Ultimele referate ad

George Calinescu Liviu Rebreanu

ie a anului 1990, Janet Adkins impreuna cu sotul sau Ron si cu cei trei copii ai sai, isi paraseste egon si vine in statul Michigan pentru a se intalni cu doctorul Jack Kevorkian. Acesta din urma masina pentru sinucigasi, iar Janet Adkins dorea sa -l intalneasca tocmai pentru a-I solicita sa a propria sa sinucidere.

- Enigma Otiliei de George subiectul si tema romanului

- Arta literara in romanul I

Olimpiu Nusfelean
- Automobilul marii

ns avea 54 de ani si suferea de maladia Alzheimer. Incercase pana atunci toate tratamentele procedura experimentala. Toate fara succes. In acel moment, Janet Adkins cu greu mai vorbea sa mai citeasca sau sa mai asculte muzica. Putea sa se miste, putea inca sa mai joace tenis, de mai era capabila sa tina scorul. Stia ca acesta nu este decat inceputul sfarsitului. Stia ca in olii nu va mai fi capabila sa recunoasca pe cineva din jurul ei sau sa comunice, stia ca va zacea nici un licar de constiinta. Pana atunci, ar mai fi putut trece poate inca zece ani, insa Janet moara acum cand inca mai este constienta, cand inca mai putea pricepe ceea ce i se intampla.

Mircea Cartarescu Augustin Buzura Marin Sorescu

- Mendebilul - Personajul p Jocul (Mendebilul) lui Mircea

- Caracterizarea lui Stefan Vocile noptii de AUGUSTIN B

sau, doctorul Kevorkian n-a acceptat s-o intalneasca decat dupa ce i-a consultat fisa medicala. ntalnire intr-o camera de motel din Michigan Kevorkian a inregistrat convorbirea avuta cu incercat sa o convinga sa renunte la solutia sinuciderii si i-a mai dat timp de gandire, inca o flecta la decizia ei. Janet Adkins nu si-a schimbat optiunea. Trebuie spus ca, la acea data, statul nici o lege privind actele sinucigase.

- Caracterizarea lui lONA piesei Iona de Marin Sorescu

Eugen Barbu Mari Marin Preda

- Caracterizarea lui Stere D Groapa de Eugen Barbu

torul Kevorkian a acceptat sa o conecteze pe Janet Adkins la aparatul pe care il inventase. , biserica, asezamintele de caritate sau chiar morga au refuzat sa puna la dispozitie o camera si nstalatiile strict necesare pentru o asemenea procedura, Kevorkian a instalat un pat in propria sa wagen autoduba, model 1969.

- Caracterizarea lui Ilie Mo MOROMETII de Marin Preda

George Calinescu

- Leonida Pascalopol din E caracterizare

Mihail Sadoveanu

entru sinucigasi era alcatuita dintr-un stativ pe care se aflau trei flacoane, un furtun din plastic binet la capatul caruia se afla un ac pentru transfuzii. Cele trei recipiente erau conectate la un tinea o solutie neutra, al doilea un sedativ destul de puternic, iar al treilea continea o solutie de Pacientul se aseza pe pat, doctorul ii fixa acul de transfuzii in vena, apoi deschidea robinetul lutia din primul recipient. Robinetul era apoi lasat la dispozitia pacientului. Atunci cand acesta momentul, il rasucea; fluxul de solutie neutra era deschis, iar in vena incepea sa se scurga si timp, rotirea robinetului declansa un mecanism de temporizare. Dupa o perioada de timp pentru ca pacientul sa fie deja adormit datorita sedativului), acest mecanism declansa automat treilea recipient, prin acul de transfuzie in vena pacientului. Acesta murea in somn, otravit cu

- Zodia cancerului sau vre roman istoric de Mihail Sado

Cauta referat

Caut

Scriitori romani

ns a murit in acest mod, in masina doctorului Kevorkian oprita langa un parc public. Dupa ce octorul Kevorkian a anuntat autoritatile. Procurorul districtual, initial, l-a acuzat de crima. a ramas cea de asistenta la un act de suicid si, intrucat nu exista nici o lege impotriva acestei fost pus in libertate.

sanctiona asistenta la actul sinuciderii a intrat in vigoare in statul Michigan in anul 1992. ontinua sa ajute oamenii sa se sinucida (sau performa acte eutanasice), a fost din nou acuzat in 1993. De aceasta data, judecatorul dintr-un district vecin, Richard Kaufman, a declarat noua onstitutionala deoarece comite o ingerinta care nu este necesara in deciziile personale, decizii

mai la persoana in cauza si care au ca temei opinii morale personale. Intre timp, Kevorkian oamei in semn de protest pentru arestarea sa. In urma unei campanii de presa, orientata in lui Kevorkian, acesta a fost eliberat dupa 17 zile de greva a foamei.

94 i-a fost intentat, insa, un proces. Acum nu mai era vorba de asistenta la un act sinucigas, ci eutanasie activa voluntara. Kevorkian l-a ajutat sa moara pe un bolnav care suferea de boala lui eroza laterala amfiotrofica), folosindu-se de o masca de tipul celei de oxigen, dar in care a de carbon. In acel moment, cadrul legal privitor la asistenta sinucigasilor prevedea o exceptie: marirea in justitie acei agenti care urmarind in mod direct eliminarea suferintelor pacientilor ctiuni care duceau in mod indirect la moartea pacientului. In timpul procesului, juratii au n care bolnavul (Hide) spunea cat de mult doreste sa puna capat suferintei sale si sa moara. are cinci erau cadre medicale sau oameni care lucrau in medii medicale l-au achitat pe dintre acestia, o sora medicala, a declarat la anuntarea verdictului: Cred ca indivizii au dreptul

propriile lor vieti, cu propriile lor corpuri. Guvernul si legislativul nu au nici un drept aici. [1] *

vea dreptul un medic sa puna capat unei vieti omenesti? In plus, ceea ce se credea a fi o simpla de sinucidere, nu pare a fi de fapt, crima? Daca, in relitate, Kevorkian si-a convins victimele ca se sinucida daca sa mai urmeze alte tratamente sau sa se impace cu soarta lor? Nu cumva practici, legalizarea lor pot da nastere unui val de sinucideri? Ce se intampla cu dreptul la e om il are si care trebuie sa-I fie respectat?

te intrebari pot fi puse cu toata indreptatirea. Simpla prezentare a acestui caz ma scuteste de a sterila si cu un caracter strict informativ, de a face o trecere in revista a problematicii ric al cazuisticii sale sau o prezentare a abordarilor teoretice ale acestei probleme facute de asta pentru ca orice incercare de a face o asemenea sinteza teoretica a problematicii eutanasiei ui este la fel de convingator si pentru celelalte subiecte ale eticii aplicate si deloc de neglijat losofie morala presupune asumarea in mod automat a anumitor criterii de selectie a unct de vedere etic de irelevant, a importantei pentru etica fata de importanta pentru practica, sunt de cele mai multe ori asumate in mod tacit si functioneaza ca o prima procedura rationala blematicii respective. Astfel, cred ca ceea ce este cel mai important in cazurile de etica aplicata varea, pe cat se poate, a caracterului variat al problematicii puse in discutie.

ticii aplicate eutanasia si avortul sunt poate cele mai relevante exemple in acest sens nu are cis determinat si, in acelasi timp, importanta deosebita a unei astfel de probleme, impune o cat re a ei. Cazuistica sa este extrem de variata pentru ca reprezinta reflexia modului in care un morale, un anumit tip de gandire, o traditie culturala, reactioneaza in fata unor evenimente care considerate absolut neproblematice (de cele mai multe ori respinse fara apel, in mod formal, cara larga in mod tacit), dar care astazi se dovedesc de o gravitate maxima. Etica aplicata nu r de rezolvarea unui caz singular sau al unei exceptii de la regula, care a aparut intr-o anumita nu incearca sa clasifice aceste fapte si, apoi, sa deduca o regula generala care va trebui aplicata exceptie. Etica aplicata este interesata de progresul moralei si de capacitatea eticii, a studiului umane, de a tine pasul cu aceste rapide modificari din realitate.

e la aceasta perspectiva am considerat ca o analiza in spiritul eticii aplicate a subiectului poate fi facuta decat daca vom pleca de la un exemplu practic care sa ilustreze bogatia vanta lor si multiplele trimiteri ce se pot face catre diferite alte domenii (medicina, drept,

au, la un alt nivel, filosofia limbajului). Prezentarea acestui exemplu a avut si un alt rol: acela ca, spre deosebire de alte subiecte ale filosofiei in general (mult mai abstracte si, pentru omul al neimportante) si spre deosebire de multe dintre temele filosofiei morale, acest subiect ne licam personal, sa nu ramanem la o privire obiectiva, rece, in care logica principiilor si sunt suverane; este vorba de o problema care ne priveste in mod direct si cu care ne vom el, recomandarea acestei citiri a problemei eutanasiei in cheie personala; presupunerea conditiei torului) implicat astfel incat sa nu-si impuna o obiectivitate rece, dar nici sa nu alunece in are, motivate strict personal, este o caracteristica a filosofului modern care, dupa ce o lunga a stat la marginea societatii, acum se afla in situatia de a fi chemat sa rezolve problemele

eoretice, conceptiile mai vechi sau mai noi despre anumite elemente ale problematicii ile si distinctiile care au fost facute, nu vor fi anuntate, pur si simplu. Voi incerca sa le tratez ca lare la intrebari particulare sau la perspectiva diferite ale acelorasi intrebari. Orice pozitie a aici va fi o incercare de raspuns la o dificultate intalnita pe parcursul acestei discutii si invers, interpretat ca o posibila sursa de noi intrebari. Analiza pe care o propun aici este, asadar, un .

pectiva va fi cea dinspre teoria etica spre cazul real. Aceasta orientare foloseste cazuistica testa/corija teoriile etice care incearca sa explice aceste fapte si care, in acelasi timp, se doresc cte, dar si aplicabile.

oua perspectiva are o orientare inversa, dinspre pretentiile omului modern, de la problemele si e domeniul eticii aplicate care trebuie sa se adapteze acestor cerinte. Pentru omul zilelor noastre te de domeniul trecutului. El este preocupat, in cea mai mare masura, de respectarea ariei sale hiar de largirea acesteia si, indirect, de contestarea anumitor datorii pe care le considera ste interesat si de solutiile si garantiile pe care discursul etic i le poate aduce in acest ca, pe de alta parte, nu poate face abstractie de prescrierea anumitor datorii, de aceea acceptarea e ea le propune este intodeauna o problema de negociere sociala.

perspective reprezentate de cele doua orientari opuse intre aceiasi doi poli: realitatea si ca vor fi, implicit, prezentate pe parcursul intregii lucrari. Astfel sper sa pot imbina bogatia problematica a cazuisticii eticii aplicate cu rigorismul etic al solutiei teoretice, fara sa ism, dar nici in formalismul teoretic care face ca o solutie sa deformeze problema la care
DEFINIREA ETICII APLICATE

ata se intemeiaza pe doua premise: mai intai, pe evidentierea faptului ca nu putem formula o blam moral intr-o situatie concreta daca nu reusim sa ne intemeiem pozitia pe un principiu ea rand, pe dovada ca acel principiu este mod efectiv aplicabil in analiza cazului, precum si in in privinte relevante.

unci cand abordam o chestiune concreta, particulara de etica, strategia noastra e aceea de a incipii morale (in general, anumite teorii morale) si a vedea cum se aplica acestea in cazul este ideea unei etici aplicate. Cercetarile de etica aplicata vizeaza probleme dintre cele mai medicala (de fapt acesta este domeniul care a dus la revigorarea eticii ca disciplina filosofica) avortul, eutanasia, grija fata de nou nascuti, ingrijirea fiintelor umane handicapate, a batranilor,

e etica mediului, chestiuni precum statutul moral al fiintelor non-umane (animale sau chiar biectelor din natura, biodiversitatea si salvarea speciilor sau ecosistemelor amenintate etc.; de managerului industrial, a bancherului etc. precum si probleme din multe alte domenii.

fim atenti sa nu confundam intre ele doua distinctii. Pe de o parte, este distinctia dintre:

nerale, a formula si a sustine principii (in cazul care ne intereseaza aici, principii morale);

cestor teorii sau principii diverse cazuri concrete (faptele de care teoria vrea sa dea seama).

ata, spre deosebire de multe din abordarile etice traditionale (si mai cu seama din filosofia itic a secolului nostru) a atras atentia asupra nevoii de a raporta principiile morale la faptele fundamentala ar putea fi rezumata spunand ca o teorie morala sistematica, normativa nu poate roducerea unei reconstructii a principiilor de baza care configureaza intreaga noastra viata re de etica aplicata e incununata cu succes atunci cand faptul studiat a fost facut inteligibil area unei teorii, a unui sau a unor principii morale, cand deci a fost subsumat acestora.

moral, care se consacra eticii aplicate se vede pus in fata mai multor sarcini (iar implinirea lor uce satisfactie personala, dar dovedeste si ca meseria de filosof este folositoare celorlalti!). Mai cu atentie critica pozitiile formulate, argumentele aduse, natura controverselor iscate; el face uieste disputele in ceea ce au ele fundamental, iar uneori dovedeste ca ele nu aveau de fapt nici ( bunaoara, fiindca porneau de la moduri gresite de a le pune). In al doilea rand, el incearca sa e de vedere formulate (si reelaborate de el la un grad de rigoare mai ridicat) sunt libere de oare ori daca ele nu cumva duc la consecinte nedorite, atunci filosoful atrage atentia asupra stine in continuare un atare punct de vedere. In al treilea rand, filosoful e dispus sa colaboreze considerand ca expertiza sa este valoroasa, spunandu-si cuvantul in evaluarea unor institutii, sociale in functie de felul in care, dupa ce acestea sunt sau nu in acord cu principiile morale.

n inceput ca ideea unei etici aplicate consta aproape in intregime in doua idei: in aceea ca morale trebuie sa se bazeze pe un principiu moral; si in dovedirea faptului ca principiul este n cazul considerat ( si in cele asemanatoare lui sub aspecte relevante). In cazul investigatiilor e se naste e urmatoarea: ideea unei etici aplicate, asa cum a fost admisa aici are o presupozitie m cercetat-o si poate ca aceasta nu se sustine! Anume, s-a acceptat fie de cei care lucreaza in fie de cei care adopta un punct de vedere deontologist (azi acestia sustin ideea de drepturi particular, sub puternica influenta a lui J. Rawls, ei adopta o pozitie conceptualista), ideea cret poate fi subsumat unui principiu moral. Unul dintre promotorii de frunte ai ideii ca vremea piilor morale a trecut este filosoful englez B. Williams. Teoriile morale, sustine el, sunt unelte maresc sa invete oamenii cum sa gandeasca (in etica) si cum sa traiasca.

