilă pentru a nu perpetua tăcerea referitor

la această problemă;
- Informarea femeilor despre legile care le apără drepturile;
- Promulgarea şi popularizarea legilor care promovează egalitatea de şanse şi
care luptă împotriva tuturor formelor de discriminare şi violenţă;
- Responsabilizarea comunităţii faţă de presiunile sociale şi culturale la care
sunt supuse femeile atât în viaţa privată cât şi în cea publică.
70 71
Societatea patriarhală
Patriarhatul este un sistem social, economic şi legal care legitimează şi

perpetuează inegalităţile dintre femei şi bărbaţi.
1. Ce vedeţi în imagine? Consideraţi participarea femeilor la viaţa socială

limitată? În ce fel?
2. Credeţi că societatea românească este o societate patriarhală?
3. Cum aţi descrie relaţiile dintre femei şi bărbaţi în România? (Atât în viaţa
de familie cât şi pe plan social)
4. Este discriminarea şi inferiorizarea femeilor o problemă reală în societatea

românească? Care sunt consecinţele ?
- Exploatarea resurselor femeilor;

- Supraestimarea bărbaţilor şi inferiorizarea femeilor.
5. Daţi câteva exemple care trimit la originile patriarhale ale societăţii noastre:
- De cele mai multe ori legile reflectă cultura unei societăţi. O societate
patriarhală are legi care întăresc dominaţia bărbatului.
- Persistenţa raporturilor de putere inegale care există între femei şi bărbaţi.
- Discriminări între femei şi bărbaţi la locul de muncă, sănătate, politici salariale.
6. Cum percepeţi voi societatea românească din perspectivă de gen?
7. Ce putem face pentru crearea unei societăţi care valorizează egalitatea

de gen?
- Educarea copiiilor pentru parteneriat în cuplu;

- Combaterea obiceiurilor tradiţionale negative;
- Încurajarea băieţilor şi bărbaţilor pentru a se ocupa de treburile casnice;
implicarea lor în creşterea şi educarea copiilor;
- Echilibrarea raporturilor de putere dintre bărbaţi şi femei ca grupuri sociale;
- Crearea de şanse egale reale pentru femei şi bărbaţi.
72 73
IV. Violenţa culturală
IV. V IOLENŢA CULTURALĂ
Fiecare cultură are propriile reguli şi norme referitoare la

comportamentele, atitudinile şi credinţele considerate
adecvate pentru bărbaţi şi femei. Faţă de acestea indivizii
aparţinând ambelor sexe au o libertate de abatere mai
mare sau mai mică.
Cultura se manifestă în stereotipurile şi prejudecăţile pe Întrebări pentru
care le avem legate de femei şi bărbaţi, în rolurile care ni reflecţie:
se atribuie în societate, influenţându-ne valorile şi de
modul în care ne trăim vieţile, ne alegem domeniul de
muncă, interacţionăm cu ceilaţi, creştem şi educăm copiii.
Cum contribuie cul-
Violenţa directă împotriva femeilor este larg răspândită tura la producerea,
în toată lumea însă, deoarece este legitimată şi perpetu- diseminarea şi per-
ată de cultură şi face parte din ordinea „naturală” a petuarea violenţei?
lucrurilor, aceasta este considerată de multe ori o pro-
blemă invizibilă.
Cum poate exercita
Definiţie cultura o influenţă
care modelează atât
Violenţa culturală reprezintă acele aspecte ale culturii de puternic reali-
-exemplificate în domenii precum religie, ideologie, tatea cotidiană?
limbă, artă, ştiinţă, mass-media- care legitimează vio-
lenţa directă şi structurală.
Care sunt normele
Forme de expresie: culturale referitoare
- Faptul că violenţa este „normală”, o modalitate acceptabilă la rolul şi locul
de a răspunde la diferite probleme şi conflicte, chiar femeilor şi băr-
„macho“. baţilor?
- Gradul în care violenţa s-a infiltrat în cele mai multe

aspecte ale culturii în care trăim –mai ales în muzică, tele- Care sunt
viziune şi diferite publicaţii. imaginile femeilor
şi bărbaţilor care
- Ideea inferiorităţii femeii, considerarea acesteia mai predomină în
puţin vrednică decât bărbatul, mai puţin inteligentă şi societate?
capabilă.
Vorbind despre cultură accentul nu trebuie pus numai pe

ceea ce este vizibil şi perceptibil ci pe cultura adânc
înrădăcinată în subconştientul colectiv, în prezumţiile
care definesc ceea ce este normal şi natural pentru o so-
cietate.
77
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Violenţa culturală
Formele violenţei culturale împotriva femeilor circumscriu toate instanţele

culturii ce conţin implicit sau explicit valori şi norme de conduită care: ştiinţă) pentru a legitima subordonarea femeilor în faţa
autorităţii bărbaţilor atât la nivel practic cât şi simbolic.
- incită la şi legitimează violenţa directă împotriva femeilor (de ex. o serie
de proverbe româneşti), făcând această violenţă nu doar acceptabilă, nor- Femela este femeie numai în virtutea unei anume lipse
a unor calităţi. Trebuie să considerăm caracterul Practicile violente
mală dar şi necesară.
femeilor ca suferind de o imperfecţiune naturală. împotriva femeilor
- devalorizează femeile, promovând concepţii care le inferiorizează şi can- Aristotel sunt în multe ţări
tonează în poziţii de supunere faţă de bărbaţi. recunoscute şi
Femeia este „un bărbat ratat”, o „fiinţă de ocazie”. apărate ca făcând
Dacă structurile sociale sunt exterioare individului, cultura este interioriza- Toma de Aquino parte integrantă din
tă de fiecare persoană, face parte din identitatea fiecăruia şi influenţează cultură şi ordinea
modul în care ne raportăm unii la ceilaţi în funcţie de sex. Prin urmare vio- Deşi femeia este o “frumoasă creatură a lui naturală a
lenţa culturală este mai problematică decât cea directă şi structurală pentru Dumnezeu” ea “nu egalează gloria şi demnitatea băr- lucrurilor- bătaia şi
că ea se află în interiorul tuturor indivizilor aparţinând unei culturi care batului”.
subordonarea
reprezintă norma şi nu doar în anumiţi actori devianţi. Martin Luther
femeilor, de exem-
Conceptul de violenţă culturală este important pentru a înţelege modul în Femeia este dată omului pentru a face copii; femeia plu, fiind un prero-
care unele grupuri de indivizi se percep pe ei înşişi comparativ cu „ceilalţi”: este proprietatea noastră, noi nu suntem a sa. gativ masculin cele-
Napoleon Bonaparte brat în cântece,
proverbe, ceremonii
Bărbaţilor li se inoculează Femeilor în schimb li Nimic nu e mai rău decât o femeie, chiar dacă e bună. de căsătorie.
sentimentul superiorităţii faţă se cultivă obedienţa Menander
de femei, fiind „cei aleşi” de faţă de bărbaţi, inte-
natură şi Dumnezeu pentru a resul pentru viaţa Atenţie la o femeie care gândeşte logic! Căci logica şi
conduce societatea şi supune privată, având ca femeia sunt atât de eterogene, încât este împotriva
femeile, fiind nevoiţi de a fi menire şi activitate naturii când apar împreună.
mereu la înălţimea rolului pre- majoră naşterea şi Johannes Cotta
scris social: figură impună- educarea copiilor.
Fustă lungă, minte scurtă. Există multiple
toare, dură, autoritară, puter-
Schopenhauer modalităţi prin
nică, curajoasă, responsabilă
de bunăstarea familiei. care societatea
transmite un
Pentru cele mai multe femei violenţa – atât la nivel direct mesaj clar vis a
Violenţa culturală, alături de violenţa directă, reprezintă un instrument uti- cât şi cultural- este practic un mod de viaţă, caracterul vis de viaţa şi
lizat de agenţi individuali care contribuie la reproducerea constantă a struc- construit social al diferenţelor de putere şi valoare dintre demnitatea femeii
turilor de dominaţie. bărbaţi şi femei nefiind pus în discuţie ci acceptat ca un care valorează
dat natural.
Această formă de violenţă include interiorizarea de către femei -ca grup Făcând parte din acelaşi sistem, de cele mai multe ori nu mai puţin decât a
subordonat- a valorilor, normelor şi perspectivelor bărbaţilor ca grup există diferenţe între sexe şi în ceea ce priveşte perpetu- bărbatului.
dominant. Drept consecinţă relaţiile de dominare sunt percepute ca naturale area prejudecăţilor vis a vis de bărbaţi şi femei şi relaţiile
şi nu impuse social. dintre aceştia.
Ideea inferiorităţii femeii este adânc înrădăcinată în cele mai multe dintre
culturile lumii care au dezvoltat mitologii complexe (în religie, filozofie,
78 79
Exemple de violenţă culturală “Unde calcă femeia, locul se spurcă“. „Feminitatea a

