Universitatea Romano-Americana

Facultatea de Management-Marketing Specializarea :Marketing

COMUNICAREA SI NEGOCIERI IN AFACERI : DIFERENTE INTERCULTURALE

Moglan Luiza-Nicoleta Scutariu Simona-Elena

Di erente interculturale

Suntem diferiti unii de altii !!! E bine, sau nu?! Daca am fi toti la fel, ne-am plictisi de moarte si, mai grav, am avea aceleasi cai de rezolvare a problemelor, am gandi, simti, imagina cam in acelasi mod, ce mai , lumea ar fi monotona si nu ar mai evolua in acest ritm!!!Dar si diversitatea ridica probleme" Suntem diferiti in ceea ce priveste varsta, venitul, educatia, pozitia sociala, religia, etnia, orientarea se#uala etc!!! insa marea provocare cu care se confrunta organizatiile o constituie diferentele culturale dintre oameni! Si nu ma refer doar la diferente interculturale, determinate de contactul dintre oamenii apartinand unor culturi diferite, fenomen des intalnit in marile firme multinationale, ci si la diferentele intraculturale $variatii ale normelor in cadrul unei anumite culturi%, ce apar atunci cand indivizii care vin in relatii unii cu altii apartin unor subculturi! Ma gandesc doar la diferentele dintre munteni, ardeleni si moldoveni, iar mai departe la diferentele dintre moldoveni si bucovineni""" Asta ca sa privim doar in &ograda& proprie! Suntem diferiti, dar nu inseamna ca unul este mai bun decat celalalt! ' vorba aici de interculturalitate! (u doar intre culturi diferite, dar si intre grupuri, intre familii, intre persoane!) definitie a culturii ca un ansamblu de valori, de competente, un fel de a fi si, mai mult, un * a putea deveni +! Avem, toti, o cultura asemanatoare, aceea a sfarsitului de secol ,,- avem, in acelasi timp, culturi diferite: cele care tin de religiile noastre, de tarile noastre, de grupul nostru etnic, de valorile politice, sociale, de familiile noastre! Suntem apropiati si indepartati in acelasi timp, asemanatori si diferiti si avem, cu totii, un potential valoric egal!

Recunoasterea si estimarea acestor diferente si similitudini este unica posibilitate ca oamenii sa poata deveni cu adevarat solidari! /red ca este singurul drum de urmat pentru ca indivizii sa nu se mai calce in picioare, sa nu se mai umileasca, sa nu mai aiba dorinta unui raport de forte si a unui raport de dominare! 'ste vorba, in primul rand, de proprietatea unui mod de e#istenta cultural! Atunci cand aceasta proprietate atinge un anumit grad de e#tensie, atunci cand nu mai vorbim de individ, ci de grup $popor, natiune, etnie%, atunci cand vorbim de diversitate, comple#itate, de simbolism si de unitate sistemica, ne aflam in fata unei realitati antropologice pe care o desemnam prin termenul de Cultura! 0n acest sens vorbim, de e#emplu, de cultura orientala si cultura occidentala, de cultura europeana si de cultura africana, de cultura germana, romana!!! Aceasta analiza poate sa puna in evidenta e#trem de usor fenomenul multiculturalitatii! Diversitatea este asociata multiplelor dimensiuni culturale si iata de ce nu putem sa vorbim de o singura cultura umana, ci de mai multe! Multiculturalitatea este prealabila interactiunii intre culturi! 'terogenitatea este o e#perienta 1otaritoare pentru oameni la sfirsitul secolului ,,! Multiculturalitatea se manifesta prin diferente culturale, de identitate si politice! Aceste diferente sunt 1otaritoare indeosebi in centre migrationale, dar in acelasi timp nenumarate grupuri reduse la tacere, incearca sa-si dobindeasca recunoasterea: indigeni, minoritati etnice, femeile $miscarile feministe%, minoritati se#uale!/onform lui D! Miller termenul de multicultural sau multiculturalism nu are inteles clar stabilit! Se poate referi la pluralitatea grupurilor culturale distincte sau la conceptii despre diferente culturale si in acelasi timp la raspunsurile politice si individuale date la aceste problema! 2entru 3! 45mlicka - considerand termenul de cultura ca sinonim al termenilor natiune sau natie - termenul de multiculturalitate implica diferente etnice si nationale! 0nsa, cum spune c1iar 45mlicka, aceasta este doar o parte a unei problematici mai largi, care include si alte aspecte $feminism, minoritati se#uale, etc!%! 0nterculturalitatea este e#presia urmatorului tip de raport: culturile intra in contact, dialog1eaza, interactioneaza, se influenteaza mutual! 6otusi, aceasta dinamica interculturala nu este decat forma e#terioara a dinamicii culturale umane!

