P. 1
55881565 Referat Stereotipuri Si Prejudecati

55881565 Referat Stereotipuri Si Prejudecati

|Views: 1,059|Likes:
Published by Alina Leta

More info:

Published by: Alina Leta on Jun 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2013

pdf

text

original

Mihaila G.

Dragos Psihologie ID AN I Seria 2

Stereotipuri si prejudecati

Termenul de stereotip a fost folosit pentru prima dată de cercetătorul american U. Lipman în studiul său “Opinia socială”, publicat în anul 1920. Potrivit autorului, stereotipul reprezintă determinarea ordonată a imaginii culturale a lumii în mintea individului prin care, în primul rând, se economisesc eforturile în procesul de înţelegere a obiectelor sociale complexe şi în al doilea rând, sunt protejate valorile sale, poziţiile şi drepturile. O definiţie acceptată de majoritatea autorilor ar fi aceea care prezintă stereotipurile ca „un ansamblu de convingeri împartaşite vis-a-vis de caracteristicile personale, de trăsaturile de personalitate, dar şi de comportament, specifice unui grup de persoane.” (Leyens, Yzerbyt & Schadron, 1994). Ulterior, cercetătorii oferă o nouă definiţie, mai concretă, a stereotipurilor sociale, considerate drept scheme simplificate ale obiectelor sociale în reprezentările individuale şi colective. Astfel, reprezentările stereotipice constituie o formă de simplificare a lumii reale. Stereotipurile au anumite funcţii psihologice şi sociale. Funcţiile psihologice ale stereotipizării reprezintă simplificarea, sistematizarea şi susţinerea informaţiilor individului, iar funcţiile sociale permit anticiparea acţiunilor, luări de poziţie ale grupului şi individului, autorizează justificarea lor în raport cu normele sociale. Mecanismul psihologic al stereotipizării poate fi utilizat în diferite doctrine politice cu un scop bine determinat - cel de manipulare. Astfel, stereotipurile constituie un element indispensabil al psihologiei colective, iar în ultimul timp, stereotipurile au devenit obiect de studiu al etnopsihologiei. În condiţiile unui stat plurietnic, individul este nevoit să comunice cu reprezentanţi ai diferitelor etnii, astfel se formează stereotipurile etnice - reprezentări relativ stabile despre calităţile morale, intelectuale, fizice, atribuite diverselor grupuri etnice. Printre caracteristicile importante ale stereotipurilor etnice colective se evidenţiază atitudinea emoţională care determină modelul nostru

. Un rol important în formarea stereotipurilor interetnice revine mass-media. A crea stereotipuri este o funcţie naturală a creierului nostru. are loc formarea imaginilor polare. Stereotipia.de comportare în relaţiile cu reprezentanţii altor etnii. prin aşa-numitul efect al oglinzii se acordă grupului etnic din care face parte individul doar calităţi pozitive. în prezent. De exemplu. ele supunându-se transformărilor în momentul apariţiei unor noi informaţii despre grupul etnic respectiv. specifice la nivelul tuturor reprezentanţilor grupului sau culturii respective stau de obicei la baza dezvoltării unor seturi de comportamente care marginalizează. prin care simplificăm realitatea complexă. Folosirea unei “etichete” în absenţa cunoaşterii persoanei sau situaţiei căreia i se aplică. reprezentările stereotipice sunt mult mai intense. Difuzarea într-o lumină nefavorabilă a informaţiei privind interesele etnice este deosebit de periculoasă. prostituţia etc. Deseori existenţa unor stereotipuri negative şi prejudecăti cu privire la un grup social conduce la dezvoltarea de comportamente discriminative faţă de acesta la nivel social. are o functie utilă: prin clasificarea indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reacţiile. În comunicare ele ne pot împiedica să vedem realitatea aşa cum este ea. în Rusia majoritatea caucazienilor. îndeosebi a celor din Cecenia. prin generalizarea rapidă a unor experienţe individuale sau de grup. iar adversarului doar calităţi negative. exclud sau discriminează categoria căreia i se adresează cu efecte negative asupra imaginii acesteia în timp. Alte caracteristici ale stereotipurilor etnice sunt. sunt asociaţi cu banditismul. Operarea cu stereotipuri în comunicare nu este foarte eficientă fiindcă nu oferă informaţii detaliate asupra persoanei. in relatiile sociale. stabilitatea. persoanelor cu care comunicam şi deseori induce un tip de atitudine care se poate dovedi inadecvata. Stabilitatea stereotipurilor etnice este totuşi relativă. în urma confruntărilor interetnice. terorismul. pentru ca mintea si corpul nostru să dezvolte răspunsuri automate la stimuli similari. punctuale. Astfel. rigiditatea şi gradul înalt de acceptabilitate a acestora. mafia. Fiecare din noi etichetăm sau avem anumite stereotipuri la un moment dat. în cazul unui conflict între diverse grupuri etnice.

