Status și rol Prof.

Marius Banu

Status și rol

A. Definiție și caracterizare

În cadrul unei ore, profesorul stă la catedră sau se plimbă prin clasă, explică, scrie
pe tablă, dictează, i.e. transmite informații. Elevii stau în bănci, ascultă, iau notițe, răspund
dacă sunt întrebați, iar dacă vor să întrebe ceva ridică mâna. Modul în care am descris
mai sus atât elevul cât și profesorul vizează conceptul sociologic de status. Ceea ce face
fiecare sau ceea ce este de așteptat ca el să facă, vizează conceptul de rol.

Definiții:

Statusul reprezintă poziția pe care un individ o deține într-o anumită practică socială.

Rolul social reprezintă ansamblul comportamentelor pe care le performează cineva în

baza statusului pe care îl deține.

OBSERVAȚII:

1. Deoarece există o corelație importantă între conceptele de status și rol, ele pot fi
definite și astfel:

Statusul reprezintă tot ceea ce un individ așteaptă de la ceilalți pe baza poziției pe

care o are.

Rolul social reprezintă tot ceeaa ce toți ceilalți așteaptă de la un individ, pe baza
poziției pe care acesta o deține.

2. O persoană poate deține mai multe statusuri - student, prieten, fiu, cetățean
adolescent, berbat etc. În funcție de situație, fiecare individ ierahizează aceste
statusuri, punând în prim plan unul dintre ele. Însă în afară de ierarhia proprie, există și
ierarhiile persoanelor cu care interacționăm. Spre exemplu în cazul unor colegi de
bancă, unul dintre ei poate considera că cel mai important este statutul de prieten și
prin urmare este normal să fie ajutat la teză sau la test. Colegul de bancă însă, poate
considera că, dimpotrivă, cel mai important status este cel de coleg, ceea ce nu
presupune oferirea sprijinului asteptat de colegul de bancă.

3. În situațiile de acest gen, pot apărea neînțelegeri, tensiuni între oameni, ce au la bază
prioritizarea unui status diferit de cel prioritizat de celălalt. Astfel, în situații în care
ierarhizarea statusurilor este dificil de realizat, este foarte probabil să apară conflictul
de status. De exemplu un profesor care are la clasă propriul copil trebuie să aleagă
1
Status și rol Prof. Marius Banu
între statutul de profesor - ce presupune obiectivitate și echidistanță și statutul de
părinte - ce presupune protejarea propriului copil. La fel de bine, un student poate
considera mai important statutul de femeie al unei colege de grupă și de aceea va
încerca să o curteze, în timp ce aceasta poate considera mai important satutul ei de
colegă/studentă si astfel să nu observe sau chiar să interpreteze greșit și să se simtă
ofensată de comportamentele colegului, fapt ce conduce la apariția conflictului de
rol.

B. Tipologia statusurilor
Există două tipuri de statusuri: atribuite și dobândite.

1. Statusurile atribuite sunt primite de un individ în afara unui efort voluntar de a le

obține. Unele statusuri sunt atribuite prin naștere (e.g. statutul etnic, cel sexual), în
timp ce altele sunt atribuite de societatea în care trăim (e.g. statutul de cetățean, cele
de vârstă, de gen etc.).

2. Statusurile dobândite sunt obținute în urma unui efort volunbtar, ele

presupunând cheltuirea unor resurse, de orice tip, de către cel care le deține, accesul
la ele nefiind presupus automat pe baza apartenenței la o structură socială (e.g.
statutul de student, cele de medic, de soț, de regizor de film etc.). Majoritatea
statusurilor sociale sunt, în societatea contemporană, statusuri dobândite, toate
statusurile profesionale fiind dobândite. De exemplu, cetățenia, care este un status
atribuit, poate deveni, pentru unii oameni, un status dobândit. La fel și statutul de
conducător, poate fi în cazul celor ajunși în fruntea statului pe baza dreptului ereditar
(prințul devenind rege) un status atribuit, însă în cazul republicilor, statutul de
conducător fiind unul dobândit în urma unor eforturi serioase, atât financiare cât și de
altă natură.

OBS:

La limită, majoritatea statusurilor atribuite pot fi dobândite în condiții speciale;

astăzi, chiar și statutul sexual poate fi dobândit în urma unei operații de schimbare de
sex.