Antropologii si psi1ologii sociali vorbesc de o dinamica intraculturala, subliniind astfel o alta proprietate a culturii, care nu este doar un dinamism, rezultat al interactiunii dintre diferite culturi, ci si calitatea fiecarei culturi de a fi dinamica, in interiorul ei! Desprinsa in secolul ,0,, asemeni altor stiinte sociale, din filosofie, antropologia culturala asuma sarcina de investigare a omului ca proiect stiintific, ceea ce presupune investigatia empirica e#1austiva, fapt ce trimite la 8cartografierea8 tuturor culturilor vii, cu accent pe culturile e#otice, necunoscute, care fac cel mai problematic tabloul unei umanitati unitare! /ea ce intereseaza in aceasta directie este diferenta, alteritatea, variatia formelor de e#presie culturala si de organizare sociala! Aceasta directie a asumat ca sarcina inregistrarea miturilor, ritualurilor, practicilor magice, tabuurilor, relatiilor de rudenie, ierar1izarii sociale, etc! intr-o maniera cat mai fidela si variata, ca si e#plicarea acestora in conte#tele lor determinate! ) serie de gafe amuzante sau dimpotriva, penibile sau regretabile, se datoreaza diferentelor dintre culturi! Sunt multi care nu-si cunosc trasaturile propriei culturi, ce sa mai vorbim de cele ale unor culturi ce apartin altor tari9 0nsa nu strica sa invatam !!! cunoasterea lor permite stabilirea unor legaturi de comunicare, iar necunoasterea lor ridica o bariera intre persoanele antrenate in comunicare! De e#emplu, in :aponia daca doresti sa oferi ceva unei persoane nu trebuie niciodata sa-i daruiesti acesteia cadouri intr-un numar de piese multiple cu patru $semnifica mortea, dar si numar cu g1inion%! /um crezi ca ar decurge ulterior comunicarea dupa un asemenea gest9 /u siguranta, nu asa cum ne-am dori" (u este indicat sa oferim obiecte din piele de vitel unui indian - este posibil ca pentru el vaca sa fie simbolul sfant al mamei! 0n /1ina, in 6ai;an nu se ofera flori albe sau ceasuri, deoarece ambele au pentru ei o conotatie negativa! /uloarea alba simbolizeaza doliului, asa cum pentru noi acesta este reprezentat prin culoare negra! 0n ceea ce priveste ceasul, acesta este considerat un simbol al mortii sau al condamnarii la moarte! Se stie foarte bine ca in 'uropa occidentala nu mai e#ista de mult diferente de comportament in raport cu se#ul! Sarutul mainii intr-o relatie de afaceri reprezinta un gest penibil! Acesta este rezervat doar intalnirilor romantice!

<

De asemenea, gesturi precum privitul printre degete, indicarea cu piciorul $la turci, la arabi% pot fi considerate ofensatoare! 0ata cateva diferente culturale dintre cateva mari popoare vorbitoare de limba engleza $australieni, americani, canadieni, britanici% si romani: In afara tarii... Australienii: nu le place sa fie confundati cu britanicii in strainatate /anadienii: sunt indignati cand sunt confundati cu americanii in strainatate Americanii: le convine cand sunt confundati cu canadienii in strainatate Romanii: spera sa fie confundati cu oricine altcineva in strainatate =ritanicii: in nici un caz nu pot fi cunfundati cu altcineva in strainatate Ei cred... Australienii: cred ca ar trebui sa ai gri>a de colegii tai =ritanicii: cred ca ar trebui sa ai gri>a de acei oameni care apartin clubului tau Americanii: cred ca oamenii ar trebui sa aiba gri>a de ei insisi /anadienii: cred ca asta e treaba guvernului Romanii: cred ca toata conducerea tarii ar trebui sc1imbata Loialitate si patriotism... Australienii: sunt e#trem de loiali berii lor Americanii: adora sa agite steagul, sa cante imnul si sunt obsedant de patrioti /anadienii: nu pot cadea de acord asupra cuvintelor imnului lor cand se sinc1isesc sa il cante =ritanicii: nu canta deloc si prefera o fanfara sa o faca in locul lor Romanii: canta imnul doar la meciuri si atunci doar prima strofa, pentru ca doar pe aia o cunosc Televizor... Americanii: petrec ma>oritatea vietii lipiti de televizor Romanii: petrec ma>oritatea vietii lipiti de televizor uitandu-se la telenovele /anadienii: nu o fac, dar numai pentru ca nu prind multe canale americane =ritanicii: platesc o ta#a pentru a putea urmari doar patru canale Australienii: e#porta toate programele lor proaste la care nimeni nu se uita in Marea =ritanie, unde toata lumea le adora ?

Despre sport...