în general. sud-coreenii seamănă cu chinezii. alături de determinismul genetic. permiţînd altor naţiuni să îşi asume o serie de calităţi. care este explicaţia acestor diferenţe? Ellen Churchill Semple scria la sfîrşitul secolului trecut că "omul este un produs al suprafeţei pămîntului". germanii sau poate britanicii? Este vorba despre perşi. sud-africanii seamănă cu locuitorii din Zimbawe. Acest "determinism al mediului" şi-a arătat latura negativă atunci cînd. iar suedezii erau plictisitori pentru că.H. în încercarea de a obţine o "medie a personalităţii" pentru fiecare cultură. Cine sînt aceşti "ei înşişi"? Americanii. suedezii – plictisitori. egoismul naţionalist este dublat de stereotipurile naţionale. în vreme ce restul lumii este oarecum ciudat. Suedia era şi ea plictisitoare. nu moştenirea genetică sau mediul. Naţiunile tind să considere propriul popor ca fiind mai mult sau mai puţin perfect. după război. explică Johnjoe McFadden. Nu a constituit o surpriză faptul că persoanele care locuiau aproape unele de altele prezentau similarităţi în ceea ce priveşte personalitatea: americanii seamănă cu canadienii. Femeile sînt. "Ei înşişi" se consideră a fi superiori din toate punctele de vedere faţă de oricine altcineva din lume. a fost factorul pe seama . Scoţienii erau posomorîţi pentru că erau nevoiţi să suporte în permanenţă ploile. iar bărbaţii a fi raţionali: femeile tind să obţină scoruri mai mari la testele de personalitate decît bărbaţii la capitolele privitoare la căldură.Testele de personalitate indică faptul că stereotipurile naţionale sînt construite pe baza unor prejudecăţi şi ale unor zvonuri. Juri Allik. în comparaţie cu diferenţele dintre membrii fiecărui grup cultural. extrovertire.. conştiinţă. Însă au aceste stereotipuri o bază reală? Unele stereotipuri par să fie ancorate într-o oarecare măsură în realitate. care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Universităţii din Tartu. a devenit baza ideologiei naziste. din ce în ce mai puţine pe măsură ce aceste ţări se îndepărtează – cea mai îndepărtată ţară fiind şi cea mai săracă în calităţi.. considerate a avea o personalitate caldă. De cele mai multe ori. descrişi de istoricul grec Herodot. agreabilitate şi nevrotică. însă această descriere ar fi putut fi realizată despre aproape oricine. Cînd ambele concepte au "ieşit din graţiile" tuturor naţiunilor. în vreme ce bărbaţii par înclinaţi spre latura raţională. Studiile realizate de psihologi au indicat faptul că o mare parte a variaţiilor dintre persoane poate fi măsurată folosindu-se cinci dimensiuni ale personalităţii: deschidere. Germanii se presupune că ar fi extrem de serioşi. în secolul al V-lea î. profesor de genetică moleculară în cadrul Universităţii din Surrey şi autor al volumului "Quantum Evolution". Diferenţele dintre mediile personalităţilor naţionale au fost mici. Însă. Cultura. ele au fost înlocuite de către determinismul cultural. să pornească de la un "sîmbure de adevăr". şi Robert McCrae au realizat teste de personalitate pe eşantioane de persoane din 36 de culturi diferite. despre francezi se spune că ar fi încrezuţi.

