Scurt eseu despre prostie (lecturi de week-end)

Av. drd. Costel Glc

Glc Paler SCA
Director Revista de Drept Social
Ce a putea scrie despre proti i mai ales pe cine ar putea interesa? Pe de alt parte toat lumea tie ce este un prost, chiar i
cel prost tie c altul e prost.
Cuvntul prost simbolizeaz, n concepia general, chiar dac nu neaprat contient, periferia (gndirii sau a societii, depinde
doar de context). n oricare din cele dou situaii cuvntului prost i este imprimat sensul de marginalizare, de excludere a
individului, de aceea este att de folosit, ca o refulare i n acelai moment ca o explicaie a situaiei conjuncturale, de ctre cel
care pronun acest cuvnt, cu referire la o ter persoan.
Cuvntul prost este specific numai individului uman, singura fiin dotat cu raiune, definit aici ca acea capacitate a creierului
de a abstractiza, de a memora i de a lucra, singur, cu noiuni abstracte. Un animal un poate fi prost, pentru c el nu are raiune,
adic el nu utilizeaz noiuni abstracte, nu are reprezentarea abstract a mediului nconjurtor i cu att mai mult nu este capabil
s creeze noiuni abstracte a priori. Aadar, prostul nu poat s fie dect purttorul de raiune, chiar i un purttor deficient de
raiune.
De asemenea, abstractizarea, adic acea caracteristic a creierului de a forma entiti distincte de realitate, de a le reprezenta, de
a le proiecta i mai ales de a le analiza, este specific numai creierului uman. Numai creierul uman are putere de sintez
abstract.
Aceast putere de a crea elemente independente de sursa lor precum i elemente inexistente n mod natural este specific
numai minii umane. Dar mintea uman este identic pentru toi indivizii umani? Cred c aici suntem cu toi de acord cu ideea c
aa cum unii indivizi sunt scunzi sau nali, supli sau masivi, aa i creierul uman este diferit de al individ la individ.
Se spune c cea mai important revoluie a omului nu a fost nici focul, nici descoperirea electricitii, ci descoperirea,
reprezentarea n minte a faptului c un obiect i poate fi util. Adic abstractizarea utilitii obiectului. i maimuele folosesc anumite
obiecte ns niciodat acestea nu vor avea reprezentarea utilitii acestor obiecte, pentru c sunt incapabile de abstractizare,
astfel nct dup momentele de amuzament le vor arunca.
Care este mecanismul gndirii?!
Pentru a nelege prostul este absolut necesar s nelegem mecanismul de funcionare a creierului uman.
Nu intrm aici n analize anatomice, ci ne intereseaz numai procesul gndirii, i chiar i acesta doar din perspectiva identificrii
prostului.
Am stabilit c elementul esenial al omului l constituie puterea acestuia de abstractizare i de utilizare a noiunilor abstracte.
Noiunile abstracte sunt i ele pe mai multe niveluri. Astfel, fr ndoial a articula sunete, care pentru un receptor similar capt
sens dup ce decodific sensul sunetului scos de emitor, reprezint un prim nivel de utilizare a noiunilor abstracte.
Decodificarea acestor sunete reprezint unul din primele niveluri ale puterii de abstractizare ale minii umane. De la acest prim
nivel de abstractizare se poate urca pn la limitele pe care mintea uman le permite.
Cred c suntem cu toii de acord c indivizii umani au puteri de abstractizare diferite att pe vertical, puterea lui de nelegere a
matematicilor superioare (spre exemplu) sau puterea schimbrii unei paradigme unanim acceptate, ct i pe orizontal puterea
utilizare a ct mai multor concepte din ct mai multe domenii diferite ale tiinei (cunotine vaste din mai multe domenii dobndite
prin educaie). Doar abstractizarea pe vertical este scara autentic, pur a prostiei individului uman.
Aadar, sunt indivizi umani care au o putere de abstractizare i de utilizare a noiunilor abstracte mai mare, iar ali indivizi care au
o putere mai mic.