„Iepurele şi femeia sunt ai tăi cât timp îi ţii bine”. pervetit adesea
Formele pe care la ia violenţa culturală împotriva femeilor în România sunt ilus- geniul masculin,
trate în continuare în anumite domenii precum cultura populară şi literară, viaţa
„Vai de casa unde bărbatul e muiere”. în loc să-l fecun-
socială şi socializare, religie, limbaj. Ideea centrală este de a identifica anumite Tema tăcerii femeilor -care trebuie văzute şi nu auzite- deze, a creat o
elemente din cultură şi a expune modul în care acestea justifică în mod direct sau reprezentativă pentru anihilarea lor culturală, este prezen- falsă concepţie a
indirect violenţa directă sau structurală. tă şi în folclorul românesc. Atunci când acestea vorbesc, demnităţii“.
valoarea vorbelor lor nu le este recunoscută: Mircea Eliade
1. Cultura populară şi cultura literară
„Frumuseţea îţi grăieşte tăcând“.
În condiţiile în care concepţia inferiorităţii femeii este puternică şi rezisten- „Tăcerea e cea mai frumoasă podoabă a femeii“.
„Femela pură, pe
tă la schimbare, în societatea românească violenţa împotriva femeilor este „Între un "da" şi un "nu" al femeii nu încape nici un vârf care n-am putea
tolerată şi chiar încurajată fiind considerată naturală, de înţeles, tolerabilă, de ac“. s-o suspectăm de
meritată, ordine naturală a lucrurilor, inevitabilă, cruce a femeii, parte din nici o anomalie
afacerea numită căsătorie. Multe din concepţiile ilustrate de cultura populară sunt sexuală şi nici
Proverbele concentrează adevăruri pentru diferite comunităţi confirmând prezente, uneori mai subtil, în scrierile a numeroşi psihică, este mai
normele şi valorile sociale dar servind şi la perpetuarea unor stereotipuri. oameni de ştiinţă şi cultură de-a lungul timpului. goală lăuntric
decât un animal“.
Există numeroase proverbe în “înţelepciunea populară” a românilor care conţin Există numeroşi gânditori celebri -cei români nefiind o
excepţie- care au afirmat viziuni înguste şi defăimătoare Emil Cioran
imperative clare vis a vis de necesitatea de a abuza femeile:
la adresa femeilor, alimentând şi justificând menţinerea
“Femeia trebuie bătută fiindcă „Muierea d-aia-i muiere, să acestora în inferioritate.
e rea”. sufere”.
Aceste viziuni persistă şi în actualitate, numeroşi literaţi „Femeile
“Moara trebuie bătută de trei şi formatori de opinie perpetuând prejudecăţile la adresa sunt nişte nulităţi
„Femeia trebuie bătută că ştie ea ori pe zi iar femeia de şase”.
de ce, chiar dacă tu nu ştii”. capacităţilor şi calităţilor femeilor. De altfel sunt foarte simpatice“.
"Femeia trebuie bătută chiar puţini cei care promovează idei egalitare asupra rapor- Emil Cioran
„Bătaia e ruptă din rai.“ dacă nu a făcut nimic pentru turilor dintre sexe.
că oricum o să facă".
„Femeile de fapt
Astfel, violenţa împotriva femeilor este şi un rezultat al credinţelor conform
cărora bărbatul este superior iar femeile cu care aceştia trăiesc reprezintă nu gândesc. Cu
proprietăţi care trebuie tratate după cum bărbaţii consideră adecvat. excepţiile de
rigoare, la fel de
Chiar dacă violenţa împotriva femeilor este respinsă principial, moştenirile dese ca pinguinii
care trebuie contracarate sunt foarte puternice în subconştientul colectiv. albaştri, ele
mimeaza gândirea
Violenţa culturală în cultura populară ia însă şi forme mai subtile, reflec- omenească“.
tând şi avertizând împotriva răului pe care femeia îl reprezintă dacă nu este ţinută C.T.Popescu
sub control:
80 81
2. Modele culturale de masculinitate şi feminitate Creşterea şi educaţia băieţilor din toată Peste 80% dintre
lumea- România nefăcând excepţie- se face în români sunt de
Pe diferenţele biologice care există între bărbaţi şi femei s-au construit general în culturi care îi pregătesc să fie puter-
numeroase diferenţe culturale, femeia şi bărbatul fiind consideraţi doi poli părere că
nici, să-şi apere familia cu riscul propriei vieţi şi “Bărbatul este
opuşi care se completează reciproc dar care sunt valorizaţi inegal. să nu-şi exteriorizeze sentimentele şi afecţi- capul familiei”
unea. iar „Femeia
Valoarea atribuită femeilor şi bărbaţilor este diferită, pe diferenţe constru- Bărbaţii reprezintă „stâlpul casei”, autoritatea în
indu-se astfel inegalităţi. familie, responsabili de muncile „grele” şi scutiţi
–stăpâna casei“.
de cele domestice.
Caracteristicile cultivate şi apreciate în mod stereotip la:
Bărbaţi
Independenţă, ambiţie, obiectivitate, inteligenţă, curaj, agresivitate, capacitate Fetele sunt crescute în culturi care le 78% sunt de
deductivă, imaginaţie ştiinţifică, dominare, spirit analitic, încredere în sine, capa- pregătesc pentru roluri subordonate, căutân- părere că “femeia
citate de efort fizic şi intelectual, interes pentru afirmare publică. du-şi sursele securităţii în bărbaţi. trebuie să îşi
Femeile sunt considerate mai slabe, sensi- urmeze bărbatul”.
Femei bile, având nevoie de protecţie şi apărare, cu Barometru de
Dependenţă, pasivitate, subiectivitate, necompetitivitate, obedienţă, nepricepere în vocaţie de mame şi soţii responsabile de Gen, 2000
afaceri, nerezistenţă chiar în crize minore, delicateţe, intuiţie, empatie, tact, sensi- îngrijirea familiei şi educarea copiilor.
bilitate faţă de sentimentele şi nevoile celorlalţi, comunicare verbală, capacitatea
de a-şi exprima sentimentele, imaginaţie artistică şi socială, sacrificiul pentru alţii,
interesul pentru viaţa privată. „Femeia va fi tot
Asemenea roluri ne structurează alegerile şi ne ghidează
comportamentele în moduri considerate adecvate pentru timpul inferioară
Tendinţa de a stereotipiza şi de a încorpora aceste definiţii de rol de sex în
imaginea de sine este puternică, intervenind presiunea socială şi dorinţa de sexul fiecăruia. bărbatului si va tre-
a fi acceptat. Trăsăturile stereotipe ale feminităţii caracterizate prin pasiv- bui să stea în
dependenţă şi asociate cu performanţe scăzute au fost estimate de clinicieni Rolurile de sex nu sunt în general puse în discuţie ceea spatele lui, în
ai ambelor sexe drept mai puţin mature, sănătoase din punct de vedere social ce determină formarea unor stereotipuri rezistente la România, cel puţin.
şi competente decât cele care intră în descrierea stereotipă a masculinităţii. schimbare. De exemplu: Pornind cu con-
- ambele sexe sunt de părere că femeile îşi satisfac cepţiile astea de
Standardele de masculinitate şi feminitate, ale căror valori pozitive- în spe- “instinctul matern” prin naşterea de copii;
mici copii, ‘eşti
cial pentru femei- sunt rareori puse în discuţie, exercită presiuni reale asupra - mulţi bărbaţi mai cred că femeile sunt ”sexul slab” şi
că locul femeii este acasă; băiatul tatei, eşti
indivizilor de a se comporta în modurile prescrise şi din acest motiv pot avea stâlpul casei, duci
efecte dăunătoare asupra valorificării potenţialului de care dispun atât - se presupune frecvent că bărbaţii sunt în mod natural
mai “agresivi”, în timp ce femeile sunt mai supuse. În numele mai
femeile cât şi bărbaţii. departe’, i se
fapt agresivitatea este inhibată în educaţia fetelor însă
Numeroase studii au demonstrat însă că cultivată puternic la băieţi, putându-se vorbi de o creează o aură şi
nu este sănătos ca o persoană să fie feminină masculinitate construită social şi cultural ca violentă, atunci la fel va fi
în sensul stereotip al termenului. dură, agresivă. şi peste 100 de
ani“.
Aceste stereotipuri:
Rolurile de sex sunt învăţate şi reprezintă comportamente feminine şi Anda L, Profesoară
- influenţează interacţiunile umane,
masculine pe care membrii unei societăţi sunt încurajaţi să le adopte, de Educaţie Fizică
- servesc menţinerii rolurilor de sex tradiţionale,
cum sunt spre exemplu, comportamentul de soţ sau soţie, tată sau - sunt rezistente la schimbare în special datorită naturii
mamă. lor inconştiente.
82 83
În procesul de aculturaţie, actorii sociali ajung să accepte aceste prescripţii Inferiorizarea şi trecerea în derizoriu a femeilor, indife-
despre rolurile adecvate femeilor şi bărbaţilor drept fapte şi prin urmare: rent că e vorba de sarcină, menstruaţie, inteligenţă sau
- se evaluează pe ei înşişi în termenii acestor prescripţii, „De-a lungul
aptitudini, preocupări sau interese se face nu doar în văzul
- îşi educă copii respectând regularităţile desemnate, ci şi cu complicitatea acestora (vezi celebrele bancuri cu timpului, în men-
- pedepsesc devierile de la norma culturală. blonde în care blonda -şi de fapt femeia pentru că „orice talitatea oame-
brunetă este o blondă vopsită“- este prototipul prostiei care nilor s-a format
În mod tradiţional bărbaţii erau cei care aveau tangenţă cu viaţa socială justifică misoginia). ideea conform
asumându-şi poziţii de putere şi privilegiu, în timp ce femeile se ocupau de căreia bărbatul
întreţinerea căminului. Normele culturale cu privire la rolurile bărbaţilor şi Majoritatea femeilor aflate în poziţii de putere au inte- este ‘capul fami-
femeilor, extrem de stricte in societatea tradiţională românească, păstrează riorizat un mod patriarhal de a gândi şi organiza liei’, cel care
o anumită rigiditate şi în prezent. lumea. Cele mai aspre critice ale femeilor sunt de aduce banii în
multe ori alte femei care au interiorizat normele patri-
arhale şi au un statut privilegiat. Prin urmare devin casă şi cel care
Diferenţele de rol au avut drept rezultat o agenţi activi ai dominaţiei masculine asigurându-se că trebuie respectat
autoritate şi putere mai mare pentru bărbaţi şi celelalte femei din anturajul lor respectă standardele de femeie, fără ca
atât în cadrul cât şi în afara familiei care se impuse social (în această privinţă fiind elocvente el să-i acorde
păstrează şi astăzi. unele relaţii soacră-noră sau mamă-fiică). acelaşi respect.
În acelaşi timp,
există femeia cas-
Cu toate că imaginea modernă a femeii indică faptul că acestea sunt nică, care trebuie
atât relativ bine educate cât şi angajate în câmpul muncii, în viaţa de să stea acasă la
zi cu zi publicaţiile de succes, prejudecăţile, stereotipurile ‘cratiţă’ să aibă
tradiţionale şi glumele larg vehiculate reflectă relaţiile de putere grijă de copii şi
inegale care persistă şi sexismul existent la toate nivelele societăţii
româneşti. să se îngrijească
de gospodărie.
În familie discriminarea femeilor se manifestă mai ales prin „dubla zi
de muncă“. Sub influenţa modelului tradiţional se consideră că este de Această concepţie
datoria femeilor, salariate sau nu, să se ocupe de treburile gospodăreşti încă mai există în
considerate “uşoare şi mărunte” (aprovizionarea, gătitul, spălatul, căl- modul de a gândi
catul, curăţenia), să supravegheze şi să îngrijească copiii şi vârstnicii. al unora dintre
Având în vedere că femeile reprezintă aproximativ jumătate din forţa de noi. Dar trebuie
muncă activă, în majoritatea cazurilor aceste atribuţii domestice se să schimbăm
suprapun peste îndeplinirea sarcinilor profesionale la locul de muncă. această idee şi să
arătăm că femeile
Un alt aspect al socializării culturale trimite la absenţa sau slaba prezenţă a
solidarităţii dintre femei, context în care se vorbeşte şi despre violenţa au personalitatea
femeilor împotriva altor femei. Femeile sunt socializate în general să se lor şi pot fi foarte
raporteze una la cealaltă ca posibile competitoare şi rivale, în general pen- competente“.
tru atenţia unui bărbat, relaţiile dintre femei fiind puţin valorizate cultural Ioana P. , elevă
(fie cad sub incidenţa suspiciunii de homosexualitate, fie sunt trecute în de-
rizoriu sub eticheta de „nimicuri femeieşti”).
84 85
3. Religia Supunerea femeilor de către bărbaţi este o temă prezentă „Şi am găsit că mai
atât în Vechiul cât şi în Noul Testament. amară decât moartea
În toate textele religioase majore existente în lume există pasaje care, scrise
sau interpretate distorsionat prin prisma unei gândiri patriarhale, proclamă Asocierea femeilor cu maleficul şi inferioritatea lor în este femeia, a cărei
superioritatea bărbatului asupra femeii şi necesitatea supunerii acesteia din religie a persistat în mentalul colectiv secole de-a rândul, inimă este o cursă şi
urmă legitimând astfel şi „pedepsirea” abaterilor -în ultimă instanţă violenţa extinzându-se şi în celelalte domenii ale vieţii sociale şi un laţ, şi ale cărei
ca modalitate de disciplinare şi menţinere sub control. funcţionând ca o explicaţie convenabilă pentru menţi- mâini sunt ca nişte
nerea femeilor în categoria sub-umanului. lanţuri; cel plăcut lui
Dumnezeu scapă de
Având în vedere importanţa şi influenţa religiei în
ea, dar cel păcătos
modelarea vieţii sociale, aceasta a avut un rol important la
instituţionalizarea sexismului şi răspândirea acestuia în este prins de ea”.
societate. Ecleziastul 7:26
Pentru cultura europeană, tradiţia iudaică preluată de creştinism conduce la

ideea că femeile purced din bărbaţi, nu îşi pot fi cap, reprezintă sursa răului „Am găsit un bărbat
pe pământ, fiind responsabile de păcatul originar. într-o mie de bărbaţi
dar nu am găsit o
Imaginea Evei în Biblie ca seducătoare şi înşelătoare, responsabilă de alun- femeie între toate
garea din Paradis este considerată de studiile de specialitate ca având un femeile“.
impact negativ ridicat asupra femeilor în tradiţia iudeo-creştină. Ecleziastul 7:28
Revendicându-se de la Eva biblică s-a considerat că toate femeile i-au
moştenit atât vina cât şi şiretenia. Ele au devenit astfel nedemne de
încredere, inferioare moral şi viclene, menstruaţia, sarcina şi naşterea copi-
ilor în dureri fiind pedepse drepte pentru vina eternă a sexului femeiesc
blestemat. „Dorinţele se vor
ţinea după bărbatul
„ Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici tău, iar el va stăpâni
să se ridice mai sus de bărbat, ci să stea în tăcere. peste tine”.
Căci întâi a fost întocmit Adam şi apoi Eva. Şi nu Geneza 3:16
Adam a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, s-a
făcut vinovată de călcarea poruncii”.
(Timotei 2: 12-13). „ Hristos este capul
oricărui bărbat; că
bărbatul este capul
O consecinţă negativă pe termen lung ţine de faptul că interiorizarea aces- femeii[…] şi nu băr-
tor credinţe determină o stimă de sine scăzută, iar în cazul în care femeile
sunt victime ale violenţei directe ele au pronunţat sentiment al vinovăţiei batul a fost făcut
(ex. m-a bătut pentru că merit, n-am ce face, asta-i crucea mea şi trebuie să pentru femeie ci
o duc). femeia pentru băr-
bat”.
Cantonarea femeii în biologie, reducerea la menirea de a naşte copii, singu- 1 Corinteni, 11: 3-9.
ra calitate care o face necesară pe pământ îşi are izvorul tot în religie, fiind
singura modalitate prin care aceasta îşi poate răscumpăra vina.
86 87
4. Limbajul Pentru adresarea corectă către

conducerea unei instituţii formula promovată şi
În limba română termenul de „om” desemnează atât bărbatul cât şi, generic, acceptată standard este „Domnule Director”;
fiinţele umane de ambele sexe. Femeile nu sunt doar ascunse în limbajul chiar dacă faptul că la conducere se află o
generic ci uneori chiar total excluse. Spre exemplu numeroase texte femeie este cunoscut varianta de „Doamnă
filosofice vorbesc despre oameni în general semnalând faptul că femeile sunt Directoare” este, în genere, exclusă.
excluse din această categorie numai în momentul lecturării pasajelor sexiste
şi chiar misogine pe care aceleaşi texte le conţin. Concluzia este că prestigiul social asociat unei
Sexismul se referă
poziţii este mai mare dacă poziţia este formulată
la genul masculin. la aranjamente
În ceea ce priveşte înţelesul termenilor de „bărbat şi „femeie” Dicţionarul sociale, politici,
explicativ al limbii române (ediţia 1998) prezintă: limbaje şi practici
Dacă acorzi respect unei profesii, spre
exemplu cea de doctor, în cazul în care te care exprimă
pentru bărbat sensurile de în timp ce pentru femeie înţe-
lesurile sunt calitativ diferite: adresezi unei femei o numeşti „d-na doctor“, ter- credinţa sistematică
„persoană de sex mas- că femeile sunt
culin; om în toată firea; „persoană adultă de sex femi- menul de „doctoriţă” ca de altfel toate diminu-
soţ, curajos, voinic, har- nin, muiere, persoană căsă- tivele la feminin conţinând o notă depreciativă şi inferioare
nic, activ”. torită; soţie; nevastă”. uneori de ironie. bărbaţilor.
În ceea ce priveşte posibilităţile existente în limbă pentru

