GRUPURILE SOCIALE

A) Notiunea de grup
De la nastere si pana la moarte, omul traieste in diferite grupuri: familie, colectiv scolar,
echipa de lucru, prieteni, asociati. Mediul social in care actioneaza este grupul.
Definim grupul social ca o pluritate de indivizi aflati intr-o situatie de solidaritate
mai mult sau mai putin accentuate.
Caracteristicile grupului:
- Intercunoasterea membrilor – cei ce alcatuiesc gr se cunosc intre ei;
- Interactiunea - desfasurarea deliberata a unor actiuni, ceea ce presupune existent unor
interese, aunor scopuri commune cum ar fi: realizarea unor sarcini in comun, vizitarea
unui muzeu;
- Existenta unor caracteristici commune (valori,credinte, aspiratii, obisnuinte, interese
commune)
- Existenta unor interese comune si a unui scop.
- Coeziunea, ca o caracteristica a gr sociale, este definite prin consensul membrilor gr in
raport cu problemele esentiale ale gr. Aceasta difera in fct de marimea gr, dar si de
influentele factorilor externi. Coeziunea= situatie a unui gr caracterizat printr-un grad
ridicat de consens, de adeziune la obiectivele comunesi prin relatii de cooperare.
- Consensul reprezinta concordanta punctelor de vedere ale membrilor unui gr sau ale
unei colectivitati asupra normelor si valorilor ce orienteaza activitatea.

B) Tipologia grupurilor
a) Dupa marime:
- Grupuri mici (familia , un gr de prieteni, colegi de sc – au aprox 2-10 membri)
- Grupuri medii ( clasa de elevi, grupa de studenti – 25-30-40 membri)
- Grupuri mari ( ajungand pana la sute de membri – partidele politice)
b) Dupa modalitatea de constituire:
- Spontane (constituite pt o per scurta de timp, pt atingerea unui scop comun)
- Institutionale
c) Dupa gradul de organizare:
- Organizate (avand o structura bine definite si mecanisme de decizie colectiva), de ex:
sindicatul;
- Semiorganizate ( reprezentate de o colectivitate care exprima interesele altora, de ex: un
gr de parinti care isi reprez propriii copii).
d) Dupa tipul de relatii care se instituie intre membrii gr:
- Grupurile informale sunt ansambluri umane constituite neoficial, fara reguli de
intereactiune scrise si scopuri fixate prin legi sau acte juridice.
- Grupurile formale se formeaza si functioneaza in baza unei hotarari judecatoresti, a unei
hotarari guvernamentale sau prezidentiale (ex: o firma comerciala, un partid, o universit)
  Grupuri primare si grupuri secundare:
Prototipul grupului primar este familia. In fam, rel dintre membrii sunt: directe, relative
stabile, de lunga durata si pline de afectivitate. Din ac categ fac parte si gr de prieteni, colegi de
sc, de serviciu. Membrii gr primar traiesc intens “sentimental de noi”, se sprijina reciproc in
actiunile lor, se ajuta, gr oferind fiecaruia securitate emotionala. Term de gr primar a fost fol pt
prima data de psihosociologul american Charles Cooley.
Grupul secundar este alcatuit dintr-un nr mare de pers, relatiile dintre membrii gr sunt
indirecte, au o durata mai redusa, sunt impersonale, fara implicare emotionala, iar sentimentul
de apartenenta la gr este mai slab. Pe term lung, este posibil ca rel interpersonale sa se stabilizeze
si sa dobandeasca incarcatura afectiva, astfel gr secundar apropiindu-se de cel primar.

 Grupuri de apartenenta si grupuri de referinta

Grupurile de apartenenta sunt cele cu care ne identificam si care, de cele mai multe ori, ne
influenteaza modul de a gandi, simti si actiona. Dar nu numai gr de apartenenta exercita o
influenta asupra noastra. Este posibil ca alte gr din care nu facem parte sa joace un rol
comparative sau normative. Pentru unii dintre noi, gr de apartenenta este in acelasi timp si grupul
de referinta: ne comparam cu colegii de clasa si ne comportam asemenea lor. De multe ori, gr de
referinta este gr din care aspiram sa facem parte: suntem elevi,dar ne dorim sa devenim studenti.
Sociologul american Robert Merton este fondatorul teoriei despre gr de referinta si dsp
rolul lor in societate. El face distinctia intre gr de referinta positive, ale caror norme si valori
sunt preluate de catre alte gr sau pers, gr de referinta negative, ale caror norme si val sunt
respinse. Teoria gr de referinta ne ajuta sa intelegem cum sa ne fixam nivelul de aspiratii: cu cat
gr de ref are o pozitie mai inalta in ierarhia organizarii sociale, cu atat nivelul de aspiratii este
mai ridicat. Daca ne stabilim un gr de ref prea inalt si ne identif cu acesta , prin comparative cu
propria poz sociala, putem sa traim un sentiment de frustrare relativa.

