SIIJ.

Argumente pro și contra

Filip Flavia Claudia, grupa 405

1. Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) este o structură operativă a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei activitate a început în 23
octombrie 2018. Secția a luat naștere ca urmare a guvernării şi a majorităţii parlamentare
rezultate din alegerile din 11 decembrie 2016 şi încheiate oficial a doua zi după alegerile
europarlamentare şi referendumul pe justiţie din 26 mai 2019, odată ce liderul acestei guvernări,
președinte Camerei Deputaților Liviu Nicolae Dragnea a fost condamnat cu executare, hotărârea
fiind definitivă. 1 SIIJ a fost creat ca urmare a modificării legilor justiției, mai precis a Legii nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare, care a avut loc
în data de 23 octombrie 2018.

2. Competența exclusivă a SIIJ este de a urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor

comise de procurori și judecători, inclusiv a celor militari și cei care au calitatea de membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii. Cu toate că judecă faptele comise de procurori și
judecători, SIIJ rămâne competenta să judece și acele infracțiuni și în situația în care, alături de
persoanele menționate anterior sunt cercetate și alte persoane.

3. Activitatea secției este realizată cu respectarea principiului legalității, al imparțialității, dar și

al controlului ierarhic. Ca structură SIIJ este condusă de un procuror șef de Secție, întreținut de
un procuror-șef adjunct, numit conform Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și
funcționează cu 15 funcții de procurori. La solicitarea procurorul-șef al Secției, cu acordul
Consiliului Superior Plenar al Magistraturii și prin ordin al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul de posturi ale secției poate fi modificat, în
funcție de volumul de activitate pe care îl are în acel moment. Totodată, se interzice delegarea
sau detaşarea procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

4. Printre atribuțiile SIIJ se numără realizarea urmăririi penale pentru infracțiunile aflate în
competența sa, potrivit Legii nr. 135/2010 sau sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea
măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind aceste infracțiuni. O altă
atribuție este constituirea și actualizarea unei baze de date pentru infracțiunile pentru care este
competentă și exercitarea și retragerea căilor de atac, inclusiv în cauzele pentru care are
competență aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia

Accesibil la https://www.contributors.ro/sectia-pentru-investigarea-infractiunilor-din-justitie-siij-cea-mai-durabila-
1

mostenire-a-regimului-dragnea/, accesat la data de 10.01.2021

potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru
operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. 2

5. În cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție lucrează și ofițeri sau agenți de
poliție judiciară pentru a realiza activitățile specifice prevăzute de Codul de procedură penală.
Aceștia sunt conduși și controlați de procurorii Secției. În același timp, funcționează și alți
specialiști în domenii precum prelucrarea și valorificarea informațiilor, economie, financiar,
vamal sau informatic.

6. Un prim efect al constituirii SIIJ a fost faptul că procurorii secției au preluat în lucra dosare
importante, din diferite faze procesual penale, mai ales în domeniul corupției, al infracțiunilor
având legătură cu serviciul, dar și dosare mai vechi contra umanității. Al doilea efect a fost că
procurorii au început să dea o serie de dispoziții controversate, fără vreo justificare de fapt sau de
drept, cum ar fi retragerea apelurilor în dosare importante de corupție și de abuz în serviciu.

7. Astfel, activitatea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost criticată în
repetate rânduri existând argumente atât pro, cât și contra acesteia. O primă instituție care a făcut
acest lucru este Comisia Europeana, care și-a exprimat punctul de vedere cu privire la Secție în
fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că aceasta încalcă legislația europeana și că
nu există o “justificare obiectivă și plauzibilă” pentru care aceasta a fost constituită. Totodată,
CE a mai susținut că nu au fost invocate motive plauzibile legate de buna administrare a justiției,
în momentul în care SIIJ a fost creat. Un alt argument susținut a fost cel cu privire la care,
potrivit unor statistici realizare de G4media.ro, nu există o rată mare a infracționalității în rândul
magistraților, pentru care să fie nevoie de o astfel de instituție specializată în combaterea acestor
categorii profesionale și consideră că înființarea SIIJ aduce chiar prejudicii de imagine grave
magistraților, iar acest lucru va afecta încrederea pe care o au cetățenii în justiție. 3 Comisia
enumeră efectele nocive ale înfiinţării SIIJ: efect inhibator asupra magistraţilor, aparenţa
influenţelor şi presiunilor exterioare asupra instanţelor, afectarea încrederii cetăţenilor în Justiţie.
În procesul de la Curtea de Justiție a UE privind soarta Secției Speciale, Comisia a relevat faptul
că nu ar fi avut probleme cu înființarea unui parchet specializat în Romănia, doar că ar fi trebuit
să existe o justificare plauzibilă și obiectivă legată de o bună administrare a justiției pentru acest
lucru. O altă suspiciune pe care a dezvoltat-o CE a fost cea cu privire la care SIIJ ar fi fost
înființată doar pentru a transfera o serie de fișiere sensibile de la DNA, care avea competență cu
privire la acest tip de infracțiuni anterior Secției, cea din urmă fiind mai ușor supusă unei