tica este o abordare teoretica a gandirii si a practicii etice; aceasta abordare fie duce la un test udine a opiniilor etice fundamentale, fie duce la ideea ca un astfel de test nu poate sa existe2. gen sunt pozitive (utilitarismul lui Bentham e un caz exemplar cu teorie etica pozitiva); cele unaoara, emotivismul) sunt negative. Potrivit teoriilor pozitive, opiniile morale existente pot corecte sau incorecte; potrivit celor negative, incercarea de a ne intreba cu privire la incorectitudinea acestor opinii e lipsita de sens. Dar, crede Williams, potrivit ambelor genuri une ca opiniile morale pot fi apreciate, evaluate si se presupune ca scopul teoriilor este acela e teste propuse in acest scop. Or, continua el, daca se admite ca ele au esuat si ca, mai mult, unt sortite esecului: Voi argumenta ca filosofia nu trebuie sa incerce sa produca teorii etice 3. sustine ca filosofia nu are capacitatea de a evalua (prin intermediul unor teste de corectitudine) istente; ea nu are puterea de a ne spune cum sa gandim in etica si cum sa traim. In consecinta,

unor cazuri morale concrete nu va trebui sa aiba forma unor incercari de a porni de la teorii si e a pune apoi acele cazuri concrete sub acoperisul respectivelor teorii ori principii.

ul fundamental al pozitiei anti-teoretice pare-se ca se sprijina pe o anumita intelegere a naturii si si principiilor etice. El curge astfel: teoriile etice cuprind principii. Prin, insasi natura lor, stracte; ele merg mult mai departe de relatiile particulare, de persoanele particulare. Teoriile si sa fie universale si impartiale4; trebuie formulate in termeni universali, atemporali5. De itatea teoriilor etice e legata de cerinta morala ca situatii morale similare sa fie tratate in chip ca anti teoreticianul nu vrea sa conchida ca e moral sa tratezi cazuri asemanatoare intr-un mod uie deci ca altul este motivul pentru care el deplange faptul ca teoriile si principiile morale sunt cte si impartiale prin insasi natura lor. Intr-adevar, anti-teoreticianul accentueaza asupra ni: tocmai fiindca sunt abstracte, aceste teorii si principii nu pot fi facute indeajuns de concrete a de cazurile concrete. Cum putem fi siguri ca am interpretat in mod corect un caz concret ubsumam unui anumit principiu moral? Putem indica intotdeauna motive ale unor sustineri ca lar din punct de vedere moral acelui caz?

de argument pentru particularism etic, opus universalismului etic, cuprinde, dupa parerea ua teze distincte. Prima dintre ele este metafizica si are o natura foarte generala; ea vizand intalnita in orice cercetare teoretica, intre cunoastere si fapte (in cazul nostru , cazurile morale teza cred ca este gresita iar daca ar fi luata la modul serios ar arunca anti-teoreticianul pe o nu stiu cum va mai putea sa arate ca, de exemplu, fizica sau alte stiinte ale naturii mai sunt inca doua teza este de natura epistemologica si are doua componente. Mai intai se sugereaza ca, oral originar sau teoria morala originara nu a fost formulat (a) tinand seama de un tip de cazuri e putem indoi de capacitatea lui (sau a ei) de a fi aplicat (a) cu succes. Daca aceasta prima i epistemologice ar fi sa spuna ceva interesant, cred ca ea ar trebui inter orientata metodologic: entru a aplica principiile si teoriile morale la noile cazuri recalcitrante!

oua componenta a tezei epistemologice e aceea ca, intrucat incercarile de pana acum, obisnuite, sau un principiu moral au esuat in cazuri presante si relevante, inseamna ca ceva este gresit in e in acel scop. Aceasta componenta a tezei epistemologice este corecta, daca o luam ca indiciu or si a principiilor morale e uneori o treaba dificila care necesita

noua a principiilor care nu e adesea apropiata de cea originara sau fundamentala. Dar de aici a proceduri mai sofisticate de mulare a principiilor si teoriilor la cazurile concrete nu pot, in lineasca obiectivul initial al eticii aplicate.

ori; un argument filosofic bun este acela care solicita adversarului sa produca dovezi. Un al mai precis al anti-teoreticianului e urmatorul: pentru ca o teorie sau un principiu etic sa isi (sau el) trebuie sa fie in stare ca in fiecare caz concret, sa aleaga o anumita actiune si sa sustina nea justa deci corecta din punct de vedere moral.

KLER sugera ca o etica centrata pe context (contextualista) ar fi mai sensibila la ticulare, la perceptiile particulare ale agentilor morali individuali, la practicile comunitatilor 6. De pilda, in domeniul problemelor morale pe care le pune practica medicala, ar trebui ca sa fie inlocuita de o etica clinica7; potrivit acesteia, abordarea cazurilor concrete ar urma sa eriri speciale la teoriile sau principiile morale generale, ei printr-o analiza amanuntita a cazului, anele direct implicate in acel caz si nu de filosoful care vine din afara practicii cu uneltele sale

iile etice sunt rezultatul activitatii filosofilor. De obicei, scopul lor este sa produca un gen de

sterea morala, la fel cum un fizician vrea sa produca o cunoastere a naturii fizice. E evident ca noaste continutul unei teorii fizice sau etice si-a sporit cunoasterea, in comparatie cu un profan. etice vor fi respinse, ar insemna ca un filosof nu mai poate pretinde ca are o cunoastere morala ea a unei alte persoane. Eticienii ar trebui sa isi recunoasca destinul: ei nu dau o expertiza decat alti oameni. De exemplu, in cazurile legate de boala unei persoane, ei nu sunt mai medicii, surorile medicale, pacientul sau rudele acestuia sa sugereze solutii morale.

L I cu ce avem de a face ?

nirii conceptului de eutanasie

bserva si Philippa Foot in articolul sau, intr-unul dintre cele mai utilizate dictionare englezesti, nglish Dictionary definitiile care apar pentru termenul de eutanasie par sa fie insuficiente cazurilor reale. Cele trei definitii sunt: (a) O moarte usoara si linistita, (b) mijloacele de a soara si linistita si (c) actiunea de a produce o moarte usoara si linistita. Obiectia pe care o oot acestor definitii este ca nici unul din cele trei intelesuri si, am putea adauga, nici cel carea acestora date eutanasiei, nu descrie sensul pe care il are termenul in utilizarea sa care nu face decat sa surprinda un aspect particular al eutanasiei. Exista o parere unanima chiar printre medici, ca nu exista inca o definitie a eutanasiei, care sa fie larg acceptata, ci cercari de a impune puncte de vedere, interpretari asupra acestei actiuni. Articolul Philippei el exceptie, astfel ca pe parcursul sau autoarea va incerca sa clarifice anumite puncte din ui si, in final, sa propuna, daca nu o definitie, oricum anumite conditii care nu trebuie incalcate da o definitie a eutanasiei.

multe metode prin care eticienii cauta sa defineasca termenul de eutanasie. Cel mai adesea, e definit mai intai ostensiv, dandu-se mai multe exemple si specificandu-se care dintre acestea de eutanasie si care sunt doar aparent de acest tip (in realitate fiind fie cazuri de sinucidere, fie Rachels1 procedeaza chiar in acest mod. Pentru a distinge intre cazurile de eutanasie veritabila cu care ar putea fi confruntate, Rachels ofera cinci particularitati ale cazului de eutanasie in impede. Astfel, putem vorbi de un caz de eutanasie daca:

t omorat in mod deliberat;

e patul de moarte (ar fi murit oricum); dureri atroce (terrible pain);

ut sa fie omorat;

sa sa fie un act de compasiune, adica motivul pentru care pacientul este omorat sa fie acela ortarea unor dureri acute si inutile de catre acesta si de a-i oferi posibilitatea de a avea parte de good-death) sau, macar, pe cat de buna se poate obtine in circumstantele respective.

tie pe care o putem avea fata de aceste caracteristici ale definitiei actului eutanasic este aceea un copil care s-a nascut cu o malformatie inoperabila, care il face sa cunoasca dureri sa se chinuie fara speranta, nu poate avea parte de o moarte buna deoarece nu este indeplinit nascutul nu poate cere sa moara. Asa cum vom vedea mai tarziu acest caz este acela de untara[2]2. Iar daca se accepta ideea provocarii mortii prin procura Philippa Foot aduce in

az in articolul sau atunci, in cazul celor care ar fi in coma sau care nu ar putea comunica, ar re (sau cel putin sunt destule sanse ca ea sa se produca) a drepturilor individuale. Pe de alta or mentionati mai sus, ar fi destul de greu de verificat uneori daca acestia sufera cu adevarat in stare de inconstienta. Si, ca sa mergem si mai departe este destul de greu de stabilit in ce inseamna dureri atroce sau dureri inutile de care bolnavul trebuie scapat. Aceste l de vagi, iar interpretarea lor in functie de persoana care o face poate merge de la durerea la cazurile intr-adevar exceptionale de dureri acute in fata carora medicina este neputincioasa oves, de exemplu).

oot observa ca ambele determinari semantice ale termenului sunt limitate, iar unele dintre ele and face ca experiente inumane, acte de genocid (precum exterminarea evreilor de catre Hitler) sa poata fi trecute sub numele de eutanasie.

insa, nici acest mod de a defini eutanasia prin amendarea repetata a unor definitii comune ste imuna la obiectii. De exemplu, i se poate reprosa ca nu detine un criteriu indeajuns de stabil nctia dintre bine si rau, dintre permisibil moral si inacceptabil. A spune ca definitia eutanasiei au inexacta pentru ca i se potriveste cazul Programului eutanasic T-4 nazist, inseamna sa m de referinta pentru evaluarea morala a unui fapt, tot un fapt, singura deosebire dintre ele fiind morala a celui din urma este cunoscuta (ca fiind buna sau rea). Cu alte cuvinte, este destul de m aprecieri, din punct de vedere moral, ale actiunilor noastre folosind drept criteriu de re tot un fapt si nu un principiu. Daca am face astfel, ar fi posibil ca intr-un stat (imaginar) a rasismul si antisemitismul, proiectul eutanasic al lui Hitler sa fie perfect acceptabil si, astfel, onar sa nu i se poata aduce nici o obiectie3.

una dintre cele doua metode exemplificate pana acum nu asigura definirea actului eutanasic pere si cazuistica relevanta pentru cazurile de eutanasie, dar sa faca si distinctia dintre cele oar asemanatoare cu actul eutanasic, totusi fiecare dintre ele are avantajul de a fi accentuat o a definirii eutanasiei. Prima metoda este axata pe stabilirea cat mai fidela a extensiunii rminarea limitelor in care se afla cazuistica relevanta pentru eutanasie; cea de a doua metoda acterul intensional al definitiei sensurile care pot fi utilizate astfel incat definitia eutanasiei sa in constructia sa, dar si coerenta cu restul sistemului etic din a carui perspectiva aceasta cutata. Luand in considerare ambele metode de definire a eutanasiei, cred ca se pot identifica ale ale acesteia, elemente particulare care trebuie sa faca parte din definitia unui act eutanasic:

t al actului eutanasic si un pacient (beneficiar) al acestuia;

c este intentionat (facut in mod deliberat) si in cunostinta de cauza asupra consecintelor sale

neaza in vederea apararii interesului si spre binele pacientului.

aceste trei elemente propuse mai sus nu contureaza

care trebuie sa se construiasca o definitie adecvata a eutanasiei. Aceste caracteristici sunt ar nu si suficiente pentru acesta. Ceea ce vreau sa spun, este ca aceste trei caracteristici sunt ne asigura ca o crima, o sinucidere sau un act de genul celui facut de catre nazisti evreilor nu fundate cu un act eutanasic; in schimb aceste trei conditii trebuie completate astfel incat a pentru actul eutanasic sa poata fi, in acest mod, acoperita. Astfel se asigura minimul necesar vedere al intensiunii si maximul posibil din punctul de vedere al extensiunii pentru i. In cele ce urmeaza in acest capitol, voi cauta ca prin distinctiile intre diferitele tipuri de acte

mitez cat mai strict extensiunea si sa nuanteze cat mai putin intensiunea definitiei cautate.

actionam?

sau, Philippa Foot considera ca exista anumite conditii strict necesare pentru o definire corecta

c se face in vederea binelui si pentru pacient (for his sake);

c trebuie considerat ca un bine, ca un eveniment pozitiv pentru pacient.

a de-a doua conditie ar putea fi derivata din prima: cel

nasiei voluntare este suficient sa ne asiguram ca pacientul solicita procedura eutanasica, sa ne e in deplinatatea facultatilor sale mintale si ca este decis sa urmeze aceasta procedura, pentru a pacientul stie ce este bine pentru el3 si ca, asadar, satisfacerea cererii sale ar fi un bine pentru ment pozitiv. In cazul eutanasiei non-voluntare, insa, nu este suficienta indeplinirea primei si cea de-a doua sa fie indeplinita in mod automat; in cazul eutanasiei involuntare se pune chiar barii prima conditie, iar verificarea indeplinirii celei de-a doua este, in cel mai bun caz el mai rau caz atunci cand desi pacientul solicita sa fie lasat in viata este supus procedurii le conditii sunt incalcate.

re sa sustina Foot este, deci, urmatorul lucru: cele doua conditii trebuie sa asigure intensiunea eristica a actului eutanasic. Acceptarea lor trebuie sa ne fereasca de primejdia de a considera ca iectul eutanasic al lui Hitler sa fie considerat un act eutanasic veritabil.

de alta parte, o varianta alternativa a conditiei: a) puse de Foot: a) actul eutanasic nu reprezinta ent.

r putea fi acceptata aceasta formulare? Pentru ca a spune ca moartea nu este un rau inseamna a ul afirmatiei lui Hitler, al carui argument era urmatorul: moartea unor bolnavi poate fi bine i, simultan, nu este un rau pentru acesti indivizi (deoarece oricum se chinuiau si, in plus, soara si blanda).

