16.03.

2020

Gheorghiu Georgian Leonard

Subiectul III

1. Precizați înțelesul noțiunii de document social.

Noțiunea de document social se referă la documentele publice, de exemplu, ziarele,
emisiunile TV/radio sau cărțile și la documentele oficiale, precum, acte, certificate de
naștere, de deces, fișe medicale, acte de proprietate, hotărâri de divorț, etc. Analiza
documentelor sociale reprezintă o metodă de cercetare și elaborare a instrumentelor
privind culegerea datelor.
2. Enumerați două caracteristici ale grupului informal.
Grupul informal este un grup natural, care apare în decursul interacțiunilor dintre
anumiți subiecți. Două caracteristici ale acestui tip de grup sunt: lipsa unor structuri
interne sau reguli clar precizate și nu există interese și scopuri prea bine definite.. Se
formează pe baza atracțiilor și simpatiilor înterpersonale.
3. Evidențiați o corelație existentă între termenii de indicatori de status și de relații
sociale, redactând un text coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizați în
sensul specific sociologiei.
Indicatorii de status sunt elemente care pot ajuta la indicarea statusului unei
persoane. De exemplu, un medic poartă în spital un halat alb, are un ecuson și uneori
folosește și un stetoscop, pe care de cele mai multe ori, atunci când se deplasează
prin spital, nu-l utilizează, însă elementul acesta ajută la identificarea statusului
persoanei respective. Acești indicatori pot fi utilizați voluntar, așa cum am arătat în
exemplul de mai sus sau involuntar, atunci când vorbim despre uniformele pe care
diferite instituții le impun membrilor lor (armată, închisoare, mănăstire). Salopeta
unui muncitor are funcție protectoare, subliniind faptul că în acel spațiu, persoana
respectivă nu este mamă sau tată, bărbat sau femeie, prieten, ci este angajatul acelei
instituții. Deci calitatea esențială a unui indicator de status este aceea de a indica
statusul cel mai important pe care o persoană consideră că îl are într-un anumit
moment al vieții. În același timp, fiecare om aparține unui număr foarte mare de
grupuri: familie, prieteni, colegi de clasă, vecini de la bloc, grupuri în cadrul cărora se
dezvoltă relațiile sociale. Atunci când suntem într-un grup ne purtăm altfel decât
atunci când suntem singuri. Astfel, grupul poate oferi sentimentul de securitate, dar
totodată, din cauza presiunii de grup, tinerii pot face lucruri pe care singuri nu le-ar
face (fumează, se droghează, chiulesc de la școală).
Ca urmare, indicatorii de status pot determina apariția unor relații sociale diferite în
funcție de context. De exemplu, un medic care este directorul unui spital, are relații
sociale de coordonare a personalului, de colaborare cu colegii, însă acasă, relațiile
sociale sunt cele specifice grupului familial. La fel, un tânăr care aparține unui grup
poate dezvolta relații sociale de colaborare și cooperare cu prietenii, însă, în grupul
familial, relațiile sociale pot fi de subordonare, de supunere, de ascultare, de
cooperare.
4. Ilustrați, printr-un exemplu concret, grupul de referință.
Grupul de referință este acel grup din care nu facem parte în prezent, dar în care ne
dorim să intrăm și ne contureză reperul, ne stabilește scopurile și ne influențează
conduita în prezent. Are rolul de a ne ghida în pregătire pentru viitor, pentru a reuși
să fim admiși în el. Exemplu, elevii de cl a XII a se pregătesc pentru a intra in grupul
 de studenți (gr. de referință) la o anumită facultate. Ne ajută să luăm ca reper
valorile, normele sau simbolurile lor. Grupurile de referință sunt cele pe care le
apreciem și care au o influență mare asupra noastră. Doream să joc fotbal la nivel
profesional așa că am dat niște probe sportive în urma cărora am fost admis în
echipa C.S. Dunărea Brăila.
5. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, afirmația potrivit căreia datorită sistemului
de status-roluri pe care îl deține individul, pot apărea conflicte în îndeplinirea
rolurilor de către o persoană.
Atunci când există două cerințe contrare între două roluri care provin din două
statusuri diferite pe care le deține aceeași persoană, apare conflictul de rol. Dacă, un
profesor are propriul copil ca elev și, într-o anumită situație ar trebui să-l
sancționeze, atunci avem un conflict de rol, deoarece rolul de profesor îi cere să fie
intransigent și să-l sancționeze, pe când, rolul de părinte îi cere să-l protejeze.
Nu ai decât 5 rânduri, puteai să mai dai exemple, sau să detaliezi conflictul de rol
părinte profesor în același timp. Atentie căpierzi jumătate din punctaj.

In rest, te ai descurat bine, ți-am mai făcut câteva adăugiri necesare...

Curaj și spor! Mai multă hărnicie!!!!