Americanii: palavragesc neincetat despre fotbal american, baseball si basc1et =ritanicii: palavragesc neincetat despre cric1et, fotbal si rugb5 /anadienii: palavragesc neincetat despre 1oc1ei, 1oc1ei si 1oc1ei si despre cum i-au batut pe americani de doua ori la baseball Australienii: palavragesc neincetat despre cum i-au batut pe englezi in oricare sport in care au >ucat cu ei Romanii: palavragesc neincetat despre blaturile din fotbal, generatia de aur si despre cele doua victorii ale lor la fotbal cu Anglia Despre limba... Americanii: scriu cuvintele diferit, dar tot ii spun *engleza+ =ritanicii: pronunta cuvintele diferit si tot ii zic *engleza+ Australienii: adauga *@Ada5+, *mAame+ si un accent greoi oricarui lucru pe care il spun in incercarea de a face rost de o femeie /anadienii: adauga cate un cuvant care nu poate fi gasit in dictionarul englez fiecarei fraze pe care o spun Romanii: adauga cate un cuvant care nu poate fi gasit in nici un dictionar fiecarei fraze pe care o spun insula Australienii: fac cumparaturile acasa si importa bunurile pentru ca locuiesc intr-o insula Americanii: trec granita de sud pentru cumparaturi, benzina si bautura ieftine intr-o tara inapoiata /anadienii: trec granita de sud pentru cumparaturi, benzina si bautura ieftine intr-o tara inapoiata Romanii: trec granita de sud, granita de nord, granita de vest, granita de est fara nici un motiv anume moral B !alori morale Americanii: par a gandi ca saracia si esecul sunt suspecte din punct de vedere utina economie... =ritanicii: fac cumparaturile acasa si importa bunurile pentru ca locuiesc intr-o

/anadienii: par a gandi ca bogatia si succesul sunt suspecte din punct de vedere moral Romanii: par a crede ca toata lumea e suspecta =ritanicii: par a crede ca bogatia, saracia, succesul si esecul sunt caractere mostenite Australienii: par a nu se gandi la nici una din lucrurile astea dupa cateva beri! Adesea c1iar si culorile au semnificatie diferita in functie de cultura! De e#emplu, pentru noi albul este simbolul nuntii, in timp ce pentru c1inezi este culoarea purtata la inmormantari! Rosul este asociat de noi fericirii, iar de catre c1inezi furiei! 'ste larg raspandita ideea ca albastrul este pentru baietei in timp ce rozul este mai potrivit pentru fetite!!!!si lista poate continua! 0ntr-o cercetare e#perimentala asupra inteligentei la romani, efectuata impreuna cu 0!M! (estor si publicata in CD<E, /onstantin Radulescu-Motru a>unge la urmatoarele concluzii: banateanul este, in medie, mai inteligent decat romanii din celelalte banateanul este mai rapid in gandire, pe cand bucovineanul este cel in =anat si Muntenia, orasenii sunt, in medie, putin inferiori provincii- pe ultimele locuri se afla cei din 6ransilvania si )ltenia mai lent satenilor, atat ca inteligenta, cat si ca rapiditate in gandire- in toate celelalte provincii, satenii sunt, in medie, inferiori orasenilor in medie, *omul de munte+ este ceva mai inteligent decat locuitorii din celelalte regiuni geografice- *omului de munte+ ii urmeaza, la distanta nu prea mare,*omul de deal+, iar acestuia ii urmeaza *omul de campie+! 0ata doar cateva idei referitoare doar la un singur aspect, Inteli"enta, sa subliniem insa faptul ca nu doar calitatea si rapiditatea gandirii ne diferentiaza vorba doar de romani" )are s-ar putea munci intr-o organizatie in care ma>oritatea membrilor apartin unei alte regiuni a tarii sau altei generatii, altui mediu geografic, altei religii sau au un alt statut social9 Dar cum ar fi daca in biroul nostru am avea drept colegi un >aponez si un englez, iar ca sef un american9 (e-am putea adapta sau ar trebui ca ei sa se adapteze, pentru ca sunt in Romania9!!!! S-ar putea ca biroul sa se mute in )1io! Atunci, ce am face9 Realizam faptul ca fiecare organizatie are o reteta proprie de a face afaceri, Si aici e