rvatii pot fi facute aici. In primul rand ca Foot face iarasi greseala de a lua drept criteriu de n fapt ilustrativ si un principiu etic. De fapt, as argumenta ca principiul pe care se bazeaza l eutanasic al lui Hitler admite si interpretari care valideaza conditia a. (aceea dupa care actul au pentru pacient). Iata un exemplu teoretic 4:

or si am intr-un salon un om, X, care se afla in coma de cinci ani. Pana in acel moment, nici rudele sale nu s-a prezentat la spital. Cheltuielile pe care le face spitalul sunt minime si sunt e catre asigurarile publice. Pacientul are 45 de ani, nu necesita respiratie artificiala, iar inima sa -o stare perfecta. In acest moment mi se aduce un accidentat un tanar de 18 ani, Y, care are un transplant de inima. Nu am nici un donator compatibil, iar costurile cuplarii si mentinerii ima artificiala sunt enorme. In plus, aceasta procedura nu poate fi aplicata decat pentru cateva care pecientul nu mai poate fi salvat. Dar iata ca X si Y sunt compatibili, adica organismul lui mi inima lui X. Ca donator am de ales intre a preleva inima celui care se afla in coma pentru atanarul accidentat (in acest caz, X urmand sa moara) si a asista la moartea accidentatului si, ui X (survenita -mai devreme sau mai tarziu daca acesta nu se va mai trezi din starea sa).

de mai sus presupune un caz de eutanasie non-voluntara activa (daca medicul accepta sa faca caz in care medicul omoara un pacient fara sa stie daca are sau nu acceptul acestuia. Medicul omori un pacient (X), pentru binele altui pacient (Y), si a-l lasa sa moara pe Y (despre a carui este aproape sigur) numai ca pentru a nu-i face astfel un posibil rau lui X. Cred ca este o acest calcul de probabilitate a sperantei de viata intre doi pacienti si mai cred ca multi doctori oneze astfel incat sa salveze, cu certitudine, viata accidentatului decat sa-l lase pe acesta sa tentiala viata a celui aflat in coma.

pe care l-am dat urmeaza acelasi principiu etic: a omori pe cineva pentru binele altcuiva fara Fata de exemplul programului eutanasic nazist (evident negativ din punct de vedere moral, dar la baza un principiu etic gresit, ci pentru ca acest principiu a fost completat cu teorii rasiste, plul dat mai sus este, daca nu chiar acceptabil din punct de vedere moral, cel putin problematic lti dintre noi.

oua observatie pe care doresc sa o fac este de ordin strict formal si tine de logica constructiei care Ph. Foot accepta ca necesara conditia (a), pentru ca o considera pe (a) inacceptabila. andi ar fi corect daca propozitiile Eu ii fac un bine lui X si Eu nu ii fac rau lui X ar fi el ca respingerea uneia sa antreneze in mod firesc acceptarea celeilalte. Cele doua propozitii nu ictorii: exista si actiuni care sunt indiferente din punct de vedere moral pentru persoana tea, oare, spune ca un pieton care merge linistit pe trotoar trebuie sa-mi multumeasca (sa i-am facut un bine) pentru ca as fi putut sa-l ucid cu masina, dar n-am facut-o?

rin aceste doua observatii nu am dorit sa afirm faptul ca ceea ce Foot stimuleaza ca fiind o ntru ca un act sa fie numit eutanasic si anume ca moartea trebuie considerata mai degraba ca acient si nu ca o abtinere de la rau este un lucru gresit sau care are consecinte nefaste. ncercat doar sa arat ca argumentele aduse in favoarea acestei conditii sunt prea slabe si ele oi incerca in continuare sa aduc cateva argumente in acest sens, argumente pe care le consider le prezentate de Foot.

tre ele este derivat chiar din critica facuta anterior. Daca printre actiunile care nu fac rau lui X actiuni irelevante din punct de vedere etic, cum ar putea cineva sa fie apreciat pentru aceasta pus, pot fi eu considerata ca fiind un om bun doar pentru ca nu am facut unrau desi aveam toate a-l face? In cazul celeilalte propozitii insa, actiunea mea este incarcata cu valoare etica, evaluata din acest punct de vedere.

ea argument care poate fi adus este urmatorul: daca voi spune ca am facut un bine pentru X ea este testabila, verificabila, criteriul de apreciere morala poate fi aplicat foarte fimplu (fie ca uria lui X, fie de dovezile materiale ale faptelor mele, etc.), iar evaluarea etica va fi un proces aceasta formulare pune accent pe intentionalitatea actului moral. Daca un act este dovedit ca atunci actul in sine nu poate fi judecat din punct de vedere moral (pot fi acuzat de neglijenta, earea unor circumstante favorabile producerii acelui act, insa nu pot fi acuzata ca am provocat de a face acel rau unei persoane anume). Or, de cele mai multe ori, este greu de stabilit care a care a declarat nu am dorit sa-i fac un rau lui X.

aceste conditii (este vorba de primele trei conditii afirmate la inceputul acestui capitol, la care ce a avut ca obiect ultima dintre aceste conditii, asa cum apare ea in articolul Philippei Foot), ea diverselor distinctii care se pot face intre tipurile de acte eutanasice.

TORICA SI CONCEPTUALA

eutanasie creat in secolul al XVII-lea de catre Francisc Bacon cu sensul de a muri usor si in secolul al XIX-lea sensul de a omori din mila. E vorba, asadar, de o omucidere voluntara nor suferinte considerate inutile.

u existat intodeauna cazuri de eutanasie. Popoarele nomade isi abandonau batranii si bolnavii ara in permanentele lor deplasari. De regula, ranitilor in razboaie li se dadea lovitura de gratie. cuiti, pentru a nu cadea vii in mainile dusmanilor, se omorau reciproc. Asa au pierit cei de evrei asediati de romani la Masada.

emanatoare gasim la popoarele primitive. La Battakii din Sumatra, tatal ajuns la batranete ii sa-i manance carnea. Apoi se urca intr-un copac se lasa sa cada jos ca un fruct copt, dupa care omorau si il mancau. Se practica uciderea batranilor la unele triburi din Aracan (India), din triburile Cachibas si Tupi din Brazilia, in Europa la stravechea populatie slava Wendi, iar la i nostru o practica in Rusia asa-numita secta a strangulatorilor.

in Sparta copiii handicapati erau expusi si lasati sa moara, lucru aprobat de Aristotel, pentru e publica (Politica VII) Platon extindea aceasta practica la batranii grav bolnavi (Republica

uma astfel curentul general de gandire al grecilor antici:

m stapanii durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, a parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place.

practica de a expune nou-nascutii cu malformatii a continuat pana la imparatul Vallens (secolul

e mult pretuiau vechii romani sinuciderea, aceasta fiind considerata o moarte demna care de razbunarea dusmanilor sau de vreo alta umilire. Tacitus descrie in termeni elogiosi tronius (Annales XVI, 18-19). Valerius Maximus e fericit sa faca cunoscut ca Senatul din trava de stat. Silius Italicus, care avea el insusi sa se sinucida, ii elogiaza pe altii care sunt moartea batranilor, a ranitilor in razboi si a bolnavilor. La Roma, unde erau exaltate forta, tea, vigoarea fizica, domnea repugnanta absoluta fata de batranete si de boala. Stoicii se uciderea marilor lor reprezentanti: Seneca, Epictet, Pliniu cel Tanar. Scria Seneca: 'Daca ge sa-mi zdruncine judecata, daca ea nu imi va lasa viata adevarata, ci doar existenta, voi iesi ocuinta ruinata si aducatoare de ruina.

i aprobau acest punct de vedere. Pitagora si mai ales Hippocrate s-au impotrivit eutanasiei. s in faimosul sau juramant aceasta fraza: Nu ma voi lasa determinat de cuvantul nimanui in a au in a-mi da consimtamantul la asa ceva.

a in Visul lui Cicero: Tu, Publius si toate persoanele drepte, voi trebuie sa va past rati viata si uneti de ea fara a primi porunca de la cel care v-a dat-o, ca sa nu dati dovada ca v-ati sustras de pe care Dumnezeu v-a incredintat-o.

privinta crestinismul a insemnat o schimbare a moravurilor si a modului de a privi moartea. e a tratat magistral tema sinuciderii legata de porunca a V-a Sa nu ucizi, a fost Sf. Augustin.

are, in istoria crestinismului, trebuie sa asteptam 16 veacuri pentru a mai auzi pe cineva sa

utanasiei; si acest cineva e un sfant al Bisericii, Sfantul Tomas Morus (1478-1535) in care unii cel dintai sustinator al eutanasiei in timpurile moderne. Tocmai un sfant! In romanul sau , este o pagina in care Tomas Morus ii descrie pe imaginarii locuitori ai Insulei Utopia care bolnavilor incurabili, sfasiati de dureri cumplite. Un asemenea comportament e calificat ca fiind iune, mai mult un act religios si sfant.

aceasta afirmatie, avand in vedere genul literar in care este scrisa cartea, trebuie luata ca o alitate. Un sfant si un martir care si-a dat viata pentru credinta Bisericii nu ar fi putut sustine o nata de Biserica.

as Morus, un alt englez, Francisc Bacon (1561-1626) este suspectat de a fi sustinut eutanasia. vum Organum, Bacon introduce in limbajul modern cuvantul eutanasie dupa ce Morus l utopie. Nu incape indoiala ca la Bacon eutanasie nu inseamna uciderea muribundului, ci aliative pentru ca muribundul sa poata parasi calm si linistit aceasta viata.

ebuie sa asteptam nazismul pentru a vedea eutanasia pusa in practica intr-o maniera organizata. politic de eliminare a unor vieti considerate lipsite de valoare vitala. Motivele au fost de ordin ugenist; trebuieu suprimate gurile inutile si trebuia redresata economia germana afectata de cumentelor tribunalului de la Nuremberg, intre 1939 si 1941, nazistii ar fi eliminat 70.000 de

e au facut nazistii n-a fost eutanasie propriuzisa, ci simpla exterminare. Eutanasia inseamna azistii nu au avut nici o preocupare ca victimele din camerele de gazare sa aiba parte de o

cercari de legalizare a eutanasiei s-au inregistrat deja la inceputul secolului al XX-lea in tari glia, Statele Unite si Germania l-au creat asociatii de lupta in acest sens. In anul 1903 circa o Asociatia Medicala Americana cereau eutanasia pentru bolnavii de cancer, pentru tuberculosii ralitici. In 1906 un proiect de lege pentru eutanasie era prezentat in Germania si un altul in Ohio si Jawa.

vieticii au decis sa nu mai pedepseasca delictul de eutanasie, dar si-au retras indata decizia.

anii 30 s-au prezentat noi proiecte pentru legalizarea eutanasiei, nici unul n-a fost aprobat de ctive nici in Germania, nici in America, nici in Anglia.

reluat dupa razboi. In anul 1946, 379 de pastori protestanti si rabini au adresat legislatorilor k o petitie in care invocau in favoarea eutanasiei drepturile individului. Dar nici aces te ut succes.

s-a adoptat, cu succes o alta tactica. Lansandu-se ideea mortii din mila, tribunalele au pedepseasca pe cei care ucideau din mila, cunoscandu-se faptul ca legislatiile sunt nevoite in probe o practica deja existenta. Tot asa se obtinuse putin mai inainte si legalizarea avortului.

955 tribunalul din Alpii Maritimi l-a achitat pe Beneditto Gepponi care ii trasese sotiei un glont ceasta suferea de o boala care nu s-a stiut niciodata de ce natura a fost; la autopsie nu i s-a al. In 1962 in Belgia tribunalul i-a achitat pe Luigi Faita, francmason italian care venise special ucide fratele lovit de o boala incurabila, pe sotii Vandeputte Coipel care il convinsesera pe milie sa administreze o doza mortala de sedativ fiicei lor in varsta de opt ani atinsa de asi an tribunalul francez din Seine l-a achitat pe inginerul Dmetro Huzar care isi spanzurase

boala incurabila. In 1970 in Italia a fost achitat Livia Daviani care isi aruncase in Tibru fiul Olanda, in 1973, doctorita Postma van Boven care o omorase cu o doza puternica de morfina zata si cu crize depresive.

nea opiniei publice, toti acestia au fost achitati intrucat omorasera din compatimire.

a in favoarea eutanasiei a fost puternic sustinuta de mass-media care s-a straduit sa obtina tiilor, operand o schimbare in mentalitatea opiniei publice, pedaland pe ideea dreptului omului nitate. In aceasta propaganda s-a uzat cu succes de autoritatea unor personalitati marcante, mai ntilor care, in numele stiintei, fac abstractie de valorile morale.

974 trei laureati ai premiului Nobel: Jacque Monod, L. Pauling si G. Thomason au publicat in Manifestul premiilor Nobel in favoarea Eutanasiei: Noi afirmam ca este imoral sa tolerezi, sa pui suferinta. Noi credem in valoarea si demnitatea individului. Acest lucru cere ca el sa fie sa fie lasat liber sa decida in mod rezonabil cu privire la soarta sa. A lti laureati ai premiului urat, cerand sa li se dea posibilitatea celor afectati de boli incurabile sau leziuni ireparabile sa or.

s-a creat confuzie in termeni pentru ca, prin cuvinte echivoce care in sine nu exprima zisa, in opinia publica sa se acrediteze ideea eutanasiei propriu-zise. Astfel in 1967 Luis Kutner ment care a cunoscut imediat o mare raspandire. El apara dreptul oricarei persoane ca in cazul fara speranta de vindecare, sa ceara sa nu fie mentinuta in viata artificial si sa i se intrerupa emenea, apara dreptul bolnavului de a cere sa i se administreze medicamente care sa-i usureze daca ele grabesc momentul mortii. Multe dintre statele americane au recunoscut valabilitatea Aceste lucruri aprobate prin lege nu veneau in conflict cu morala catolica. Practic insa, efectul ea in paralel a cazurile de eutanasie directa si de sinucidere.

1970 asistam la o propaganda din ce in ce mai mare in favoarea eutanasiei, utilizand o xpresii foarte atragatoare precum: moarte dulce, a muri cu demnitate, a te auto -elibera. a fost cazul sotilor Koestler. La 3 martie 1984 Arthur Koestler si sotia sa Cynthia si-au pus an la Londra. Arthur suferea de boala Parkinson. Cuplul a hotarat sa moara cu demnitate, ibera de o viata considerata insuportabila. Aceasta dubla sinucidere a fost un act de propaganda liberarii. Cu trei ani inainte, Kaestler semnase prefata la cartea Ghidul auto-eliberarii scrisa e membri ai societatii EXIT societatea britanica pentru eutanasia voluntara. Succesul a fost diat au aparut alte 18 societati identice in Statele Unite, Europa, Asia, Australia. Numarul a mai in Statele Unite sunt in prezent cel putin 28 de societati de acest gen.

octorul american Jack Kervorkian a inventat o noua metoda: self-execution device, cu care a kins, in varsta de 54 de ani care suferea de maladia lui Alzheimer. In continuare, cu metoda sa a cel putin 15 persoane, avand in jur de 50 de ani si nu toate fiind in faza finala. El a stiut sa e televiziunea pentru a influenta opinia publica; dupa ce efectua o eutanasie, aparea la televizor lua apararea in presa.

carte a lui Derek Humphry cu titlul Final exit in care se dadeau instructiuni practice pentru un adevarat best-seller, intrucat mass-media i-a facut o publicitate imensa. Cu retetele oferite, pat vietii, printre acestia fiind si copii.