Dicţionarul de sinonime accentuează aceste diferenţe calitative: a identifica şi circumscrie discriminările de sex, termenul Ca efect, apare o
pentru „bărbat” sunt daţi pentru femeie se face trimitere de „sexism”(discriminare sistematică pe criterii de sex) desconsiderare a
termenii de om şi soţ. la muiere, fustă, femeie de ser- nu există în ediţia 1998 a Dicţionarului explicativ al lim- experienţelor
viciu (servitoare), femeie de bii române, ceea ce poate explica în parte incapacitatea de
a conştientiza o realitate omniprezentă, dar şi lipsa de feminine şi
stradă (prostituată). interiorizarea cre-
importanţă acordată acestei probleme.
dinţelor că ceea ce
Excluderea iniţială a femeilor de la educaţie şi posibilitatea de a dobândi şi Termenul de «sexy » în schimb (cu sexapil, cu caracter fac femeile este
exercita o profesie în afara cadrului domestic este reflectată elocvent de erotic) este prezent în acest dicţionar, ducând la ideea că lipsit de importanţă.
nomenclatorul meseriilor în care cvasi-majoritatea profesiilor sunt formu- a vorbi despre sex este «sexy » însă a vorbi despre sexism
late la genul masculin, cele care au formă exclusiv feminină fiind peiorative Acesta apare în
nu.
şi reflectând un statut social scăzut (spălătoreasă, lenjereasă, prostituată). domenii ca religie,
Faptul că violenţa directă împotriva femeilor în familie filosofie, mituri,
Limba română nu oferă practic posibilitatea de ne referi la femei profesând este o modalitate de a controla femeia este reflectat legi, politică şi în
în domenii precum sociologia, psihologia, arheologia decât prin formulările elocvent de limbajul prin care violenţa este exprimată: reacţii cotidiene
standard –obiectivate de la masculin (sociolog, psiholog etc.)– sau prin încer- a-i „arăta cine e şeful”, „a-i închide gura”, a o pune/ţine
la locul ei. Care este locul şi rolul femeii? Nu există nici referitoare la gen.
cări de reformulare a lor (socioloagă etc.) care însă sunt dificil de acceptat şi
chiar folosite uneori ironic. o îndoială: în subordinea bărbatului, supusă, tăcută,
pasivă.
Posibilitatea de a deriva la feminin unele profesii după regulile general Pe de altă parte, bărbaţii care nu ştiu „să se impună” sunt,
acceptate ale limbii române (inginer/ ingineră, învăţător/ învăţătoare etc ) nu la cele mai mici semne de şovăială, sancţionaţi social prin
le face totuşi ”corecte” din punct de vedere social şi prin urmare nu pot fi etichete de genul „ţinut sub papuc”, „casă în care cântă
folosite în contexte de lucru oficiale. găina”, etichete ce îi atacă masculinitatea şi prestigiul
social în încercarea de a le revigora.
88 89
Limbajul modelează realitatea si gândirea. Apelative negative

Un exerciţiu simplu de enumerare scoate la iveală în limbajul uzual FEMEI 39 BĂRBAŢI 10
mai multe apelative negative pentru femei decât pentru bărbaţi în
Puicuţă
timp ce apelativele pozitive sunt mai multe pentru bărbaţi. Sunt Bou
prezente standardele duble de evaluare. Cele mai multe apelative Fufă Pe lângă încărcă-
Pipiţă Fustangiu
negative pentru femei sancţionează inteligenţa îndoielnică, reducân- Ţap
tura simbolică pe
du-le la obiecte sexuale şi estetice şi sexualitate promiscuă (femeile Piţipoancă care o are,
Târfuliţă Măgar
sunt „târfe” în timp ce bărbaţii sunt „crai”). Aceste discrepanţe indică excluzând sau
Porc
faptul că limba nu este neutră din perspectivă de gen. Căţea discriminând
Coardă Poponar
Apelative pozitive* Câine în călduri femeile, limbajul
Curvă reflectă şi relaţiile
Paraşută Terchea-berchea
FEMEI 7 BĂRBAŢI 28 de putere inegale
Ştioarfă Fătălău
Vagabond dintre genuri.
Scumpete Panaramă
Taur
Scumpă Vagaboandă
Leu
Domniţă Ştioarfă
Mascul feroce
Doamnă Zdreanţă
Mascul Termenii de „doam-
Fată Damă
Macho nă” şi „domnişoa-
Porumbiţă Târfă
Gentleman ră” au asociat un
Prinţesă Goangă
Don Juan prestigiu diferit
Fâţă
Casanova denotând starea
Uşuratică
Armăsar civilă a femeii:
Pamela
Ghiocel simpla căsătorie cu
Gagicuţă
Bombonel un bărbat îi ridică
Bucăţică
Zăhărel statutul social–
Partidă
Crai deşi o exprimare de
Moară stricată
Cavaler genul „luată în
Bunoacă
Flăcău căsătorie” reflectă
Bombonică
Cocoş mai adecvat
Dotată
Iepuraş prejudecata
Păpuşă
Bărbatul casei conform căreia o
Pisicuţă
Stâlpul familiei femeie îşi câştigă
Fă
Capul familiei sau validează
Blondă
Şef valoarea printr-un
Ţaţă
Iepuraş bărbat.
Gâsculiţă
Puiuţ, Porumbel
Muiere
Frate, Omule
Găină
Moşule, Domn
Vacă
Proastă
* Aceste liste, departe de a fi exhaustive, au fost alcătuite de tineri liceeni în diferite
Capră
programe educaţionale. Alte exerciţii similare pot ajunge la rezultate diferite păstrând însă
discrepanţa de proporţii. Balenă
90 91
Violenţa culturală: Exerciţii de conştientizare
Viaţa socială. Modele de feminitate/masculinitate
În viaţa socială se reflectă constrângerile perpetuate de cultură prin obiceiuri,

stereotipuri, modele dominante de masculinitate şi feminitate. Prin acestea li se impun
femeilor şi bărbaţilor anumite roluri şi comportamente care limitează dezvoltarea lor ca
persoane.
2. Care credeţi că este problema reală? De ce?
3. Cum surprindeţi violenţa culturală în modelele de feminitate şi masculinitate
promovate în societatea românească? Standardele de frumuseţe, de exemplu,
sunt egale pentru bărbaţi şi femei? Rolurile şi activităţile spre care sunt îndrep-
taţi au valoare socială egală?
- Femeia este privită şi definită de cele mai multe ori doar ca soţie şi mamă;
- Fetele îşi impun numeroase restricţii alimentare pentru a se conforma idealului de fe-
minitate şi a plăcea bărbaţilor;
- Femeile sunt apreciate dacă sunt tăcute, „la locul lor“, ascultătoare faţă de părinţi, soţi,
şefi etc.;
- Sistemul educaţional determină fetele să opteze pentru anumite profesii (învăţământ,
sănătate, asistenţă socială) care se potrivesc mai mult cu rolurile lor considerate natu-
rale de a îngriji, a asista, a servi.
5. Care sunt agenţii care perpetuează la nivel social modelele de masculinitate

şi feminitate dominante?
6. Cum vă influenţează în viaţa voastră ca femei şi bărbaţi rolurile considerate

adecvate fiecărui gen?
7. Care sunt consecinţele socializării fetelor şi băieţilor în concordanţă cu mo-

delele dominante de masculinitate şi feminitate?
8. Ce se poate face pentru a schimba situaţia?

- Oferirea de modele alternative de feminitate dincolo de idealul de slabă, tânără
şi frumoasă. Aprecierea diversităţii femeilor;
- Promovarea unei masculinităţi non-violente, neagresive, care nu are nevoie să
se impună prin forţă;
- Aplicarea unei perspective critice de gen în educaţie atât la şcoală cât şi în
familie.
92 93
Procesul de socializare - creşterea şi educarea copiilor

Socializarea este procesul prin care copiii sunt învăţaţi să se relaţioneze, să inte-
riorizeze normele şi regulile societăţii în care trăiesc. Agenţi de socializare impor-
tanţi sunt familia, şcoala, biserica, mass-media. De cele mai multe ori socializarea
perpetuează inegalităţile între femei şi bărbaţi.
1. Care credeţi că este problema reală ilustrată în imagine?
2. Care sunt consecinţele educării diferite a fetelor şi băieţilor?
3. Cine se implică în procesul de socializare?
4. Daţi câteva exemple de socializare diferită a fetelor şi băieţilor:

- Femeile sunt educate să fie tăcute, să nu-şi exprime nemulţumirile;
- Băieţii sunt încurajaţi să nu îşi exprime sentimentele;
- Fetele sunt pregătite pentru a fi subordonate şi a servi soţii, şefii -conduită întărită de
obiceiurile din familie şi societate;
- Fetele sunt învăţate de mici să se facă plăcute, ocrotitoare iar băieţii să fie duri,
agresivi (Fetele se joacă cu păpuşi, truse de cusut, etc. fiind orientate în general spre
activităţi de îngrijire iar băieţilor li se oferă maşini, arme, tancuri care le dezvoltă
pornirile agresive).
5. Cum motivează părinţii socializarea diferită pentru fete şi băieţi? Dar

şcoala?
6. Povestiţi o experienţă proprie legată de educaţia diferită pentru fete şi

băieţi. Aţi fost vreodată discriminat/ă din cauza angajării într-o activitate con-
siderată nepotrivită pentru o femeie/un bărbat?
7. Care sunt efectele procesului de socializare asupra femeilor şi bărbaţilor?

- Inegalităţi în câmpul muncii;
- Dezechilibru în repartizarea rolurilor;
- Responsabilităţi diferite pentru fete şi băieţi în funcţie de importanţa lor.

- Educarea copiilor fără a face discriminări de sex;
- Promovarea şi educarea fetelor şi a femeilor pentru a-şi asuma roluri în comunitate;
- Sensibilizarea bărbaţilor şi a femeilor privind problematica violenţei asupra femeilor
şi a inegalităţilor de gen în general.
94 95
Credinţe şi obiceiuri
Maică, lasă-l pe el să intre
primul. De Anul Nou, trebuie să Întrebări pentru discuţii
treacă un bărbat primul pragul
casei ca să fie de semn bun şi să (Pentru facilitator)
avem un an bogat şi cu
noroc; e de rău dacă
1. Ce sunt credinţele şi obiceiurile? Ce transmit ele? De unde vin?
intră o femeie!
2. De ce sunt acestea atât de importante? Pe cine favorizează?
3. Daţi câteva exemple de tradiţii şi obiceiuri care le afectează pe femei.
Cele mai multe societăţi au credinţe demodate despre femei de tipul:

- O femeie nu poate fi capul familiei;
- Fiecare femeie este dependentă de un bărbat şi are nevoie de protecţia acestuia;
- O femeie trebuie să fie bună gospodină pentru a putea cuceri şi păstra un bărbat;
(„Dragostea trece prin stomac“);
- Chiar dacă femeile au succes profesional, cel mai important lucru pentru ele trebuie
să fie familia;
- Femeile trebuie să sufere în tăcere şi să suporte chiar şi violenţa asupra lor pentru
a-şi proteja copiii şi unitatea familială;
- Femeile aflate la menstruaţie sunt „murdare“ şi nu pot intra în biserică;
- Obiceiul „udatului“ de Paşte (în Ardeal): băieţii grădinari merg la stropit fetele pentru
a fi frumoase asemenea florilor. Băieţii sunt cei activi care merg la mai multe fete-flori,
în timp ce acestea din urmă sunt cantonate în spaţiul privat, aşteptând pasiv udătorii
pentru care pregătesc bunătăţi culinare.
4. Care este răspunsul pe care îl dă comunitatea referitor la aceste credinţe

şi obiceiuri?
5. Cum vă raportaţi la tradiţiile şi obiceiurile care efectuează discriminări de

gen?
6. Care sunt efectele tradiţiilor negative asupra vieţii femeilor?

- Analiza obiceiurilor din societatea noastră (pozitive şi negative faţă de femei);
- Valorizarea celor pozitive şi combaterea celor negative;
- Refuzarea legitimării violenţei şi inferiorizării femeilor prin argumente tradiţionale de
genul „La noi aşa-i obiceiul“;
- Dezvoltarea gândirii critice faţă de tradiţiile, obiceiurile şi credinţele care promovează
discriminarea femeilor.
96 97
Relaţii între femei

Toanto, nimic nu faci
bine! Nu ştiu ce a găsit fiu-
meu la tine... Folosirea unui statut superior de către o femeie pentru a domina alte femei şi copii
reproduce comportamentul dominant pe care îl au bărbaţii faţă de femei. Dominarea
se poate manifesta prin diferite acte de agresiune (fizică, psihologică, verbală).
1. Care credeţi că este problema reală ilustrată în imagine? De ce?
2. Cum percepeţi voi relaţiile dintre femei în general în societatea

românească?
3. Exemplificaţi aceste tipuri de relaţii:
- Femei care deţin un post înalt şi nu dau altor femei nici o şansă, tratează femeile
aflate în subordine într-un stil dominator, ierarhic;
- Femei care încurajează stereotipurile legate de bărbaţi (să fie duri, puternici,
dominatori, să se impună cu orice preţ) şi femei (să fie supuse, tăcute, blânde);
- Femei care nu au încredere în alte femei (spre exemplu: nu le dau votul politic);
- Femei care se folosesc de poziţia lor în familie pentru a domina (soacrele cu
nurorile, mamele cu copiii) şi pentru a menţine statutul superior al bărbatului în
casă.
6. Ce părere aveţi despre această problematică?
7. Care sunt consecinţele perpetuării relaţiilor negative între femei?

- Persistenţa statutului inferior al femeii;
- Reproducerea tiparelor de dominaţie şi a relaţiilor de putere;
- Lipsa de solidaritate între femei;
- Lipsa de putere a femeilor;
- Minimalizarea unor probleme cu care se confruntă femeile (violenţa, dubla
zi de muncă, cantonarea în poziţii prost plătite, lipsa promovărilor în funcţii
de decizie).