2
Accesibil la: https://www.mpublic.ro/ro/content/sec%C8%9Bia-pentru-investigarea-infrac%C8%9Biunilor-din-
justi%C8%9Bie, accesat la data de 10.01.2021
3
Accesibil la: https://perol.ro/punct-de-vedere-al-comisiei-europeane-adresat-cjue-constata-incalcarea-legislatiei-
europene-prin-infiintarea-sectiei-speciale-pentru-magistrati/, accesat la data de 10.01.2021
intervenții externe sau altor tipuri de presiuni politice față de DNA, care este o instituție
consolidată de-a lungul timpului. 4

8. În Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe anul 2018, Comisia

Europeană plasează negativ România, susținând că înființarea noii secții constituie un motiv de
îngrijorare deosebită în ceea ce privește lupta împotriva corupției, deoarece noua structură este
mult mai vulnerabilă ca DNA. De asemenea, Comisia consideră că acestui nou compartiment îi
lipsește expertiza atunci când anchetează o infracțiune, iar faptul că anchetarea tuturor
persoanelor care au legătură cu un caz va duce la o amplificare a acestui impact negativ pe care
Secția îl va avea asupra justiției. 5

9. Dacă instanța europeană de la Luxembourg ar considera că Secția Specială încalcă legislația

europeana, atunci cazul ar fi unul închis, iar Guvernul va fi obligat să desființeze SIIJ. În caz
contrar, CE ar putea aplica sancțiuni financiare sau să declare opțiunea nucleară, reprezentata de
articolul 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al statului membru în
Uniune. 6

10. Cu toate acestea, chiar și pe plan intern există controverse cu privire la SIIJ. În ultima zi a
anului 2020, respectiv pe data de 31 decembrie, Ministrul Justiției, Stelian Ion a trimis către
CSM proiectul de lege cu privire la desființarea Secției, fapt ce ar reda DNA și DIICOT
competența acestor tipuri de infracțiuni. Acest proiect de lege nu este singurul, fiind al 2-lea cu
privire la desființarea SIIJ. În februarie 2020, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu a mai
înaintat un proiect de lege în acest sens, însă a primit pe 28 mai 2020 aviz negativ din partea
Consiliului Superior al Magistraturii, fiind respins cu 10 voturi împotrivă. În susținerea sa, acesta
a argumentat prin faptul că înființarea SIIJ a fost criticată de Comisia GRECO, Comisia de la
Veneția și MCM, iar propunerea sa are în vedere o „dimensiune externă a activității acestei
secții.” Judecătoarea CMS Gabriela Baltag a susținut că SIIJ, deși nu a avut multe trimiteri în
judecată, are un număr de 417 dosare soluționate și că activitatea sa este una benefică.

11. Actualul proiect propus arată faptul că SIIJ nu este oportun în raport cu nevoile reale ale
sistemului judiciar și că există argumente relevante în sensul necesității desființării ei. Este

4
Accesibil la: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sec%C8%9Bia_pentru_Investigarea_Infrac%C8%9Biunilor_din_Justi
%C8%9Bie, accesat la data de 10.01.2021
5
Accesibil la: https://www.contributors.ro/sectia-pentru-investigarea-infractiunilor-din-justitie-siij-cea-mai-durabila-
mostenire-a-regimului-dragnea/, accesat la data de 10.01.2021
6
Accesibil la: https://www.g4media.ro/procesul-de-la-curtea-de-justitie-a-ue-privind-soarta-sectiei-speciale-punctul-
de-vedere-al-comisiei-europene-infiintarea-sectiei-contravine-legislatiei-europene.html, accesat la data de
10.01.2021
susținut și că Secția nu a avut rezultate deosebite prin modul în care a acționat, iar rolul său în
combaterea corupției trebuie pus sub semnul întrebării. 7