ntr-o exprimare plastic evoluionist am putea spune c protii sunt indivizii umani care fac trecerea de la primate la
omul inteligent.Practic protii exist pentru simplul motiv c sunt puin mai dezvoltai dect animalele, dar insuficient
dezvoltai pentru o inteligen superioar. n scara evoluionist a lui Darwin ei asigur trecerea ntre cele dou categorii.
Evident din fotoliul inteligenei absolute toi indivizii umani sunt proti, ns noi discutam aici numai de prostul uman, dat fiind c
inteligena absoluta, este doar o noiune abstract revelat sau inexistent n funcie de aprecieri.
Deiaceast trecere, de la animal la om, are o scar relativ nalt, teoretic nelimitat, practic ns ea are limitrile ei. Nu vorbim
aici de educaia neconform, pentru c sunt alte aspecte care in de caracterul educaional, ci aici avem n vedere pur i simplu
numai partea organic a minii umane.
Dac ar fi s definim prostul l-am defini ca acel individ uman care prezint o incapacitate organic de a utiliza concepte
abstracte de le un anumit nivel n sus. Prin utilizare nu nelegem noiunea de folosire n exterior a conceptelor abstracte, adic
incapacitatea de exprimare, ci noiunea de formare ca entitate distinct n mintea uman.
Din aceast perspectiv organic am putea s realizm cu uurin un clasament al indivizilor umani, i s stabilim care individ
este mai prost i care mai puin prost, mergnd pn la individul suprem, care nu este prost deloc, adic prezint capacitatea
maxim de a abstractiza lucrurile i de a utiliza noiuni abstracte.
Dup ce am stabilit c exist oameni care a priori au o incapacitate organic de a utiliza concepte abstracte, i c aceast
incapacitate organic se poate departaja, cel puin la nivel teoretic, extrem de bine astfel nct s-ar putea realiza un clasament al
indivizilor umani, o sa trecem la a doua analiz a protilor i stabilirea criteriului referinei, a observatorului.
Trebuie s precizm c, cu anumite excepii, oamenii se grupeaz nu dup chimie, neexistnd acea atracie chimic des
uzitat, ci indivizii umani se grupeaz dup noiunile abstracte pe care acetia sunt capabil s le dezvolte. Aadar, ceea ce atrage
un individ de altul este nivelul i gradul de abstractizare, precum i utilizarea acelorai noiuni abstracte.
Altfel, apreciem c indivizii umani se asociaz, n primul rnd, n funcie de puterea minii lor de abstractizare i, n subsidiar, n
funcie de necesitile afective.
ntr-o societate a raiunii (dezgolit de afecte), teoretic nu am putea s gsim combinaie/grupri ntre oameni cu capaciti de
abstractizare diferit, ci indivizii de un anumit nivel al abstractizrii se vor grupa i vor respinge pe cei cu putere de abstractizare
diferit (fie n plus, fie n minus).
Cum ns raiunea este cufundat ntr-o baie de afecte, practic raiunea este prizoniera afectelor, va exista o amalgam ntre
aceste categorii de puteri de abstractizare, ns acest amalgam este i el relativ omogen. ntr-o lume a raiunii dezgolite de afecte
teoretic nu ar trebui s existe conflicte, deoarece pentru acest tip de raiune divergenele apar doar ca noiuni abstracte care
trebuie rezolvate n mod abstract. Conflictele apar acolo unde afectele joaca un rol extrem de important, chiar i n cazul raiunilor
cu o puternic putere de abstractizare. Pentru afecte, problema aprut nu are caracter de noiune abstract, ci ntotdeauna are
un caracter personal, astfel nct problema nu se va abstractiza, ci dimpotriv va declana sistemul de aprare al afectului
respectul i stima de sine n primul rnd apoi alte tipuri.
Paradoxul prostului const n faptul c a identifica nivelul puterii de abstractizare este tot un proces raional supus aadar critici
raiunii, astfel nct criteriile nu sunt niciodat evidente unui prost care va fi n imposibilitatea de a se evalua obiectiv, deoarece el
va fi lipsit organic de mijloacele de evaluare superioare. Un prost se va raporta ntotdeauna la propriile repere mentale pe care le
are, i cum acestea sunt limitele raiunii lui, i cum raiunea identific universul, nseamn c universul nu poate s fie mai mare
dect prostul, n mod subiectiv. i cum prostul atinge universul, rezult c nu poate fi prost.
Dac la aceast imposibilitate organic de evaluare obiectiv adugm i vanitatea natural a creierului uman de a refuza
elementele care l pot duce la autodistrugere (nici un creier nu poate accepta c este prost, pentru ca ar fi o implozie), atunci
concluzionm c n lumea real nu exist proti prin propriul sistem, ci numai prosti prin raportare, i ntotdeauna alii dect
emitentul opiniei.
Aadar, obiectiv nu exist proti dect din exterior i n funcie de anumite repere obiectiv stabilite de un individ/grup de indivizi cu
o putere superioar. Restul sunt proti subiectivi, n raport de repere subiective ale unor raiuni individual determinate.

Dup ce am stabilit c prostia este organic, i anume incapacitatea de a utiliza concepte, c aceasta are grade diferite, i c ea
poate fi determinat n mod obiectiv, trebuie s facem pasul urmtor i anume s analizm dac aceast incapacitate organic
este suficient n sine pentru a defini un prost.
Individul uman are capacitatea de a dobndi cunotine (pe care le nelegem aici ca fiind noiuni abstracte) prin propria
experien sau prin asimilarea acestora (n sisteme diferite de nvmnt). De asemenea, individul uman deine alturi de raiune
i afecte - acestea din urm nconjurnd raiunea (n ceea ce ne privete apreciem c raiunea noat n afecte).
Nivelul cunotinelor dobndite de fiecare individ prin propria experien este limitat la puterea organic a acestuia de a forma i
utiliza noiuni abstracte. Aadar, propriile senzaii nu ne pot ridica deasupra propriilor capaciti (altfel spus nu putem depi datul
ontologic).
Intrarea ntr-un sistem de nvmnt reprezint accesul la receptarea unui numr considerabil de noiuni abstracte.
i aici am putea s difereniem dup cantitatea volumului de noiuni abstracte i dup calitatea acestora (gradul foarte ridicat de
abstractizare a noiunilor).
Fiecare sistem de nvmnt poate genera protii ei, n raport de aceast dat cu indivizii umani din acel sistem i nu cu indivizii
umani care dobndesc noiuni abstracte prin propria experien.
n raport cu indivizii umani care urmeaz un sistem de nvmnt, ultima categorie apare ca fiind proti, deoarece nivelul
informaiilor abstracte pe care le utilizeaz acetia din urm este mult mai mic. Aadar, este imposibil s existe ipotetic o discuie
despre matematicile superioare ntre un individ uman care a studiat i acumulat noiuni abstracte privind matematicile superioare
i un individ uman care dobndete noiuni prin experien.
Dar, revenind la indivizii umani in interiorul formelor de nvmnt. Aici lucrurile ncep s de nuaneze foarte mult, iar poziia n
clasamentul simplist care s-ar putea face numai pe baza puterii de abstractizare i de utilizare a noiunilor abstracte s se
modifice.
Aceast modificare este dat de alte caracteristici. Primul clasament era dat de puterea natural a individului uman i avea un
caracter pur organic. Intrnd ns ntr-un sistem de acumulare de noiuni abstracte, datul ontologic nu mai joac un rol singular, ci
alturi de el intr n joc i elemente afective, care joac un rol important n acumularea abstractului.
n aceste eseu nu ne-am ocupat de prostia accidental, adic acea incapacitate temporar de a percepe corect momentul pentru
a utiliza cele mai adecvate noiuni abstracte (din aceast perspectiv toi suntem cel puin o dat n via proti), ci ne-am ocupat
doar de mecanismul organic al prostiei.
Este prostia diferit n funcie de cultur, de civilizaia n care se afl individul? Evident c nu, cultura este totalitatea noiunilor
abstracte create i percepute de om. De asemenea, civilizaia este totalitatea regulilor create n mod abstract de om. Aadar,
indiferent de cultur i de civilizaie, acestea sunt alctuite tot din concepte i noiuni abstracte create de mintea uman. Cultura
i civilizaia nu exist n afara unui receptor care posed o form de inteligen compatibil cu cea care a creat acea cultur i
civilizaie (despre acest aspect ns cu alt ocazie). Aadar, cultura i civilizaia utilizeaz tot noiuni abstracte.
Limitele individul uman capabil de a abstractiza i de a utiliza noiuni abstracte sunt organic aceleai, indiferent de cultura n care
acesta se afl, prin natere sau prin hazard. Aadar, organic cultura nu schimb nimic cu privire la prostie.
Ce poate ajuta accesul la o cultur este dezvoltarea capacitilor unui individ care posed capacitatea organic de a acumula cu
aparat critic propriu noiuni abstracte. Practic, accesul la cultur poate s fie mediul propice pentru raiunea care posed
caracteristicile necesare utilizrii la maxim a acestui acces.
Pentru o raiune incapabil de a utiliza noiuni abstracte, accesul la o nou cultur nu are nici o relevan, va cuta relaionarea
cu raiuni pe acelai nivel. Cum omul este un individ social, natural acesta caut indivizi cu care este capabil s schimbe acelai
nivel de informaii abstracte. n comunicarea social natural, raiunea caut un echilibru, iar acest echilibru este dat de nivelul i
puterea de abstractizare (nu vorbim aici de implicaiile psihologice asupra nivelului de comunicare, pentru acest eseu ne
intereseaz numai elementul comunicrii pure).
ntr-o emisiune tv, Andrei Pleu identifica prostia print-o formele de manifestare a individului uman. El precizeaz c sunt semne
de prostie: solemnitatea, sigurana de sine, morga; exhibarea inteligenei; hrnicia oarb, tembel, mecanic; fudulia, entuziasmul

