14.

ROLURILE SOCIALE ÎN COMUNICARE

Rolul social este un model normativ de acțiuni pe care un grup sau o societate le așteptă de
la un individ.
Noţiunea de „Rol ” (după DEX) înseamnă - o funcţie, o atribuţie, o sarcină care îi revine unui
om în cadrul unei acţiuni sau relaţii. Termenul de „rol” desemnează suma totală a modelelor
culturale asociate unui anumit statut. Astfel, „rolul social” - include atitudinile, valorile şi
comportamentul prescris de societate persoanei care-l îndeplineşte.
Rolurile sociale - sunt rolurile caracteristice pe care le joacă fiecare dintre noi în societate.
Oamenii nu se comportă în societate la întâmplare, dar în mod specific, în funcţie de situaţia
concretă şi de rolul social pe care-l îndeplineşte în momentul dat. De aceia fiecare din noi se
prezintă ca un actor social, care este puternic dependent de rolul său. Rolurile reprezintă o cale
importantă prin care se organizează societatea.
Învăţarea rolurilor sociale duce la formarea personalităţii şi asigură funcţionarea
colectivităţilor umane.
Rolul social exprimă atât un comportament efectiv, cât şi o prescripţie normativă. Din acest
punct de vedere, rolul social reprezintă ansamblul de comportamente pe care în mod legitim îl
aşteaptă ceilalţi de la persoana care ocupă o poziţie sau un statut social determinat.
Între rolul social  şi personalitate există o strânsă interdependenţă: nu numai rolul social
influenţează personalitatea, dar şi aceasta, prin interpretarea rolului social contribuie la modificarea
prescripţiilor de rol. Totodată, există o marjă de - libertate în interpretarea rolului social. 
Odată cu evoluţia societăţii a sporit complexitatea setului de roluri sociale  proprii fiecărei
persoane şi s-a mărit ponderea rolurilor sociale  universaliste, specifice, neutre afectiv, dobândite. În
societate există multe roluri, şi orice persoană se parcursul vieţii sale se angajează într-o varietate de
roluri sociale pe care trebuie să le îndeplinească impecabil deoarece aceasta îi v-a asigura succesul
în viaţă.
Fiecărei persoane îi sânt proprii la un moment dat mai multe roluri sociale. Ele alcătuiesc
setul de roluri specifice unei persoane. De exemplu, o persoană poate să-şi înceapă ziua în rolul de
„fiică” faţă de mama sa şi, de asemenea, de „soră” faţă de fraţii săi. În drum spre Universitate,
poate juca rolul de „pasageră” şi, mai târziu de „pieton”. La Universitate, va fi, la momente diferite
„studentă”, „prietenă”,precum şi „clientă” la cantină şi aşa mai departe. Fiecare dintre aceste roluri
îşi are propriul său set de comportamente predefinite, relevante pentru fiecare situaţie în parte. Orice
abatere a persoanei de la comportamentele corespunzătoare rolurilor sociale va întâmpina sancţiuni,
dezaprobări, pedepse, respingeri şi în cele din urmă va fi considerat pur şi simplu, ieşit din comun
percepându-se ca o persoană bizară sau ciudată.
Fiecare din noi, într-un anumit sens, începem să adoptăm roluri specifice din momentul în
care suntem capabili să interacţionăm conştient cu alţii. De cele mai multe ori, avem tendinţa să nu

1
observăm forţa cu care rolurile sociale ne influenţează comportamentul, deoarece pentru multe
persoane rolurile sociale pe care le joacă în timpul vieţii cotidiene sunt atât de interiorizate, încât
persoanele respective nici nu observă că adoptă maniere diferite de comportare.
Tipuri de roluri sociale.
În psihologia socială şi în psihologia comunicării întâlnim diverse criterii de clasificare a
rolurilor sociale. Dar totuşi majoritatea acceptă clasificarea după comportamentele specifice:
1. Roluri de gen şi vârstă – copil, matur, bătrân, băiat, fată, femeie, bărbat ;
2. Roluri de familie – mamă, tată, mătuşă, moş, bunică, bunel, soră, soacră, verişor etc.;
3. Roluri de statut – sef, subaltern, director, preşedinte, etc.
4. Roluri profesionale – profesor, student, avocat, muncitor, secretar, etc.
5. Roluri cu interese comune – membrii cluburilor sportive, a unor organizaţii, participanţi
la diverse jocuri etc.
Din punct de vedere al clarităţii, există multiple diferenţieri între rolurile sociale:
- cele profesionale sânt mai clare, aşteptările celorlalţi mai precise;
- cele legate de vârstă sânt mai puţin clare.
Acest lucru are consecinţe în planul integrării sociale şi socio-profesionale. Pe de altă parte,
nu toate prescripţiile rolurile sociale au aceeaşi importanţă pentru conduită: unele sânt esenţiale şi
obligatorii, altele sânt benevole şi, în fine, o serie de prescripţii introduc interdicţii comportamentale
Conflictul de rol - este situaţia în care între aşteptările a două roluri diferite apare un conflict
(un ofiţer de poliţie care trebuie să-şi aresteze propriul tată; când soţul îşi numeşte într-o funcţie
soţia; când mama profesoare trebuie să-l evalueze pe feciorul student). Teoretic acest conflict al
rolurilor ar duce la blocarea acţiunii de rol. În realitate nu se întâmplă aşa, pentru că prin diverse
mijloace rezolvăm aceste conflicte.
Cauze conflictului de rol:
 pregătirea specifică inadecvată a persoanei executante;
 comunicarea din partea transmițătorului a aşteptărilor incompatibile, adică contradictorii (de
ex.:, crearea unui climat de lucru plăcut și toleranță zero la greșeli);
 mesajele discordante provenite din surse diferite;
 discrepanța dintre aşteptările de rol și valorile morale și concepțiile persoanei;
 contradicţia, nepotrivirea dintre rolurile multiple ale unei persoane (de ex.: cel
de mamă și manager)
Rolurile sociale contribuie mult la formarea personalităţii. Personalitatea influenţează
alegerea rolurilor, modul de exercitare a rolurilor. În acelaşi timp, dobândirea unui nou rol produce
modificări ale Eu-lui, ale personalitatii.