, in cruciada eutanasiei s-au inrolat si oameni ai Bisericii. In 1975 episcopul american Casey a uinlan in hotararea de a-i inlatura lui Karen Ann Quinlan aparatul de respiratie artificiala spre a Bolnava a supravietuit si a continuat sa mai traiasca zece ani cu propria ei respiratie.

asia nu a fost legalizata, in ultimii zece ani, diferite tribunale americane au acordat autorizatii vilor prin intreruperea hranei, a hidratarii si a tratamentului.

i in vederea legalizarii eutanasiei i-a facut Olanda unde din anii 70 eutanasia n-a mai fost lege din 1993, confirmata in anul urmator, li se permite medicilor sa practice liber eutanasia. ramane interzisa, dar noua lege declara ca cine o comite nu e urmarit penal. Numarul cazurilor cut in Olanda vertiginos de la an la an. Daca in 1990 erau 454 de cazuri recunoscute de medici, dupa cifrele date de o comisie de stat. La ora actuala se presupune ca 15 % dintre olandezi mor 1994 exemplul Olandei a fost urmat de Danemarca, Australia si anumite state americane.

se mai intereseaza de cazurile medicilor care ii ajuta pe pacientii lor sa moara. Recent Consiliul e ca a lasa sa moara in totalitete o anumita categorie de batrani nu mai este un mit, ci a devenit

exista deja medici specializati in eutanasie.

UL II
VOLUNTARA SI INVOLUNTARA

ulti dintre eticieni cred ca eutanasia voluntara a incetat sa mai fie considerata un subiect de Ea este acceptabila din punct de vedere moral si, mai mult, in tarile in care s-a adoptat o rea procedurii eutanasice (Olanda, Oregon SUA, etc.) prevederile legale fac apel tocmai la a.

utanasiei voluntare presupune, pe langa cele trei conditii enumerate mai sus, si un atribut mortii survine la cererea sau in urma consimtamantului explicit al pacientului, acesta fiind cultatilor sale mintale.

pasiva voluntara a devenit practicata pe scara larga in anumite spitale din tarile accidentale dicale ale pacientilor suferind de boli incurabile, apare scris do not resuscitare. In acest caz, medicului (agentului) este aproape nula. Ba, chiar putem pune la indoiala faptul ca mai avem veritabil de eutanasie si nu cu unul de sinucidere asistata1.

utanasiei voluntare active se vorbeste cu destula siguranta despre autoeutanasie sau despre a (aici, cazul lui J. Adkins este chiar exemplar). Este subanteleasa aici o decizie premeditata, ndivid de a se omori, actiune care nu poate fi dusa la bun sfarsit decat cu ajutorul medicului dura cea mai raspandita este urmatoarea: pacientul care crede ca va ajunge intr-o situatie pe ntolerabila si careia nu doreste sa-I supravietuiasca semneaza un act in care precizeaza cazul moara, metoda folosita si persoana care sa actioneze in acest sens. Actul se semneaza in fata a aranteaza pentru sanatatea mintala a pacientului (acest document este numit, formal Advances ing Will).

singura problema care ar mai putea fi pusa in discutie in acest caz ar fi aceasta: cum poate sa titudine, daca va mai dori sa moara atunci cand chiar va avea parte de acele circumstante in a ar prefera sa moara? Adica, pentru a reformula, este posibil ca imaginea pe care ne-o facem are o consideram insuportabila sa se dovedeasca a fi mai putin neagra si, odat a ajunsi in

sa ne dam seama de acest lucru, dar sa nu fim in stare sa-l comunicam? Aceasta problema nu aplicata, cat de filosofia limbajului (ce considera un om ca inseamna insuportabil?) sau de (oare cineva stie sau doar credeca vrea sa moara?, poate fi chiar sigur, inainte de producerea e insuportabile, ca va dori sa moara?), si, de accea, nu voi insista asupra ei considerand ca, intrate acste probleme au fost rezolvate.

ri etice ale eutanasiei involuntare

unct de vedere strict deontologic, problematica eutanasiei se pune in contextul respectarii : principiul protejarii vietii, al eliminarii suferintei si principiul autonomiei morale. Primele efera la obligatiile pe care medicul le are fata de pacientul sau. Cel de-al treilea, desi il priveste era la datoriile pe care toti ceilalti mai putin pacientul le au fata de acesta din urma; acest decat sa fixeze limitele unui drept negativ (fapt exprimat foarte bine de catre sora medicala care urtea cu juri care l-a achitat pe Kevorkian), dupa care deciziile unui individ matur fizic, psihic izii luate fara sa fie constrans si in deplinatatea facultatilor sale mintale nu pot fi contestate ultatul aplicarii lor nu-i afecteaza pe ceilalti. In cazul eutanasiei voluntare, insa, principiul e este mult mai puternic decat obligatiile impuse medicului de celelalte doua principii. De fapt, u pot fi permise, nu sunt efective din punct de vedere moral, decat in masura in care sunt girate e autonomiei morale. In cazul eutanasiei non-voluntare sau al celei voluntare lucrurile se vor

involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusul eutanasiei voluntare. In u ca ea presupune aplicarea unei proceduri eutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a de a trai, fie ca, desi ar fi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape atat ca doreste sa moara. Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si tru aceasta. Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea prin mp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act de sinucidere.

a eutanasia involuntara este mai apropiata de crima si nu chiar o crima, deoarece unii autori anumite cazuri, actul eutanasic este justificat chiar daca este performat impotriva dorintei and in discutie aceasta posibilitate, Ph. Foot arata ca este posibil ca in unele cazuri eutanasia sa fie justificata din punct de vedere moral. Exemplul pe care autoarea il aduce in acest sens sofer care scapa de sub control autotmobilul pe care il conduce. Acesta se indreapta in viteza ameni. Singura posibilitate de evitare a acestora ar presupune ca soferul sa faca un viraj intr-o afla numai un singur individ. Astfel, soferul alege sa omoare (in mod intentionat) un singur om el viata mai multora. Evident, individul care a fost astfel sacrificat, nici nu a fost intrebat daca cest targ si, fara indoiala, nici nu a solicitat sa fie ucis. El este o persoana la fel de inocenta ca si rgument impotriva lui fiind acela ca moartea lui este cel mai mic sacrificiu posibil. Astfel, se individ este sacrificat pentru salvarea altor indivizi si ca acest act este justificat din punct de in acest exemplu, insa, Foot opereaza o subtila alunecare in argumentare. Problema care se eea daca este justificat ca cineva sa omoare pe altcineva sau sa-l lase sa moara fara sau, chiar ui explicit al acestuia pentru respectivul act. La aceasta problema care tine strict de cantarirea unt implicate tocmai pentru a determina care dintre acestea sunt mai puternice, Foot raspunde eteris paribus, mai bine sa moara unul decat sa moara mai multi. Dar, raspunde astfel Ph. Foot discutie? Eu cred ca nu. Foot nu face decat sa enunte un principiu destul de cunoscut in etica. cipiul minimizarii pierderii care spune ca, daca am de ales intre a pierde mai mult si a pierde auna voi actiona in mod justificat din puncte de vedere moral daca voi alege cea de-a doua teza fie spus, acest principiu este destul de greu aplicabil la oameni: daca vom privi din prisma

preferintelor si vom spune ca grupul care era sa fie accidentat era un grup de sectanti care ru moarte in timp ce persoana sacrificata ar fi trebuit sa se casatoreasca a doua zi, atunci poate um a fost facuta aceasta de catre sofer poate fi socotita nejustificata deoarece nu respecta re trebuie sa evitam pe cat se poate sa actionam impotriva preferintelor celorlalti). Foot trebuia problema nu in aspectul sau secund, derivat (in ce situatii este justificata exceptia de la regula), ctul principal al problemei eutanasiei involuntare: trebuie aceasta considerata, ca fiind, de a sau, dimpotriva?

resc sa afirm, in subsidiar prin acest sir de contra-argumente la pozitia exprimata de catre Ph. multe ori argumentele de ordin utilitarist par a se insera destul de bine in argumentele eticii eutanasia, desi acest lucru nu este decat aparent. De fapt, un apel necritic sau excesiv la utilitarist risca sa distruga presupozitiile pe care toti filosofii, sau aproape toti, le accepta atunci re eutanasie. De exemplu, in cazul de mai sus, este posibil ca apelul la acel tip de argument sa serva conditia dupa care agentul ar trebui sa-si respecte fata de pacient datoria de a actiona binelui si pentru interesul acestuia din urma. Or, in timp ce argumentul utilitarist pune drept e morala cantitatea de bine/rau care este implicata de un act, eutanasia pune accent tocmai pe are trebuie asigurat unui anumit individ si pe masura in care un anumit rau mai mic este unui rau mai mare. In plus, pentru utilitaristi, actorii morali nu conteaza ca persoane, ci ca datorii si drepturi sunt exercitate in mod specific, distinct. Un alt argument care se poate aduce utilitarist este acela ca daca numarul constituie criteriul de decizie morala, putem ajunge la loc sa justifice moralitatea actului respectiv, o ridiculizeaza (de exemplu, recenta disputa din e franceze cum ca nazistii ar fi mai putin culpabili decat comunistii, deoarece acestia din urma oane de victime in plus la activ).

nceptie este impartasita si de Nozick, care reuseste sa sintetizeze destul de bine esenta acestui rismul este in mod notoriu absurd in privinta deciziilor, acolo unde numarul (subl. autorului) n discutie. (In aceasta chestiune, trebuie sa recunoastem ca ne este greu sa dobandim o ta). Maximizarea fericirii generale cere sa continui sa adaugi persoane, atat timp cat utilizarea iva si este suficienta pentru a compensa pierderea de utilitate pe care prezenta lor o cauzeaza ea utilitatii medii primite (de exemplu) unei persoane sa ucida pe oricine altcineva daca aceasta ul si, in acest fel, o bucurie peste medie [3]3.

k arata ca o acceptare a principiilor utilitariste, ca principii normative (si nu doar pur u actul moral, poate avea consecinte teoretice extrem de complicate. De exemplu, poate a o distinctie intre viata umana si cea animala? Daca nu, atunci animalele ar trebui sa fie tratate poate, invers? Daca da, atunci care este acest criteriu de diferentiere?

gument aduce in sprijinul justificarii actelor de eutanasie involuntara se adauga si pozitia lui P. rma ca, in cazul eutanasiei involuntare exista cazuri care sunt permisibile din punct de vedere ne ca A omori pe cineva care nu a consimtit la aceasta, poate fi privit ca un act adecvat iei numai atunci cand motivul omorarii este de a preveni o suferinta de nesuportat pentru Trebuie adaugat, bineanteles, ca oricine care actioneaza in virtutea acestui motiv trebuie sa ntele persoanei respective, pentru binele si in vederea interesului careia are loc actiunea.

de argument i s-ar putea raspunde destul de usor daca am incerca, fie si numai in imaginatie, postura unui pacient virtual caruia doctorul i-ar aplica, sa spunem in somn, o procedura pentru ca nu doreste sa il inspaimante sau sa-l indurereze. Daca astfel ar putea sta lucrurile nasice justificate din punct de vedere moral, atunci ne putem intreba ce deosebire mai poate fi fel de pacient si un animal pe care il omoram atunci cand este prea batran sau prea bolnav? Nu e ridica dreptul de a-mi exercita facultatea mentala, de a lua decizii in legatura cu persoana si

ezvolta si ea un argument in acest sens. Incercand sa arate care este sensul conceptiei dupa care a conform cu binele pacientului si in vederea apararii interesului acestuia, Foot sustine ca re pacientul este indreptatit sa concesioneze agentului propriul sau drept la viata este ca ntampla ceva rau in prezent sau ca va avea parte de o astfel de experienta in viitorul apropiat acientul il considera intolerabil. Practic, din punct de vedere obiectiv, agentul are aceeasi a actiona cu o procedura eutanasica asupra pacientului sau, atat atunci cand acesta din urma i atunci cand acesta din urma nu este pus in garda. Am putea spune atunci ca cele doua acte unct de vedere moral? Nu putem fi de acord cu aceasta afirmatie deoarece singura instanta care gerea unui act sau a unui lucru ca bine este individul care va avea parte de acele acte. In plus, oare modalitatea in care se petrece actul eutanasic nu are nici o relevanta pentru aprecierea

ozick ar putea sa intrebe daca ar fi normal din punct de vedere utilitarist sa-i ucizi pe e, noaptea, daca nu au fost anuntati mai intai?.[4]
Presupozitii etice si metodologice ale distinctiei eutanasice voluntara/involuntara

ent in plus, alaturi de cel adus impotriva lui Singer este citat si de J. Rachels. Acesta este, de ment cel mai des folosit impotriva celor care sustin actul eutanasic. Argumentul spune ca exista unei vindecari miraculoase a unui bolnav pe care medicii l-au declarat ca fiind pe moarte. e aceste doua tipuri de argumente omul trebuie scutit de suferinte inutile si numai Dumnezeu un om este sau nu pe moarte, medicii nu pot avea aceasta autoritate asupra vietii umane o confruntare intre doua valori umane general recunoscute, ambele fiind exprimate insa prin argumente unilaterale. Acest fapt exprima si specificul discursului eticii aplicate care, dincolo l nu mai poate fi intemeiat pe argumente care pot fi discutate, ci se opreste la confruntari intre la care nici unul dintre participanti la dezbaterea etica nu poate renunta.

ncipiu este acela ca dreptul omului de a nu fi suspus unor suferinte inutile este superior chiar si de a dispune in mod liber de propria sa viata (derivat din principiul autonomiei morale), dar lui dupa care fiecare om are dreptul la viata. Cea de-a doua pozitie exprimata este aceea care nversa a acestor principii: dreptul la viata este suveran si el nu poate fi sacrificat in vederea ui de a nu fi supus la suferinte inutile.

ua pozitii arata ca, desi valorile morale presupuse sunt aceleasi, desi conflictul dintre ele este -o parte si de cealalta, totusi diferenta intre ele se face numai pe baza presupozitiilor de natura fiecarei abordari in parte si, mergand si mai departe, pe baza structurii culturale, a pattern sta la baza fiecareia dintre aceste doua conceptii. Astfel, pentru a vorbi mai intai de distinctiile ogic, in cazul argumentului lui Singer se afirma in mod implicit ca autoritatea medicala, medicului reprezinta o instanta de autoritate suficienta pentru a garanta ca atunci cand un medic nt este pe moarte, sansele ca el sa se insele sunt neglijabile (desi, paradoxal, acest temei nu mai cand medicul ar trebui sa ne poata asigura, macar cu aceeasi marja de eroare, ca un pacient e va face bine). Aceasta autoritate garanteaza ca medicul nu se va insela si ca, astfel, nici un om ica sansa de a trai nu va fi supus unei proceduri eutanasice.

