Prejudecatile sunt un obstacol de care ne lovim zilnic, si pe care,
din pacate, de multe ori nici nu il sesizam. Care sa fie oare cauza acestui lucru? Sa fie ignoranta? Nu. Raspunsul este destul de simplu: de multe ori nici macar nu constientizam o prejudecata, pur si simplu ne traim viata in conformitate cu ea, datorita obisnuintei, datorita modului in care am fost crescuti, educati. Dar cum oare am putea sa scapam de prejudecati, stiind ca acestea sunt adanc inradacinate in firea noastra si ne-au fost insuflate inca de cand eram copii, iar o data cu trecerea anilor acestea doar s- au dezvoltat, ca o urmare directa a grupurilor din care am facut parte. Au aparut mai multe prejudecati, unele avand la baza lucruri pe care le-am invatat la scoala, altele fiind alimentate de catre grupul nostru de prieteni, iar altele avandu-si originea in experientele noastre personale. Dar ce este o prejudecata? Spre deosebire de discriminare, care reprezinta o forma de manifestare comportamentala, prejudecata este o atitudine negativa fata de fiecare individ membru al unui grup, care este motivata doar de apartenenta acestuia la grup. Acesta este strans legata de stereotipie, adica punerea oamenilor in diverse categorii (“punerea de stampile”) dupa anumite caracteristici ale acestora. A crea stereotipuri este o functie naturaala a creierului nostru, prin care simplificam realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari. In relatiile sociale aceasta are o functie utila: prin clasificarea indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reactiile. Dar a crea stereotipuri poate fi periculos. Precum am mentionat precedent, stereotipurile culturale conduc la prejudecati, la opinii negative despre ceilalti. Acestea sunt obstacole majore in comunicare si, mai mult decat atat, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative. Prejudecatile care sunt bazate pe ultrasimplificarea oricarei rase de oameni intr-un stereotip ingust si negativ, pot avea consecinte tragice precum discriminarea, violenta si in cazuri extreme, genocidul. Majoritatea stereotipurilor sunt dobandite inca din copilarie si din acest motiv sunt foarte greu de schimbat si raman cu incapatanare in mintea noastra, colorand perceptiile si comportamentele noastre. Odata cu trecerea anilor numarul acestora creste, fiind obtinuti in principal de la “mediatori culturali”, insa natura lor nu se schimba si nici gradul lor de adevar. Acestea raman niste categorisiri false, mult mai simple decat realitatea. Principalele stereotipuri sunt legate de varsta, sex, rasa, ocupatie, nationalitate, etc. Stereotipurile nu sunt insa o caracteristica a vietii secolului XXI, ci au fost prezente si in secolele trecute. In prima parte a secolului XX dar si in secolele precedente, negrii erau descrisi ca persoane necivilizate, canibale, sarace, dar si foarte rele, fiind considerati inferiori de catre colonistii europeni. Stereotipurile legate de aceste persoane s-au schimbat pe parcursul anilor, insa sunt si astazi prezente. Spre exemplu, este de asteptat ca persoana care castiga proba de alergare la atletism, sa fie un “negroteu”. Alt stereotip este cel al femeii blonde (dumb blonde stereotype). Desi acestea sunt considerate foarte atragatoare, ele sunt de- asemenea clasificate ca niste persoane nu foarte seriose si cu un nivel al inteligentei mai scazut decat al brunetelor. Aceasta idee a dus la aparitia in cultura americana, la inceputul anului 1900, a bancurilor cu blonde. Din pacate atunci cand lumea realizeaza diferite stereotipuri, nu ia in calcul si efectele generate de acestea. In timp, unele victime ale stereotipiei negative dezvolta un comportament corelat cu stereotipul in care au fost inclusi, considerandu-l norma pe care trebuie sa o atinga. Efectele negative pot sa includa de-asemenea formarea unor pareri gresite despre oameni, a unor erori de judecata, dar si prevenirea apropierii sociale. Stereotipurile amintesc intr-un mod dureros celor care sunt judecati de modul in care sunt priviti de societate, asa ca fiecare dintre noi trebuie sa incerce cel putin sa reduca prezenta acestora in viata noastra. Intr-un final, nici unuia dintre noi nu i-ar placea si fie considerat un simplu element dintr-o oarecare categorie.