- Schimbarea atitudinilor femeilor faţă de alte femei;
- Creşterea stimei de sine a fetelor şi femeilor pentru a nu accepta tacit do-
minaţia bărbaţilor şi a altor femei;
- Educaţia femeilor în spiritul încrederii şi sprijinului reciproc şi nu al rivalităţii
şi competiţiei pentru atenţia bărbaţilor;
- Înfiinţarea de grupuri de sprijin pentru femei;
98 99
- Acceptarea şi promovarea diversităţii femeilor.
V. Strategii de schimbare
Strategii de schimbare
V. S TRATEGII DE SCHIMBARE Astfel, se impune crearea unui cadru la nivelul întregii

societăţi care să faciliteze dezvoltarea de resurse şi ac-
Transformarea tiparelor de dominaţie şi ţiuni concrete pentru a transforma violenţa directă
dependenţă în relaţiile de gen împotriva femeilor şi contribui la punerea bazelor unor
structuri sociale non-violente şi a unei culturi sensibile la
1. Posibilitatea schimbării problematica de gen.
Există un Plan
Structurile de dominaţie nu sunt atemporale şi anistorice* ci sunt produsul Strategiile de schimbare propuse trebuie să vizeze atât Naţional de
reproducerii constante în timp la care contribuie: acţiunile directe violente cât şi violenţa culturală şi cea Acţiune pentru
persoane singulare dar şi instituţii încastrată în structurile sociale. Egalitatea de
-incluzând femei, bărbaţi -familie, biserică, Şanse, elaborat în
cu arme precum violenţa sistem educaţional, Cele trei categorii, directă, culturală şi structurală, pot fi
utilizate cu succes în încercarea de a gândi strategii de conformitate cu
fizică şi simbolică. stat. documentele
transformare a violenţei şi promovare a păcii sociale.
finale ale celei de
Violenţa împotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a acestei domi- În acest sens se poate vorbi despre:* a IV a Conferinţe
naţii, nu este o problemă imposibil de depăşit, ci o construcţie socio-cultu- Mondiale privind
rală care ţine de putere şi care poate fi schimbată. 1. Acte directe în sprijinul păcii şi transformării con-
flictelor precum dialogul, non-violenţa activă, refuzul de Condiţia Femeii—
a permite nedreptăţii, oprimării şi violenţei să aibă loc. Beijing 1995.
Schimbarea aceasta nu este însă una facilă. Faptul că violenţa împotriva
femeilor este atât de adânc înrădăcinată în majoritatea culturilor lumii face 2. Structuri care să răspundă nevoilor tuturor membrilor
ca efortul de a identifica structurile sociale şi cultura care o fac invizibilă, o unei comunităţi, oferind oportunităţi pentru indivizi şi
tolerează şi perpetuează să necesite multă creativitate şi acţiune pe termen grupuri de a-şi dezvolta potenţialul, fără să exploateze,
lung şi pe paliere diferite. oprime, refuze drepturile nici unui individ sau grup.
Acest plan are ca
Deşi problema violenţei directe împotriva femeilor este insuficient 3. Culturi care să promoveze pacea şi non-violenţa ca obiectiv principal
abordată, accentul pus preponderent pe prevenirea şi combaterea acestei valori, care respectă şi celebrează diferenţele şi pro- integrarea prin-
forme de violenţă fără a pune în discuţie cultura si structura socială care o movează/protejează drepturile politice, civile, sociale şi
legitimează se poate dovedi contra-productiv pe termen lung din cauza unei cipiului egalităţii
culturale are tuturor indivizilor, grupurilor şi comu-
abordări de suprafaţă care încearcă să rezolve o problemă prin tratarea doar între bărbaţi şi
nităţilor.
a efectelor şi nu a cauzelor reale care rămân neinvestigate şi necunoscute. femei în toate
Prin transformarea violenţei culturale şi structurale se elimină progresiv şi Strategiile de intervenţie şi prevenţie gândite pe cele trei sferele vieţii
violenţa directă. nivele -cultural, structural şi direct- se suprapun şi influ- sociale, culturale,
enţează reciproc în aceeaşi măsură în care formele vio- educaţionale.
Pentru oprirea violenţei nu este suficientă pedepsirea abuzurilor indivi- lenţei sunt inter-dependente. În practică este de cele mai
duale. Este nevoie de: multe ori dificil să vorbim despre oricare dintre forme
- punerea în discuţie a percepţiei culturale conform căreia femeile sunt infe- fără a vedea suprapunerile şi legăturile cu celelalte.
rioare bărbaţilor; Strategiile de schimbare trebuie să vizeze şi aceste legă-
- şi schimbarea structurilor sociale care au instituţionalizat această violenţă turi.
transformând-o într-o normă firească.
Pentru a identifica alternative şi soluţii la această pro-
Pe de o parte este important ca indivizii să îşi asume responsabilitatea pen- blemă sunt necesare crearea de spaţii de dialog, în care
tru propriile acte violente iar pe de altă parte ca societatea să pună în dis- diferiţi actori implicaţi la diferite nivele ale problemei să
cuţie şi să creeze mecanisme de transformare a violenţei la toate nivelele. poată discuta şi ajunge la înţelegeri comune. Astfel, alter-
* P. Bourdieu, 2004
*
K.F Brand Jacobsen, 2000
102 103
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Strategii de schimbare
nativele propuse pot beneficia de angajamentul tuturor celor implicaţi si uti- Ceea ce se impune în aceste condiţii este activarea voinţei
liza toate resursele care există deja. politice de a acţiona în direcţia eliminării inegalităţilor de
gen şi a violenţei împotriva femeilor.
Strategiile eficiente în direcţia eliminării violenţei nu pot fi impuse peste
structurile deja existente sau activităţile aflate în desfăşurare ci trebuie inter- La nivel politic Raportul Naţional privind Egalitatea de
relaţionate cu acestea pentru a răspunde la nevoile şi provocările concrete Şanse, 2002, propune o serie de măsuri care trebuie
folosind reţelele şi resursele care există. urgentate de puterea politică pentru a răspunde concret Raportul de ţară
provocării inegalităţii de gen existente în fapt: pe 2001 al Comi-
Abordăm în continuare terapiile posibile pe două direcţii principale –de pre-
venţie şi intervenţie—pentru a avea eficienţă atât pe termen scurt cât şi 1. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru promovarea siei Europene
mediu şi lung. egalităţii de şanse, instituţie abilitată să elaboreze strate- consideră progre-
gia naţională în domeniu, să coordoneze şi să controleze sul lent în trans-
Conştientizarea şi prevenţia sunt extrem de importante datorită perspectivei aplicarea politicilor şi programelor privind egalitatea, punerea acquis-
pe termen lung ce determină schimbările durabile în mentalitate şi în ansam- precum şi să evalueze progresele realizate; ului privitor la
blul valorilor şi normelor care ghidează comportamentul indivizilor. egalitatea de gen
Intervenţia imediată este însă esenţială pentru a răspunde situaţiilor de criză şi 2. Includerea în agenda guvernamentală a problematicii un motiv de îngri-
nevoilor imediate ale femeilor abuzate. egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi a programului jorare.
de măsuri concrete pentru aplicarea Planului Naţional de
Un alt aspect important vizează necesitatea actorilor care să se angajeze în Acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;
acţiuni concrete pentru a schimba tiparele sociale violente din perspectivă
de gen. Chiar şi cele mai bune analize culturale şi structurale au nevoie de 3. Asigurarea finanţării necesare, din bugetul de stat, pen-
persoane–resursă care le să pună în practică. tru susţinerea activităţilor şi punerea în practică a
măsurilor de realizare a egalităţii de şanse între femei şi
2. Strategii de acţiune bărbaţi. Eliminarea discri-
Subordonarea femeii -ceea ce face acceptabilă violenţa împotriva femeilor minărilor de gen
În acest sens, este preconizată implementarea unor pro- este un pas
care trebuie disciplinate uneori asemănător copiilor- nu poate fi înţeleasă grame de promovare a conceptului de împărţire egală şi
doar ca o problemă determinată de „atitudini şi valori patriarhale”. Ea are şi important care
echitabilă a responsabilităţilor familiale şi de educare,
coordonate materiale care sunt sedimentate în practicile şi structurile informare şi mobilizare a opiniei publice în ceea ce trebuie făcut
sociale. priveşte egalitatea dintre femei şi bărbaţi ca parteneri pentru construirea
Prin urmare, acest proces nu poate fi schimbat doar prin educaţie pentru sociali. unei societăţi
lărgirea perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind nevoie de echitabile aceasta
schimbări practice în viaţa de zi cu zi. Distanţa de la plan la implementare nu este însă uşor de presupunând
depăşit. implicarea efectivă
Cu toate că schimbările practice pot interveni cu dificultate în cazul în care
conştientizarea acestei probleme este una slabă şi chiar inexistentă, servici- a autorităţilor
ile pentru victimele violenţei reprezintă o prioritate şi nu trebuie neglijate în Deşi organizaţiile care lucrează pentru drepturile statului şi a
favoarea campaniilor educative. O femeie abuzată expusă unei campanii femeilor au semnalat sub diverse forme şi în nenumărate
rânduri inegalităţile care există în fapt între femeile şi fiecărui om politic
educative pe această temă nu găseşte nici un refugiu în afişele stradale. în parte.
bărbaţii din România, instituţiile publice au abordat pro-
În aceste condiţii este foarte importantă creşterea implicării statului român blematica egalităţii de gen doar în cadrul procesului de
în rezolvarea acestei probleme care afectează o proporţie atât de mare a negociere în vederea aderării la Uniunea Europeană,
cetăţenilor săi, continuitatea serviciilor oferite de diverse organizaţii negu- îndeplinirea standardelor în acest domeniu constituind
vernamentale fiind constant ameninţată de dispariţia fondurilor străine unul dintre criteriile de aderare.*
obţinute cu dificultate prin diferite programe de finanţare.
*Conform Raportului Naţional privind Egalitatea
104 de Şanse, 2002 105
Pentru a fi eficienţi în procesul de intervenţie este nevoie de: mativă necesită eforturi integrate atât la nivel individual
cât şi instituţional.
Mai multe centre de asistenţă pentru femeile abuzate;
Finanţarea de servicii pentru femeile abuzate de către statul român; Pentru ca egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi să
Înfiinţarea de centre de consiliere pentru bărbaţii violenţi; existe într-adevăr este nevoie de:
Pregătirea/Instruirea reprezentanţilor instituţiilor care intervin în asistarea
victimelor violenţei: poliţişti, judecători, avocaţi, medici legali, medici ge- Revalorizarea calităţilor feminine;
neralişti, psihologi, asistenţi sociali etc. Educarea bărbaţilor şi femeilor în spiritul egalităţii de
gen;
Pentru a reduce violenţa şi a proteja femeile trebuie Recunoaşterea aspiraţiei către egalitate ca fiind legitimă;
schimbate condiţiile sociale şi politice care contribuie la Participarea la viaţa socială şi la toate acţiunile care
menţinerea acestei probleme, şi structurile sociale care au decurg din drepturile formale de egalitate dintre femei şi
instituţionalizat violenţa. bărbaţi; Nu este suficient
Sprijinirea femeilor de a intra pe piaţa muncii pentru a să acţionăm la
Mentalităţile care inferiorizează sistematic femeia justificând reduce dependenţa economică; nivelul interven-
violenţa ca modalitate normală şi naturală de supunere şi Îmbunătăţirea statutului social al femeilor prin ţiei şi prevenţiei
control trebuie puse în discuţie. revizuirea raporturilor sociale care există între femei şi violenţei directe
bărbaţi.
fără să lucrăm şi
Prin problematizarea diferitelor valori şi norme care perpetuează violenţa, Posibile strategii de acţiune împotriva tuturor formelor la nivelul culturii
prin activităţi de conştientizare a lor, putem diminua şi chiar elimina mult violenţei: directă, structurală şi culturală. şi structurii soci-
din violenţa structurală şi directă. ale care reproduc
Prevenţia violenţei este un proces complex, iar pentru a constant această
Activitatea de prevenţie implică în principal mobilizarea instituţiilor şi per- avea rezultate pe termen mediu şi lung este nevoie ca să
soanelor care pot lucra la creşterea nivelului de conştientizare a gravităţii problemă.
se acţioneze la toate nivelurile: instituţional, social şi per-
violenţei împotriva femeilor în toate formele sale şi a implicaţiilor inega- sonal.
lităţii de gen.
a) Stat, agenţii guvernamentale
Este vorba de educaţie, în sens larg şi pe termen lung, pentru a pune în discuţie
şi modifica atitudinile şi valorile de origine patriarhală care ne modelează viaţa Investirea de resurse în eficientizarea legislaţiei care
socială. circumscrie violenţa împotriva femeilor în toate formele
sale;
Din nou, problema nu constă în lipsa unei teorii bune -mai ales în condiţiile Elaborarea normelor metodologice de implementare a
în care România a aliniat mare parte din legislaţie la cea europeană şi este legii existente care circumscrie violenţa domestică;
semnatara unor convenţii internaţionale privind drepturile femeilor– ci în Elaborarea de coduri de conduită în instituţii şi agenţii
lipsa voinţei şi a viziunii politice de a crea mecanismele necesare pentru a de stat sensibile la diferenţele şi inegalităţile de gen;
aplica această teorie în practică. Implicarea tuturor instituţiilor statului în abordarea
problemelor specifice cu care se confruntă femeile;
Înţelegerea construcţiei rolurilor de gen şi a relaţiei dintre violenţă şi dina- Educaţie, instruire de specialitate pentru reprezentanţii
mica puterii reprezintă „chei“ importante pentru a face predicţii şi a preveni acestor instituţii care oferă servicii variate victimelor vio-
violenţa. lenţei
Crearea de instrumente care să faciliteze cetăţenilor,
Transformarea tiparelor de dominaţie şi dependenţă în relaţiile de gen şi forţelor de poliţie, oamenilor politici înţelegerea schim-
dezvoltarea de modele de masculinitate non-opresivă şi de feminitate afir
106 107
bărilor legislative şi politice la nivel naţional şi internaţional referitoare la d) Familie