. de fapt. Informaţiile prezentate de Allik McCrae indică faptul că ar putea exista şi o serie de influenţe geografice: oamenii care locuiesc în ţări cu un climat cald tind să fie mai deschişi şi mai extrovertiţi. şi determinismul cultural poate avea excepţii: sud-africanii albi au mai multe trăsături comune cu europenii decît cu sud-africanii negri. - să fim mai atenţi la stereotipuri şi la cum acestea ne influenţează atunci când interacţionam cu alţi oameni. spre exemplu. În acest context au ieşit la suprafaţă stereotipurile: germanii s-au autoevaluat. de asemenea. a discriminărilor sau chiar a genocidului. construcţii sociale. ci pe cea a unui membru "tipic" al comunităţii lor. însă ele pot avea efectul negativ de a conduce la apariţia prejudecăţilor. fiecare dintre noi merită să fie considerat ca o fiinţa umană unică. africani şi indieni. Cu toate acestea. subiecţilor li s-a cerut să evalueze nu personalitatea proprie.căruia s-au pus diferenţele dintre oameni. Relevarea faptului că stereotipurile sînt false ar trebui să contribuie la eliminarea lor. Ce putem face pentru a reduce sau a elimina stereotipurile din viaţa noastră? - să ne concentrăm pe fiecare persoană în parte ca individ. ca popor. Stereoptipurile naţionale pot părea relativ inofensive. care se evaluează ca fiind introvertiţi. Însă aceste proiecţii ale stereotipurilor sînt mai mult sau mai puţin legate de "personalitatea medie" a cetăţenilor fiecărei ţări. evrei. însă conferă această calitate şi turcilor. decât între grupuri. australienii s-au descris drept extrovertiţi. trăsăturile locuitorilor Angliei şi cele ale locuitorilor Irlandei de Nord sînt cu totul diferite. Aceste rezultate indică faptul că asemenea percepţii sînt. care se evaluează a fi mai curînd leneşi. Evoluţia geneticii din ultimii zeci de ani a readus în actualitate determinismul genetic. celţi. Germanii se consideră a fi conştiincioşi. bazate pe informaţii nefondate şi prejudecăţi. S-au descoperit o serie de diferenţe la nivelul genetic între anglo-saxoni. iar canadienii s-au considerat a fi mai agreabili decît celelalte popoare. Pot aceste diferenţe genetice să genereze diferenţe la nivelul personalităţii? În cel mai recent studiu al lui Robert McCrae. Locuitorii din Puerto Rico se văd ca fiind extrem de extrovertiţi. ca fiind extrem de conştiincioşi. - să ne amintim că ar putea exista mai multe diferenţe în cadrul unui grup. însă ei nu sînt mai deschişi decît elveţienii francezi.

- să neutralizăm stereotipurile atunci când le întâlnim. considerat ca membru al unui grup faţă de care se manifestă sentimente negative. oferirea unei cantităţi semnificative de informaţii privind acel grup – privind toate valorile şi normele specifice acestuia şi a membrilor acestuia. - să respectăm semenii. religioasă.- să recunoaştem că facem cu toţii parte simultan din mai multe grupuri şi că nici unul dintre aceste grupuri nu poate explica în totalitate ceea ce suntem. De asemenea constituie primul pas spre deschiderea către celalalt. vârsta. să adoptăm o atitudine mai umilă când e vorba de obiectivitatea judecăţii noastre. Şi de obicei implică respingerea celuilalt. să fim dispuşi să învăţăm mai multe despre cultura si profilul persoanelor care sunt diferite de noi. Identificarea propriilor noastre stereotipuri şi prejudecăţi este esenţială în realizarea unei comunicări autentice pe termen lung între diferite grupuri culturale. - - o evidenţiere a unor reprezentanţi ai grupului cu privire la care identificăm existenţa unor stereotipuri. apartenenţa să impunem un ton neutru atunci când utilizăm ştirile preluate din alte surse. - să învăţăm să privim lucrurile şi din perspectiva celuilalt. o motivare a individului . care infirma stereotipul. etc. xenofobie – teama faţă de străini. nivel de educaţie. etnică. o implicare în activităţi în vederea atingerii unor scopuri comune. indiferent de sex. .indivizilor în sensul înţelegerii corecte a grupului cu care doreşte să comunice. raportarea afectivă la un anumit grup. De obicei ele se clasifică în funcţie de categoria socială faţă de care apar – sexism – prejudecăţi legate de gen.. Prejudecata reprezintă dimensiunea afectivă asociată stereotipului. rasism – prejudecăţi legate de alte rase. ceilalţi şi dezvoltarea unor noi perspective asupra grupurilor culturale cu care interacţionăm. dovadă de echilibru şi înlăturarea termenilor discriminării negative sau pozitive.