de argument se bazeaza pe o presupozitie contrara, de tip failibilist, care afirma ca omul nu eea ce cunoaste si ca, daca pe cunoastere se bazeaza hotararea de a lasa sau nu pe cineva in pe care cineva si-l asuma afirmand ca acel om sigur va muri (deci poate fi ucis si acum) este ste foarte posibil ca din cauza ignorantei noastre, foarte multi oameni care ar fi avut o sansa

ati in viata) sa o fi pierdut si sa fi fost, de fapt, ucisi.

supozitii de natura metodologica se intemeiaza pe credinte a caror analiza sau critica devine l tip de presupozitii scoate la iveala un pattern cultural orientat catre pragmatism si realism e drepturi si pe argumentele de tip utilitarist sau apelul la respectarea drepturilor omului, de esenta contractualista), pe cand cel de-al doilea tip de presupozitii arata ca ne aflam in fata al bazat mai mult pe traditie, in care respectul si autoritatea morala nu sunt considerate ca arii unei ordini sociale de tip contractualist, ci au o puternica semnificatie individuala, aproape

scutie despre posibilele resorturi care pot declansa sau, numai sustine o anumita conceptie ala, nu era absolut necesara pentru contextul discutiei de fata. Am considerat necesar, insa, sa aceste elemente de fundal din punct de vedere teoretic tocmai pentru a pune mai bine in e extrem de adanci pe care le poate avea o disputa, aparent dezordonata si, adesea, aprinsa intre arata ca subiectele acestor dezbateri nu sunt niciodata pe atat de ridicole pe cat par (in etica gasi uneori exemple in care discutiile pot parea fara miza) si, inainte de toate, complexitatea plicate. Dupa aceasta paranteza, voi reveni la subiectul principal al lucrarii de fata.

a non - voluntara

n al treilea tip de eutanasie (intre cea voluntara si cea involuntara) eutanasia non-voluntara. In l se afla intr-o situatie in care nu isi poate exprima acordul sau dezacordul fata de posibilitatea eutanasic si nici nu a facut-o anterior (prin intermediul unui document de tipul Advances rea sa nu ne poate furniza suficiente decat pentru a sti daca respectivul om sufera sau nu, daca fel incat sa putem decoda situatia sa pentru a afla daca este sau nu vorba de indeplinirea aplicarea justificata a unei proceduri eutanasice. In mod obisnuit, pacientii care fac explicit ase distincte de acte eutanasice sunt cei aflati in coma si nou-noscutii cu malformatii grave nati la moarte sau la o viata de chin.

z, cred ca se pot aduce doua tipuri de obiectii: primul argument care poate fi formulat contra eutanasic (I) arata ca eutanasia non-voluntara este o clasa artificiala a eutanasiei, ca ea a luat filosofii nu au fost in stare sa determine acele criterii eficiente care sa distinga complet, in zurile de eutanasie activa si cea pasiva si, pentru ca au ramas anumite cazuri care nu puteau fi a dintre aceste doua clase, atunci s-a construit o clasa speciala, eludandu-se astfel adevarata riteriului eficient). Cel de-al doilea argument (II) arata ca, chiar daca se presupune ca un astfel este identificat, atunci acesta nu poate functiona pentru toate cele trei clase de eutanasie sau, na dintre aceste clase, daca vom folosi respectivul criteriu, vom ajunge la o justificare slaba din oral sau, oricum, cel putin ineficace. *

m aratat ca eutanasia voluntara este justificabila de facto din punct de vedere moral deoarece care decide sa concesioneze agentului (medicului) anumite drepturi (la viata, de a dispune de perioada in care primul este in coma sau in incapacitatea de a decide daca anumite modificari in t sau nu fi acceptate. Practic, ceea ce face ca un act de eutanasie voluntara sa fie justificat din tic este faptul ca pacientul face un transfer de responsabilitate, acceptand sa-l despovareze pe datorii care, astfel, l-ar fi impiedicat pe acesta sa performeze un act de eutanasie (despre aceste vorbit mai sus). Daca vom aplica acest criteriu si la actul de eutanasie non-voluntara, ar trebui stfel de transfer de responsabilitate nu numai ca nu poate fi identificat (fie dinspre medic catre ), dar ca nici nu s-a pus vreodata conditia ca un astfel de transfer sa aiba loc. Pentru a face o

tea ca respectare a contractelor urmand modelul din articolul lui Foot vom spune ca, doi esc si respecta clauzele unui contract este cazul analog eutanasiei voluntare si ca daca cei doi clauzele, dar agentul le incalca este un caz analog eutanasiei involuntare. Astfel in termeni de de mai sus, eutanasia non-voluntara presupune ca cei doi nu au discutat despre nici un contract teleg negocierea responsabilitatii). De aceea, teoretic, ceea ce face ca actele de mai sus sa fie e, nu are nici o influenta atunci cand se pune problema eutanasiei non-voluntare. Dar aceasta tul eutanasic este la libera alegere a medicului ci, dimpotriva, ca acesta nu are nici un drept de fel daca nu are acordul pacientului pentru un astfel de contract de transfer de responsabilitate.

care se pune aici nu este daca acest criteriu existenta unui tip de negociere a tre medic si pacient prin care acestia cad de acord asupra modalitatii in care fiecare se poate pe care le are fata de celalalt, in cele mai bune conditii posibile pentru el este sau nu unic sau pentru distinctia eutanasie voluntara/involuntara/non-voluntara. Esenta acestui argument de eutanasie non-voluntara este urmatoarea: strict teoretic, ni se pare intemeiat sa afirmam ca acte eutanasice mentionate se afla in raport de contrarietate si sunt toate, specii ale eutanasiei ul de vedere al pacientului; logic, un pacient nu poate avea decat trei alternative: sa accepte, sa u dea nici un raspuns (sa fie indiferent) provocarii eutanasiei; astfel ca, tot logic, cele trei nicele subclase de care putem vorbi la acest tip de a defini eutanasia; si pentru ca este asa, sa foloseasca criterii comune de distinctie.

rebui ca acelasi criteriu care s-a aplicat in cazul eutanasiei voluntare si involuntare criteriul area morala a actului eutanasic sa se aplice si aici si sa ne poata ajuta sa facem distinctia intre si ce este interzis in cazul eutanasiei non-voluntare. Numai ca, in acest caz nu putem spune cu existat sau nu decizia pacientului de a recurge la un transfer de responsabilitate catre medicul ct propria sa viata. Exista situatii in care aceasta negociere a responsabilitatii s-ar fi petrecut fi fost mai prevazator sau daca ar fi permis-o conditiile respective; si daca, obiectiv, aceasta e foarte posibil ca, nefiind explicita si deci neluata in seama medicul sa incalce de fapt un ui (care dorea sa scape de durere sau sa moara), crezand ca ii apara un altul (deptul la viata). e aceste distinctii intre intentia de a ceda aceasta responsabilitate (neandeplinita din cauza unor ioare) si faptul efectiv al refuzului, din partea pacientului, de a face acest transfer? Cei mai ca aceasta distinctie trebuie facuta. Atunci criteriul (justificat sau interzis din punct de vedere , data fiind starea pacientului, decat opinia agentului. Foot considera ca aceasta problema tine asiei fie ca element al realitatii, fie ca element din opinia agentului. Cazul eutanasiei cil nu pentru ca ne pune in situatia de a alege intre doua variante de definitie, ci pentru ca ne e a le accepta pe ambele. Opinia medicului se poate orienta atunci fie catre ceea ce se face in ceste cazuri (asa cum aminteste Foot pozitia lui G. Fletcher in acest sens) fie catre un act nonul: numai eu stiu ce este mai bine pentru pacientul care nu isi poate exprima parerea deoarece sau si il cunosc cel mai bine (din care se poate recunoaste destul de usor argumentul oasterii umane sau al identificarii unei fapt moral cu o problema strict tehnica, de medicina, e le-am respins deja in discutia de fata).

parte, un asemenea criteriu pentru a face distinctia se poate gasi intr-o exacta definire a starii ta explicatie pleaca de la intrebarea: Cand putem spune ca un om mai este un pacient moral cu Atunci cand nu poate vorbi devine incapabil de a fi un pacient responsabil? Sau, poate atunci ient? Un astfel de argument dezvolta P. Singer, urmand o distinctie facuta de catre un teolog, ntre individul care poate fi subiect al unei decizii cu valoare morala si un individ care nu poate r cu drepturi depline in procesul decizional din actul moral. Voi incerca sa prezint in continuare ment.

cuta o distinctie intre cele doua sensuri in care poate fi interpretata notiunea de individ uman.

individul uman nu este identificat decat prin apartenenta sa la specia Homa Sapiens toate acteristice sunt strict raportate la biologie; in al doilea sens, individul este o persoana. Numai levanta din punct de vedere etic, numai ea poate fi un actor competent in actul moral, cel care nsabilitati, care poate pretinde respectarea unor drepturi sau care poate lua parte la procese de principii si valori morale. Locke definea persoana ca o fiinta ganditoare, inteligenta care are si care se poate considera pe sine ca un sine (consider itself as itself), acelasi lucru ganditor in i locuri.6

entiale ale persoanei sunt deci rationalitatea si constiinta de sine. Astfel, fata de un om aflat in ou-nascut nu putem avea un tip de comportare asemenea celui fata de persoane. De fapt, in vem nici o responsabilitate morala fata de acesti pacienti intrucat sunt umani, ci numai intrucat

ment insa, in loc sa justifice relevanta pentru analiza morala a eutanasiei non-voluntare, o ru ca, daca am accepta aceasta distinctie cu tot cortegiul de consecinte, unele dintre ele exemplu, care este varsta dincoace de care un individ este membru al speciei Homo Sapiens si te persoana?) atunci cazurile in care avem de-a face cu persoane sunt singurele relevante re moral, in timp ce celelalte sunt anulate, excluse din discutie. Astfel, cazuistica eutanasiei e dizolvata: o parte este considerata irelevanta, iar cealalta intra in categoria eutanasiei u ca, un pacient despre care stim ca este persoana, dar care nu poate comunica preferinta sa fata rte si este totusi supus procedurii eutanasice, devine subiect al unei proceduri de eutanasie ece i se recunoaste capacitatea de a decide si singura problema este aceea de a sti care este este un lucru diferit a nesocoti posibilitatea ca cineva sa aiba o opinie si a nesocoti care este

l de-al doile tip de argument care poate fi adus impotriva eutanasiei non-voluntare se bazeaza resupozitie (comun in cadrul teoriei cunoasterii, insa destul de utilizat si in etica aplicata); in rba de o presupozitie de tip metodologic care afirma ca daca toate cele trei cazuri sunt specii eutanasia privita din punct de vedere al exprimarii deciziei pacientului) si doua dintre ele pun la iu (transferul de responsabilitate de la pacient la agent), atunci si cea de-a treia specie trebuie asi criteriu; daca nu se intampla asa atunci specia eutanasiei non-voluntare poate fi considerata iar cazuistica sa, de fapt, apartine fie celei voluntare, fie celei involuntare.

plecare al celui de-al doilea argument este strict etic si exprima o conceptie particulara despre orba aici de obiectia de Philippa Foot in articolul sau.7

pe care Foot o pune este urmatoarea: Am putea avea dreptul de a omori pe cineva in vederea e atata timp cat nu stim sigur daca nu cumva aceasta doreste totusi sa traiasca?. Aceasta e fapt la problema adevarata care tine de modul in care interpretam un drept. Cum detine o it drept? Acel drept de exemplu, dreptul la viata devine efectiv numai atunci cand persoana a in mod manifest? Adica, pentru ca persoana respectiva, nu a spus sau nu a putut spune daca , atunci ea nu mai are dreptul la viata? E ca si cum am spune ca dreptul la proprietate nu poate re ceilalti decat atunci cand este enuntat in mod explicit si se cere respectarea lui. Cum este menul de drept?

ns, termenul de drept (right) nu este luat in interpretarea sa ca rezultat sau ca modalitate de rilor intr-o societate ci, mai degraba, in consecinta directa a unui drept de tip negativ, a unui st drept dreptul la viata nu se acorda unui individ de catre societate, iar acesta nu il detine

mbru al corpului social respectiv. Dreptul la viata apartine indivizilor umani in masura in care nascut oameni, iar acest drept trebuie sa le fie recunoscut si respectat de catre orice societate. etare asupra dreptului la viata se pare ca argumentului de mai sus i se poate raspunde in mod sens, fara indoiala, nu poate fi acceptat din punct de vedere moral ca un om sa fie ucis fara sa fi explicit acest lucru, deoarece el se afla inca in posesia dreptului sau la viata, iar agentul se afla ctiunile sale de datoriile de non-ingerinta prescrise de catre acest drept.

asa stau lucrurile atunci este absurd sa credem ca unui om care doreste sa moara dar care, din s-a exprimat (n-a putut s-o faca) in acest sens, i se incalca un drept atunci cind este omorat.

d ca cea mai grava problema care se ridica in cazul eutanasiei non-voluntare se leaga de dreptului la viata. Astfel, daca acceptam ca dreptul la viata este un drept de tipul celui negativ, u in masura in care cineva se afla intr-o anumita situatie fata de societate, ci in virtutea faptului ana astfel, argumentul de mai sus poate fi respins; eutanasia non-voluntara admitand astfel si din punct de vedere moral atunci cum mai poate fi acest drept concesionat? Cu alte cuvinte, easta interpretare data dreptului la viata pentru a putea 'salva' o parte din cazuistica eutanasiei e vorba de acele cazuri in care doresc sa moara insa nu au putut sa anunte acest lucru si nici nu atunci decizia de a renunta la dreptul la viata este imposibila pentru ca acest drept este nabil si astfel eutanasia voluntara, care se bazeaza tocmai pe aceasta instrainare a dreptului ustificata din punct de vedere moral. *

servatii privind eutanasia non-voluntara nu trebuie interpretate ca o incercare de negare a rmediare a eutanasiei, intre cea voluntara si cea involuntara. Prin aceste comentarii nu am rat ca definirea eutanasiei non-voluntare ridica probleme serioase nu numai pentru ea insasi ci, mnul intrebarii chiar si celelalte tipuri de eutanasie (cea voluntara, de exemplu).
CAPITOLUL III EUTANASIA ACTIVA SI EUTANASIA PASIVA

n alt tip de a face distinctia intre actele eutanasice, distinctie care a suscitat poate cea mai versa din cadrul dezbaterii asupra eutanasiei. Este vorba de distinctia dintre eutanasia activa si tiva vs. negativa). Eutanasia voluntara non-voluntara involuntara avea in centrul decizia pacientului. Intr-o oarecare masura, ce crede medicul este un element care se neglijeaza cul numai teoretic deoarece, de fapt, decizia pacientului de a trai sau de a muri este influentata ului. In acest caz, perspectiva se inverseaza: data fiind o anumita decizie a pacientului, acum se cizia medicului.