violenţă. Refuzul folosirii pedepsei corporale în educaţia copi-
Aplicarea legilor care sancţionează violenţa împotriva femeilor şi încăl- ilor; Să ne amintim
carea drepturilor acestora. Împărţirea echitabilă a treburilor domestice între mereu ca o
Conştientizarea violenţei ca o problemă importantă şi includerea sa în femeie şi bărbat, fată şi băiat şi valorizarea acestora; societate nu este
agenda politică şi socială. Transformarea conflictelor care apar prin mijloace judecată după
paşnice, fără recurs la violenţă în oricare dintre formele standardele atinse
b) Sistem educaţional sale;
Reformă a sistemului naţional de educaţie pentru a oferi o socializare sensi- de cei mai influ-
Promovarea de modele de relaţionare non-violente.
bilă la gen; enţi si privilegiaţi
Promovarea educaţiei pentru pace din perspectivă de gen şi transforma- e) Biserică membri ai săi, ci
rea conflictelor pe cale paşnică; Schimbare de discurs vis a vis de superioritatea băr- după calitatea
Educaţie partenerială pentru viaţa privată; baţilor asupra femeilor. Reinterpretări ale textelor reli- vieţii pe care o
Implicarea elevilor şi studenţilor în activităţi de conştientizare a proble- gioase din perspectivă critică de gen; au cei mai
maticii violenţei în societate şi în acţiuni concrete de transformare a aces- Orientarea mesajului de pace către realitatea cotidiană dezavantajaţi
teia; a violenţei în familie şi societate; membri.
Crearea de manuale şi publicaţii sensibile la dimensiunea de gen a vieţii Acceptarea şi sprijinirea dreptului femeilor de a alege
sociale şi violenţa genizată; orice rol şi nu reducerea lor doar la rolul de mamă şi soţie; H.E. Javier Perez de
Pregătirea profesorilor pentru a aborda problematica violenţei din Sprijinirea înfiinţării de adăposturi pentru victimele Cuellar, fost
perspectivă de gen; violenţei prin resursele şi locaţiile pe care le are la dispo- Secretar General al
Introducerea de cursuri pe teme precum: relaţiile parteneriale în viaţa ziţie. Natiunilor Unite
privată, transformarea conflictelor prin mijloace paşnice, înţelegerea relaţiei
dintre violenţă şi dinamica puterii; f) Sectorul civil
Promovarea de concepţii alternative, non-opresive de masculinitate şi Coaliţii ale organizaţiilor neguvernamentale care să
feminitate; lucreze integrat pe această problemă, pe cele trei nivele
Reconceptualizarea relaţiilor de gen din perspectiva egalităţii dintre femei ale violenţei: culturală, structurală şi directă;
şi bărbaţi; Dezvoltarea de programe de instruire şi conştientizare
Promovarea unui limbaj nediscriminatoriu, sensibil la gen. asupra acestei probleme adresate funcţionarilor publici,
politicienilor, activiştilor sociali, elevilor, studenţilor etc; Nu te îndoi nicio-
c) Mass-media Implicarea bărbaţilor în promovarea egalităţii de gen şi dată de faptul că
Campanii puternice şi susţinute de sancţionare a violenţei împotriva susţinerea relaţiilor parteneriale între femei şi bărbaţi;
femeilor în toate formele sale; un grup mic de
Promovarea solidarităţii între femei indiferent de cate- oameni care sunt
Sensibilizarea şi educarea opiniei publice în sensul eliminării clişeelor goria socială din care fac parte şi de statutul lor social.
sexiste şi schimbării atitudinilor şi comportamentelor discriminatorii de hotărâţi pot
gen; g) Sectorul economic schimba lumea;
Monitorizarea abuzurilor şi violenţelor de orice fel la care sunt supuse Promovarea unor relaţii şi condiţii de lucru nediscrimi- acesta este singu-
femeile şi redarea lor în limbaj nediscriminatoriu; natorii faţă de femei; rul lucru care a
Programe de instruire pentru jurnalişti pentru dezvoltarea unei sensibilităţi Crearea de oportunităţi de avansare egale pentru femei reuşit mereu.
vis a vis de stereotipurile de gen; şi bărbaţi; Margaret Mead
Oferirea de modele de rol care să promoveze mai puţină agresivitate pen- Sprijinirea tinerelor mame prin oferirea de programe de
tru bărbaţi şi mai puţină toleranţă la violenţă din partea femeilor; lucru flexibile;
Prezentarea de imagini ale femeilor reale şi angajate în viaţa socială în locul
imaginilor simplificatoare ale idealului de feminitate occidental;
Ruperea tăcerii şi denunţarea actelor de violenţă la care sunt supuse
femeile.
108 109
3. Către o viaţă socială fără violenţă: Fundamente pentru o Violenţa împotriva femeilor şi violenţa din timpul
cultură a păcii războiului sunt strâns legate, întărind ideea conform
căreia cultura violentă la nivel micro legitimează
Pentru a combate războiul ca expresie ultimă a culturii violenţei trebuie să folosirea violenţei la nivel macro. Astfel, a spune că pro-
abordăm probleme precum violenţa împotriva femeilor în familie, actele şi blema violenţei împotriva femeilor este una publică,
reflexele agresive şi intolerante din viaţa cotidiană, banalizarea violenţei în aparţinând întregii comunităţi şi nu doar cadrului privat al Violenţa în
mass-media, glorificarea războiului în predarea istoriei, traficul de arme şi familiei are implicaţii mult mai mari, în fapt globale.
droguri, recursul la terorism şi negarea drepturilor umane şi libertăţilor familie este un
democratice fundamentale. impediment major
Acceptarea violenţei la nivel micro are implicaţii la pentru dezvol-
Declaraţie UNESCO prezentată la Conferinţa de la Beijing, 1995 nivelul acceptării şi promovării violenţei în diverse
forme la nivel macro: tarea economică
şi oferă un model
Naţiunile Unite precizează că pacea nu poate exista fără participarea deplină Spre exemplu, pedeapsa corporală
a tuturor femeilor şi bărbaţilor la luarea deciziilor şi fără respectarea drep- violent de
instruieşte tinerii în folosirea violenţei în mai multe relaţionare, inclu-
turilor omului. Datorită cercetărilor pentru pace feministe conceptul de pace moduri:
a fost extins gradual dincolo de definiţia sa negativă ca absenţă a războiului. siv în relaţiile
1. stabilind o asociere între dragoste şi violenţă;
Documentul final al Conferinţei Naţiunilor Unite de la Nairobi (1985) arată 2. încurajând dezvoltarea perspectivei conform internaţionale.
explicit relaţia dintre violenţa la nivelul micro şi cea la nivel macro căreia „cel puternic are dreptate” iar oamenii Eisler, 1995
menţionând clar că nu există pace atâta timp cât în fiecare zi numeroase puternici îi pot subordona pe cei mai puţini
femei sunt bătute, mutilate, omorâte, violate, abuzate sexual. Aceste puternici prin forţă;
manifestări ale violenţei împotriva femeilor sunt obstacole majore în 3. justificând folosirea violenţei în cazul
promovarea păcii. sentimentelor de mânie şi frustrare.* Comportamentul
Pace nu înseamnă doar lipsa războiului ci armonie şi coexistenţă paşnică non-violent poate
atât la nivelul indivizilor (între femei şi bărbaţi) cât şi al comunităţilor, O cultură a păcii necesită din perspectivă de gen fi învăţat la fel ca
respectarea tuturor drepturilor, acces egal la resurse. regândirea rolurilor bărbaţilor şi masculinităţii în ge- cel violent.
Atâta timp cât există grupuri sociale (bărbaţii) care domină alte grupuri neral. Socializarea de gen în ceea ce priveşte băieţii şi
(femeile) ale căror drepturi sunt în mod constant încălcate nu putem vorbi bărbaţii se face în numeroase contexte culturale care va-
despre pace. lorizează duritatea, agresivitatea, violenţa ca modalitate
acceptabilă de a rezolva probleme şi conflicte, de a obţine
Pacea pentru femei nu poate fi separată de relaţiile care există între femei şi respectul grupului de prieteni, acţionând astfel în detri-
bărbaţi (ca grupuri sociale) în toate domeniile vieţii publice şi ale vieţii de Construirea unei
mentul unei culturi a păcii. culturi a păcii
familie. Prin urmare, redefinirea păcii include şi absenţa violenţei asupra
femeilor la nivel micro. Introducerea educaţiei pentru pace, în sensul de educaţie bazată pe relaţii
pentru o lume mai bună în care drepturile femeilor sunt armonioase între
Nu se poate vorbi despre pace din perspectivă de gen în respectate în viaţa fiecărei persoane, reprezintă un pas femei şi bărbaţi
România atâta timp cât, spre exemplu: esenţial în această direcţie. nu poate fi decât
- 30% din femeile românce sunt sistematic abuzate în cadrul familiei; Educaţia pentru pace devine astfel un concept „umbrelă“ benefică pentru
- prototipul ideal de feminitate promovat la nivelul întregii societăţii este care integrează educaţia pe teme precum multiculturali- societate în
unul care ignoră diversitatea femeilor reale, punând presiuni asupra tate, drepturile omului, ecologie, gen, dezvoltare. ansamblu.
fetelor şi femeilor de a-şi abuza propriile corpuri; Tranziţia de la cultura violenţei la o cultură a păcii la
nivel micro şi macro necesită numeroase eforturi de la
-femeile sunt discriminate sistematic pe piaţa muncii; individual la global, participarea femeilor şi bărbaţilor
deopotrivă reprezentând o cheie importantă.
-în societate persistă inferiorizarea femeilor.
110 * C.G. Ellison şi JP Bartkowski, 1997 111

Strategii de schimbare: Exerciţii de conştientizare
Din
păcate, oamenii au
interpretat greşit unele
Rolul bisericii în combaterea violenţei asupra femeii
pasaje din Biblie. Bărbaţii
şi femeile sunt egali în Întrebări pentru discuţii
faţa lui Dumnezeu.
1. Ce vedeţi în această imagine?

uie să Biserica ar
il e nu treb ţului! 2. Credeţi că acest tip de discuţii pot avea loc în societatea românească?
Feme iolenţa so putea face multe
v împotriva
rabde 3. Care poate fi rolul jucat de biserică în ceea ce priveşte violenţa asupra
violenţei
femeilor?
- Recunoaşterea şi discutarea problematicii violenţei asupra femeii cu cei impli-

caţi (victimă, agresori, martori) şi îndrumarea către specialişti care pot să-i ajute;
- Denunţarea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi recunoaşterea lor
ca încălcări ale drepturilor omului;
- Punerea în discuţie a obiceiurilor religioase care inferiorizează femeile,
recunoscând ca legitimă aspiraţia către egalitate de gen;
- Încurajarea femeilor să îşi asume roluri active dincolo de viaţa de familie.
4. Daţi exemple de femei din viaţa religioasă care sunt respectate.
5. Cum se poate implica biserica mai mult în viaţa comunităţii pentru a con-
tribui la transformarea violenţei existente în societate la diferite nivele?
6. Ce poate face biserica?
- Investigarea cauzelor reale ale violenţei asupra femeilor;

- Crearea de structuri care să ofere asistenţă femeilor şi copiilor care au suferit
de pe urma violenţei;
- Promovarea păcii în familie, dreptatea, iubirea şi acordarea de atenţie fiecărui
membru al acesteia;
- Facilitarea de întâlniri în interiorul parohiei care să dezbată problema violenţei
împotriva femeilor creând astfel spaţii de dialog pentru identificarea de soluţii.
112 113
Deconstruirea unor mituri şi prejudecăţi.

Super-femeia din zilele noastre
Super-femeia este un nou ideal promovat: femeia trebuie să se ocupe singură atât de
familie cât şi de carieră fără ca partenerul să preia din responsabilităţile domestice.
1. Arată imaginea egalitatea dintre cele două persoane?

2. Cum se distribuie rolurile în familia voastră?
3. Femeile au responsabilităţi atât în spaţiul public cât şi în cel privat: gătesc, au
grijă de copii, de soţ, au un serviciu, o carieră, fac cumpărături, curăţenie, organizează
evenimente de familie etc. Exprimă toate aceastea faptul că femeile au responsabi-
lităţi relativ egale cu bărbaţii?
4. Care sunt prejudecăţile care alimentează practicile de supraîncărcare a femeii?