de sine; a te lua n serios; orbirea de afecte (proaste); tendina de a da sfaturi; propensiunea de a trage concluzii. Aceasta este
prostie numai din perspectiva etic i comportamental, desigur aici prostia (sor cu rutatea) aproape c pare un viciu moral
sau este cauza tuturor viciilor de mai sus.
Noi definim ns prostia din alte repere, i anume din cele ale trecerii de la animal la raiunea superioar i nu din perspectiva
subiectiv. Ceea ce ne-am propus noi este s stabilim principiile universal valabile ale prostiei. Entuziasmul de sine, cu titlul de
exemplu poate s constituie ntr-un anumit tip de societate un semn de exprimare care nu are absolut nimic cu prostia. Este un
element neutru.
Mergnd pe aceast idee de percepie a prostiei cdem ntr-un subiectivism fundamentalist, iar de aici catalogarea prostiei ine de
percepia fiecrui individ, astfel nct ieim de pe drumul sigural tiinei. Nu vom ti niciodat ce nseamn prostia, ci vom
identifica protii n funcie de propriile noastre criterii subiective sau ale moralei i societii din care facem parte, ceea ce va
conduce la o lume de proti, la un cerc vicios lipsit de sigurana tiinei.
Pe de alt parte un om fudul nu este prost neaprat, ci are o problem de atitudine. Putem lua exemplul unui individ cu o
capacitate maxim de abstractizare i de utilizare a noiunilor abstracte, ns cu un sentiment de mulumire exacerbat. Este de
fora evidenei c acest individ nu este prost n fiina lui, ci doar o anumit modalitate de exprimare a personalitii lui este
neconform cu normele general acceptate la un anumit moment dat de ctre societatea din care face parte sau n care a ptruns.
Am intrat deja n alt zon a analizei, pe care nu ne-am propus-o i nici nu o urmrim. Modurile de acceptare a celuilalt nu fac
obiectul preocuprilor noastre n acest eseu, ns nu putem s nu facem cteva observaii.
Am analizat care este mecanismul prostiei i am definit-o. ntr-o lume virtual, aceast demonstraie este suficient, cum ns, pe
de o parte individul uman nu este o fiin raional pur, iar pe de alt parte omul este o fiin social care interacioneaz ntr-o
lume creat de oameni, lume social prostia capat o multitudini de faete, astfel nct ajungi s nu o mai recunoti.
Cu toate acestea exist un criteriu general de identificare a prostiei i anume acela al puterii de abstractizare, de nelegere a
noiunilor abstracte i de utilizare a lor. nelegerea puterii de abstractizare a interlocutorului te poate ajuta s identifici nivelul de
discuie i de limbaj abstract pe care l poi utiliza.
Colectivitatea raiunilor a creat sisteme de educare a individului uman, ns sisteme nu sunt perfecte, astfel nct pe de o parte
selecia, raiunilor care particip la nivelul nalt de educare nu este pur n totalitate, iar pe de alt parte, persoane cu capaciti
mari de abstractizare i de utilizare a noiunilor abstracte fie sunt lipsite de ans intrrii n primul nivel al sistemului de educare,
fie nu posed calitile sau educaiile necesare acumulrii informaiilor solicitate de sistemul de educare superior (voin,
tenacitate, renunare de sine etc.) astfel nct vom ntlni aceast mixtur de proti cultivai educaional i de indivizi dotai
necultivai educaional, care creeaz aceast aparent imposibilitate de a identifica prostul.
Pentru aceasta, pentru a putea defini prostul ntr-o lume real, este nevoie de stabilit sisteme de referin obiective.
La nivel empiric i subiectiv individul uman a creat sisteme proprii de referin.
Primul sistem de referin este cel subiectiv individual, astfel nct orice comportament (lato sensu) contravine propriului sistem de
referin, format din acele noiuni abstracte de care este capabil individul, este catalogat, pe drept cuvnt prost, deoarece se afla
fie n afara sistemului lui de referin, fie la periferia lui, prin importana minim pe care o acord subiectului.
Un al doilea sistem de referin l constituie noiunile abstracte unanim acceptate ca fiind valabile de ctre un grup de indivizi mai
mare sau mai mic. n msura n care un individ uman nu mbrieaz aceleai valori cu cele unanim acceptate, atunci acesta va
fi catalogat drept prost.
Un al treilea sistem de referin l vizeaz exact pe subiectul n sine, este un criteriu intrinsec emitentului. Dup cum am precizat,
omul este un animal sociabil, care ns se exprim n societate n cadrul unui cod unanim admis. Indiferent de capacitatea
intrinsec a individului uman de abstractizare, lipsa mbrcrii codului unanim acceptat de comportament social l poate cataloga
pe individ ca fiind prost. Abia n acest punct, din aceast perspectiv apare ca viabil aseriunea lui Andrei Pleu privind percepia
prostiei. Este fals s spunem c un individ este prost pentru c nu adopt un cod general admis de comportament.
Comportamentul nu ine n mod fundamental de capacitatea de abstractizare, dar nici nu o exclude, ci ine de capacitatea
acestuia de a se conforma normelor admise sau de capacitatea acestuia de a empatiza, astfel nct s nu deranjeze prin
comportamentul sau atitudinea lui. Aceast capacitate de emfatizare nu este diferit de capacitatea de abstractizare, sunt doua

