PROIECT LA EDUCATIE

FIZICA SI SPORT
BĂNGĂLĂU MIRUNA
CLASA A 9-A F
 SUBIECTUL I

1. Definitia EFS:Este o componentă a educaţiei generate, integrate, alături de educaţia

intelectuală, educaţia morală, educaţia estetică şi educaţia tehnico-profesională.
2. Caracteristici fundamentale:
• este fiziologică prin natura exerciţiilor; 
• este pedagogică prin metodă; 
• este biologică prin efecte; 
• este socială prin organizare. 
3. Cele doua activitati ale EFS sunt:
• procesul instructiv-educativ bilateral
• activitate independentă
La procesul instructiv-educativ bilateral, educaţia fizică se desfăşoară în timp, permanent şi
sistematic.
Acest proces are o "intrare" şi o "ieşire", între care se desfăşoară activitatea propriu-zisă, adică
are loc pregătirea/prelucrarea subiecţilor. Evident că prelucrarea este realizată de către cel care
conduce procesul instructiv-educativ, în majoritatea cazurilor acesta fiind profesor de
specialitate. Conducătorul are responsabilităţi precise asupra acestui proces. El trebuie să fie
competent, să fie capacitat cu cunoştinţe şi metodologie pentru a putea să facă o prelucrare cât
mai corectă a subiecţilor intraţi în procesul respectiv. Subiecţii, constituiţi în grupuri de diferite
mărimi (clase de elevi, grupe de studenţi, plutoane de militari etc.), trebuie să fie pe "recepţie", să
fie atenţi şi să încerce prin efort fizic şi intelectual să-şi însuşească ceea ce este transmis de
conducătorul procesului instructiv-educativ. Această "însuşire" nu se poate realiza decât prin
participarea conştientă şi activă a subiecţilor. Se tinde spre democratizarea relaţiei între cei doi
factori ai procesului instructiv-educativ, adică între conducător şi subiecţi. Această democratizare
nu trebuie altfel înţeleasă decât în sensul participării conştiente şi active a subiecţilor la propria
lor pregătire. În timp, subiecţii trebuie să ajungă la acele faze de pregătire în care să poată prelua
anumite atribuţii ale conducătorului procesului. De aceea, tot în timp, subiecţii trebuie capacitaţi
cu tehnici individuale sau de grup în sensul autoorganizării, autoconduceri şi autoevaluării
activităţii respective, tehnici transferabile şi în timpul liber
4. Ontogeneza:
Ea se adresează, cu precădere, corpului uman (în sens de armonie a dezvoltării, rezistenţei
cardio-respiratorii la eforturile fizice etc.), calităţilor motrice ale practicantului exerciţiilor fizice
(inclusiv în scopul obţinerii unui randament optim de muncă, adică în activităţile profesionale),
deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi utilitaraplicative (necesare, mai ales, în existenţă
benefică cotidiană), sau probelor sportive (necesare pentru existenţa omului - cum sun cele de
înot, schi, patinaj etc. - sau pentru a fi folosite în activitatea independentă, plăcută şi recreativă,
din timpul liber). Acest caracter predominant formativ nu exclude prezenţa în educaţia fizică a
elementului competitiv, care se realizează pe bază de întrecere, respectându-se reguli precise şi
specifice. Majoritatea întrecerilor, a competiţiilor, se bazează pe deprinderile şi priceperile
specifice ramurilor şi probelor sportive, dar nu numai!
5. Trei caracteristici ale EFS:
• Educaţia fizică este accesibilă tuturor oamenilor, indiferent de starea de sănătate, vârstă,
ocupaţie, sex, rasă, credinţă religioasă, apartenenţă politică, etnie, zonă social-economică sau
geografică etc.
• Educaţia fizică are un predominant caracter formativ, în sensul că pregăteşte subiecţii pentru
viaţă, pentru necesităţile existenţei cotidiene din ontogeneză.
• Educaţia fizică dispune de un număr foarte mare de exerciţii fizice.
 SUBIECTUL IX

1. Definitia exercitiului fizic:

Este o noţiune "cheie" în domeniu. Se mai numeşte şi "gest motric", fiind, de fapt, un act motric
special şi specializat.
2. Cum se efectueaza exercitiulfizic:
Exerciţiul fizic, pentru a fi deosebit de alte acte motrice umane, se efectuează conştient şi
sistematic, după reguli metodologice riguros ştiinţifice, numai pentru a fi îndeplinite obiectivele
specifice activităţilor motrice din domeniu. Altfel nu îl putem diferenţia de gama variată de acte
motrice umane cotidiene sau profesionale!
 SUBIECTUL X

1. Cum se numeste miscarea omului:

Se mai numeşte şi "motricitatea omului", adică capacitatea acestuia de a efectua mişcări care
implică un predominant efort fizic.
2. Cele 3 categorii ale matrcitatii:
• Actele motrice
• Actiunile motrice
• Activitatile motrice (Activităţile motrice fundamentale din domeniu sunt: "educaţia fizică",
"antrenamentul sportiv", "activitatea competiţional/sportivă", "activitatea motrică
recuperatorie" şi alte "activităţi motrice de timp liber“).