12. Această inițiativă a fost criticată de o serie de magistrați și asociații profesionale, susținând
că inițiativa nu este una corectă. Judecătoarea Andreea Ciucă de la Asociaţia Magistraţilor din
România (AMR), judecătoarea Florica Roman de Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea
Drepturilor Omului (AJADO), judecătoarea Dana Gîrbovan de la Uniunea Naţională a
Judecătorilor din România (UNJR) şi procuroarea Elena Iordache de la Asociaţia Procurorilor
din România (APR) au emis un comunicat de presă comun în care au criticat intenţia Guvernului
liberal de a desfiinţa SIIJ. Opinii similare au exprimat judecătoarea Viorica Constiniu,
judecătoarea Adriana Stoicescu, preşedintă a Tribunalului Timiş şi procurorul Liviu Tudose.
Acești magistrați care au susținut SIIJ și-au intemeiat opinia pe faptul că ar fi fost victime ale
abuzurilor DNA, nefiind de acord cu ideea că Secția s-ar putea desființa. 8

13. Un alt judecător care a susțiunut desființarea SIIJ este judecătorul Cristi Danileț, considerând
că decizia Guvernului de a desființa Secția este una corectă, atât din punct de vedere politic, cât
și juridic. Judecătorul consideră faptul că înființarea SIIJ nu a fost una argumentată legal și că o
structură ca aceasta nu exista nicăieri în lume, fapt ce trebuie avut în vedere. Acesta a expus în
cadrul unei postări faptul că magistrații ar trebui să fie urmăriți penal de același organe ca pentru
ceilalți cetățeni, respectiv de către DNA și DIICOT.

14. Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Diana Morar a condus o dezbatere publică privind
desființarea SIIJ. Ministerul Justiției și secretarii de stat ai ministerului își întemeiază propunerea
pentru desființarea acestei entități pe argumentele Comisiei de la Veneția, GRECO, dar și pe
raportul MCV, în care și-au manifestat neîncrederea și îngrijorarea cu privire la aceasta Secție
Specială. Decizia Ministerului Justiției a fost, astfel, una fără echivoc. Soluția privind
desființarea SIIJ a fost și este susținută ferm de Ministerul Justiției, făcând parte din obiectivele
cuprinse în programul liberal de guvernare. 9

15. După o multitudine de argumente contra Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din
Justiție, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din Romania, Dana Girbovan a declarat
faptul că rapoartele instituțiilor europene GRECO; MCV și Comisia Europeana sunt nefondate și
conțin argumente false aduse SIIJ, fiind vădit neprofesioniste, iar analiza situației de fapt din
justiția din Romania este subiectivă. Ea a susținut că „Secția pentru Investigarea Infracțiunilor
din Justiție (SIIJ) a făcut obiectul unei campanii susținute de dezinformare, pe plan intern și

7
Accesibil la: https://www.mediafax.ro/justitie/proiectul-de-lege-prin-care-ministrul-justitiei-stelian-ion-vrea-sa-
desfiinteze-siij-intareste-controlul-procurorilor-asupra-magistratilor-19850653, accesat la data de 11.01.2021
8
Accesibil la: https://www.G4media.ro, accesat la data de 11.01.2021
9
Accesibil la: https://tamponline.ro, accesat la data de 11.01.2021
extern, iar susținerea că SIIJ nu s-ar afla sub autoritatea Procurorului General a fost unul dintre
falsele argumente folosite în această campanie". Aceasta consideră că Secția a făcut obiectul unei
campanii de dezinformare, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, iar susținerea că SIIJ nu s-ar
afla sub autoritatea Procurorului General este unul dintre argumentele false din această campanie
de dezinformare. Ca susținere a argumentelor sale, președintele UNJR a prezentat o serie de
articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care demonstrează faptul că SIIJ este
parte a Ministerului Public, că procurorii SIIJ sunt subordonați Procurorului General al PICCJ și
că SIIJ este, de fapt, o secție în cadrul PICCJ: “Art. 88^1 alin. (1) În cadrul Parchetului de pe
langa Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru investigarea
infractiunilor din justiție [...].; (5) Procurorul general al Parchetului de pe langă Înalta Curte de
Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Secția pentru investigarea
infracțiunilor din justiție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public.”