lucruri diferite, chiar dac au aceeai surs raiunea uman. Empatizarea ine de afect, pe care l ntlnim i la animale, n vreme
de abstractizarea ine de raiunea uman. Evident, raiunea uman, creatoare de noiuni i concepte, ar trebui s controleze i
afectul, ns acest afect este cel care creeaz diferena i diversitatea i frumuseea uman n ultim instan. Apoi, afectul nu
este o chestiune de receptare comun astfel nct ceea ce pentru un individ poate s capete un simbol tradus n funcie de afectul
lui, pentru un alt individ el va fi altfel tradus. Aici ieim de pe drumul sigur al metodei tiinifice i intrm ntr-o zon cu vaste
posibiliti.
n fine, marea greutate a catalogrii cu certitudine a protilor este stabilirea unui sistem de referin universal valabil cu verificri
att pe orizontal, ct i pe vertical. Aceste sisteme de referin complexe vertical-orizontale se pot realiza numai n cadrul unor
minisisteme aplicabile unor indivizi cu aceeai pregtire. Dar aceasta este o metod educaional, care este vrful icebergului ce
am tratat i care nu face obiectului scurtului eseu.
Din perspectiva receptrii unei tere raiuni, lucrurile sunt relativ simple. Raiunea receptoare va analiza n funcie de propriile sale
puteri de abstractizare, dar i n funcie de personalitatea raiunii sale.
Dac raiunea nu este orgolioas, nu este narcisist, atunci cu siguran va accepta c este suficient de prost n raport cu
absolutul raiunii, nu ns cu propriile limite. Dac ns raiunea lui este plin de afecte, atunci el va deveni unicul sistem de
referin, iar toate celelalte raiuni vor fi considerateproaste n raport de sistemul lui de referin.
n concluzie, apreciem c nu exist prost n sine, ci doar n raport cu sistemul de referin. Teza o constituie faptul c omul are
raiune, iar antiteza o constituie animalul, care nu este posesor de inteligen.
Aici etologii i biologii ar putea aduce o sumedenie de contraexemple. ns, aceste exemple nu fac dect s confirme exact ceea
ce am susinut n acest eseu i anume c inteligena primatelor este ultima n seria inteligentelor sau prima n cea a "prostiei"
(depinde de unde privim), adic etalonul prostiei l constituie exact aceasta "inteligen" a primatelor. Inteligena de a
abstractiza mncarea, pericolul privind propria existen, fr nici o posibilitate de conexiune ntre ele i mai ales de reproducere
ulterioara a acestor fenomene , adic in lipsa memoriei, conduce la a avea un reper al limitei de jos a raiunii umane).
Un animal nu poate fi considerat prost pentru c animalului i lipsete sistemul de referin n lipsa raiunii. Omul poate fi catalogat
prost doar ntr-un sistem de referin. Niciodat nu vom vedea un prost fundamental (nu avem aici n vedere cazurile patologice,
ci individul uman general acceptat) deoarece ntotdeauna va exista cineva care s aib o capacitate de abstractizare mai mic pe
vertical.

Costel Glc, 16 martie 2012 10:08

Scurt eseu despre prostie
de Kosta Vianu

ncercnd s nelegi lumea aceasta, n care trim, vei da de prostie. ncercnd s-o schimbi, te vei lovi de
proti. Cine mai tie care filosof btrn a rostit, cndva, acest adevr? De dimensiunile lui ne dm seama
abia cnd inelegem c prostia e o manifestare a materiei, un fenomen natural, ca un cutremur sau o
inundaie, fiind, prin aceasta, iremediabil i impredictibil.
De proti vei da la tot pasul, ca de pietre. Cci prostia e imuabil. Muli sunt convini c lumea se afl ntr-o
venic transformare i devenire. Nici o eroare n-a fost mai tragic ! Stnd strmb pe temeliile ei putrede,
vechi de cnd Creaia, lumea se sprijin pe doar cteva adevruri capitale, iar prostia pare a fi una din
temeliile strmbe ale acestei lumi.
Nu se pot cunoate efectele devastatoare ale prostiei la nivel mondial. Poi ti ct ru a fcut o calamitate
abia n clipa bilanului. Cum prostia e infinit, efectele ei se simt in orice moment, ici i colo, dar nu pot fi

cunoscute n totalitate.
Protii sunt muli. Simpla enunare a acestui adevr nu ne plaseaz, ns, nici pe mine i nici pe dumneata,
cititorule, n categoria nelepilor. Dac e adevarat c nelepciunea e ca o piatr rar, nu se poate nc ti
dac prostia e ca o boal. i dac ar fi, ar fi, oricum, nevindecabil. Fiindc primul pas pe care trebuie s-l
fac bolnavul spre vindecare este acela de a deveni contient de boala sa. Abia dup aceea ajunge pe mna
medicilor. Dar cum, Doamne-ferete, s-i spui unui prost c e prost ? i, mai ales, cum i-ar putea da el nsui
seama de gravitatea faptului, cnd el i poart prostia ca pe o virtute, sau i mai ru, ca pe nsi raiunea
existenei lui : nimic nu strlucete mai tare ca mndria prostului !

