COABITAREA

CONSENSUALA
 Coabitarea consensuala este o forma de cuplu familial
alcatuita din persoane de sex opus între care nu exista relatii de
casatorie (autonomia personala reprezinta cea mai importanata
valoare pentru cuplu).
Cuplul consensual realizeaza majoritatea functiilor întâlnite
la familia nucleara si traverseaza aceleasi probleme ca si familia
casatorita (Mihailescu, 1993).
Coabitarea consensuala are semnificatii diferite:
- poate fi doar o coabitare premaritala, care precede casatoria
înteleasa ca o varianta de a spori sansele de alegere a partenerului
cel mai indicat;
- poate fi un stil de viata bazat pe o optiune reciproca adoptata pe
termen lung sau chiar pentru întreaga viata.
 Cauze:
• este un mod mai economic, mai placut si mai
confortabil de a trai impreuna;
• dorinta unei relatii intime emotionale
nesubordonate vreunui contract legal;
• satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel
superior;
• se opteaza pentru calitatea relatiei, in defavoarea
durabilitatii sale cu orice pret;
• este expresia unui protest subtil, refuzul mascat al
unei societati constrangatoare, incerte,
deceptionate (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998, p. 57);
• propaga regula fidelitatii liber consimtite.
Avantaje (J. Coleman, M., Rotrin):
• satisfactie sexuala crescuta;
• o mai mare posibilitate de se intelege pe ei
insisi;
• posibilitate crescuta de realizare a
compatibilitati;
• dezvoltarea deprinderilor interpersonale;
• un nivel economic ridicat, rezultat din
asocierea resurselor economice.
 Dezavantaje (Coleman, 1988):
• limitarea prematura a experientei
"intalnirilor";
• perpetuarea rolului traditional al femeii
(asigurarea sarcinilor domestice);
• investire emotionala inegala;
• reducerea numarului de prieteni;
• complicatii legale;
• dezinteres fata de functia reproductiva;
• partenerul nu are aceleasi responsabilitati
fata de copiii ce nu sunt ai lui.
 In prezent, uniunea consensuala a devenit
o alternativa la casatorie, tot mai multi fiind cei
care apeleaza la aceasta forma de organizare a
vietii de cuplu.
Multi considera ca aceasta coabitare este
foarte asemanatoare cu casatoria, chiar daca
lipseste baza legala care sa demonstreze acest
lucru, adica actul de casatorie.
 De multe ori, coabitarea este faza
premergatoare casatoriei. Desi membrii
cuplului nu simt aceeasi responsabilitatea ca in
cadrul unei casatorii, ei sunt foarte legati unul
de celalat, dar ofera o mai mare atentie
satisfactiei personale, in special celei sexuale.
Cu toate ca este foarte raspandita, coabitarea
este in continuare condamnata de cei
conservatori sau religiosi.
Din aceasta cauza, cei care traiesc in
uniunea consensuala apleaca mai putin urechea
la aspectele religioase, traditionale.
 Referindu-ne la posibilele influente ale
coabitarii asupra casatorie, raspunsul pe care
il vom intalni cel mai des la specialisti este
acela ca uniunea consensuala nu este o
pregatire pentru casatorie, ci mai degraba o
pregatire pentru divort; deoarece intrati in
casatorie dupa o perioada de coabitare,
partenerii deja se cunosc foarte bine, iar
starea de monotonie care se instaurase inainte
de aceasta va continua si dupa oficializarea
casatoriei, iar acest lucru poate produce
incidente neplacute intre parteneri, care,
inevitabil, ajung la divort.
 In sustinerea acestei teorii este si studiul realizat de
specialisti pentru publicatia britanica “Journal of Marriage and
Family” in 2002 – “Dupa examinarea tiparelor de coabitare si
casatorie intre circa 13.000 de adulti…sociologii au conchis ca
perechile care traiesc impreuna inainte de casatorie sufera nivele
mai ridicate de conflicte in casatorie si nu comunica la fel de
bine.”
Referitor la efectele coabitarii asupra casatoriei, Petru Ilut in
aceeasi lucrare amintita mai sus afirma totusi ca “luata in sine”
coabitarea nu afecteaza negativ rata casatoriei “din mai multe
ratiuni: majoritatea coabitarilor sunt premaritale, prelungirea
varstei la casatorie determina o probabilitate mai mica de divort,
iar pe de alta parte a sta impreuna da posibilitatea celor doi sa isi
verifice compatibilitatea”( p. 202).
 ELEVI

RUSU (BALANESCU) ANDREEA

DAMIAN CRISTINEL NICOLAE
BADIU ELENA
SANDU (ABAGERU) MIHAELA
NAGY CODRUTA ELENA
BELDEA CATALINA ALEXANDRA