PSIHOLOGIA

CRIMINALISTICĂ
 Psihologia criminalistică, un subdomeniu al psihologiei , implică aplicarea cunoștințelor și
metodelor psihologice atât la problemele juridice civile, cât și la cele penale. În mod
tradițional, are o definiție largă, precum și o definiție îngustă. Clasificarea mai largă afirmă
că psihologia criminalistică implică aplicarea tuturor domeniilor psihologice de cercetare
în domeniul juridic, în timp ce definiția mai restrânsă caracterizează psihologia
criminalistică ca „Aplicarea specialităților clinice la instituțiile juridice și persoanele care
intră în contact cu legea ”. În timp ce Asociația Psihologică Americană (APA) a recunoscut
oficial psihologia criminalistică ca o specialitate sub definiția mai restrânsă în 2001,
Orientările de specialitate pentru psihologii criminalistici recunoscute anterior de APA în
1991 au fost revizuite în 2013 pentru a include toate subdomeniile psihologiei (de exemplu
, social , clinic , experimental , consiliere , neuropsihologie ) care aplică „cunoștințele
științifice, tehnice sau specializate ale psihologiei legii.
 În plus față de psihologia criminalistică, psihologia juridică este practicată în termenul
general al psihologiei și dreptului, astfel cum este recunoscut de Divizia 41 a APA,
American Psychology-Law Society. Psihologia juridică, în ansamblu, se concentrează pe
multe dintre aspectele pe care le centrează psihologia criminalistică - acestea fiind modul
în care psihologia poate fi aplicată câmpului juridic. Ca atare, aceste subcâmpuri pot fi
adesea utilizate interschimbabil, cu excepția faptului că psihologia juridică nu include în
mod obișnuit aspecte clinice în sfera sa de aplicare. Aceste probleme, în special cele legate
direct de sănătatea mintală, sunt cel mai bine explicate prin psihologia criminalistică.
 Deoarece psihologia criminalistică este legată de domeniul juridic, aceasta necesită
înțelegerea principiilor juridice fundamentale, cum ar fi cele referitoare la practicile
juridice standard și standardele utilizate de profesioniștii juridici, mărturia expertilor ,
definițiile și evaluările competenței și nebuniei și așa mai departe pentru a putea comunica
eficient cu judecătorii , avocații și alți profesioniști din domeniul juridic .
INSTRUIRE ȘI EDUCAȚIE PSIHOLOGIE CRIMINALISTICĂ

 În sens larg, psihologia criminalistică este un subset al psihologiei aplicate . Psihologii

criminaliști pot deține un doctorat în psihologie clinică , consiliere, psihologia socială ,
psihologia organizațională , psihologia școlară sau psihologie experimentală . Nu există
cerințe specifice de licență în Statele Unite pentru a fi psiholog criminalist. Dacă cineva
este psiholog clinico-criminalist, ar avea nevoie de o licență pentru a practica clinică sau
„servicii de sănătate”, dar nu este necesară o licență suplimentară pentru a practica
psihologia clinică-criminalistică. Psihologii care nu oferă servicii de asistență medicală nu
trebuie să fie deloc autorizați în unele state. În mod ideal, psihologii criminalistici au câțiva
ani de experiență postdoctorală, pregătire și supraveghere sau mentorat în psihologia
criminalistică. În alte țări, cerințele de instruire și practicieni pot varia. În Regatul Unit, de
exemplu, o persoană trebuie să obțină baza de absolvire pentru înregistrare la British
Psychological Society - în mod normal printr-o diplomă de licență.
 Aceasta ar fi urmată de Etapele 1 (academice) și 2 (practica supravegheată) ale Diplomei în
Psihologie criminalistică (care în mod normal ar dura 3 ani cu normă întreagă și 4 ani cu
jumătate de normă). Evaluarea are loc prin examinare, cercetare, practică supravegheată și
depunerea unui portofoliu care prezintă expertiză într-o gamă largă de aplicații
criminologice și legale ale psihologiei. Odată calificat ca psiholog „agreat” (cu specializare
în psihologia criminalistică), un practicant trebuie să se angajeze în dezvoltarea
profesională continuă.
ROLURILE UNUI PSIHOLOG CRIMINALIST PSIHOLOGIE

 Evaluări și evaluări Evaluările și evaluările sunt finalizate de către psihologii criminalisti pentru a
evalua starea psihologică a unei persoane în scopuri juridice. Motivele pentru finalizarea acestor
evaluări pot implica achiziționarea de informații pentru instanțele penale (cum ar fi nebunia sau
incompetența), pentru condamnarea penală sau audieri condiționate (adesea referitoare la o potențială
dizabilitate intelectuală care împiedică condamnarea sau riscul de recidivă), pentru instanța de familie
(inclusiv custodia copilului sau cazurile de încetare a părinților), sau instanța civilă (care implică
vătămări corporale sau competența de a decide). Este important de reținut că, deși un psiholog
criminalist este responsabil pentru evaluarea și raportarea rezultatelor unei evaluări, responsabilitatea
se încheie aici.
 Orice decizie luată pe baza acestor rapoarte din partea psihologilor medico-legali revine altor
profesioniști în drept. Aceasta înseamnă, de asemenea, că orice evaluare făcută de un evaluator nu este
considerată o sesiune de consiliere și, prin urmare, orice se spune sau se face nu este confidențial. Este
obligația evaluatorului de a informa persoana care este evaluată că totul din sesiune va fi deschis spre
examinare într-un raport criminalistic sau o mărturie de expertiză. Psihologii criminalisti care
efectuează evaluări pot funcționa, de asemenea, ca martori experți, deoarece mulți sunt chemați în
instanță pentru a depune mărturie cu privire la rezultatele evaluărilor lor. Au o varietate de locuri de
muncă, cum ar fi spitalele de medicină legală și de stat, centrele de sănătate mintală și cabinetele
private. Evaluatorii au avut de obicei pregătire ca psihologi clinici.
CERCETARE

 Cercetătorii psihologi legali fac descoperiri științifice relevante pentru psihologie și lege.
Acești profesioniști au, de obicei, o diplomă avansată în psihologie (cel mai probabil un
doctorat). În timp ce principalul lor obiectiv este cercetarea, nu este neobișnuit ca aceștia să
ocupe oricare dintre celelalte poziții ale psihologilor medico-legali. Acești profesioniști pot
fi angajați în diverse setări, care includ colegii și universități, institute de cercetare, agenții
guvernamentale sau private și agenții de sănătate mintală.
 Cercetarea psihologiei criminalistice se referă la psihologie și la lege, fie că este penală sau
civilă. Cercetătorii testează ipotezele empiric și aplică cercetarea problemelor legate de
psihologie și lege. De asemenea, aceștia pot efectua cercetări privind legea sănătății
mintale și evaluarea politicilor. Unii psihologi celebri din domeniu includ Saul Kassin ,
foarte cunoscut pentru studierea mărturisirilor false, și Elizabeth Loftus , cunoscută pentru
cercetările sale despre memoria martorilor oculari. Ea a oferit mărturii ale unor experți
pentru multe cazuri.