Dac prostia nu poate fi definit cu uurin, prostul caut ntotdeauna s ias n eviden, iar de cele mai
multe ori reuete. Pentru reuita aciunii sale el nu precupeete nici un efort, minciuna fiindu-i cea mai la
ndemn scul, unealta de aur. Protii cred toi, fr nici o excepie, c adevrurile inutile sunt periculoase.
Dar, cum adevrul ar trebui s fie absolut i nedeterminat, el este unul singur: adevr i att! Cum numai
minciuna poate fi folosit intr-un anume scop, deci, folositoare, adevrul gol golu nu-i poate fi prostului
de nici un folos. Aadar, de aici i pna la constatarea c adevrul e ntotdeauna subversiv, nu mai e dect un
pas.
Prostul nu respect legea, el o aplic ! Dac nu cumva el este chiar autorul ei, pentru c el dintotdeauna a
susinut, m rog, el a atenionat de mai demult, pe toat lumea. Dac n-ai inut cont de spusele lui, iat
unde s-a ajuns... i n continuarea aceluiai tip de raionament, dac tot aplic legea, atunci prostul crede c
are dreptul s taie o felie ct vrea el de mare din tortul avantajului, cci pentru prost, legea e ca un b cu
dou capete : esenial este ca el s poat ine de unul din capete, restul e doar rutin !
Prostul e ru. Ai grij, neleptule, tunnd i fulgernd mpotriva prostiei, s nu devii ru, ctigndu-i astfel
prostiei prima medalie, fiindc rutatea pare, iat, o bun jumtate de prostie.
Prostul e complicat. n subirimea simplitii el nu vede nici un avantaj, cum urte i sunt, de asemenea,
avantajele transparenei, prin care i s-ar vedea goliciunea minii. D-i prostului o idee simpl, iar el o va
mbrliga aa de ru, c n-ai s-o mai recunoti, fiindc el se scarpin ntotdeauna n stnga pe deasupra
capului, cu mna dreapt. I se pare mai interesant.
Prostul e util. Dac toi ai fi detepi, am auzit odat replica unui ran, cine v-ar mai trage cismele
din picere, m, intelectualilor ?
Prostul e grav. S nu cumva s rzi n faa lui, ar fi o impietate! Strmoii notri latini au creat zicala
ridendo, castigat mores, creznd sincer c rznd de nravuri, le-ar putea ndrepta. Dar, dac ai s rzi n
faa prostului, nu vei face altceva dect s-i descoperi alt nrav : prostul e suspicios!
Prostul nu tie, nu are ncredere, prostul nu cerceteaz pentru a afla, el doar presupune. Pe temelia celor
nchipuite, el construiete gravitatea acuzaiilor, iar de aici i pn la incriminarea tuturor celorlali, nu mai

e dect o chestiune de timp. Iar prostul nu se sperie numai dintr-att.

Prinznd de veste, poate de la leciile de marxism, de avantajele care decurg din lupta contrariilor, prostul
iubete competiia. Dar nu competiia cinstit, n care ctig cel mai bun, ci aceea n care el reuete s
dovedeasc intotdeauna c este primul, indiferent ce fel de mijloace arunc n lupt.
Prostul ii consum jumtate din via, dac e nevoie, ca s-i dovedeasc cu ct este el mai detept dect
tine. Las-l s-o fac! Dac i se pare c a reuit, uneori te las n pace !
Ferete-te s-i dai prostului prin ceva a nelege c-i este inferior : te va urmri cu nverunare, toat viaa,
pentru a te distruge, nscocind cu adevrat iretenie noi i noi feluri de a se rzbuna, gelos cum este pe
succesul alto32ra, fiindc aceasta a fost i este dintotdeauna singura tristee a prostului : tie c prostia nu e
o calitate!
Dar, atenie, nu te pune cu el: prostul are mintea odihnit

Prostia
eseu [ ]
- - - - - - - - de Petru Cretia [Petru_Cretia ]

2010-05-28

nscris

bibliotec

de

Macovei

Costel

Prostia, ca slbiciune a minii, nu este vreo vin, vreun viciu sau vreun pcat, este un dat
genetic; cineva este prost aa cum are ochii albatri sau muchii puternici. Fapt este c
prostul, prost fiind, nu poate ptrunde n miezul lucrurilor, nu are discernmnt, percepe
faptele n sine, desprinse din contextul lor, e incapabil s asocieze sau s disocieze, nu poate
nici analiza o stare de lucruri ct de ct complex, nici sintetiza elemente n aparen
disparate. Cum lumea i este greu de neles, o potrivete el cumva puinei sale nelegeri,
punnd de bine, de ru la un loc noiuni false ori confuze, de obicei preluate anapoda din
lunga i bogata tradiie a prostiei omeneti. Lucru firesc, pentru c, neeputnd abstractiza,
prostul trebuie s se foloseasc de generalizri gata fcute de alii, la fel de proti ca i el,
dac nu mai ru. ntr-adevr, dintre dou sau mai multe posibiliti, prostul o alege fr gre
pe cea mai stupid i apopi se odihnete asupra ei. Ar fi de scris o morfologie a prostiei, n
care diversele ei manifestri s fie elaborate i sistematizate ca paradigme, i o sintax a ei,
adic o teorie a felului n care se desfoar prostia, a dezacordurilor, a pleonasmelor i a
elipselor ei, care nu sunt o economie de expresie, ci simple lacune prin care se strecoar
incoerena. Prostul nu are o clar contiin de sine, nu nva din experien i ca atare nu
este autocorectiv. Prostia se hrnete din puinul ei i se regenereaz din propria ei
substan, rmnnd mereu egal cu sine. ntr-o nsemnare intitulat Caracter de prost,
Eminescu vorbete de Luarea metaforelor ad litteram i de struina n neghiobie. ntradevr, i e o observaie subtil, cum ar putea suplini prostul cel de-al treilea termen al
comparaiei, a crui absen este definitorie pentru metafor, cnd el nu e n stare nici de o
comparaie desfurat, lipsindu-i capacitatea de a observa similitudini? Dac i vorbeti de
noaptea nefiinei, el crede c se las ntunericul i aprinde lampa. Ct despre struina ntro neghiobie, ea este una din principalele caracteristici, i dintre cele mai de temut ale
omului prost, care, pe ct de uor concepe o idee neroad, pe att de greu se desparte de ea.
Mobilitatea i readecvarea sunt prerogative ale inteligenei. n tradiia romneasc avem, ct
privete prostia, o scurt capodoper, Povestea lui Creang, unde o femeie neroad i
prohodete pruncul la gndul unei primejdii ipotetice i lesne de nlturat; un om, ca s aib
lumin n cas, car soarele cu bania, un altul d s-i drme casa ca s scoat carul
njghebat n ea, un altul caut s zvrle nucile n pod cu furca, altul, n sfrit, se cznete s
suie vaca cu funia n ur, gata s-o sugrume. Prostul nu se descurc n plan pragmatic pentru
c ncurc pn la catastrof relaia dintre mijloace i scopuri. n sngele lui curge, ca o
esen tare, o chintesen a ceea ce n german s-ar putea numi Urdummheit, prostia
originar,
cea
de
la
obria
vremurilor.
Numai c aceast infirmitate i deficien a intelectului nu este ntotdeauna inocent, i
atuncci ncep necazurile. ntr-adevr, prostul e i el om i trebuie s o scoat cumva la capt
pe lumea asta, i ct mai bine dac se poate. Prostia produce aproape ntotdeauna
manifestri aberante i nocive n ordinea moralitii. Netiind ce statut are i ce loc i se