C. Indicatorii de status
În anumite situații sau contexte sociale, dorim, de multe ori, să ne precizăm,
tranșant poziția pe care o deținem și, din acest motiv, utilizăm orice tip de mijloace care ar
putea să îi facă pe ceilalți să ne recunoască statusul, fără a îl preciza de fiecare dată. În
acest scop, utilizăm indicatori de status, adică elemente ce pot ajuta la indicarea
2
Status și rol Prof. Marius Banu
statusului unei anumite persoane. Spre exemplu, un medic poartă halat alb, are ecuson
și, eventual, stetoscopul la gât atunci când se deplasează prin spital, deși nu are la ce să-l
folosească; pentru un profesor catalogul este un indicator de status foarte precis, iar
pentru o persoană căsătorită, verigheta îndeplinește aceași rol.

OBSERVAȚII:

1. Nici un obiect nu are, în sine, calitatea de indicator de status, aceasta fiind dobândită
într-un context social dat. De exemplu, cartea de identitate este un indicator de status
numai atunci când o utilizăm, nu și când rămâne în portofel.

2. Acești indicatori de status pot fi utilizați atât voluntar, ca în exemplul cu cartea de

identitate, cât și involuntar, în cazul uniformelor pe care diferitele instituții, precum
armata, închisoare, școlile, le impun membrilor săi. De exemplu, uniforma unui ofițer
indică faptul că în unitatea militară respectivul individnu este tată, prieten, soț ori
bărbat ci ocupant al unei poziții într-o sctuctură militară.

3. Așadar, calitatea principală a unuii indicator de status este aceea de a indica statusul
cel mai important pe care o persoană consideră că îl are în acel moment sau cel pe
care instituția din care face parte i-lm impune ca status central.

D. Tipologia rolurilor sociale

În mod normal, unui status îi sunt asociate mai multe roluri, în funcție de grupul sau
persoana cu care interacționează individul. De exemplu, un medic are anumite
comportamente atunci când explică situația bolnavului sau familiei, altele când consultâ
un pacient, altele în raport cu personalul medical și cu totul altele în relația cu administația
instituției în care se află.

Clasificare:

În funcție de modul/tipul de raportare la rolurile asociate unui status, există:

(i) roluri așteptate - rolurile prescrise pentru un anumit status și pe care ceilalți se
așteaptă să le performeze cineva;

(ii) roluri performate - rolurile performate în mod real de o persoană.

Existența acestei diferențe între cele două tipuri de roluri poate fi explicată astfel:

1. Pot exista dificultăți în îndeplinirea rolurilor, dificultăți datorate lipsei de experiență ori
învățării neadecvate a acestora.

2. Pot exista incompatibilități între personalitatea unui individ și cetințele

comportamentale și atitudinale impuse de statusul deținut (temperament introvertit,
personalitate insuficient energetică - în cazul statutului de lider).

3. Dobândirea unui anumit status și performarea unor roluri noi, în baza respectivului
status, ar putea conduce la schimbări, de multe ori majore, la nivelul personalității
3
Status și rol Prof. Marius Banu
indivizilor respectivi. Extrem de relevant este, în acest sens, experimentul efectuat de
psihologul american Philip Zimbardo, profesor la Universitatea Stanford, a realizat, în
1971, un experiment în care reproducea perfect condițiile standard din închisorile
americane. Voluntarii au fost selectați din rândul studenților, aceștia fiind împărțiți în
deținuți și gardieni. Studenții acre primiseră statutul de deținut au devenit uimitor de
repede mult mai obedienți, umili, lipsiți de curaj și de fermitate, în timp de studenții
gardieni deveniseră mult mai duri, mai violenți și chiar sadici.

OBS: Acest experiment a demonstrat că în raportul dintre rol și personalitate trebuie să

luăm în calcul și reția inversă (i.e. nu numai explicația nr. 2), deoarece achiziția unui status
nou și performarea unor roluri presupuse de acesta pot conduce la schimbări
semnificative la nivelul personalității subiecților respectivi.

4. O altă situație care poate genera diferențe majore între rolurile performate și cele
așteptate este legată tot de dificultățile de îndeplinire a unor roluri și poartă numele de
conflict de rol.

Conflictul de rol apare atunci când există cerințe contrare între două roluri ce
derivă din două statusuri diferite pe care le deține aceeași persoană. De exemplu, dacă
un profesor are propriul copil ca elev și, într-o situație particulară trebuie să-l sancționeze,
atunci avem un conflict de rol, deoarece pe de o parte rolul de profesor îi cere să fie
intansigent și prin urmare să sancționeze elevul, pe când rolul de părinte îi cere să-l
protejeze, așadar, să nu îl sanctioneze.