stinctia activ/pasiv se intemeiaza pe o distinctie care se face intre o actiune si abtinerea de la a nostru, conditiile in care decizia pacientului este deja data, vom vorbi despre eutanasie activa ul omoara pacientul si vom vorbi despre eutanasie pasiva atunci cand medicul lasa pacientul sa in articolul sau Eutanasia. Dezbateri actuale expune problema destul de clar si arata ca n interiorul eutanasiei poate avea semnificatii mai largi:

ameni le-a parut neplauzibila incercarea de a deosebi in acest fel (numai pe baza distinctiei e la actiune sau omisiune n.m.) intre a omori si a lasa sa moara si au fost cautate alte cai de a ebire. O supozitie plauzibila a fost urmatoarea: omorarea va fi inteleasa ca initiere a unui curs al e va duce la moarte; iar lasarea sa moara ca neinterventie intr-un curs al evenimentelor care

. Potrivit acestei abordari, administrarea unei injectii cu efect letal va reprezenta o omorare, iar acient la un aparat de respirat sau deconectarea lui de la un astfel de aparat va reprezenta o In cel de-al doilea caz, pacientul moare pentru ca agentul nu intervine intr-un curs al pilda, o boala care ameninta viata pacientului) care nu sunt initiate de catre agent si care sunt fasurare.1

are parte a celor care s-au ocupat de problema eutanasiei considera ca aceasta distinctie este ct de vedere moral. Exista si autori care cred ca aceasta distinctie nu se justifica, deoarece nu diferenta din punct de vedere moral. Aceasta pozitie este impartasita de catre James Rachels ecizia de a lasa un pacient sa moara este apreciata din punct de vedere moral la fel ca si cea de pot fi socotite ca intelepte sau ca neantelepte, ca pline de compasiune sau sadice, ca drepte sau mentele aduse in sprijinul acestei pozitii contesta de fapt distinctia activ/pasiv. Rachels putin uneori, a lasa pe cineva sa moara nu este diferit de a omori, cu alte cuvinte ca a actiona a te abtine de la actiune, ca actiunea este tot atat de relevanta din punct de vedere moral ca si

care se ridica in acest caz este destul de importanta; pe de o parte putem renunta la distictia ece, atunci toate cazurile de eutanasie ar trebui sa devina active si, in acest caz, un medic

gime responsabilitatea actului eutanasic prin faptul ca orice ar face el, totusi, actioneaza intr-un tfel nu putem renunta nici la distinctia actiune/omisiune; pe de alta parte, nu este mai putin ul medicului care are responsabilitatea de a-si ingriji pacientul, non-actiunea sau omisiunea de tuatie critica poate avea acelasi efect ca si o actiune efectiva de omorare, iar astfel distinctia problematica.

in articolul sau incearca sa fundamenteze aceasta distinctie pe baza consecintelor pentru care sunt impuse de respectarea dreptului la viata a pacientului. Cum actioneaza dreptul la poate sa impuna doua tipuri de datorii in functie de perspectiva din care este privit sau in agentului fata de posesorul dreptului respectiv. Astfel, primul tip de datorie pe care acest drept care deriva din interpretarea respectivului drept ca unul de tip negativ, un drept care creeaza un erinta in care libertatea de miscare a posesorului sau este garantata tocmai de faptul ca ceilalti ingerinta. Astfel, dreptul este interpretat ca libertate fata de (liberty from) si este efectiv pentru i, indiferent de relatia pe care o au cu respectivul posesor al dreptului. Datoria acestora de a nu non-ingerinta fixat de catre acest drept este o datorie de non-ingerinta si se poate manifesta fie ul omisiunilor (ma abtin sa actionez dincolo de limita impusa de datoria de non-ingerinta), fie ror mijloace si rezultate nu provoaca aceste limite. Pentru a da un exemplu ilustrativ, voi spune re sunt de fata la un act de eutanasie voluntara (activa sau pasiva) am datoria sa respect limita mele de catre dreptul acestuia la viata, prin intermediul datoriei de non-ingerinta. Astfel, eu pot btinerii de la orice act care ar contraveni datoriei de non-ingerinta (incalcarea spatiului de nontului) sau pot actiona efectiv, cu conditia ca aceasta limita sa nu fie atinsa (de exemplu, pot sa u semnarea unui act de tipul Living Will). In acest ultim caz, actiunea mea, desi este efectiva e), nu afecteaza cursul evenimentelor asa cum a fost acesta decis de catre pacient.

sens, putem vorbi de o interpretare speciala pe care dreptul la viata il poate dobandi atunci cand elatia medic pacient. In acest caz, dreptul la viata poate prescrie nu datorii de non-ingerinta, rniza servicii (din partea medicului). Relatia medicului cu pacientul este una de tip privilegiat. a de a ocroti viata pacientului prin intermediul unor actiuni (interventii) efective care, uneori, imita impusa de pacient prin spatiul sau de non-ingerinta. Pentru medic, asadar, un drept de pune datorii de tip pozitiv (ingerinte). In acest caz, este posibil ca datoria medicului (potrivit ca ra caruia actioneaza dreptul la viata in prima interpretare) de a nu interveni si influenta cursul

a cum a fost acesta decis de catre pacient, poate sa fie invinsa de datoria de a ocroti viata

Drept negativ prescrie datorii de tip non-ingerinta actiuni de tip omisiuni

Drept pozitiv prescrie datorii de tip serviciu pozitiv actiuni de tip ingerinta

stine prin aceste distinctii este faptul ca datoriile de tipul non-ingerintei se pot manifesta numai mp ce datoriile de tipul serviciului pozitiv se manifesta prin actiuni de tipul ingerintelor. Aceasta accent pe faptul ca dreptul la viata este un criteriu esential pentru stabilirea ariei de actiuni rtea agentului: Este important de subliniat ca dr epturile pe care le are un individ pot sta intre care dorim atat de mult sa o facem, in vederea si pentru binele sau. De asemenea, aceste a impiedice si acele actiuni pe care am dori sa le facem in interesul altora ca atunci cand, de a fi inclinati sa omoram un individ pentru a salva, in schimb, mai mult vieti omenesti.3 (Foot)

ot accentul cade, asadar, pe responsabilitatea pacientului in actul eutanasic. Cu alte cuvinte, ne mai mult spre apararea principliului autonomiei morale individuale, desi nu neaga faptul ca uatii in care decizia medicului, orientata impotriva dorintei pacientului, poate fi justificata din oral. *

lui Foot, distinctia eutanasie activa/pasiva nu este determinata de distinctia actiune/omisiune us, exista si presupozitii mai adanci care intemeiaza aceasta distinctie. Astfel, distinctia se bazeaza la randul ei pe o anumita interpretare a dreptului individual si a tipologiei , Foot considera ca exista o deosebire intre dreptul la libertate (in sensul ca nimeni nu-i m sa nu faca lucrul pe care are dreptul sa-l faca) si dreptul ca indreptatire (claim-right) cel care pozitive ale celorlalti fata de posesorul dreptului. Cred ca este mult mai comod sa vorbim de pentru primul caz, si de drepturi pozitive, pentru cel de-al doilea (aceasta, mai mult pentru a care Foot o trece cu vederea, cea dintre drept si libertate). Cele doua tipuri de drepturi puri de datorii: datoria la non-ingerinta si datoria de a furniza anumite servicii celui care are est lucru printr-un claim-right.

ntervine atunci cand dreptul la viata poate fi interpretat atat ca drept negativ cat si ca drept ste un drept negativ atunci cand se adreseaza tuturor celorlalti oameni cu datoria de a respecta i (de a tai sau de a muri) sau drept pozitiv atunci cand numai medicul fixeaza, datoria de a lvarea vietii acestuia. Astfel se determina si aria in care procedurile eutanasice sunt justificate:

sibil de negat faptul ca dreptul pacientului la viata fixeaza limitele de aplicabilitate ale actelor bile. Daca pacientul nu doreste sa moara, atunci nimeni nu are dreptul sa-i aplice o procedura dar si eutanasia pasiva poate fi, de asmenea, exclusa atunci cand pacientul are dreptul (pozitiv cia de serviciile doctorilor sau al altor persoane cu datorii asemanatoare4.

ptul la viata functioneaza asadar, cel putin pentru medic, atat ca drept pozitiv cat si ca drept

edicul are o dubla datorie: de non ingerinta si de a performa serviciile pacientului sau. Cele insa, incompatibile si, de aceea determina cele mai multe probleme in definirea eutanasiei e cea pasiva.

nd spuse, se poate arata acum care este sensul concluziei Philippei Foot care arata ca exista o gerinta si omisiune si din aceasta cauza putem sa afirmam ca actul de a interveni in cursul e diferit de cel prin care se intervine in viata cuiva. Evident, aceasta distinctie nu se poate aplica re le face medicul; numai el este in posesia acelei datorii pozitive de a face servicii si numai in e vorbi de acte de ingerinta justificabile (toti ceilalti oameni au numai datorii de tipul nonde omisiune se intelege la medic, ca un act de abtinere de a performa actele cerute de catre pe care o are ca medic fata de pacientul sau. Acest tip de actiune insa nu este permisibil decat usi il solicita sau il aproba. In cazurile in care hotararea acestuia nu se cunoaste, medicul nu nsul ingerintei (pentru ca nu exista o datorie pozitiva in acest sens), dar nu poate actiona nici in deoarece, il opreste datoria la non-ingerinta); astfel actele de eutanasie non-voluntara activa acest motiv. *

spune acum despre eutanasie? In primul rand ca este o actiune care presupune un agent al (fie o persoana, fie un consiliu sau un corp decizional) si un pacient-beneficiar al actului nu se va confunda eutanasia cu sinuciderea in care agentul este si pacient); in al doilea rand, resupune moarteaintentionata a pacientului (pentru a distinge astfel de accidentele mortale de cazurile in care medicii, din cauza ignorantei, pot ucide un pacient; in al treilea rand, e in vederea binelui si in interesul pacientului (asa se elimina posibilitatea ca eutanasia sa fie sa legala sau ca

ca scop binele altcuiva; in acest fel se apara principiul dupa care decizia individului este iul care poate fi folosit pentru completarea acestei definitii sumare sta in spatele decide ce trebuie facut? sau daca vom reformula aceasta intrebare in termeni de Cine are o responsabilitate mai mare in punerea in aplicare (aici se include si decizia) a a vom raspunde pacientul, atunci vom vorbi despre eutanasia voluntara si involuntara (cat non-voluntara, inca nu putem spune daca o putem enumera printre cazurile de eutanasie est punct de vedere moral). Daca vom raspunde doctorul/agentul, atunci vom vorbi despre pasiva.
CAPITOLUL IV DREPTATE SI CARITATE IN DEFINITREA EUTANASIEI

in orice forma s-ar prezenta, reprezinta infractiunea, care incriminanta si sanctionabila in 216 a Codului Penal; de asemenea, nu exista nici un fel de justificare etica a eutanasiei, din medical. Acest fapt nu poate fi schimbat de multiplele manifestatii organizate de grupurile din stin dezincriminarea administrarii mortii la cerere, asemanator situatiei din Tarile de Jos. In ei pasive, limitele obligatiei (datorii) medicilor de a aplica si continua terapia intensiva depind

eclarata sau prezumata a pacientului. Nu este admisibila aplicarea unor masuri de tratament acient, nici chiar cand acestea ar fi singurele care I-ar putea prelungi viata.

le referitoare la tratamentul medical. In situatia unei morti imanente, procedurile fara sanse de

pot fi de vreun folos pacientului. In aceste conditii acestea nu-si mai gasesc rostul si, in ea lor inceteaza a mai fi recomandata. Acesti factori sunt luati in considerare chiar si atunci e interpretat sintagma vointa prezumata si chiar in situatiile in care acest concept ar putea fi retari subiective.

a, instantele par a omite luarea in considerare a indicatiilor medicale referitoare la tratament, utea fi folosite in calitate de criteriu obiectiv in pronuntarea unei hotarari judecatoresti. Chiar ate intotdeauna procedurile de prelungire a vietii, medicul are totusi datoria de a oferi ingrijiri toate situatiile. In scopul de a facilita luarea unei decizii, autorii fac distinctia intre tipurile ite) de tratament, aplicabile tuturor pacientilor, si terapia extraordinara care include practici din intensive, aplicabile numai pacientilor cu sanse de supravietuire.

le controverse cu privire la incadrarea hranirii artificiale; legislatia germana este in sensul in categoria masurilor extraordinare. Grupa masurilor de tip paleativ (a masurilor, remediilor inchide in anumite situatii si mijloacele de suprimare a durerii, desi, traditional, acestea sunt duri de eutanasie indirecta. Curtea Suprema de Justitie a hotarat ca medicii au obligatia crie medicatie sedativa (in scopul suprimarii suferintei), chiar daca efectul secundar inevitabil i ar consta in accelerarea mortii pacientului.

gislatiilor de stat si federale, precum si hotararile judecatoresti pronuntate in decursul anului rile de abandonare a tratamentului si de suicid asistat. Este redata pe scurt recenta decizie a privire la suicidul asistat, examinandu-se si nerecunoasterea dreptului constitutional la aceasta asemenea, evaluate sondajele de opinie pe tema permisibilitatii suicidului asistat, sondaje ile medicilor, asistentelor si intregii populatii. Contradictiile existente intre opinia publica si erale ori la nivel de stat fac obiectul discutiilor purtate in cadrul articolului de fata.

erial (articol) identifica unele distinctii de ordine conceptual, precum : uciderea (omorul), , cauzarea, neindepartarea cauzei si principii morale precum: autonomia (autodeterminarea), ile), folosul cat si implicatiile acestora in dezbaterile referitoare la suicidul asistat.

col argumenteaza (sustine faptul ca personalul medical (de ingrijire) trebuie sa isi asume a a cazurilor de suicid asistat, astfel incat sa determine relatia dintre aceasta practica si guverneaza; aceasta relatie trebuie considerata conditie de baza atat pentru luarea deciziilor ciul pacientului, cat si pentru lansarea unor dezbateri legate de stabilirea standardelor ractica) si a normelor publice.
DREPTUL LA VIATA SI DREPTUL LA MOARTE

nat primul caz raportat (facut public) de suicid asistat din Oregon (avand ca pacienta o D-na olul de aplicatie practica a Actului Mortii Demne-Oregon.

