Sunteți pe pagina 1din 3

IUBIREA Cand putem vorbi cu adevarat despre iubire?

Pasiunea oarba, comuna, este oare de ajuns pentru a-i fi atribuit un cuvant ce inchide in el intelesuri atat de adanci? Sau iubire exista numai atunci cand viata, acest Labirint al lui Dedal in care suntem constransi sa ratacim orbiti si neputinciosi, reuneste Yinul si Yangul

complementari si totodata antagonici intr-o singura persoana superioara? Nu putem sti daca dragostea ne coboara sau ne ridica, daca ne arunca intr-un abis al geloziei, durerii si disperarii sau, din contra, daca spatiul si timpul pur si simplu nu-si mai au rostul incercand sa margineasca, sa umanizeze absolutul dobandit prin virtutile iubirii. Dar este oare absolutul accesibil noua cu adevarat? Nu absolutul care descifreaza misterele Universului, ci acel acces si accea posesie a lui Blaga care sa nu striveasca corola de minuni a lumii, misterul intregitor

al fiintei umane. Este oare iubirea cheia catre dezlegarea dilemei ce apasa umerii slabi ai muritorilor? Numarul intrebarilor si al raspunsurilor este infinit. Iubirea ne poseda sau noi posedam iubirea? Este iubirea doar un nume sec, golit de inteles si substanta pentru un instinct fara nimic mistic in el sau, dimpotriva, este cautarea subliminala prin care omul isi poate depasi conditia ingrata? Arta oglindeste perfect, inca din zorii civilizatiei, umila inchinare a omului in fata fortei de nestavilit a iubirii, cantec ingeresc timide si deopotriva ale vietii, stihie. artistii,

Neputincioase,

plasmuiri

razvratiti fara exceptie impotriva legilor nescrise ale lumii reale in viziunea lui Mario Vargas Llosa, si-au imortalizat tumultul sufletesc, aspiratiile, infrangerile, victoriile in confruntarea cu tiranul care nu cruta pe nimeni(Pierre Corneille). Asa cum spunea si Heinrich Heine, dragostea este o poveste straveche, dar care este totdeauna noua,

fiecare traind-o,simtind-o si intelegand-o altfel. Din aceasta cauza, este o tema inepuizabila a literaturii, imbracand forme unice sub fiecare condei care

indrazneste sa o aleaga ca subiect al fictiunii sale. Termen absolut intr-o lume relativa, dragostea este receptata si abordata de fiecare scriitor prin prisma propriei conceptii despre natura ei, despre consecintele ei asupra vremelniciei si limitarii specifice omului.