cu ingrediente determinate si cultural9 ' ca si cum am face pui fript :unii il prefera la cuptor cu anumite condimente, altii il vor la rotisor, altii spun ca e mai bun cu mu>dei, iar altora li se pare mai bun daca e uns cu miere" Si am dat doar cateva e#emple de pui! Referitor la ideile e#primate mai sus, @eert Gofstede afirma ca suntem conditionati cultural, cultura controlandu-ne comportamentul intr-o maniera nerationala, dar persistenta! 0n acest sens, Hevinson considera ca practicile de crestere a copiilor in societatile occidentale sunt comparabile cu stilul de conducere al organizatiilor! Acest lucru se datoreaza faptului ca fiecare societate incura>eaza sau dezaproba anumite comportamente, atitudini, idei etc!, adica fiecare *lume+ vine cu baga>ul sau cultural, cu propriile valori de care este atasata si pe care doreste sa le apere in continuare! Mai mult decat atat, fiecare crede ca ceea ce face el, gandeste, simte tine de normalitate, iar ceea ce se abate de la regulile proprii creeaza o nota discordanta, strica *armonia+, deci trebuie e#clus! Se incearca sc1imbarea acestei mentalitati, mai ales in aceasta perioada in care se vorbeste despre globalizare, despre managerul cosmopolit si despre o continua necesitate de adaptare a oamenilor $la alte culturi, la alte locuri, la alte profesii etc!%! /u privire la corelatia practici de crestere a copiilor - management, remarcam urmatoarele: stilul autoritar si directiv aplicat in @ermania in educatia copiilor se regaseste in practicile de management, caracterizate prin aceleasi atribute! 0n Anglia, unde mama >oaca un rol mult mai important, practicile de management sunt mult mai feminine, proiective si cauta sa previna competitia desc1isa! Stilul de viata >aponez care accentueaza conformismul si cooperarea se regaseste si in organizarea >aponeza a muncii, iar in SUA, unde copiii au o libertate considerabila, organizatiile incura>eaza initiativa individuala si competitivitatea! Dupa cum vedem, o mare diversitate! Aceasta diversitate presupune o buna gestionare a resurselor umane in organizatie precum si o structura fle#ibila si receptiva, capabila de adaptare rapida la sc1imbarile din cadrul firmei si din mediu! Societatea in ansamblu, dar si fiecare *micro-societate+, inclusiv cele corporative, devin tot mai *cosmopolite+ si seamana tot mai mult cu celebrele portrete

ale lui Arc1imboldo, in care c1ipul intregului este obtinut din parti foarte diferite $fructe, carti etc!%! De foarte multe ori, cei aflati in varful unei companii multinationale provin din culturi diferite! (u putem sa nu ne intrebi cum decurg relatiile intre ei! /um reuseste managerul strain sa transmita stilul sau occidental anga>atilor romani si cum se adapteaza el mediului romanesc! '#ista, desigur, un limba> comun al business-ului si o limba acceptata global - engleza! 0ntrebarea este daca multiculturalitatea afecteaza practica si standardele corporative sau daca nu cumva aceasta diversitate culturala, atunci cand nu e#ista scurt-circuite de comunicare, aduce ea insasi o valoare adaugata companiei! Spuneam mai sus faptul ca marea provocare cu care se confrunta organizatiile o constituie diferentele culturale dintre oameni! Aceasta diversitate presupune o buna gestionare a resurselor umane in organizatie precum si o structura fle#ibila si receptiva, capabila de adaptare rapida la sc1imbarile din cadrul firmei si din mediu! Acomo!area in me!ii multiculturale

Iece competente-c1eie de care ar trebui sa tinem seama pentru a ne putea acomoda in mediile multiculturale : J J J J J J J J J J desc1idere catre nou si acceptarea noului fle#ibilitate in comportament si >udecata autonomie personala prin stabilirea de obiective interne si concentrare pe sarcina soliditate emotionala in fata riscurilor si a neprevazutului perceptie si receptivitate ascultare activa transparenta in comunicare si intentii cunoastere culturala prin disponibilitatea de a invata si de a aprecia diferentele capacitate de influentare si senzitivitate la conte#tul din tara-gazda sinergie cu actiunea grupului multicultural cu care se interactioneaza!

(u am prezentat aici nici CK din ceea ce ar trebui sa stim pentru fiecare cultura in parte! Domeniu acesta este e#trem de vast dar si tot atat de interesant! Dupa cum se poate vedea, c1iar daca noi avem cele mai bune intentii, lipsa cunoasterii culturii tarii $mediului% respective genereaza, cu siguranta, o ruptura a relatiei!!!dar!!! pentru o cat mai buna comunicare interculturala este nevoie sa invetam cat mai multe despre cultura locala unde ne situam, sa incercam sa aflam cum este mediul din care provine cineva, sa stim sa ascultam si sa avem intotdeauna mintea desc1isa!

=ibliografie

/onstantin Radulescu-Motru, 0!M! (estor L *Studiu de caz+ Radu 2avel @1eo L *Fairia - o lume indepartata+ Angelica )nea L */omportament organizational+ Revista *'HH'+ 0nternet =uletinul *Focus 6ips+ - inauarie CDDE