te evidentiat faptul ca Actul de referinta nu prevede necesitatea ca medicul sa beneficieze de niul ingrijirii paleative, in vederea participarii la suicidul asistat. Fara aceasta specializare, masura sa prezinte pacientului alternative la suicidul asistat. Multi medici uita sa examineze au capacitatea) pacientului in luarea deciziei de terminare a vietii. Actul cere medicului sa numar minim de aspecte ale cazului, si nici macar raportarea acestora nu e verificata. In medicii sunt exonerati de orice raspundere civila sau penala, chiar atunci cand actioneaza cu mortii cu Demnitate al statului Oregon a fost votat in noiembrie 1997. Acest act permite ali, aflati in ultimele 6 luni de viata (estimat) sa obtina administrarea dozei letale din partea ea fata de Act, din punct de vedere psihiatric, incluzand rolul medicilor psihiatri in evaluarea

festate in respectarea legii. In cadrul constituirii unei strategii de evaluare a competentei sunt cheltuielile de ordin etic, politic si logic legate de asistenta in moarte.

rcetarilor s-a descoperit ca 72,6 % dintre pacienti au murit dupa intreruperea terapiei. La acesti mai adesea prezenta incetarea functionarii a 3 organe vitale. Intreruperea terapiei nu a fost area ingrijirii.

si justifica adesea deciziile de ordin moral prin recurgerea la distinctia actiunee) si, de asemenea, la principiul dublului efect. Aceste principii sunt criticate in literatura de les atunci cand sunt folosite in legatura cu eutanasia (activa si /sau pasiva). Autorii sunt totusi asca faptul ca acest domeniu este, din punct de vedere filosofic, un teren minat; in acelasi timp e o analiza critica viabila.

olosesc de distinctia actiune-inactiune sustin ca responsabilitatea este mai mica atunci cand e e noastre, decat atunci cand actionam.

dublului efect sugereaza existenta unei distinctii de ordin moral intre intentia directa si cea ntem mai putin responsabili din punct de vedere moral pentru o actiune intentionata indirect. a apela la doctrina actiune-inactiune si la principiul dublului efect atunci cand e vorba de si de moarte precum eutanasia, avortul, pruncuciderea; insa se naste intrebarea: sunt ele utile in luarea corecta a deciziilor, ori sunt gresite in asemenea masura, incat ne pot determina orecte?

ce se desprinde este ca nu exista diferente majore intre actiune si inactiune (din punct de vedere piul dublului efect incurajeaza mai degraba ipocrizia decat onestitatea.

a deconecta aparatele de mentinere a vietii sau de a nu folosi de la inceput astfel de aparate lati in stare critica si fara sanse de supravietuire, este de acceptare si aplicare generala. Decizia ment trebuie luata de catre mai multi doctori (cel putin doi), si dupa cercetarea temeinica a fisei za . Rudele trebuie informate, fara a avea insa dreptul de a participa la decizia oficiala. Vor fi otivele si circumstantele in care aparatele de mentinere a vietii pot fi deconectate sau in care se a acestora.

d cele doua valori - viata si moarte intra in conflict, pacientul sau un apropiat al sau pot prefera l la moarte, considerand ca aceasta este cea mai adecvata solutie pentru propria bunastare ului.

agel a sugerat faptul ca viata in sine, ca experienta in sine este un bine care trebuie pus in d in cadrul acestei evaluari, se incheie conturile.

a fie traita chiar daca este plina de experiente ne gative si cele pozitive sunt prea putine pentru a ansa. Greutatea din talerul binelui va fi reprezentata mai degraba de insasi experienta vietii emente din continutul sau.[5]1 DREPTURI NEGATIVE SI DATORII POZITIVE

nd o actiune de a omori o persoana nevinovata este indirecta, ea cade in afara sferei de ului negativ al sanctitatii vietii. A omite sa asiguri unui pacient unele mijloace extraordinare de nu in seama a-i cauza in mod direct moartea, ci doar a permite ca aceasta sa survina ca rezultat care sufera persoana respectiva. O, astfel de hotarare este luata in ideea ca prelungirea vietii

concorda cu grija pentru fericirea ei integrala. In aceasta situatie de conflict valoric dreptul ei asi timp, datoria medicului de a conserva trebuie sa se subordoneze dreptului ei la moarte. era acelei persoane conditii suficiente pentru a culege roadele relatiilor sale de iubire, atat cu si, prin ei, cu Dumnezeu. Cand nu se recurge la tratamente extraordinare (care pana la urma se se recunoaste atat dreptul pacientului de a nu suferi mai mult fizic si spiritual in urma i sale, cat si datoria medicului de a se ingriji de pacientul sau, privindu-l ca pe o persoana

decurge insa ca pacientul nu mai are dreptul la viata sau ca i se poate lua viata impotriva entru binele oricarei alte persoane sau al societatii. Atat dreptul la viata cat si cel la moarte rdonate promovarii bunastarii persoanei umane in intregul ei.

cum sa gasim un raspuns la intrebarea cu adevarat grea: Poate respectul sa insemne si ijloace directe pentru a pune capat vietii unui pacient? Este limpede ca raspunsul oficial al atolice la aceasta intrebare a fost negativ 2: tratamentele de intretinerea artificiala a vietii pot fi a nu trebuie grabita prin mijloace directe. Problema pe care o pun eu este daca aceasta pozitie e a cu celelalte valori sustinute si ocrotite in mod explicit de catre biserica, cum ar fi cea a rii persoanei ca intreg.

care sufera de un cancer in faza sa ultima se afla in agonie. Cea mai optimista prognoza orda cateva zile de viata. El suporta o suferinta cumplita, atat sub aspect fizic, cat si spiritual. acientului nostru nu poate fi domolita in mod eficient prin utilizarea analgezicelor(cauza este ara a bolii sale, fie stadiul de dezvoltare a practicii medicale).

uritatea personalitatii pe care el le-a atins, ca scop al vietii sale traite pana acum, se prelungesc asura ce el indura experienta demoralizanta a deteriorarii conditiei sale fizice si psihice; el isi l ca viata care odata a constituit un bine pentru el se apropie acum de sfarsit. Este impacat cu spera poate sa cunoasca pacea sau fericirea intr-o existenta dincolo de moarte. El solicita beasca decesul si sa-l scuteasca de insuportabila sa suferinta. Cere ca acest lucru sa fie savarsit ila, ci si din respectul cuvenit dorintei sale de a nu fi constrans sa faca fata unor nintari la adresa integritatii sale personale si de a implini fara intarziere inutila telul acestei apropie de sfarsit.

iectii care vor fi ridicate impotriva gestului unui doctor de a se supune unei atare rugaminti vor ca atare de a descrie situatia in acesti termeni. Unii vor sustine ca intotdeauna in asemenea sa unui diagnostic ordonat; sunt relatate exemple de insanatosiri miraculoase in care o abila a urmat unui diagnostic de cancer fara speranta. Oricine reflecteaza asupra experientei uie sa admita ca toate deciziile noastre sunt supuse greselii.

cumentele de tip Advances Directives pot clarifica situatia morala si legala a mediului fata de
DATORIE SAU LIBERTATE

priveste posibilitatea ca medicul sa asigure asistenta optima pacientului sau grav bolnav, e increderea. Atunci cand se pune problema increderii, pacientul se refera la cateva conditii de ctorul nu va actiona in nici un caz fara consimtamantul pacientului sau, neluand nici o masura moartea acestuia.

pacientului este intarita de Legea Austriaca, lege prin care este pedepsit orice tratament aplicat

tul pacientului, chiar daca acest tratament este acordat in regim de urgenta (sectiunea 110). licarea terapiei suportive, daca aceasta a fost refuzata expres de pacient.

ternativ, principiul exprimat mai sus da dreptul pacientului la o moarte majora (lina) prin entului suportiv, daca aceasta a devenit inutil. De o si mai mare importanta este interzicerea ducere voita a mortii (eutanasiei). Nici macar cererea repetata a pacientului nu-l exonereaza de dicul care a grabit moartea bolnavului, inainte ca boala sa-si fi urmat cursul firesc (sectiunile 77 ncredere, observabila uneori la pacientii in varsta grav bolnavi poate fi depasita numai pr in elatii directe medic-pacient.

ica dispun: intreruperea intentionata de catre medic a vietii pacientului sau: niciodata; ajutorul persoanelor muribunde: intotdeauna. Scopul trebuie sa fie acela de a oferi pacientilor nu doar o ntei, ci si mentinerea tuturor atributelor vietii.

lui Hipocrat, care include si obligatia medicului de a nu prescrie medicamente cu efect letal si sfaturi in sensul sinuciderii, raman punctul de referinta al eticii medicale.

ie orice adoptare a unor practici de natura a provoca decesul pacientului trebuie interzisa. Cu ngrijirea bolnavilor de cancer medicii se confrunta cu multe situatii limita care necesita luarea vire la intreruperea terapiilor suportive. Atata vreme cat pacientul este capabil sa ia o decizie, e decat sa dea curs unei asemenea hotarari. Exista insa multe cazuri in care pacientul nu poate e, in aceste situatii doctorii trebuie sa evalueze atent caracteristicile specifice bolii, luand in oile individuale ale fiecarui pacient in parte. Decizia, in fiecare caz, trebuie sa fie una atenta si esponsabilitatea eventualelor consecinte trebuie sa apartina in totalitatea medicului. In ciuda , moartea ramane un eveniment cel mult intirziabil, niciodata anulabil. Recunoasterea acestui sa constientizeze mult mai clar posibilitatilor reale ale medicinii si sa actioneze in consecinta cu boli incurabile.

oamenii mor in fiecare zi. De cele mai multe ori decesul este urmarea fireasca a imposibilitatii a. Aceasta e considerata moarte naturala. Din nefericire oamenii mor si din cauze nenaturale, re a eutanasiei. In contrast cu situatia existenta in Tarile de Jos, instantele accepta eutanasia in ar determinate.

a eutanasiei din punct de vedere al dreptului constitutional va depinde de interpretarea data si a obligatiei de a respecta si proteja demnitatea persoanei. Care sunt valorile general l societatii multi-culturale prezente?

e legate de moarte si de dreptul la aceasta se afla in interdependenta cu interpretarile prezente menea cu abordarea ideii de demnitate umana. Vestul, continentul african si civilizatia islamica, etarile fiecareia dintre aceste culturi trebuie comparate. Se pune problema daca nu cumva susi continutul dreptului persoanei la viata si daca se justifica limitarile aduse acestui drept in bazata pe egalitate si libertate.

in spune ca Sunt liber ()in masura in care nici un individ sau grup de indivizi nu intervine tivitate (). Daca altii ma impiedica sa fac ceea ce as fi putut altfel sa fac, nu su nt in intregime asta arie este restransa sub o anumita limita, se poate spune ca sunt constrans sau poate chiar

CAPITOLUL V

CAZUISTICA SI METODE DE ABORDARE

e privind libertatea omului de a alege singur viitorul in functie de o suita de criterii etice, sau politice a suscitat multe discutii. Acest drept poate fi considerat valid in conditiile in care de are capacitate psihica corespunzatoare si este informat suficient pentru ca decizia sa sa fie re medic. Dupa cum am mentionat deja eutanasia este un proces voluntar sau involuntar (in ul bolnavului) sau activ sau pasiv (in functie de atitudinea medicului in raport cu pacientul). de la inceput ca eutanasia activa involuntara se numeste de fapt omucidere (chiar in conditiile es a fost legitimat de o doctrina filosofica ca in cazul eugeniei). Eutanasia voluntara pasiva minata legal sub incidenta legii care pedepseste facilitatea sinuciderii.

de decizia bolnavului privind propria viata medicul este deci dator sa asigure un sfarsit demn si spunzator nivelurile de tratament fiind insa diferite, in functie de posibilitatile stiintifice e de prognostic si in final in functie de decizia pacientului.

care guverneaza activitatea medicala si medico-legala din Romania este guvernata de legea tatului Constitutia. In aceasta se regasesc principiile fundamentale care asigura o asistenta nzatoare. Dispozitiile constitutionale privind starea de sanatate apar in Titlul II Drepturi, ntale, in Capitolul II Drepturi si libertati fundamentale.

22 (1) Dreptul la viata precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt

nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman sau degradant.

sa cu moartea este interzisa.

33)- Dreptul la ocrotirea sanatatii:

ul la ocrotirea sanatatii este garantat

este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si sanatatii publice

izarea asistentei medicale si sistemul de asigurari sociale de boala, accidente si recuperare, lul exercitarii profesiunilor medicale si activitatilor paramedicale precum si alte masuri de tie a sanatatii fizice si mentale a persoanelor se stabilesc potrivit legii.

in vigoare, in portiuni legea 3/78 (legea pentru acordarea asistentei medicale si sanatatii ta lege stipuleaza obligativitatea unitatilor medicale de a acorda asistenta medicala neintrerupt, t. 32).

olul 125 se specifica faptul ca asistenta medicala se asigura permanent de toate unitatile ra din zi / noapte, indiferent de domiciliul persoanei. Personalul de specialitate este obligat sa or medical indiferent de specialitate, de locul unde se afla sau daca este in timpul sau in afara

cru - obligatie normata si unitatilor de Cruce Rosie.

in legea mentionata afirma ca asistenta medicala se acorda in unitati sanitare dar poate fi a acestora (domiciliu).

ortant (in contextul garantiei libertatii religioase si a credintei) este prevederea art. 124 care rijirile medicale se efectueaza cu consimtamantul bolnavului sau al persoan elor care, potrivit tite a-si da acordul. Aceasta prevedere este discutata frecvent in multe tari in care adeptii unor uza anumite conduite terapeutice (terapia cu sange, transplantul, interventii chirurgicale etc.).

pus insa ca legislatia romana specifica clar ca: in cazurile grave in care salvarea vietii si a persoanelor lipsite de discernamant ori in neputinta de a-si manifesta vointa este necesara la de urgenta, iar consimtamantul sau incuviintarea persoanelor in drept nu se poate obtine in a medicala va fi acordata de catre medic, pe propria raspundere.

fuzului de ingrijire medicala se va solicita declaratia scrisa in acest sens, medicul fiind obligat navul ori persoana indreptatita a-si de consimtamantul asupra consecintelor ce decurg din or ingrijiri. Se prezinta astfel elementul cheie al legislatiei medicale unanim acceptata - cea a luminat (informat) si a dreptului pacientului de a decide singur asupra vietii si a corpului sau. noua derogare de la acest concept moral si juridic: dreptul de a decide asupra propriei persoane ate.

mantul luminat nu se aplica in cazurile in care, potrivit legii pentru apararea sanatatii publice, a este obligatorie (Capitolul 9 infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea ni contra sanatatii publice).

contra sanatatii publice din Codul Penal:

a fara ajutor (art. 315 C.P.)

de a da ajutor necesar sau de a instiinta autoritatea de catre cel care a gasit o persoana a carei integritate corporala este in primejdie si care este in neputinta de a se salva.

nu are o calitate speciala.

ectiva este data de infractiunea omisiva cu continutul alternativ-omisiune de a da ajutor si iinta autoritatea. o luna un an/amenda.

art.174 C.P.) cea mai grava infractiune contra vietii.

dic / obiect material dreptul la viata si corpul victimei.

nfractiunea savarsita de o persoana.

ectiva poate fi vorba de o infractiune comisiva directa sau legata de victima imediat.

ctimei se poate face imediat sau in timp influentat pentru producerea infractiunii.

iectiva este intentia directa sau indirecta.

activa, desi poate avea o motivatie altruista, se constituie in omor. 10-20 ani si interzicerea unor drepturi.

calificat (art.175 C.P.) desfasurat asupra unor rude, in public punand in pericol viata altor ne, cu premeditare sau din interes material.