- Femeia trebuie să pună pe primul plan soţul şi familia;
- Femeia care are carieră şi ştie să răzbată într-o lume a bărbaţilor trebuie să fie suavă,
blândă şi sensibilă cu propriul soţ;
- Femeia trebuie să fie o bună gospodină care să gătească pentru toţi membrii familiei,
indiferent dacă munceşte mai mult decât soţul, pentru că este datoria ei;
- Femeia trebuie să aibă grijă de copii, să fie o mamă iubitoare şi să se ocupe de edu-
caţia lor;
- Femeia trebuie să fie oricând disponibilă de a satisface plăcerile sexuale ale soţului,
- Femeia trebuie să fie o doamnă în societate, prin comportament şi înfăţişare;
- O femeie trebuie să arate întodeauna bine şi îngrijită indiferent dacă e obosită, bolnavă,
ocupată în timp ce „un bărbat trebuie să fie puţin mai frumos decât dracul“.
4. Care sunt consecinţele pentru femei?
- Stres mai mare din cauza tuturor rolurilor care li se impun;
- Consolidarea mentalităţii că orice femeie poate fi „de 3 ori femeie“;
- Urmarea unor modele false, nerealiste şi foarte dificil de atins;
- Scăderea stării de sănătate (fizică şi mentală).
5. Ce putem face pentru ca într-adevăr femeia să devină egală cu bărbatul?
- Programe de educaţie partenerială pentru tineri;
- Împărţirea echitabilă a responsabilităţilor în familie;
- Socializare ne-discriminatorie a fetelor şi băieţilor;
- Conştientizarea că standardele diferite pentru femei şi bărbaţi nu sunt naturale ci
construite social.
6. Care credeţi că vor fi reacţiile dacă se pun în discuţie deconstruirea unor

mituri ca acesta?
114 115
Comunicare, educare şi conştientizare a femeilor
2. E aceasta o problemă reală? Daţi exemple şi de alte situaţii în care

comunicarea şi solidaritatea între femei ar putea facilita depăşirea unor
probleme.
3. Credeţi că femeile vorbesc deschis despre violenţele de diferite tipuri la

care sunt supuse?
- Femeile nu denunţă în general actele de violenţă autorităţilor pentru a nu fi blamate,

din dragoste faţă de copii, dar şi pentru că nu găsesc sprijin în instituţiile statului şi le
lipsesc alternativele şi posibilităţile de supravieţuire în afara mediului abuziv;
- Religia şi tradiţiile promovează ideea sacrificiului femeilor pentru familie şi a
supunerii acestora faţă de bărbaţi ceea ce face dificilă denunţarea violenţei;
- Legea împotriva violenţei în familie din 2003 nu are încă la începutul anului 2005
norme metodologice de implementare iar multe dintre femei nu ştiu că există.
4. Care sunt modalităţile adecvate de angajare în educarea şi conştienti-

zarea femeilor cu privire la subiecte ca demnitatea femeilor şi drepturile lor?
5. Cum percepeţi denunţarea actelor de violenţă şi discriminare în faţa
autorităţilor?
6. Cum putem să conştientizăm că violenţa asupra femeilor, discriminarea

şi inferiorizarea acestora nu sunt fenomene fireşti şi normale? Ce putem
face?
- Denunţarea oricăror forme de discriminare şi inegalitate. Violenţa este perpe-
tuată de tăcere;
- Îmbunătăţirea procedurilor şi practicilor care încurajează femeile şi fetele să vor-
bească despre experienţele legate de violenţă;
- Promovarea unei educaţii parteneriale pentru fete şi băieţi, femei şi bărbaţi în
sfera publică şi privată;
- Promovarea drepturilor femeii ca drepturi ale omului.
116 117
Drepturile femeii sunt drepturi ale omului
2. Vă cunoaşteţi drepturile?
3. Enumeraţi câteva drepturi ale omului pe care le consideraţi importante?
- Fiecare persoană are dreptul la educaţie, libertate, muncă, proprietate,

respect, egalitate, vot, diferenţă;
- Femeile au dreptul de a trăi în demnitate şi egalitate;
Care 4. Daţi câteva exemple de drepturi care sunt încălcate în mod frecvent în
sunt drepturile cazul femeilor?
noastre? - Violenţa asupra femeilor este o încălcare a drepturilor omului;
5. Există femei din anturajul vostru cărora le sunt încălcate drepturile?
6. Care sunt efectele încălcării drepturilor omului în cazul femeilor?
7. Ce putem face pentru a încuraja respectarea drepturilor femeilor?
- Dezvoltarea unei perspective de gen în domeniul juridic;

- Formarea de specialişti care să informeze şi să ofere consultanţă adecvată
în cazurile de nerespectare a drepturilor femeii ca drepturi ale omului;
- Comunicarea şi educarea reprezentanţilor instituţiilor statului în ceea ce
priveşte drepturile femeilor care sunt sistematic încălcate chiar şi în
societăţile democratice.
118 119
Anexe
Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă Anexe
Anexa 1 Au convenit asupra celor ce urmează:
Partea întâi:
Legislaţie la nivel internaţional: Art. 1. În termenii prezentei Convenţii expresia discriminare faţă de femei vizează orice
Extrase din Convenţia Împotriva Eliminării Tuturor Formelor De Discriminare diferenţiere,excludere sau restricţie bazată pe sex, care are ca scop sau efect să com-
Faţă de Femei (CEDAW) promită ori să anihileze recunoaşterea, beneficiul şi exercitarea de către femei, indife-
rent de starea lor matrimonială pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, a drepturilor
Statele părţi la prezenta Convenţie, omului şi libertăţilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural, civil
Luând notă că în Carta Naţiunilor Unite se reafirmă încrederea în drepturile funda- sau în orice alt domeniu.
mentale ale omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane, în egalitatea drep- Art.2. Statele condamnă discriminarea faţă de femei sub toate formele sale, convin să
turilor femeii, ducă prin toate mijloacele adecvate şi fără întârziere o politică vizând să elimine dis-
criminarea faţă de femei şi în acest scop se angajează :
Luând notă că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului afirmă principiul nediscri- a) să înscrie în constituţia lor naţională sau în alte dispoziţii legislative corespunzătoare
minării şi proclamă că toate toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi drep- principiul egalităţii bărbaţilor şi femeilor, în măsura în care acest lucru nu a fost deja
turi şi că fiecare om poate să se prevaleze de toate drepturile şi libertăţile enunţate efectuat, şi să asigure pe cale legislativă sau pe alte căi adecvate aplicarea efectivă a
în acest document, fără nici o deosebire, îndeosebi de sex, acestui principiu
Luând notă că statele părţi la actele internaţionale ale drepturilor omului au obligaţia b) să adopte măsuri legislative şi alte măsuri corespunzătoare, inclusiv sancţiuni în caz
să asigure egalitatea drepturilor bărbatului şi femeii în exercitarea tuturor drepturilor de nevoie, care să interzică orice discriminare faţă de femei
economice, sociale, culturale, civile şi politice, c) să se instituie o protecţie pe cale juridică a drepturillor femeilor pe bază de egalitate
Preocupate în acelaşi timp de constatarea că, în pofida acestor diverse instrumente, cu bărbaţii şi să garanteze prin intermediul tribunalelor naţionale competente şi ale altor
femeile continuă să facă obiectul unor importante discriminări, instituţii publice protecţia efectivă a femeilor împotriva oricărui act discriminatoriu ( …)
g) să abroge toate dispoziţiile penale care constituie o discriminare faţă de femei
Reamintind că discriminarea faţă de femei încalcă principiile egalităţii în drepturi şi
Art. 3. Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă
respectului demnităţii umane, că ea împiedică participarea femeilor, în aceleaşi
de femei în viaţa politică şi publică a statului pentru a le asigura condiţii egale cu băr-
condiţii ca bărbaţii, la viaţa publică, socială, economică şi culturală din ţara lor,
baţii.
creează obstacole creşterii şi bunăstării societăţii şi a familiei şi împiedică femeile
(…)
să-şi servească ţara şi omenirea în deplinătatea posibilităţilor lor,
Art.5. Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru:
Preocupate de faptul că, în situaţiile de sărăcie, femeile au un acces minim la ali- a) A modifica schemele şi metodele de comportament social şi cultural al bărbatului şi
mentaţie, servicii medicale, educaţie, pregătire profesională, precum şi la angajarea femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudecăţilor şi practicilor cutumiare sau de
în muncă şi la satisfacea altor necesităţi, altă natură care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unui sex, sau
pe baza imaginii şablon privind rolul bărbatului şi al femeii
Convinse că dezvoltarea completă a unei ţări, bunăstarea lumii şi cauza păcii cer
b) A se asigura că educaţia în familie contribuie la o înţelegere clară a faptului că mater-
participarea deplină a femeilor, în condiţii de egalitate cu bărbaţii, în toate domeniile
nitatea este o funcţie socială şi recunoaşterea responsabilităţii comune a bărbatului şi
Având în vedere însemnătatea contribuţiei femeilor la bunăstarea familiei, în pro- femeii în creşterea şi educarea copiilor şi în asigurarea dezvoltării lor, ţinând seama că
gresul societăţii, care până în prezent nu a fost pe deplin recunoscută, ca şi interesul copilului este condiţia primordială în toate cazurile
importanţa socială a maternităţii, precum şi rolul părinţilor în familie şi în educarea Art. 6 . Statele vor lua toate măsurile adecvate, inclusiv pe plan legislativ pentru repri-
copiilor, şi conştiente de faptul că rolul femeii în procreare nu trebuie să fie o cauză marea sub toate formele existente a traficului de femei şi a exploatării femeii.
de discriminare şi că educarea copiilor necesită o împărţire a responsabilităţilor între (…)
bărbaţi, femei şi societate în ansamblul său,
Conştiente că rolul tradiţional al bărbatului în familie şi în societate trebuie să Partea a doua:
evolueze în aceaşi măsură cu cel al femeii dacă se doreşte să se ajungă la o ega- Art.10. Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discri-
litate reală a bărbatului cu femeia, minării faţă de femei, în scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale bărbatului în
ceea ce priveşte educaţia şi, în special pentru a asigura baza egalităţii bărbatului cu
Hotărâte să pună în aplicare principiile enunţate în Declaraţia asupra eliminării dis- femeia
criminării faţă de femei şi pentru aceasta să adopte măsurile necesare pentru eli- Art.11. Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discri-
minarea acestei discriminări sub toate formele şi manifestările ei, minării faţă de femeie în domeniul angajării în muncă, pentru a se asigura, pe baza
egalităţii dintre bărbat şi femeie, aceleaşi drepturi în special:
122 123
a) dreptul la muncă, ca drept inalienabil pentru toate fiinţele umane Anexa 2. Documente legislative în România
b) dreptul la aceleaşi posibilităţi de angajare în muncă inclusiv în privinţa aplicării
aceloraşi criterii de selecţie în materie de angajare Legea nr. 202/ 19. 04. 2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
c) dreptul la egalitate de remuneraţie, inclusiv în ceea ce priveşte alte avantaje, la
egalitate de tratament pentru o muncă de valoare egală şi, de asemenea, la egali- CAPITOLUL I
tate de tratament în privinţa calităţii muncii (…) Dispoziţii generale
Pentru a preveni discriminarea faţă de femei bazată pe căsătorie sau maternitate şi
a le garanta în mod efectiv dreptul la muncă statele părţi se angajează să ia măsuri Art. 1. Alin. (1) Prezenta lege reglementează măsurile pentru promovarea egalităţii de
corespunzătoare, având drept obiect: şanse între femei şi bărbaţi, în vederea eliminării discriminării directe şi indirecte după
a) interzicerea sau pedeapsa sancţiunilor, a concedierii pentru cauză de graviditate criteriul de sex, în toate sferele vieţii publice din România.
sau concediu de maternitate şi a discriminării în ceea ce priveşte concedierile bazate Alin. (2) În sensul prezentei legi, prin egalitate de şanse între femei şi bărbaţi se
pe statutul matrimonial (…) înţelege luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor şi aspiraţiilor diferite ale per-
Art. 12. Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării soanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora.
faţă de femei în domeniul sănătăţii, pentru a le asigura, pe baza egalităţii între femei Art. 2. Măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi pentru
şi bărbaţi mijloace de a avea acces la serviciile medicale, inclusiv la cele referitoare eliminarea discriminării directe şi indirecte după criteriul de sex se aplică în domeniul
la planificarea familială (…) muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi informării, participării la decizie, precum şi în alte
domenii, reglementate prin legi specifice.
Partea a cincea:
Art. 3. Prevederile prezentei legi nu au aplicabilitate în cadrul cultelor religioase şi nu
Art. 15. Alin. (1) Statele părţi recunosc egalitatea femeii cu bărbatul în faţa legii.
aduc atingere vieţii private a cetăţenilor.
Alin. (2) Statele părţi recunosc femeia, în materie civilă, ca având o capacitate
juridică identică cu cea a bărbatului şi aceleaşi capacităţi pentru a o exercita; Art. 4. Termenii şi expresiile de mai jos, în sensul prezentei legi, au următoarele
Art. 16. Alin. (1) Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru a elimina definiţii:
discriminarea faţă de femei în toate problemele decurgând din căsătorie şi în rapor- a) prin discriminare directă se înţelege diferenţa de tratament a unei persoane în
turile de familie, şi în special, vor asigura, pe baza egalităţii bărbatului cu femeia: defavoarea acesteia, datorită apartenenţei sale la un anumit sex sau datorită gravi-
a) Acelaşi drept de a încheia o căsătorie; dităţii, naşterii, maternităţii ori acordării concediului paternal;
b) Acelaşi drept de a-şi alege în mod liber soţul şi a nu încheia o căsătorie decât prin b) prin discriminare indirectă se înţelege aplicarea de prevederi, criterii sau practici, în
consimţământul său liber şi deplin; aparenţă neutre, care, prin efectele pe care le generează, afectează persoanele de un
c) Aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi atât în timpul căsătorie, cât şi la anumit sex, exceptând situaţia în care aplicarea acestor prevederi, criterii sau practici
desfacerea ei; poate fi justificată prin factori obiectivi, fără legătură cu sexul;
d) Aceleaşi drepturi şi responsabilităţi în calitate de părinţi, indiferent de situaţia ma- c) prin hăţuire sexuală se înţelege orice formă de comportament în legătură cu sexul,
trimonială, pentru problemele referitoare la copiii lor, în toate cazurile interesele despre care cel care se face vinovat ştie că afectează demnitatea persoanelor, dacă
copiilor vor fi considerate primordiale; acest comportament este refuzat şi reprezintă motivaţia pentru o decizie care
e) Aceleaşi drepturi de a decide în mod liber şi în deplină cunoştinţă de cauză asupra afectează acele persoane;
numărului şi planificării naşterilor şi de a avea acces la informaţii, la educaţie şi la d) prin măsuri stimulative sau de discriminare pozitivă se înţelege acele măsuri spe-
mijloacele necesare pentru exercitarea acestor drepturi (…) ciale care sunt adoptate temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalităţii de
f) Aceleaşi drepturi personale soţului şi soţiei, inclusiv în ceea ce priveşte alegerea şanse între femei şi bărbaţi şi care nu sunt considerate acţiuni de discriminare;
numelui de familie, a unei profesii şi a unei ocupaţii; e) prin muncă de valoare egală se înţelege activitatea remunerată care, în urma com-
parării, pe baza aceloraşi indicatori şi a aceloraşi unităţi de măsură, cu o altă activi-
Alin.(2) Logodnele şi căsătoriile copiilor nu vor avea efecte juridice şi vor fi luate toate tate, reflectă folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi
măsurile necesare, inclusiv pe plan legislativ, de a se fixa o vârstă minimă de căsă- depunerea unei cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic.
torie şi a face obligatorie înregistrarea căsătoriilor într-un registru oficial.(….) Art. 5. Alin. (1) Este interzisă discriminarea directă sau indirectă după criteriul de sex.
Alin. (2) Nu sunt considerate discriminări:
a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii şi alăp-
tării;
b) măsurile stimulative, temporare, pentru protecţia anumitor categorii de femei sau
bărbaţi;
124 125
c) cerinţele de calificare pentru activităţi în care particularităţile de sex constituie un Alin. (2) Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exerci-
factor determinant datorită specificului condiţiilor si modului de desfăşurare a acti- ta drepturile şi libertăţile fundamentale.
vităţilor respective.
(…) Art. 3. În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege:
CAPITOLUL VII a) soţul;
Sancţiuni b) rudă apropiată, astfel cum este definită la art. 149 din Codul penal.
Art. 4. De efectele prezentei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii
Art. 39. Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, mate-
asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil, dovedite pe baza anchetei
rială, civilă, contravenţională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate.
sociale.
Art. 40. Alin. (1) Constituie contravenţii, daca faptele nu sunt săvârşite în astfel de Art. 5. Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice,
condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu prin structurile lor teritoriale, vor desemna personalul specializat să instrumenteze cu
amendă contravenţională de la 1.500.000 lei la 15.000.000 lei încălcarea dispoziţi- celeritate cazurile de violenţă în familie.
ilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) şi (2), art. 10, art. 12 şi ale art. 14-20. Art. 6. Alin. (1) Autorităţile prevăzute la art. 5 vor asigura pregătirea şi perfecţionarea
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege şi aplicarea amenzilor continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz şi pentru
contravenţionale se fac de către: instrumentarea cazurilor de violenţă în familie.
a) inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă în a căror Alin. (2) Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere a infractorilor va pregăti per-
rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului şi, respectiv, de sonal specializat -asistenţi sociali şi psihologi-, capabil să desfăşoare programe de te-
către personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în cazul rapie şi consiliere a agresorilor. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta
contravenţiilor constând în încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) si (2), instanţelor, în condiţiile legii.
art. 10 si ale art. 12; Art. 7. Alin. (1) Comunităţile locale, prin reprezentanţi legali, precum şi autorităţile
b) inspectorii din inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în cazul administraţiei publice locale asigură condiţii pentru consolidarea familiei, pentru pre-
contravenţiilor constând în încălcarea dispoziţiilor art. 14 si 15; venirea conflictelor şi a violenţelor în familie.
c) inspectorii din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Alin. (2) În cazul declanşării unor violenţe, comunităţile locale, prin reprezentanţi legali,
conform legislaţiei sanitare în vigoare, în cazul contravenţiilor constând în încălcarea precum şi autorităţile administraţiei publice vor acorda sprijinul logistic, informaţional şi
dispoziţiilor art. 16 si 17; material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei.
d) personalul împuternicit din cadrul inspectoratelor teritoriale pentru cultură şi culte, Alin. (3) Primarii şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile neguvernamentale,
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau/şi din cadrul autorităţilor precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile,
administraţiei publice locale, în cazul contravenţiilor constând în încălcarea dispo- acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin.(1)
ziţiilor art. 18-20. si (2).
Alin. (4) Organizaţiile neguvernamentale, precum şi oricare alte persoane juridice
Legea nr. 217/ 25 . 05. 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în fami- implicate în acţiuni caritabile, care fac dovada că desfăşoară programe de asistenţă
lie pentru victimele violenţei in familie, vor putea beneficia de subvenţii de la bugetul de
stat sau, după caz, de la bugetele locale, în condiţiile legii.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. Alin. (1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii
familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a mem-
brilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional.
Alin. (2) Statul acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, potri-
vit dispoziţiilor art. 175, 176, 179-183, 189-191, 193, 194, 197, 198, 202, 205, 206,
211, 305-307, 309, 314-316, 318 şi altele asemenea din Codul penal, ale Legii nr.
705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială şi alte prevederi legale în
aceeaşi materie, precum şi prevederilor prezentei legi.
Art. 2. Alin. (1) În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune
fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui
membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un
prejudiciu material.
126 127
Anexe
Anexa 3. Organizaţii şi instituţii care se ocupă de fenomenul