 Alte tipuri de grupuri

Din unele grupuri facem parte chiar noi, asa-numitele “grupuri interne”/ingruop; altele sunt
dincolo de noi si le numim “grupuri externe”/outgroup. Membrii ingroup-ului au un puternic
sentiment de loialitate si adesea manifesta ostilitate fata de membrii outgroup-urilor.
Oamenii se grupeaza si in functie de etnie, varsta, sex, confesiune religioasa, profesie form
astfel grupuri etnice, religioase, profesionale, de varsta, gr de gen.
In presa scrisa sau la televiziune se vorbeste dsp un tip aparte de grup: grupul de presiune,
format pt atingerea unor scopuri collective sip t a influenta deciziile politice. Se caracterizeaza
prin structure organizationale relativ bine delimitate, au scopuri collective si executa presiuni
diferite forme (marsuri, mitinguri) asupra autoritatii de stat.
Grupurile nominale sunt mai degraba gr statistice decat gr psihosociale. Tinerii din Rom
form un gr nominal.
O alta distinctie este cea dintre grupurile naturale si gr artificiale. Gr primare sau secundare,
de referinta sau de apartenenta, sunt gr existente in conditii obisnuite ale realitatii sociale, sunt gr
natural. Daca facem un experiment de laborator, gr experimentale sau de control, formate ad-hoc
din pers care anterior nu se cunosteau intre ele, nu interactionau ,form gr artificiale.

C) Status si rol
Fiecare fiinta umana face parte din diferite grupuri sociale: familie, colectivul scolar, grupul
de prieteni. In cadrul acestora, fiecare membru are o anumita pozitie sociala. Intr-o familie, tatal
este capul familiei, mama este cea care da nastere copiilor, copilul este cel care are nevoie de
ingrijire. Fiecare are o identitate aparte conferita de pozitia pe care o are in grupul din care face
parte. In calitatea pe care o aveti (prieten, copil,elev) aveti anumite asteptari de la cei din jur; la
randul lor, ceilalti doresc din partea voastra sa va comportati intr-un anumit fel, in functie de
normele sociale, de reglementarile legislative, etc.
Statusul reprezinta pozitia unui individ sau a unui grup in cadrul unui sistem social.
Rolul social reprezinta ansamblul comportamentelor pe care le performeaza un individ in
baza statusului pe care il detine.
Exista o importanta corelatie intre status si rol si din acest motiv, ele pot fi definite in mod
asemanator. Astfel, statusul reprezinta tot ceea ce un individ asteapta de la ceilalti pe baza
pozitiei pe care o are, in timp ce rolul se refera la tot ceea ce toti ceilalti asteapta de la un
individ datorita pozitiei pe care acesta o detine.
Fiecare persoana face parte din mai multe grupuri sociale si deci va detine mai multe statusuri
si fiecarui status ii corespund mai multe roluri. De ex, profesorul(status) joaca mai multe roluri,
fata de elevi, fata de director, fata de colegi.

Tipologia statusurilor
Statusurile se pot clasifica in functie de mai multe criterii:
1. Momentul punerii in evidenta:
a) Actual- statusul este pus in evidenta la un moment dat. De ex, cel de professor at cd este
la scoala, dar nu si at cd isi plateste taxele.
b) Latent- cd se manif alte statusuri, iar unul dintre ele este in stare latent. In ex anterior,
statusul de professor ramane latent cd acesta este in familie.
2. Felul in care s-a dobandit:
a) Atribuite – sunt primite de un individ in afara unui efort voluntar de a le obtine ( de ex,
status de baiat/fata, de copilal parintilor,de cetatean, etnic, de varsta)
b) Achizitionate/dobandite – sunt obtinute in urma unui effort, ele presupunand o anumita
cheltuiala de resurse din partea celui care le detine ( status professional: medic, profesor,
inginer, avocat), status familial, status politic.
 3. Locul in care se manifesta:
a) In familie
b) Extrafamilial

Tipologia rolurilor

Rolurile sociale pot fi clasificate in multe modalitati.

In primul rand, art r sa facem distinctia intre doua tipuri de raportare la rolurile sociale. Pe de o
parte, exista roluri prescrise pentru un anumit status si pe care ceilalti se asteapta sa le
performeze cineva, de aceea le vom numi roluri asteptate. Pe de alta parte, exista rolurile
performatein mod real de o pers pe care, de aceea, le vom numi, simplu, roluri performate.
De ex, o persoana nu este sufficient de energica, are o personalitate “slaba” , un temperament
introvertit, este putin probabil sa performeze la un nivel asteptat rolul de director sau, pur si
simplu, de lider al unei organizatii.
Intre status, rol si personalitate exista o stransa unitate, in sensul ca, pe de o parte, rolurile
sunt correlative statusurilor si impreuna influenteaza personalitatea, iar pe de alta parte
personalitatea poate contribui la modificarea prescriptiilor de rol si astfel, sa influenteze statusul
social.

D) Conflicte intre grupuri

Existenta conflictului in societate nu poate fi negate. De indata ce auzim acest termen, suntem
tentati sa-l asociem cu ceva negative si sa cautam solutii de reducere sau de eradicare a acestuia.
Pt a putea realiza acest lucru, tr sa cunoasca natura conflictului, cauzele si tipurile de conflict si
strategii de combatere.
Conflictul este o stare de opozitie referitoare la un anume obiect intre doua parti,
interne (ganduri, sentimente, dorinte, instante psihice) sau externe (persoane, organizatii,
etnii, rase), avand fiecare o forta apropiata de a celeilalte si o desfasurare in timp comuna.