Etica si morala

Problematica mortii

Constituțiile, Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

care în articolul 1 prevede că  “Dreptul la viaţă al oricărei
persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată
cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe
capitale pronunţate de un tribunal în cazul în care
infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege.”,
Declarația Universală a Drepturilor Omului, care în
articolul 3 afirmă că: “Orice fiinţă are dreptul la viaţă, la
libertate şi la securitatea sa”
 EUTANASIA-definitie
• EUTANASÍE Din fr. euthanasie.
• 1. Moarte fără dureri. 
• 2. Metodă de provocare (de către medic) a
unei morți precoce nedureroase unui bolnav
incurabil, pentru a-i curma o suferință
îndelungată și grea.
 Eutanasia in istorie
 Eutanasia, in greaca și însemna “moarte frumoasa”, există încă
din Antichitate. Popoarele nomade își abandonau bătrânii și
bolnavii care deveneau o piedică în calea deplasărilor lor
permanente. La Roma, nou-născuții cu malformații erau uciși.
De altfel, românii socoteau sinuciderea că fiind o cale demnă
de a muri sau de a scăpa de răzbunarea și de umilințele
dușmanilor. În plus, stoicii se mândreau cu sinuciderea marilor
gânditori precum Pliniu cel tânăr, Epictet sau Seneca, acesta
din urmă afirmând că: “ Dacă bătrânețea va ajunge să îmi
zdruncine judecata, dacă nu îmi va lăsa viața adevărată, ci
doar existența, voi ieși afară din această locuință ruinată și
aducătoare de ruina”.
 Legalizarea eutanasiei
•  În Europa, Olanda este prima ţară care la 1 aprilie 2002 adoptă o lege prin care
legalizează eutanasia umană.
• Exemplul acesteia este urmat, la scurt timp, de Belgia prin intrarea în vigoare pe 20
septembrie 2002 a unei legi
• Pro eutanasie adoptată în data de 28 mai a aceluiaşi an. Câtiva ani mai târziu, pe 19
martie 2009, Luxemburg
• oferă, de asemenea, cadrul legal practicii eutanasiei. În 2014, Belgia devine şi prima
ţară din lume care permite
• Eutanasierea minorilor afl aţi în stadiul terminal al bolii. În schimb, Elveţia nu
acceptă legalizarea eutanasiei, însă
• suicidul asistat este legalizat din 1941.
• In secolul XX s-au format numeroase organizatii care militeaza pro sau sau contra
eutanasiei. Prima a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se
numea The Voluntary Euthanasia Society. Aceasta a fost urmata, in 1938, de
Hemlock Society, infiintata in Statele Unite.
 CONDITII LEGALE ALE EUTANASIEI
• Sunt prevăzute anumite condiții pentru că unei persoane să îi fie acceptată eutanasierea. Pacienții
trebuie să sufere de o boală extrem de gravă, fără speranța de ameliorare sau de vindecare pentru a
primi avizul pozitiv medicului. Ei trebuie să primească și opinia unui al doilea medic și doar în aceste
condiții pot primi acceptul eutanasierii. Conform statisticilor, numărul cazurilor de persoane care își pun
capăt vieții prin eutanasie este în creștere, în Olanda, doar în 2015, 5.516 persoane au optat pentru
eutanasiere, reprezentând 3,9% din numărul total de decese înregistrate. Cu toate acestea, în octombrie
2016, ministrul olandez sănătății și cel al justiției au adresat o scrisoare Parlamentului prin care au
propus extinderea eutanasiei și pentru “persoanele care consideră că viață lor s-a terminat și care
doresc să moară într-o manieră demna”, așadar existența unei boli incurabile nu ar mai reprezenta o
condiție.
•  Opinia Curții Europene a Drepturilor Omului
•   Deoarece la nivelul UE nu există o uniformitate a reglementării în ceea ce privește dreptul la eutanasie,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a soluționat de-a lungul timpului cauze emblematice, care au
permis conturarea opiniei acesteia cu privire la fenomenul eutanasiei și al sinuciderii asistate. Astfel,
în cauza Haas contra Elveției (nr. 31322/20 ianuarie 2011), Curtea a afirmat existența în articolul 8 al
Convenției a “unui drept al individului de a decide prin ce mijloace și în ce moment se va încheia viață
să, cu condiția că acesta să fie apt de a ajunge liber la o decizie în această chestiune și de a acționă în
concesinta” și a lansat ideea că statele au “o obligație pozitivă de a adopta măsuri pentru a facilita actul
sinuciderii cu demnitate”. Hotărârea data în cauza Pretty contra Regat Unit( nr.2345/02, 29 aprilie 2002)
clarifica nedumeririle în ceea ce privește articolul 2, care garantează dreptul la viață, “care nu poate fi
interpretat, fără o distorsiune a limbajului, că acordând un drept diametral opus, și anume dreptul de a
muri; nici nu poate creă un drept la autodeterminare în sensul conferirii unei îndreptățiri a individului
de a alege moartea în detrimentul vietii”.