violenţei asupra femeilor în România
I. Structuri ale statului care promovează egalitatea de gen şi eliminarea

violenţei din familie:
Direcţia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi

înfiinţată prin H.G. 816 / 31.10.1995 (Monitorul Oficial numărul 247). În prezent
funcţionează conform H.G.1094 /1999.
Urmăreşte asigurarea accesului nediscriminatoriu al femeii pe piaţa muncii, pre-
cum şi îmbunătăţirea condiţiilor în care aceasta îşi desfăşoară activitatea; pro-
pune măsuri pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu şi urmăreşte aplicarea
acestora; efectuează analize şi studii referitoare la condiţia femeii în societate,
propune soluţii pentru eliminarea aspectelor negative constatate.
Adresa: Str. Dem I. Dobrescu nr. 2A, Bucuresti;
Tel/fax: 40-1 313 40 04. E-mail: desegal@mmss.ro
Comisia consultativă interministerială în domeniul egalităţii de şanse între femei

şi bărbaţi - CODES şi Subcomisia pentru Oportunităţi Egale.
Asigurarea unui permanent schimb de informatii privind experienţe şi măsuri în
domeniu şi elaborarea de recomandări autorităţilor administraţiei publice şi cen-
trelor de specialitate privind formularea şi implementarea de politici sectoriale
pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei - înfiinţată în 2003 în cadrul

Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Are în subordine Centrul Pilot pentru Asistenţa Victimelor Violenţei în Familie
Adresa: Str. Dem. I. Dobrescu, Nr.2, sector I, Bucureşti, tel/ fax: 3158812,
021/3148322
Centrul de Informare şi Consultanţă pentru Familie

Înfiinţat în baza H.G. 938/1998, în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei
Sociale.
Servicii: consultaţii psiho-medicale gratuite şi orientare către instituţii specializate
pentru rezolvarea problemelor; îndrumare privind drepturile de protecţie socială a
familiei, prevăzute de dispoziţiile legale, consiliere pentru accesul la aceste drep-
turi; consiliere şi asistenţă psiho-pedagogică pentru depăşirea unor situaţii de
criză în viaţa de familie; consiliere privind egalitatea de şanse în gestionarea vieţii
de familie şi identificarea unor măsuri pentru concilierea vieţii de familie cu acti-
vitatea profesională; identificarea nevoilor de asistenţă specializată pentru familie
şi îndrumare cu privire la modalităţile de realizare a acesteia.
Adresa: Str. Walter Mărăcineanu nr. 1-3, et. 4 cam 333, Bucureşti 1
Tel/fax: 40-1 313 25 05; 315 02 00 / int. 739
129
Anexe
II. Organizaţii neguvernamentale care oferă servicii femeilor

afectate de violenţă (exemple)
Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei -Artemis

Str. Baba Novac, Nr. 23, Cluj -Napoca
Contact: tel./ fax 0264-598155, artemis@rdslink.ro
Servicii : consiliere psihologică, juridică, acompaniere în instanţă, adăpost pentru
4 familii (pentru 3 luni) grupuri de sprijin, servicii pentru copii, formare pentru spe-
cialişti, supervizare, activităţi educative în scop de prevenţie.
Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România ( APFR)
Harta judeţelor în care există servicii pentru femeile afectate de violenţă; 2004
Str. Letea, Nr. 46, Timişoara
Contact: tel./fax 0256-293183, apfr@dnttm.ro
Servicii: asistenţă socială, consiliere psihologică, terapie individuală şi de grup,
consiliere juridică, cursuri de formare pentru femei aflate în dificultate, activităţi de
lobby şi advocacy pentru afirmarea şi protejarea drepturilor femeii.
Centru de Mediere şi Securitate Comunitară (CMSC)

Str. Moara de Foc, Nr. 35, Iaşi
Contact: tel.0232-252920, fax: 0232-252926, demunteanu@cmsc.ro
Servicii: consiliere juridică şi asistare în instanţă, asistarea copiilor/ femeilor
abuzate, cursuri pentru procurori, mediere, negociere conflicte, adăpost,
consiliere psihologică.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ)
Str. Arcului, Nr. 19, Bucureşti
Contact: tel. 021-2120520, fax: 021-2120519, dlicsandru@crj.ro
Servicii: asistenţă juridică, elaborare de studii şi analize juridice şi training.
Fundaţia Şanse Egale pentru Femei (ŞEF)

Str.Împăcării Nr.17, Iaşi
tel. 0232 -211713; fax 0232 -221946, www.sef.ro, sef@sef.ro
Servicii: help-line, informare, reintegrare socială, consiliere psihologică şi juridică,
dezvoltare personală şi instituţională şi tehnici de comunicare.
Fundaţia SENSIBLU
B-dul Mărăşeşti, Nr. 2, Bucureşti
Contact: tel.021-3444636, fax: 021- 3017475, Cristina.horia@adholding.ro
Servicii: asistenţă juridică, asistenţă socială, consiliere psihologică, reprezentare
în instanţă, adăpost (1- 6 locuri)
130 131
Anexa 4. Dicţionar de termeni