Trebuie specificat că oamenii sunt capabili să îşi justifice aproape toate sentimentele lor negative. identificându-se după trei caracteristici: se referă la un subiect anume (sau obiect). aşa cum este ostilitatea faţă de un grup minoritar. constituie deja un tip de comportament. Psihologia sociala permite o analiză aprofundată a acestor trei componente: 1. încât este destul de dificil să apreciezi obiectiv justeţea aprecierii lor.este de lungă durată (de unde predispoziţia de a reacţiona într-un fel sau altul). alţii îl găsesc absurd şi nu există . adică trăirile afective negative. Componenta comportamentală reprezintă orientarea unei acţiuni în favoarea sau defavoarea unui obiect sau clasa de obiecte. Componenta cognitivă se referă la conceptele şi percepţiile noastre despre un obiect sau o clasă de obiecte. 2. Atitudinea este definită ca o predispoziţie de a reacţiona favorabil sau defavorabil la un anumit obiect sau clasă de obiecte. . De exemplu a crede că sectele religioase ar trebui interzise. În cele mai multe cazuri. pe plan comportamental se transformă în discriminare. De exemplu. Deşi prejudecăţile se pot baza atât pe sentimente negative. Ceea ce unii consideră justificabil. care. cat şi pozitive. Componenta afectivă este formata din sentimentele faţă de un obiect sau clasa de obiecte.Foarte mulţi oameni evaluează negativ alte grupuri sociale şi au sentimente de antipatie faţă de membrii acestora. devotamentul sau prozelitismul. Oamenii au tendinţa de a regrupa concepte precum religia. 3. este de natura evaluativă (favorabilă sau defavorabilă). a avea o atitudine despre discipolii unei secte religioase presupune existenţa unei concepţii despre secta respectivă pentru a o diferenţia de alte grupări sociale. persoanele care sunt ţinta prejudecăţilor ajung victimele discriminării sociale şi/sau economice. Unii teoreticieni preferă utilizarea termenului de prejudecată pentru a desemna o aversiune nejustificată faţă de un grup sau membrii acestuia. Prejudecăţile nu sunt altceva decât consecinţa acestor sentimente negative. formându-şi implicit o teorie despre un grup social sau altul. În concluzie se poate afirma că prejudecata este predispoziţia unei persoane de a reacţiona (defavorabil sau favorabil). Orice prejudecată care prezintă aceste trei caracteristici este o atitudine. fie că sunt faţă de drogaţi sau alte grupuri. de obicei predomină resentimentele. predispoziţie generată de apartenenţa la o clasa sau categorie socială.

sau pe ceea ce este scris în ziarele de azi. la fel de importantă. Prejudecata apare din cauza faptului că adesea tindem să-i judecăm pe ceilalţi. este conformitatea: evaluarea negativă a grupurilor selectate poate fi localizată cultural.un etalon universal pentru a stabili ceea ce este corect. doar pentru că nu-i cunoaştem sau nu facem nici un efort să-i cunoaştem. justificate sau nu.1920 . Editura Polirom. iar obstacolul este prea puternic pentru a fi depăşit. atunci o agresiune ulterioară va fi înlocuită şi direcţionată spre o ţintă mai vulnerabilă. Alţii au încercat să definească o personalitate autoritară mai predispusă a fi victima unei prejudecăţi. reprezentând o parte inerentă a socializării. Iasi Walter Lippman – “Opinia Publica” . Analiza prejudecăţilor rămâne o zonă diversificată si complexă. Este bazată pe experienţele împărtăşite de alţii. Alţi teoreticieni au sugerat că o altă explicaţie a prejudecăţii. Frustrarea si agresiunea au fost adesea postulate drept cauza prejudecăţii: dacă unui individ îi este blocată calea spre realizarea unui scop. Jaques – Phillipe Leyens (coord) – “Stereotipuri. BIBLIOGRAFIE Richard Bourhis. datorită unui stil de gândire dogmatic. discriminare si relatii intergrupuri”. au însă marcante consecinţe negative pe plan social. dar esenţială pentru descrierea şi explicarea relaţiilor dintre grupuri. O parte din atitudinile negative. aşa cum sunt ele formulate în contactul direct sau indirect din interiorul oricărui sistem social.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->