cuvine, prostul se amestec unde nu-i fierbe oala, ncurc iele, creznd c le descurc, se
face purttorul celor mai imbecile prejudeci, debiteaz, cu autoritate, cele mai uzate locuri
comune, este bnuitor i susceptibil, netiind de glum, imagineaz conspiraii universale i
vorbete ca un profet, mai i gsind pe cine s-l cread; neavnd ndoieli, devine dogmatic i
tinde s fac din maxima aciunii sale o lege universal. i, netiindu-i lungul nasului, e
adesea peste msur de obraznic i mai ntotdeauna trufa, pentru c prostul dac nu-i fudul,
parc n u e prost destul. Iar cnd se ntmpl s fie i harnic, simind n chip obscur c
trebuie s-i substituie calitii cantitatea umple i ncurc domenii ntregi de activitate cu
produsele sale inepte sau de-a dreptul delirante i e adesea rspltit pentru asta cu distincii
i ranguri. Dar cel mai ru este c prostul, ajuns ntr-o situaie critic din propria lui prostie,
devine feroce i poate fi bestial. Muli oameni au pierit zdrobii de prostia biruitoare.
Puintatea spiritului nate montri. Dar adevrata primejdie a prostiei st n mulimea
protilor: ne place, nu ne place, lumea e plin de proti. Tot Creang zic c, dac prostia ar
durea, uliele ar vui de zbieretele protilor. Iar lumea lui Caragiale, cnd mai explicit, cnd
mai puin, conine o cantitate exploziv de proti de toat seama. Prin mulimea lor devin
periculoi. Mai ales c ticloii inteligeni tiu s se foloseasc de cei proti pe scar istoric,
exploatnd ticloia oarb i tmp care dospete n prostia omeneasc. i investesc cu
putere, inndu-i ns la cheremul lor, i apoi i asmut mpotriva noastr ca pe o hait. i mai
inei minte pe activitii obtuzi, trufai i britali care umpleau ierarhia chinuitei noastre
vremi de pn mai ieri? i nu-i simii cum miun nc printre noio, travestii,
multiplicndu-se zgomotos ca legiuitori i autoritar ca guvernani, trezind ecouri de prostie
de-a lungul i de-a latul rii, rscolindu-i ntunericul i ura pe care o eman ntunericul? Ba
simim, prea bine simim, i poate tot mai este ceva de fcut. Iari Eminescu, vorbind de
moftangii, spune ntr-un loc: Toi suspin pentru patrie cu fizionomia cea mai plngtoare
de pe lume i toi nu vor binele, ci numai posturile patriei.
Bine ar fi s nu aib parte de ele, pentru c mare primejdie este pentru obte nlarea
protilor n ranguri i dregtorii. Pcat de-o biat ar, i-ar fi ajuns ticloii.

Prostia este caracteristica unei persoane de a fi lipsite de inteligen, de a fi ignorant sau

incult. Aceast caracteristic poate fi atribuit aciunilor unui subiect , vorbelor acestora sau
credinelor lui.
Este un termen de care ne lovim aproape zilnic, iar sensul su peiorativ l-a ncadrat pe
parcursul anilor printre cele mai dure i agresive adjective adresate oamenilor.
Totui acest termen nu se refer n uzul zilnic doar la definiia de mai sus, are foarte multe
alte sensuri. i prezint n continuare o selecie de 40 de citate despre prostie:
1.
2.
3.
4.

S nu te crezi prostul satului, nu e modest. Valeriu Butulescu

Prostia este etern i invincibil. Alexandru Paleologu
Prostia este o suferin nedureroas a inteligenei. Emil Cioran
Protii mor, dar prostia rmne. Ion Luca Caragiale

Nu poi prosti cu vorba o pisica aa cum poti prosti un cine. Jerome Klapka Jerome
Prostul cel mai prost e prostul alterat de filosofie. Lucian Blaga
Numai prostia poate s n-aib intermitene. Grigore Moisil
Cu ct regula e mai strict, cu att capul care a conceput-o e mai prost. Jean de la Bruyere
Prost nu e cel ce nu nelege unele lucruri, ct de multe, ci acela care le nelege pe toate pe dos. Nicolae
Iorga
10. Orice prost poate ti, scopul este s nelegi. Albert Einstein
11. n politic prostia nu e un handicap. Napoleon Bonaparte
12. Un prost care nu spune nici un cuvnt nu se deosebete de un savant care tace. Moliere
13. Un prost gsete totdeauna unul mai prost, care s-l admire. Nicolas Boileau
14. O oarecare doz de prostie este necesar pentru a fi bun soldat. Florence Nightingale
15. Pentru a reui nu este suficient s fii stupid, trebuie s ai i bune maniere. Franois-Marie Arouet de
Voltaire
16. Cele mai comune dou elemente ale universului sunt Hidrogenul i prostia. Harlan Ellison
17. S fii prost, egoist i s ai o sntate bun sunt trei cerine pentru a fi fericit, dei dac prostia lipsete
celelalte nu mai conteaz. Gustave Flaubert
18. Dac nu exist ntrebri stupide, atunci ce gen de ntrebri pun protii? Devin brusc detepi n timp ce
pun ntrebrile? Scott Adams
19. O greeal des ntlnit, pe care oamenii o fac cnd ncerc sa proiecteze ceva 100% antiprostie, este
aceea de a subestima inventivitatea nebunilor veritabili. Douglas Adams
20. Prostia este infinit mai fascinant dect inteligena, inteligena are limitele ei, prostia nu. Umberto Eco
21. Prostii se plng c nu sunt cunoscui suficient de muli oameni. Confucius
22. Este foarte periculos s fii sincer n condiiile n care nu eti i prost. George Bernard Shaw
23. Doar dou lucruri sunt infinite: universul i prostia uman; iar de cea din urma sunt foarte sigur. Albert
Einstein
24. Cu ct e mai mic mintea cu att mai mare e ngmfarea. Aesop
25. Prostia are oroare de anonimat. Vasile Ghica
26. Prostia ar putea contribui la progresul societii numai dac devine impozabil. Vasile Ghica
27. Prostul cu memorie bun are la dispoziia lui multe gnduri i fapte, dar nu tie s trag din ele nici o
concluzie. Luc de Clapiers
28. Nu este nici o ruine s te nati prost, ruine e s mori prost. Marin Sorescu
29. Protii se plng c nu sunt cunoscuti de suficient de muli oameni, nelepii se plng c nu cunosc
suficient de mult oamenii. Confucius
30. Un prost care nu spune nici un cuvnt nu se deosebete de un savant care tace. Moliere
31. Un prost nvat e mai prost dect un prost nenvat. Moliere
32. Extazul este ramura netaiat a umilinei n faa prostiei. Sorin Cerin
33. Am rbdare cnd e vorba de prostie, ns nu cu cei care sunt mndri de ea. Edith Sitwell
34. tiu c sunt prost. Dar cnd m uit n jur, prind curaj. Ion Creanga
35. Singurul nostru duman pe lume este prostia, ntunecimea de minte. Thomas Carlyle
36. Jumtate din lume este compus din idioi i cealalt jumtate din oameni destul de detepi ct s
profite de ei. Walter Francis Kerr
37. Genialitatea poate avea limitrile sale, dar prostia nu are acest handicap. Elbert Hubbard
38. Protii se nsoar totdeauna, nebunii cteodat, neleptul nicicnd. Mihai Eminescu
39. Nu exist nici plante rele, nici oameni ri, nu exist dect proti cultivatori. Victor Hugo
40. Protii sunt comarul raiunii. Costel Zagan
5.
6.
7.
8.
9.