Feminismul este mişcarea care pledează pentru egalitate socială, politică şi
economică a femeilor cu bărbaţii. Acesta susţine oportunităţile egale, pro-
Acţiunile afirmative din perspectivă de gen reprezintă politici instituţionale
movarea, emanciparea şi dezvoltarea femeilor. Feminismul reclamă
care au rolul de a facilita intrarea altor grupuri sociale excluse până atunci,
dezechilibrul de putere care există între femei şi bărbaţi şi se opune subor-
în cazul nostru femeile, în domenii dominate în mod tradiţional de bărbaţi.
donării femeii de către bărbat atât în familie cât şi în societate.
Acţiunile afirmative se pot manifesta în diferite moduri: (1) la competenţe
egale, între femei şi bărbaţi să fie preferate femeile, (2) interzicerea se-
Egalitatea de gen reprezintă protecţia, promovarea şi respectarea drepturilor
gregării pe sexe a locurilor de muncă şi a publicităţii făcute acestora, (3)
umane ale bărbaţilor şi femeilor. Ea implică asigurarea şi oferirea şanselor
creşterea salariilor în domeniile dominate de femei pe principiul valorii com-
egale pentru femei şi bărbaţi în toate sferele vieţii. Aceasta este asigurată de
parabile (a muncilor desfăşurate în aceste sectoare dominate de femei,
parteneriatul dintre femei şi bărbaţi, care se implică în mod activ şi voluntar în
care sunt mai prost plătite, în comparaţie cu muncile desfăşurate în sec-
diverse activităţi, în funcţie de caracteristicile individuale, fără a fi constrânşi
toare bine plătite), (4) proporţia viitorilor angajaţi (şcoală, firmă, instituţie), să
de conotaţiile culturale şi sociale date de apartenenţa la o categorie de sex
fie echivalentă cu proporţia candidaţilor în funcţie de sex.
sau alta.
În România acţiuni afirmative nu au fost întreprinse faţă de femei ca grup
social ci doar faţă de alte grupuri minoritare precum romii. Realizarea ega-
Identitatea de gen este rezultatul unui proces îndelungat de interacţiune din-
lităţii de gen presupune elaborarea unor politici publice eficiente, strategii
tre sine şi ceilalţi şi se referă la caracteristicile personale asumate de actorii
comprehensive şi proiecte durabile pentru a elimina stereotipurile, atitu-
sociali în funcţie de ceea ce este considerat adecvat într-o anumită cultură
dinile sexiste şi discriminarea.
pentru bărbaţi şi femei. E o experienţă subiectivă de interiorizare a trăsăturilor
considerate masculine şi feminine într-un anumit context cultural.
Sexul include caracteristicile biologice şi fiziologice -hormonale şi
anatomice- unice care aparţin fie bărbatului fie femeii. El este hotărât iniţial
pe baza cromozomilor. Indivizii cu cromozomi XX sunt femei, iar cei cu XY Rolurile de gen sunt expresia identităţii de gen. Ele sunt învăţate în procesul
sunt bărbaţi. Toţi indivizii produc atât hormoni masculini (androgeni) cât şi de socializare şi cuprind comportamente feminine şi masculine pe care mem-
feminini (estrogeni) însă în cantităţi diferite în funcţie de sex. brii unei societăţi sunt încurajaţi să le adopte: comportamentul de soţ sau
soţie, tată sau mamă, etc.
Genul descrie aspectele culturale, psihologice şi sociale ataşate faptului de Rolurile au câteva funcţii importante:
a fi bărbat sau femeie. Construirea unei identităţi de gen ne permite să inter- - ghidează comportamentul personal şi social;
pretăm înţelesul fiecărui sex, ce înseamnă a fi femeie sau bărbat într-o anu- - servesc ca standarde permiţând membrilor să fie siguri în legătură cu lucruri
mită societate şi cultură. Toate tipurile de obiecte şi comportamente iau înţe- care altfel nu ar putea fi decât ambigue;
lesuri genizate, de la obiecte de prins părul (numai pentru fete), până la - permit identificarea, satisfăcând o nevoie de cunoaştere de sine şi a ce-
camioane jucărie (numai pentru băieţi) şi la culori (rozul este pentru fete, lorlalţi.
albastrul pentru băieţi).
Discriminarea de sex vizează orice diferenţiere, excludere sau restricţie Relaţiile de gen (dintre bărbaţi şi femei) sunt interrelaţionări care nu sunt
bazată pe sex. Are ca scop sau efect compromiterea sau anihilarea neutre în sine, ci reprezintă raportări ale persoanelor faţă de celelalte în
exercitării de către femei, indiferent de starea lor matrimonială, a drepturilor funcţie de ceea ce cred despre celălat şi propriul sex.
omului şi libertăţilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, Un rol important îl are cultura şi societatea în care se stabilesc şi modelează
cultural, civil sau în orice alt domeniu. relaţiile de gen.
Discriminarea de sex încalcă principiul egalităţii dintre bărbaţi şi femei stip-
ulate în toate documentele internaţionale (Drepturile Omului, Convenţia
Eliminării Tuturor Formelor de Discriminare, Conferinţa de la Beijing, etc).
132 133
Stereotipurile de gen sunt sisteme organizate de credinţe şi opinii tipizate Adrese utile de internet
în funcţie de sex. Acestea se referă la caracteristicile femeilor / bărbaţilor,
dar, şi la trăsăturile şi calităţile feminităţii / masculinităţii.
Prin stereotipurile de gen se transmit aşteptările societăţii faţă de femei şi Asociaţia pentru Drepturile Femeilor în Dezvoltare www.awid.org
bărbaţi, iar cei care depăşesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sunt Centrul de Studii Politice pentru Femei www.centerwomenpolicy.org
sancţionaţi de către societate.
Alternative de Dezvoltare cu Femei pentr o Nouă Eră www.dawn.org.fi
Sexismul reprezintă credinţa sistematică că femeile sunt inferioare băr-
baţilor şi este exprimat prin limbaj, politici şi practici cotidiene. Ca efect, Egalitate Acum www.equalitynow.org
apare o desconsiderare a experienţelor feminine şi interiorizarea credinţelor
că ceea ce fac femeile este lipsit de importanţă. Acesta apare în domenii ca Reţeaua Feministă pentr Pace www.feministpeacenetwork.org
religia, filosofia, mituri, legi, politică şi în reacţii cotidiene în ceea ce priveşte
Grupurile Internaţionale ale Femeilor www.wedo.org/links/iwg.htm
genul. De asemenea, este o ideologie care împiedică eliminarea discri-
minărilor pe bază de sex şi subminează măsurile legale care asigură egali- Supervizarea Internaţională de Drepturilor Femeilor www.iwraw.igc.org
tatea de şanse.
Lobby pentru Femeile Europene www.womenlobby.org
Patriarhatul este un sistem social, economic şi legal în care bărbaţii deţin
mai multă putere şi o folosesc pentru a-şi menţine privilegiile materiale, UNIFEM Fondul de Dezvoltare al ONU pentru Femei www.unifem.org
politice şi sociale, legitimând inegalităţile existente între femei şi bărbaţi.
Organizaţia pentru Dezvoltarea Comunitară şi a Femeilor www.wedo.org
Violenţa directă este forma violenţei care implică în general manifestări fi-
zice, măsurabile şi cuantificabile. Printre formele de manifestare se numără: Femeile în Europa pentru un Viitor Comun www.wecf.org
abuzul fizic, abuzul şi hărţuirea sexuală, abuzul psihologic şi emoţional, dar Coaliţia Internaţională a Femeilor pentru Dreptate Economică
şi verbal. www.wicej.addr.com
Violenţa structurală este determinată de modul în care societatea este About-Face, site despre imaginea femeilor în publicitate
structurată şi are consecinţe precum discriminarea, oprimarea, sărăcia, www.about-face.org
exploatarea şi încălcarea drepturilor omului. Ea este încastrată în sistemele
sociale, politice şi economice ale societăţii şi se referă la alocarea diferită a Stop Traficului de fiinţe www.stoptrafic.as.ro
bunurilor, resurselor şi oportunităţilor între diferite grupuri sociale (din pers-
pectivă de gen între bărbaţi şi femei). Institutul Român pentru Acţiune, Instruire şi Cercetare în Domeniul Păcii
www.patrir.ro
Violenţa culturală este violenţă la nivel simbolic şi reprezintă acele aspecte
ale culturii -exemplificate in religie, ideologie, limbă, artă, ştiinţă, mass-
media- care legitimează violenţa directă şi structurală. Faptul că violenţa
este "normală", o modalitate acceptabilă de a răspunde la diferite probleme
şi conflicte, chiar "macho" este o expresie a violenţei culturale. Gradul în
care violenţa s-a infiltrat în cele mai multe aspecte ale culturii în care trăim
-mai ales în muzică, televiziune şi diferite publicaţii -reprezintă o expresie şi
o formă de violenţă culturală.
134 135
Bibliografie selectivă
*** Cercetare efectuată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pe activi

tatea Centrului Pilot pentru Femei Victime ale Violenţei Domestice din
Bucureşti ( ianuarie 1997 şi mai 1998)
*** Cercetare naţională privind violenţa în familie şi la locul de muncă efec
tuată de Centrul Partener pentru Egalitate, CPE 2003
*** Cercetare referitoare la dimensiunea de gen în educaţie (iulie 1999 şi
iunie 2000) realizată de o echipă a Facultăţii de Studii Politice
(SNSPA) condusă M. Miroiu şi D. O. Ştefănescu pe cadrele didac-
tice din România
*** Barometrul de Gen, 2000, Fundaţia pentru O Societate deschisă,
Bucureşti
*** Rapoarte ale Institutului Naţional pentru Statistică şi Studii Economice
*** Raport Naţional privind Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi,
2002, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Bucureşti
*** Sondajul Gallup pe tema violenţei împotriva femeilor, Bucureşti, 2003
*** Gains and Losses: Women and Transition in Central and Eastern Europe,
1994, Metropol Publishing &Printing Co Bucureşti
Basow, Susan A., 1980, Sex Roles Stereotypes: Traditions and Alternatives,
Brooks/Cole Publishing Company,
Bourdieu, Pierre, 2001, Masculine Domination, Polity Press, Londra
Bourdieu, Pierre, 2004, Gender and Symblic Violence, in Violence in war
and Peace - An Anthology, Blackwell Publishing.
Dixon, Ruth B.,1976, Measuring Equality between the Sexes, în Journal of
Social Issues, Nr 3/1976
Dodd, Carley H., 1995, Dynamics of Intercultural Communication, Cultural
roles p.43-44, Masculine-Feminine Cultures p. 103, Wm C.Brown
Communications Inc.
Dworkin, Andrea, 2001, Războiul împotriva tăcerii, Polirom, Iaşi.
Galtung, Johan, 2000, Transcend Manual: Conflict Transformation by
Peaceful Means, UNDP.
Galtung, Johan, 1996, Peace by Peaceful Means, Sage Publications,
Londra
Galtung, Johan; Carl Jacobsen; Kai Frithjof Brand Jacobsen 2000,
Searching for Peace- The Road to Transcend, Pluto Press, Londra
Grunberg, Laura; Miroiu Mihaela (coord), 1997, Gen si societate, Alternative,
Bucureşti.
137
Miroiu, Mihaela; Dragomir O.(coord), 2002, Lexicon feminist, Polirom
Miroiu, Mihaela, 1998, Dimensiunea de gen a educaţiei, Revista 22,
nr 8/1998.
Mpundu, Anne-Marie M., 2001, Violence contre la femme, Paulines
Publications Africa, Nairobi.
Nicolăiescu, Mădălina, 1996, Cine suntem noi? Despre identitatea femeilor
din România modernă, Anima, Bucureşti.
Pasti, Vladimir, 2003, Ultima inegalitate, Polirom, Iaşi.
Pietilä, Hilkka, 2000, Violence against women - An Obstacle to a Culture of
peace, Lucrare prezentată la Conferinţa Asociaţiei
Internaţionale pentru Cercetare în domeniul Păcii (IPRA),
Finlanda 5 - 9 August, 2000.
Popescu, Liliana,1999, Gen şi politică. Femeile din România în viaţa pu-
blică, Centrul AnA, Bucureşti.
Rovenţa-Frumuşani, Daniela, 2002, Identitatea feminină şi discursul media
tic, Polirom, Iaşi.
Russell, Diana E.H. (coord.), 1993, Making Violence Sexy - Feminist Views
on Pornography, Open University Press Buckingham.
Schaeffer, H.Rudolph, 2000, Social development, Blackwell Publishers,
Londra.
Turpin, Jennifer; Kurtz, Lester (coord.),1997, The Web of Violence-From
Interpersonal to Global, University of Illinois Press.
Vander Zanden, James, 1993, Human Development. Capitole: Gender
Identification; Gender Roles: Presistence and Change, McGraw
Hill, Inc.
Weber, Renate; Nicole Watson(coord.), 2000,WOMEN 2000: in investiga
tion into the Status of Women' Rights in Central and South-Eastern
Europe and the newly independent States, International Helsinki
Federation for Human Rights.
Wilson, Q. James, 1994, Valorile familiale şi rolul femeilor, în revista
Sinteza, nr 99/1994.
Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin,1995, Politica socială şi egalitatea sexelor, în
Politici Sociale, Alternative, Bucureşti.
138

Inegalitatea de Gen Ina Curic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inegalitatea de Gen Ina Curic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ina Curic Lorena Văetişi

Inegalitatea de gen: violenţa invizibilă

Finanţator: The Staples Trust, Marea Britanie

Ideea exerciţiilor de conştientizare însoţită de imagini a fost preluată şi

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Ilustraţii copertă de Ada Muntean EIKON

website: www.patrir.ro/gen III. Violenţa structurală...............................................................................51

IV. Violenţa culturală..................................................................................75

V. Strategii de schimbare: Intervenţie şi Prevenţie...................................101

Departe de a fi un fenomen marginal, lipsit de importanţă şi banal, violenţa

Strategii de schimbare, pornind de la necesitatea de a lucra integrat

Date statistice din lume şi România

Definiţia violenţei din perspectiva studiilor pentru pace 1. Triunghiul violenţei

Inegalitatea de gen, dintre bărbaţi şi femei, în manifestările sale concrete

Societăţile de origine patriarhală sunt formaţiuni sociale

Violenţa directă: din partea proxeneţilor şi a

structurală: familia este o insti- culturală: manifestată prin credinţe de

Violenţa directă: abuz sexual, bătăi, 3. Consecinţele şi costurile violenţei împotriva

În ceea ce priveşte violenţa structurală şi culturală, aceste forme de violen-

Violenţa directă este forma cea mai uşor observabilă a

Violenţa împotriva femeilor prezintă un risc înalt pentru

Exemple de violenţă directă Fenomenul violenţei în familie este alimentat constant de

2. Violenţa în spaţiul public este o formă a violenţei directe care are

Presiunile au loc în contexte sociale în care există inegalitate de putere.

Criteriile care ne ajută să identificăm hărţuirea sexuală sunt :

Câteva date statistice (Gallup, Bucureşti, 2003):

Femeile din Bucureşti percep hărţuirea sexuală în termeni de „putere”

Jumătate din cele care au fost martore la acte de hărţuire sexuală au

Acesta se referă la actul sexual impus unei persoane şi

· 1 din 7 femei este violată de către soţul său. Violul şi

Practică socială care reflectă

Statut existenţial superior

Câteva date statistice:

În fiecare an, în întreaga lume în jur de 2 milioane de fete cu vârste

Abuzurile fizice sunt acte de agresiune care au ca manifestări bătaia,

2. Ce credeţi că este abuzul fizic? Cum puteţi să îl definiţi?

Violenţa împotriva femeilor nu e cauzată de sărăcie, consum de alcool, tem-

5. Daţi câteva exemple de abuzuri fizice.

6. Care este reacţia vecinilor şi a comunităţii faţă de acest tip de abuz?

7. Cum îl percepeţi voi?

8. Care sunt consecinţele abuzului fizic asupra femeilor?

9. Ce putem noi face pentru a schimba situaţia?

Întrebări pentru discuţii

Intimidarea, ameninţarea, limbajul dispreţuitor şi discriminatoriu în funcţie de sex,

1. Ce vedeţi în imagine? Ce gânduri îi puteţi atribui femeii care să reflecte

2. Credeţi că violenţa psihologică este o problemă reală?

4. Daţi câteva exemple de abuzuri psihologice.

5. Care credeţi că este răspunsul prietenilor şi al familiei referitor la acest tip

6. Cum îl percepeţi voi?

7. Care sunt consecinţele abuzului psihologic asupra femeilor în cauză?

- Stres mai mare;

8. Ce putem face pentru a schimba această situaţie?

- Activităţi pentru întărirea stimei de sine a fetelor şi femeilor;

Manifestările fizice cu tentă sexuală combinate cu comportamente de dominare sunt

2. Cum puteţi să definiţi abuzul sexual? Cum îl percepeţi voi?

3. Daţi câteva exemple de abuz sexual:

- Violul, inclusiv cel marital;

4. Care sunt prejudecăţile culturale care explică şi justifică abuzul sexual?

- Violul nu poate exista dacă femeia se împotriveşte, el nu poate avea loc

5. Care credeţi că este răspunsul celor apropiaţi în asemenea cazuri?

6. Percepeţi abuzul şi hărţuirea sexuală ca fenomene prezente în

7. Care sunt consecinţele abuzului sexual asupra femeilor?

8. Ce se poate face în cazurile de abuz? Există posibilitatea de a acţiona în

9. Ce prevăd legile naţionale şi internaţionale în legătură cu abuzul sexual?