16. Un alt argument este acela că, după cum se susține, măsurile luate anterior existenței SIIJ de
către procurorii DNA nu mai puteau fi cenzurate de nimeni, aceștia având funcții de conducere,
iar alți procurori nu mai aveau competența să investigheze magistrații. Acest fapt ar fi creat un
blocaj, fiind nevoie de o intervenție legislativă de urgență în acest sens. Totodată, Dana Girbovan
susține că argumentele juridice ale instituțiilor ar trebui sa fie întemeiate pe date și fapte, nu pe
“impresii”. Din analiza unor statistici a rezultat faptul că pentru DNA, infracțiunile magistraților
au reprezentat un adevărat segment infracțional, iar din miile de dosare deschise, doar o mică
parte dintre aceștia erau trimiși în judecată anual pentru infracțiunile de corupție, iar o
multitudine de dosare erau nelucrate pe perioade foarte lungi de timp, chiar dacă era evident de
la început faptul că se impunea clasarea, iar plângerile împotriva magistraților erau nefondate și
nu îndeplineau condițiile de formă.

17. Președinta UNJR a combătut argumentul susținut de Comisia Europeana în care se spune că
SIIJ ar da impresia unui fenomen de corupție și de infracționalitate răspândit în sistemul judiciar,
spunând că acesta este un argument manipulator adus în țară contra SIIJ și că demonstrează
subiectivism și ignorare vădită a datelor și statisticilor ale Comisiei, lucru din care rezultă că
pentru Comisie „impresiile subiective au cântărit mai mult decât datele și faptele concrete.”

18. Tot în acest sens, se consideră că încrederea în justiție nu a fost afectată prin constituirea
Secției Speciale. Singurul fapt care ar fi afectat această încredere îl reprezintă abuzurile făcute de
DNA și interferența serviciilor în justiție, conform unor sondaje de opinie. Un alt sondaj arată
faptul că cetățenii României nu susțin desființarea SIIJ. Astfel, 64% dintre respondentii la
sondajul CURS au spus ca SIIJ nu ar trebui desfiintata. Acest sondaj confirma ca cetatenii văd în
SIIJ o garanție a independenței judecătorilor, așa cum, de altfel, a statuat și Curtea
Constituțională. Așadar, înființarea SIIJ nu a afectat încrederea cetățenilor în justiție, deoarece
aceasta era deja într-o scădere dramatică încă de la mijlocul anului 2018, iar sondajele recente
arată o creștere ușoară a acesteia.

19. Concluzia președintei UNJR a fost aceea că recomandările vădit eronate nu ar trebui să fie
acceptate, mai ales la nivelul Guvernului României și al Ministerului Justiției, deoarece va avea
consecințe negative nu doar cu privire la sistemul de justiție din România, ci și la nivel național,
prin modul în care țara este văzută în Uniunea Europeană. 10

20. Deși după înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Jusției au apărut atât
argumente pro, cât și o serie de argumente contra, în opinia mea înființarea unei secții speciale în
cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este o decizie nefavorabilă
pentru justiția română. Însă, datorită influențelor din exterior, controversele legate de SIIJ au dus
la formarea greșită a unor opinii externe ale instituțiilor din spațiul european legate de modul în
care România își gestionează sistemul de justiție pe plan intern, ceea ce a dus la o dezinformare
în masă cu privire la siguranța pe care justiția o oferă cetățenilor săi. Consider că atât statisticile
făcute de instituțiile din țară, dar și cele din exterior ar trebui analizate și promovate publicului
larg, pentru a se putea forma o opinie fondată cu privire la nevoia unei secții specializate sau a
modului în care acestă Secție deja existentă își desfășoară activitatea.

21. Totuși, într-un sistem ideal, lipsit de corupție, cred că infracțiunile făcute de magistrați ar
putea fi anchetate și ca până la înființarea SIIJ, dacă ar exista un fond legislativ care să
reglementeze cu exactitate limitele și modul în care aceștia își exercită activitatea. Datorită
proiectului actual cu privire la desființarea Secției, rămân multe lucruri a căror rezolvare este în
așteptare, așteptându-se un răspuns pentru a vedea în ce direcție o vor lua lucrurile. Sunt de
părere că SIIJ putea juca un rol important în sistemul juridic, dacă informațiile cu privire la
această structură ar fi fost corect transmise, dacă insituțiile europene ar fi analizat cu atenție ceea
ce reprezintă ea și efectul pe care îl poate constitui în timp existența unei secții specializate, în
care sunt grupate infracțiunile anchetate în așa fel încât corupția să fie greu accesibilă. Rămânem
în așteptarea unui răspuns pentru a afla soarta Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din
Jusției, putând doar să ne imaginăm cum ar fi fost dacă unele lucruri ar fi fost executate într-o
altă manieră de-a lungul timpului.

10
Accesibil la: https://Mediafax.ro, accesat la data de 11.01.2021