PROSTIA
Salut

A venit si ziua in care scriu un articol despre prostie.

Imi doream de mult timp insa acum am avut ocazia.
Vei afla in continuare punctul meu de vedere asupra prostiei si ce poate fi facut in privinta
ei.
In primul rand, nu sunt de acord cu generalizarea termenului prost sau proasta.
Nu poti spune despre un om ca este pur si simplu prost.
Pentru ca ai putea spune atunci si despre un om ca este pur si simplu inteligent, dar asta
nu e neaparat motiv de lauda. Stiu enorm de multi oameni foarte inteligenti care se zbat in
probleme si esecuri comparat cu alti oameni mai putini inteligenti care se bucura de un
succes, o implinire si o calitate a vietii de invidiat.
M-am tot gandit zilele acestea cand am fost bolnav care sunt dedesubturile prostiei si ce
face un om la un moment dat sa fie prost.
Spun la un moment dat pentru ca nimeni nu e prost tot timpul si nimeni nu e inteligent tot
timpul. Uneori oamenii inteligenti fac niste lucruri foarte idioate si niste oameni prosti fac
niste lucruri foarte inteligente.
Un profesor de-al meu a spus asa: Diferenta dintre un om prost si inteligent este ca
prostul face mereu aceeasi greseala iar desteptul tot timpul alta
Asadar, deja avem o trasatura importanta care face diferenta intre prosti si destepti. Nu
pare greu sa fii inteligent
Tin minte cand eram adolescent, o femeie foarte inteligenta, frumoasa si cu personalitate a
zis asa: Eu cred ca un om daca este inteligent, ajunge sa aiba succes mai devreme sa mai
tarziu.
Ajunge sa aiba bani si o viata implinita pentru ca asta e rodul inteligentei, te ajuta sa
gasesti solutii si nu ai cum sa fii inteligent si sa ramai la acelasi nivel de saracie, probleme
si suferinta
Tin minte ca am simtit in suflet o durere, un sentiment de revolta. Ma consideram inteligent
si primeam complimente pentru ca citesc mult si am cultura generala dar in acelasi timp
avea o viata praf. Financiar, sexual, relational, profesional nu aveam deloc rezultate.
Oare avea fata asta dreptate? Eram doar un prost deghizat intr-un inteligent?
Au trecut 15 ani de atunci si acum pot sa rasuflu un pic mai usurat. Inca nu sunt 100%
sigur de inteligenta mea pentru ca de multe ori inca fac prostii insa am incpeut sa am
rezultate in viata in toate acele aspecte in care eram praf. Si cumva, cuvintele acelei femei
incep sa aiba sens. Un om inteligent ( sau care nu da dovada de prostie maxima in fiecare
zi) inevitabil isi poate faca viata mai buna.
Insa pentru asta e foarte important sa evite sa fie o persoana proasta.
Am 7 trasaturi in continuare. Cu totii am dat dovada de cel putin cateva din ele daca nu de
toate sapte. Cred ca prostia devine prefecta atunci cand intalnim toate aceste 7 trasaturi
intr-un om. Abia atunci putem spune cu mana pe inima :Ba esti proasta sau prost, ca
noaptea, de dai in balti, de impungi, nu mai ai scapare. Daca prostia ar durea
Hai sa vedem:

