Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian

Blaga, a fost publicata in volumul „Poemele lumii”, in anul

1919, si il defineste pe acesta.
In ceea ce priveste curentul literar, opera se incadreaza
in modernism, deoarece prezinta particularitati ale acestui
curent literar, de exemplu: tema, viziune despre lume si
mijloace artistice inovatoare.
O prima trăsătură modernistă a poeziei este caracterul
de artă poetică. Tema poeziei este raportul dintre eul poetic
și univers și atitudinea poetică în fața marilor taine ale
universului. Rolul poetului nu este acela de a descifra, ci de a
spori tainele lumii.
A doua trăsătură modernistă se regăsește la nivelul
prozodiei. Poezia este structurată sub forma unui monolog
liric construit prin tehnica ingambamentului ce presupune
formularea cu majusculă a unei idei principale și continuarea
ei cu litera mică sub formă unui discurs fluent. Versurile nu
au rima si au masura inegala.
Tema poeziei ilustrează condiția creatorului în raport cu
propriul univers liric. Autorul afirmă că secole de-a rândul,
filozofii au încercat să descifreze rațional tainele lumii, dar
n-au reușit, de aceea azi ei nici nu mai cred că este posibil.
Singura atitudine înțeleaptă este aceea de a contempla
misterele fără a-ți propune să le înțelegi, ci să le amplifici
prin creație.
Titlul este o propoziție dezvoltată având ca subiect
pronumele de persoana I, „eu”, marcă a eului liric ce
anticipează lirismul subiectiv, dar si caracterul de arta
poetica. Verbul la forma negativă (nu strivesc) atribuie eului
o atitudine de protejare a tainelor lumii redate prin
metafora revelatorie “corola de minuni”. Corola, simbolul
perfecțiunii, presupune totalitatea petalelor unor flori, iar la
sens conotativ sugerează totalitatea elementelor lumii
văzute ca obiecte ale cunoașterii poetice, minuni sau
mistere, supuse contemplării poetice.
Prima imagine relevantă pentru temă este antiteza între
două tipuri de cunoaștere redate prin metaforele: “lumina
mea” și “lumina altora”.
Cunoașterea paradisiacă, rațională, reduce misterul, dar
nu îl elucidează pentru că se opune limita cunoașterii umane.
Acest tip de cunoaștere are un efect distructiv asupra
misterului: “sugrumă vraja nepătrunsului ascuns“, ucide “cu
mintea tainele”.
Cunoașterea luciferică se bazeaza pe obiectul misterului.
Blaga este numit poet transcendental, căci amplifică
misterul cu ajutorul metaforelor revelatorii. Florile
simbolizează arta, sensibilitatea, buzele redau ideea
comunicării semnificante, iar mormintele presupun misterul.
O a doua idee poetică o reprezintă comparația amplă a
cunoașterii poetice cu razele albe ale lumii. Artistul și lumina
au aceeași menire: de a crea un univers neclar, în care toate
elementele devin interpretabile. De fapt, poezia nu explică,
ci sugerează, adică „îmbogățește” „corola de minuni a lumii”,
prin simboluri care deschid drumul unui mare număr de
interpretări, amplificând dorinta de cunoasterea.
Incipitul reia titlul poeziei, aflându-se în relație cu
versurile care încheie arta poetică. Faptul că această artă
poetică începe cu pronumele personal „eu” atrage atenția
asupra ipostazei eului liric. Încă din primul vers al poeziei se
subliniază poziția pe care o adoptă poetul în legătură cu
misterele lumii, el refuzând să le cunoască în mod rațional,
fapt exprimat prin verbul la forma negativă „nu strivesc“.
 Opera literară este structurată în trei secvențe; prima
secvență conține primele cinci versuri în care eul poetic
definește viziunea proprie asupra universului, a două
secvență (versurile 6-14) şi cea de a treia care se întinde pe
versurile 16-20 şi reia ideea de iubire a universului asupra
căruia se reflectă cunoașterea luciferică. Forma negativă a
verbelor „nu strivesc“ si „nu ucid“ sunt sugestia unei
acceptări a lumii în perfecțiunea ei.
Putem spune cu certitudine, ca poezia „Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga, apartine
modernismului prin folosirea unor tehnici specifice acestui
curent literar, precum: tema abordata si ingambamentul
versurilor si ca este una din cele mai frumoase arte poetice
ale literaturii noastre.