 Feluri de eutanasie
Eutanasia voluntara- in cazul in care persoana nu mai este capabila sa isi exprime
dorinta de a muri in momentul in care I se curma viata.Ex. : daca se afla intr-o
stare de suferinta si boala incurabila in urma unui accident care i-a afectat
definitiv facultatile mintale si nu ar mai putea decide intre viata si moarte.Daca
in momentele de luciditate persoana in cauza isi exprima dorinta de a muri sau
ajunge in una dintre situatiile de mai sus, atunci se confirma ca persoana care ii
curma viata in circumstante corespunzatoare actioneaza la cererea acesteia si
realizeaza un act de eutanasie voluntara.
Eutanasia nevoluntara- in cazul in care persoana a carei viata este curmata nu poate
alege intre viata si moarte in mod independent.Ex. : daca sufera de o boala
incurabila sau este vorba despre un nou nascut cu handicap sau din cauza unei
boli/accident care a transformat eprsoana in cauza dintr-una apta in una
incapabila definitiv, fara ca aceasta persoana sa fi precizat anterior daca accepta
eutanasia in anumite conditii.
Eutanasia involuntara- in cazul in care este aplicata unei persoane care ar fi putut sa
isi dea sau nu consimtamantul, dar nu si l-a dat fie pentru ca nu I s-a mai cerut,
fie pentru ca I s-a cerut, dar nu si l-a dat, dorindu-si sa traiasca.Ex.: A il impusca
pe B, fara ca B sa isi fi dat consimtamantul de a fi salvat din mainile unui
tortionar sadic sau practici medicale acceptate, cum ar fi administrarea de doze
din ce in ce mai mari de calmante care duc la moartea pacientului si pot conduce
astfel la eutanasie involuntara
 James Rachel- filosof american 1941-2003
Lucrarea “Eutanasia pasiva si activa” 1975
Argumentul sau :
“O parte din argumentul meu consta in a arata ca ca a lasa pe cineva sa moara
poate fi un proces indelungat si dureros, pe cand injectarea letala este rapida si
lipsita de durere”
Simpla diferenta dintre a omori pe cineva si a lasa sa moara nu are prin ea insasi
un caracter imoral.Un medic care , din motive umanitare, isi lasa pacientul sa
moara, se afla in aceeasi situatie morala cu un medic care, din aceleasi motive
i-ar fi administrat pacientului o injectie cu efect letal.”
 Argumente pro
din punct de vedere medical
• Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:
• Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de a le oferi o
moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un mediu placut, familiar
si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna este modalitatea ideala de a respecta
legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.
• Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea, filozoful
scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera, oamenii ar trebui sa
aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca acest drept ar trebui totusi
temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.
• Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin conectarea la
aparate), nu este morala;
• Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre modurile in care
fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune umilinte care ar justifica eutanasia
sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face fata activitatilor cotidiene,
petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,
• Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o moarte
lenta si dureroasa;
• S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;
• eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii familiei sau
apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.
 Argumente impotriva
din punct de vedere medical
• Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile etice si religioase cu
privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea
unor persoane, impotriva vointei lor.
• Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra si inviolabila.
Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva.
• Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere, unde exista viata
exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei
si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si
implicit de o viata mai buna.
• Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe scara larga.
• Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei sau a interpretarii
eronate a diagnosticului.
• Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru
persoanele varstnice.
• Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.
• Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si rudele lor, care
ar putea sa le preseze sa nu devina o povara.
• Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.
• Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata; o astfel de
decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.
Sursa medlife.ro
 Istoria legislativa in Romania in privinta eutanasiei
• Din punctul de vedere al evoluției legislației române în ceea ce priveşte eutanasia, Codul Penal
Transilvănean prevedea la art. 282 că acela care, prin dorința hotărâtă  şi serioasă a unei persoane, a
fost determinat să o ucidă, se va pedepsi cu recluziunea până  la 3 ani. Pedeapsa cu închisoare între 3  şi
8 ani se aplica  şi aceluia care determina pe altul să se sinucidă sau îi întărea hotărârea de a se sinucide
ori îi înlesnea în orice mod executarea, dacă sinuciderea a avut loc.   Codul penal Carol al II‐lea adoptat
în 1936 prevedea la art. 468 alin. (1), că acela care ucide un om în urma rugăminții stăruitoare şi
repetate a acestuia, comite crima de omor la rugăminte şi se pedepseşte cu temniță grea de la 3 la 8 ani;
potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, pedeapsa este închisoarea corecțională  de la 1 la 5 ani, atunci când
faptul a fost săvârşit în condițiile alineatelor precedente, sub impulsul unui sentiment de milă, pentru a
curma chinurile fizice ale unei persoane, care suferea de o boală incurabilă  a cărei moarte era
inevitabilă din această cauză. Prin urmare, în viziunea legiuitorului de la 1936, eutanasia şi asistarea
suicidului erau prevăzute ca variante atenuate de omor, pedeapsa fiind mult redusă față de limita
maximă de 25 de ani de muncă silnică pe care art. 463 o prevedea pentru fapta tipică de omor.   Codul
penal de la 1968 nu a mai prevăzut fapta atenuată  de ucidere la cererea victimei, incriminând la art.
