Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Diverşi sociologi au încercat pornind de aici să identifice mai multe
grupuri sociale. Cea mai des întâlnită şi rar acceptată tipologie este cea care
implică mai multe cupluri de grupuri sociale: grupuri primare/secundare,
formale/informale, grupuri de apartenenţă/referinţă. Se mai pot adăuga grupuri
speciale, grupuri cu scop sau interese, putând acţiona şi ca grup de presiune.
2
Se poate spune că dacă grupul primar asigură cadrul în care se poate
dezvolta armonia personalităţii umane, grupul secundar reprezintă cadrul în care
se pot forma şi afirma cariere specializate.
Istoric vorbind, s-a produs o continuă agresiune a grupurilor secundare
asupra celor primare, grupurile secundare proliferând şi preluând o parte din
atribuţiile grupurilor primare.
Cea mai afectată de această agresiune a fost familia. Ea este parţial
benefică întrucât grupurile secundare sunt cele care permit calificarea
profesiilor specifice necesare în societăţile moderne.
Această agresiune nu a avut şi nu poate avea drept rezultat dispariţia
grupurilor primare deoarece acele grupuri primare satisfac nevoia permanenta
umană.
Grupurile informale sunt acele grupuri care sunt rezultatul asocierii unor
indivizi în urma unor relaţii preferenţiale, interpersonale şi care nu dezvoltă nici
un fel de structuri oficializate.
Structura internă acestor grupuri este neoficială, ea putând fi identificată
cu ajutorul tehnicii sociometrice.
Un grup informal nu dispune de nici un fel de realitatea oficială, liderul
său este acceptat în mod tacit de către membrii grupului şi perceput ca cel mai
în măsură să asigure satisfacție interioară grupului. Grupul formal este un grup
constituit pe baza unor decizii, dispoziţii în vederea desfăşurării unor activităţi
speciale.
Structura internă a grupului este formal stabilită şi este dependentă de
sarcinile specifice ale grupului, de activităţile pe care membrii acestora trebuie
să le îndeplinească. Această structură este exprimată grafic sub forma
organigramei grupului.
Relaţiile dintre membrii grupului sunt oficial stabilite, respectarea lor
fiind obligatorie pentru toţi membrii grupului. Existenţa acestor relaţii formale
nu exclude existenţa şi a unor relaţii informale. Aceste relaţii informale nu se
por substitui celor formale. De asemenea un grup formal dispune de norme de
conduită oficial stabilite, a căror încălcare are drept rezultat sancţiuni oficial
stabilite.
Liderul grupului formal, denumit liber oficial sau de drept, este numit sau
ales după procedeul formal, având drepturi şi obligaţii formal stabilite. Un
asemenea lider dispune de autoritate.
Grupările formale pot acţiona în afară şi individual de grupurile formale,
fie în interiorul acestora.
Din punct de vedre sociologic o importanţă aparte o au grupurile
informale. Această importanță derivă din faptul că aceste grupuri, beneficiind de
o coeziune informală puternică generată pe o relaţie pe baza căreia s-au
3
constituit, pot avea o influenţă negativă sau pozitivă asupra grupurilor formale
în cadrul căreia acţionează. Influenţa poate fi negativă atunci când normele şi
valorile grupului informale şi interesele acestora vin în conflict cu cele alea
grupurilor formale în care acţionează. Influenţa poate fi negativă şi atunci când
în cadrul unui grup formal acţionează mai multe grupuri informale aflate în
relaţii conflictuale.
Este necesară cunoaşterea acestor grupuri informale care activează în
interiorul unui grup formal cu scopul diminuării unor informații negative sau cu
scopul folosit forţei acestor grupuri pentru potenţarea grupului formal, pentru
creşterea importanței acestuia.
Grupurile de apartenenţa/referinţă
Grupurile cu scop
Sunt larg analizate de Szepanschi care consideră că deşi orice grup are un
scop, grupurile cu scop sunt acelea special constituite pentru atingere unui scop
anume şi care îşi încetează activitatea în momentul în care scopul a fost atins.
Deoarece scopul nu este altceva decât concretizarea unor interese, ele
poartă acest nume.
Ele pot acţiona ca grupuri de presiune atunci când ele încearcă prin
diverse mijloace să se impună în faţa altor grupuri sau asupra unor organizații
oficiale în vederea satisfacerii anumitor interese.
4
În mod frecvent acel lucru se face în dauna intereselor altora. Presiunea
exercitată de un grup pentru satisfacerea unor interese poate fi de mai multe
tipuri:
- presiune licită / ilicită
- presiune formală oficială/informală
- presiune puternică/slabă
- presiune continuă/intermitentă
Natura presiunii exercitată depinde de mai mulţi factori:
1. de natura sau importanţa intereselor care se cer a fi
promovate;
2. de forţa de care dispune grupul care exercită această presiune,
de mijloacele existente ale acestora;
3. de rezistenţa la presiune a grupurilor, instituţiilor,
organizațiilor asupra căreia de face presiunea.
http://referate.wyz.ro/