1. IGNORANTA - un mare semn de prostie este sa fii un om ignorant. Ca de exemplu sa

spui ca exista sau nu exista reincarnare cand tu nu ai citit macar 1 carte sau un articol
despre
Viata dintre vieti. O metoda care ajuta oamenii sa ajunga la amintirile din viata lor ca
suflete (spirite). Autor Michael Newton
Psihologia viitorului - lectii din cercetarea moderna asupra constiintei
9 argumente ale celor care cred in reincarnare
- http://en.wikipedia.org/wiki/Reincarnation
Acum, nu ma intelege gresit. Nu ma intereseaza daca tu crezi in reincarnare sau nu. Vreau
sa iti explic un principiu. Principiul este NU VORBIM DESPRE LUCRURI DESPRE CARE
NU NE-AM DOCUMENTAT INAINTE! Asta este ignoranta. Sa vorbesti prostii cand tu nu ai
citit in viata ta 2 randuri despre un subiect. Cand te educi si te documentezi, abia atunci
castigi dreptul de a-ti exprima o parere. Sunt oameni care si-au dedicat cariera si viata
cercetarii unui domeniu si vine un ignorant si arunca cu rahat din propria gura asupra
muncii unor oameni pasionati si dedicati.
Asta este ignoranta. Asta este dovada de prostie. Lipsa de educatie dublata de tupeu
nesimtit. Un prieten spunea : Nimeni nu s-a nascut invatat insa nu ai nicio scuza sa mori
prost
Cand vedem ignoranta, deja vedem prostia aratandu-si adevarata fata. DAR, mai exista 6
trasaturi importante care fac prostia sa se arate in toata splendoarea ei.Daca esti doar
ignorant insa ai doar calitati s-ar putea sa scapi basma curata si sa nu fii considerat o
persoana proasta.
2. LENEA
Sa fii un om lenes sau un parazit e o alta dovada de prostie. Ai potentialul urias de a face
lucruri extraordinare si tu preferi sa freci menta si sa lasi zilele sa treaca una dupa alta
lasand tot potentialul tau minunat sa se iroseasca. De ce sa inveti dezvoltare personala, de
ce sa faci sport si sa mananci sanatos, de ce sa inveti sa ai relatii minunate, de ce sa inveti
sa faci bani si sa iti castigi independenta finaciara?
Pentru toate astea trebuie munca si tu nu ai chef. Esti o putoare. Esti o persoana lenesa. Si
implicit proasta. Iti meriti soarta si suferintele.
3. IQ SCAZUT
In principiu IQ-ul ramane constant de la nastere la moarte. Asa ca daca il ai scazut,
ghinion. Aparent, multa lume se refera la IQ scazut ca prostie si la cel crescut ca
inteligenta.
Eu nu as face greseala asta. S-a dovedit ca ai nevoie de un IQ de macar 90 ca sa poti
obtine rezultate in orice domeniu al vietii si daca citesti blogul Personalitate alfa cu
siguranta ai un IQ peste 90.
Inteligenta masurata de IQ se refera doar la emisfera cerebrala stanga , la logica, si s-a
dovedit in numeroase studii ca nu IQ-ul ci inteligenta emotionala EQ face diferenta in viata
cand vine vorba de succes si realizari.
Asadar, nu ar trebui sa ai motive de ingrijorare legate de IQ. Si nu te teme de prostie la
acest punct decat daca ai un IQ sub 90.
Un test asemanator cu cel oficial pentru IQ ai aici:
http://teste.haios.ro/teste.php?lang=ro&id=24&sct=117 .
4. EQ SCAZUT
Mai degraba poti sa fii considerat o persoana proasta daca ai EQ scazut. Adica inteligenta
emotionala.

Adica, te enervezi repede si esti o persoana impulsiva, nu poti sa amani recompensa in

viata si faci credite ca sa cumperi ceva ce nu ai neaparata nevoie acum, mananci inutil
pentru ca nu iti poti controla impulsul de pofticiou, iti lipseste empatia fata de oamenii din
jur, etc. Din fericire, inteligenta emotionala este educabila.
Un mic articol aici: http://www.personalitatealfa.com/blog/maturitatea-emotionala-scalafriedmann-un-test-de-inteligenta-emotionala/
5. UN CARACTER INFECT
Daca a murit capra ta si vrei sa moara si capra vecinului, daca iti place sa barfesti in loc sa
iti vezi de existenta ta, daca iti moare sufletul de invidie fata de realizarile altora in loc sa te
bucuri de realizarile tale chiar daca sunt mai mici, daca faci sex cu partenerul de viata al
celui mai bun prieten sau celei mai bune prietene, daca iti tradezi oamenii cand acestia tiau incredintat increderea lor, daca minti si calci pe cadavre pentru a-ti atinge scopurile,
daca nu poti intinde o mana de ajutor semenului tau aflat in suferinta, atunci ai un caracter
infect si esti foarte aproape sa fii un mare prost sau o mare proasta. Depinde de ce scor ai
la ceilalti factori. Pentru ca daca stai excelent la restul punctelor tot mai ai o sansa sa fii un
geniu machiavelic rau intentionat, dar nu esti prost sau proasta.
6. FRUSTARI

Nu ai bani
Nu faci sex
Esti bolnav sau blonava mai mult decat sanatos sau sanatoasa
Ai o fire pesimista
Nu iti asumi responsabilitatea pentru rezultatele din viata ta

Toate astea si multe altele duc la frustrari. Acel sentiment ca iti doresti lucruri pe care acum
nu le poti avea si pentru ca nu ai un suflet curat si senin, pentru ca nu ai inteligenta
emotionala sa intelegi ca daca ai rabdare, perseverezi, nu esti o persoana lenesa si lucrezi
zilnic la dezvoltarea ta tot ceea ce iti doresti va deveni realitate, ajungi sa te comporti ca un
prost sau o proasta.
De la frustrare la prostie e o cale scurta. Lucreaza la frustrarile tale si intelege ca de tine
depind rezultatele din viata ta. Daca ai frustrari nu ii chinui si pe cei din jur cu ele. Rumegale in linistea ta interioara si foloseste energia acestor frustrari pentru a gasi solutii la
problemele pe care le ai. Te asigur ca vei reusi si in acelasi timp nu vei stresa la maxim
oamenii din jur care probabil tin la tine si care au si eu propriile frustrari la care cauta solutii.
7. EXPRIMAREA CORECTA. Nu stiu cine a compus aceste randuri, le-am gasit pe
facebook. Insa imi place la nebunie adevarul din ele.
SA INVATAM SA NE EXPRIMAM CORECT!
Spre exemplu:
Nu am stiut! se zice CORECT Nu m-am obosit sa aflu!
Nu am putut! se zice CORECT Mi-a fost lene sa caut o solutie!
Nu inteleg! se zice CORECT Mi-e greu sa gandesc singur!
Am uitat! se zice CORECT Nu mi-a pasat suficient! Citat luat de pe wall-ul lui Bogdan
Comanescu
Concluzii:

Cu totii cred ca ne regasim in cel putin una sau mai multe din aceste criterii. E in regula cat
timp devenim constienti de ele si ne straduim sa ne corectam.
Exista totusi oameni care se fac vinovati de toate aceste puncte si par iremediabil
compromisi.
Asta numesc eu un om prost. Un om care are toate aceste 7 puncte si care nici macar nu e
constient de ele.
Am primit multe cereri sa pun un buton de like pentru facebook la articolele mele.
Azi ai ocazia sa dai un like si un share pentru cine crezi ca poate invata ceva din acest
articol.
Astept comentariul tau si daca mai gasesti puncte in plus fata de ale mele, te rog sa scrii.
P.S. Deasemenea, te provoc sa lasi un coment si sa imi spui ce reprezinta poza de la acest
articol .
Multumesc,
Pera Novacovici

DEFINITIE DEX PROSTIE

PROSTE, prostii, s. f. 1. Starea celui lipsit de inteligen sau de nvtur, starea omului prost; (concr.)
fapt, comportare, vorb care denot o astfel de stare. 2. Vorb, fapt sau lucru lipsite de seriozitate, de
importan; fleac; absurditate, inepie. Prost + suf. -ie.