174‐176 faptele de omor simplu, calificat şi deosebit de grav şi fapta de determinare sau înlesnire a
sinuciderii, la art. 179.
• Legiuitorul român se situează pe poziţia respingerii absolute a practicilor de eutanasiere, iar noul Cod
penal – Legea nr. 287/2009 prevede infracţiunea de ucidere la cererea victimei, ca o formă atenuată a
omorului, reînscriind astfel reglementarea pe linia tradiţiei existente în dreptul nostru, fapta fiind
incriminată anterior de art. 468 C. pen. din 1936.
Legislatia internationala in privinta eutanasiei
• Declarația de la Geneva, adoptată  în 1948 de Asociația Medicală Mondială, afirmă:
„Voi acorda cel mai mare respect vieții umane încă de la începuturile ei”. Acelaşi
principiu a fost implementat şi în Convenția Europeană a Drepturilor Omului:
„Dreptul fiecărui om la viață va fi protejat prin lege. Niciun om nu ar trebui lipsit de
viață intenționat”. Principiul inviolabilității vieții interzice uciderea intenționată, dar
nu specifică faptul că  viața trebuie menținută  cu orice preț, de exemplu până  la
capăt în cazul tratamentelor invazive sau agresive, cum ar fi ventilația
asistată împotriva dorinței pacientului conştient sau în cazul în care tratamentele
ar fi zadarnice, de exemplu chimioterapia agresivă pentru cancerul avansat.
• Comisia pentru probleme sociale şi sanitare a Consiliului Europei a promovat
dreptul bolnavului de a refuza încăpățânarea terapeutică. Hotărârea întreruperii
sau continuării tratamentului aparține doar bolnavului. El e singurul cu drepturi
depline de a decide acest lucru11.  
 Punct de vedere religios versus medical
• Biserica Catolică  califică  hrănirea  şi hidratarea artificială  a unei persoane ca
fiind mijloace obişnuite şi proporționale în opoziție cu o parte a opiniei
publice care susține că  aceste moduri de prelungire a vieții unei persoane
sunt de fapt pure prerogative medi‐ cale şi, deci ar trebui să intre în categoria
celor care alimentează obsesia terapeutică.   În anul 2005 Comitetul Național
de Bioetică din Italia a îmbrățişat acelaşi punct de vedere cu cel al Bisericii
Catolice, afirmând că  decizia de a nu începe sau de a nu continua hrănirea şi
hidratarea artificială nu este supusă principiilor care reglementează 
activitatea medicală. Aceste forme de prelungire a vieții pacientului sunt
forme de bază  şi proporționale de asistență, care au următoarele
caracteristici: sunt ieftine, garantează  obținerea rezultatului, sunt accesibile,
nu implică utilizarea unui echipament sofisticat, sunt bine tolerate de către
pacient. Întreruperea hrănirii/hidratării artificiale reprezintă  o formă de
abandonare a pacientului, care poate genera eutanasia.
 Drepturile pacientului
• Potrivit Legii privind drepturile pacientului nr. 46/200323,
pacientul are dreptul să  refuze sau să oprească o
intervenție medicală asumându‐şi, în scris, răspunderea
pentru decizia sa; consecințele refuzului sau ale opririi
actelor medicale trebuie explicate pacientului (art. 13 din
lege). Atunci când pacientul nu îşi poate exprima voința,
dar este necesară  o intervenție medicală  de urgență,
potrivit art. 14, personalul medical are dreptul să  deducă 
acordul pacientului dintr‐o exprimare anterioară  a voinței
aces‐ tuia. În cazul în care pacientul necesită o intervenție
medicală de urg
 Surse

• http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declarati
a-universala-a-drepturilor-omului.php
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2949557/
• http://www.culturavietii.ro/2013/09/18/cum-legalizarea-euta
nasiei-schimbat-pentru-totdeauna-belgia/
• https://www.theguardian.com/world/2016/oct/13/netherlands
-may-allow-assisted-dying-for-those-who-feel-life-is-comple
te
• http://m.adevarul.ro/news/societate/eutanasia-si-n-romanian
1_5321f2600d133766a8df9029/index.html
• https://en.wikipedia.org/wiki/Legality_of_euthanasia
• Obsesia terapeutică. Pro şi contra eutanasiei – noi provocări