15-25 ani si interzicerea unor drepturi.

deosebit de grav (art.176 C.P.)- prin cruzimi, asupra unor persoane speciale, de o persoana care avarsit un omor, pentru ascunderea unei talharii, piraterii, asupra unei gravide.

ciderea (art. 177 C.P.) este uciderea copilului nou nascut de catre mama imediat dupa nastere.

aterial e dat de corpul noului nascut.

umai mama.

ectiva uciderea nou nascutului imediat dupa nastere, noul nascut avand pe corp urmele lasate a.

iectiva uciderea noului nascut cu intentie directa sau indirecta.

rea se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

inarea sau inlesnirea sinuciderii (art.170 C.P.).

privita ca o agresiune indreptata catre sine. Sinuciderea nu este incriminata prin prevederile arece nu se incalca dreptul la viata al altei persoane. Legea incrimineaza insa determinarea sau rii numai daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc.

ridic special consta in relatiile sociale si dreptul la viata in timp ce obiectul material este dat de are s-a sinucis.

ectiva se constituie in conditiile in care se convinge o persoana sa se sinucida, indiferent daca e exista deja in mintea sinucigasilor. Determinarea sinuciderii se poate face fie prin persoane, rintei persoanei sau prin chinuri repetate sau tortura.

iectiva se realizeaza cu intentie directa sau indirecta.

ste inchisoarea intre 2 si 7 ani.

ea din culpa (art. 178 C.P.).

uridic si subiectul infractiunii uciderii din culpa sunt identice cu cele ale omorului si omorului

-5 ani.

in culpa a unei persoane in conditiile in care agresorul se afla in stare de ebrietate sau daca au ai multe persoane. In aceste cazuri pedeapsa este 5-15 ani la care se poate adauga un spor de 3

are ofer cateva cazuri, metode preluate de pe internet realizate de catre numerosi medici, , cadre medicale.

data de 27 octombrie 1997, Oregan a legalizat suicidul asistat de medici. S-au adunat date rtale ale localnicilor din Oregan care au primit prescriptii pentru medicatii letale sub artamentului. Oregan Death welh Dignitig Act si care au murit in 1998. Datele au fost obtinute dicilor, certificate de deces si din interviurile cu medicii. S-au comparat persoane care au luat escrise conform legii, cu aceia care au murit din cauza unor afectiuni similare, dar nu au primit medicatie letala.Rezultate: Avem informatii despre 23 de persoane care au primit prescriptii de nformatii care au fost raportate Departamentului de sanatate Oregon; 15 au murit dupa ce au tali, sase au murit din cauza bolilor, iar doi erau inca in viata pe data de 1 ianuarie 1999. Media 5 pacienti care au murit dupa ce au luat medicatii letale a fost de 69 de ani, 8 fiind barbati, toti

ei 15 pacienti au avut cancer. Cazurile din lotul de studiu si din cel de control erau similare, din l sexului, sase rezideti rurale sau urbane, nivelului de educatie, al nivelului de acoperire al e de sanatate si al inscrisurilor intr-unj azil filantropic. Nici unul din pacientii lotului studiat sau l nu si-au exprimat ingrijorarea fata de impactul financiar al bolilor. Un pacient din lotul de nti din lotul de control au exprimat ingrijorarea privind durerea. Pacientii din lotul de studiu necasatoriti, decat cei din lotul de control si erau mai curand ingrijorati de pierderea autonomiei cum si de pierderea controlului functiilor corpului la moarte 21% din pacientii lotului de studiu i lotului de control erau complet invalizi. *

e pe Internet

De-a lungul primului an al suicidului asistat in Oregon decizia de cerere si folosire a ru medicatie letala, au fost asociate cu grija pierderii anatomiei sau a controlului functiilor ama durerii insuportabile sau cu grija privind pierderea financiara. Mai mult, au descoperit ca i legalizat asistat nu a fost asociat cu nivelul de educatie sau cu gradul de acoperire al e.

oiect: Chestionare postale anonime, fara posibilitatea de a fi dus la bun sfarsit. Acest studiu a e 1992 pana in martie 1993, pe o arie din Anglia cuprinzand 203 pacienti.

273 medici au raspuns intrebarii daca un pacient I-a rugat vreodata sa le grabeasca moartea. au fost intrebati, la 124 dintre acestia le s-a cerut sa faca pasi repezi in grabirea mortii, 38 din dintre acestia au fost de acord cu astfel de cerere. Aceasta proportie a reprezentat 12% dintre nat un chestionar complet si 9% din aceia care au trimis un chestionar.

Multi medici s-au confruntat cu decizii diferite privind eutanasia. Atat pentru beneficiul entru beneficiul medicilor, eutanasia ar trebui discutata mai deschis !

ciuda interesului public privind legalizarea suicidului asistat de medic si eutanasia, stim foarte dinile medicilor privind aceste practici. Metode: s-au trimis chestionare la 1355 medici alesi la ul Washington, incluzand hematologi si oncologi si un mare numar de internisti, medici de i chirurgi. Pentru a evita ambiguitatea cu studiul nostru, in loc de suicid asistat de medic am

rescriere de medicatie (narcotice sau barbiturice) sau sfatuirea unui pacient daca se poate folosi si puna capat propriei vieti. In loc de eutanasie am folosit expresia administrare delibrata a medicatie unui pacient bolnav la propria cerere cu intentia initiala de a-si pune capat vietii.

dintre 1355 medici erigibili care au primit chestionare 69% au raspuns: 48% dintre cei care au acord cu declaratii ca eutanasia nu este niciodata justificata din punct de vedere etic, iar 42 % rd, 54% cred ca eutanasia este legata in anumite situatii, dar numai 33% au spus ca sunt ctice eutanasia. 39% din cei care au raspunsw au fost de acord cu declaratia ca suicidul asistat niciodata justificat din punct de vedere etic, iar 50% nu au fost de acord. 53% cred ca suicidul fie legal in anumite situatii, dar numai 40% sustin ca vor fi dispusi sa asiste un pacient care

purile studiate, hematologii si oncologii se opun eutanasiei si suicidului asistat pe cand psihiatri ici.

atitudinile medicilor privind suicidul asistat de medic si eutanasia, in S.U.A., sunt diferite. O entru legalizarea suicidului asistat de medic si al eutanasiei cel putin in cateva situatii, dar t dispusi sa ia parte la aceste practici.

tiativele publice si propunerile legislative au crescut probabilitatea ca anumite state vor legaliza dul asistat ca mijloc de incetare a suferintei pacientilor cu boala incurabila. Totusi protectia medicii in cazurile in care este nevoie sa evalueze factorii psihologici care pot motiva cerintele moarte prematura.

tode: S-au descris 4 cazuri de pacienti care aveau cancer si care si-au exprimat dorinta sa li se at vietii. Aceste cazuri au fost evaluate luand in considerare functia mentala si emotionala.

Durerea si suferinta, bolile mentale, depresia si personalitatea joaca roluri semnificative in r pentru a fi asistati la moarte.

Este nevoie de evaluari psihosociale comprehensive, cand evaluam cererile pacientilor de a fi Aceste evaluari pot scoate la iveala probleme sau conflicte ascunse care afecteaza decizia

iectiv: Detarminarea de ce si cum sedativele si analgezicele sunt administrate in timpul opririi cazul pacientilor cu boli incurabile.

edicilor si asistentelor li s-a cerut sa explice motivele si modul de administrare a drogurilor, alizate privind modul de administrare al drogurilor.

S-au dat droguri la 75% din pacienti in timpul stoparii vietii. Pacientii care nu au primit comatosi si erau considerati incapabili de a beneficia de sedative si analgezice. Timpul mediu a de 3-5 ore la pacientii care au primit droguri si de 1-3 ore la acei pacienti care nu au primit. drogurile scad durerile in cazul a 88% din pacienti scad anxietate in cazul a 85% din pacienti, in cazul a 76% din pacienti, dau alinare familiilor in cazul a 82% si grabesc moartea in cazul a grabirea mortii nu este singurul motiv citat.

Mari doze de sedative si analgezice erau cerute pentru a usura durerea si suferinta in timpul moartea nu a fost grabita de administrarea de droguri.

mai sus prezinta cele mai bune rezultate ale studiului facut pe olandezi, studiu despre eutanasie dicale privind sfarsitul vietii (MDL). Studiul a fost facut la cererea guvernului olandez care re privind legislatia, privind eutanasia 1.

bire de analiza deciziei care defineste rasplata asteptata de la un tratament avand punctual de bilitatii succesului si utilitatea rezultatului, definitia inutilitatii, superficialitatii trateaza tilitatea ca puncte de plecare diferite. Inutilitatea ar trebui distinsa de concepte considerate nct de vedere teoretic, de expresii ca neobisnuita sau rara si de termeni emotionali ca fara

ea inutilitatii medicii trebuie sa distinga intre un efect care sa limiteze partile corpului beneficiu care imbunatateste considerabil persoana ca intreg. Tratamentul care se dovedeste a e inutilitate. Desi exceptii si precautiuni se nasc in mintea noastra, noi suntem de acord ca un tratament ca fiind inutil si sunt indreptatiti sa opreasca sau nu o procedura pe aceasta baza. edicii ar trebui sa actioneze in acord cu alte ingrijiri medicale profesionale dar nu este nevoie sa ea de la pacienti sau de la familiile acestora. Persoanele cu vatamari foarte mari ale emisferelor obisnuit trec intr-o stare cronica de inconstienta (pierderea propriei constiinte) numita stare o astfel de pierdere cognitiva dureaza mai mult de cateva saptamani conditia a fost numita ersistenta, pentru ca corpul opreste functiile vegetative. Refacerea din starea vegetativa are loc, ne intr-o stare vegetativa persistenta traiesc luni sau ani daca li se administreaza masuri te masuri de sustinere a vietii. Oprirea vietii la persoane cu pierderea functiei creierului este o ersata relevata de dezbateri publice si decizii judiciare. Acest articol arata criteriile pentru nstientei permanente si analizeaza datele disponibile care sustin solidaritatea acestor criterii. nificative au fost luate cu privire la stoparea vietii in cazurile pacientilor ce se afla intr-o stare nta, si directiile in acest domeniu sunt discutate.

italelor cere ca resuscitarea cardio-pulmonara sa fie realizata daca comanda nu resuscita, nu a cer permisiunea familiei pentru ca ordinul sa fie obtinut. Acesta cateodata forteaza medicul sa eduri care sunt nefolositoare sau care se adauga suferintei pacientului fara beneficiu liticile ar trebui schimbate si ar trebui sa permita medicilor sa ceara comanda nu resuscita ctiile familiei cand:

ului ii lipseste capacitatea de decizie;

(povara) tratamentului in mod clar este deasupra beneficiului;

l nu ne da motive potrivite privind valorile pacientului, preferintele sau interesele acestuia;

l a facut eforturi serioase pentru a comunica cu familia si pentru a media dezacordul.

de opinie efectuate in randurile populatiei norvegiene arata ca majoritatea este in favoarea atunci cand se refera la pacientii cu boli terminale. In schimb doar o mica parte dintre medici actica.

ost cercetata si atitudinea studentilor la facultatile de Medicina, Drept si Psihologie (n=588, :66%), cu privire la eutanasia activa aplicata unui pacient suferind de o boala incurabila nsa asociata cu dureri extreme). Pentru a evalua atitudinea sutdentilor intervievati, intrebarile au trei forme alternative: in contextul religiei crestine care interzice (dezaproba) eutanasia, in i umaniste, ori intr-unul neutru forma libera. Rezultatele au fost urmatoarele: 125 din cei 176 pt (adica 71%), 62% dintre studentii la Psihologie (134 din 216) si 36% dintre cei inscrisi la

196) s-au pronuntat in fovoarea eutanasiei active in conditiile existentei unei boli terminale.

olilor fara sfirsit letal, procentajele corespunzatoare au fost: 45%, 29% si 11% in favoarea intre studentii cu convingeri religioase (crestine) au sprijinit ideea eutanasiei in cazul bolilor ele au fost mai mari la urmatoarele grupuri intervievate: studenti cu convingeri umaniste credinta decat aceea crestina (70%), iar atei (65%).

tat diferente semnificative de raspuns in functie de sexul celor intervievati, 17% dintre studenti dispusi sa practice eutanasia. Nu a fost observat vreun rezultat legat de context. Rezultatele au abile si diferentiate fata de chestiunea eutanasiei active. O treime dintre studentii la medicina se a acesteia; aceasta fractiune este de doua ori mai mare decat in cazul medicilor. Doua treimi drept sprijina eutanasia activa, fapt similar cu opinia grupurilor de aceeasi varsta din cadrul

da pacientului constient dreptul de a hotari cu privire la tratament, dar nu ii refuza nici dreptul ament care nu-l mai poate ajuta. In cazul pacientilor care in lipsa capacitatii sau starii de hotari pentru ei insisi, pot fi folositi reprezentanti persoane care sa decida in numele nditia ca acestia sa actioneze numai in interesul persoanei reprezentate. Eutanasia este ilegala, ntreruperea terapiei si eutanasie este foarte clara din punct de vedere legal.

medicala de tip paleativ nu poate fi interpretata drept eutanasie, atunci cand sunt respectate nate mai sus. Sunt aduse in discutie si diferite metode practice de intrerupere a tratamentului.

oiect / Localizare : La inceputul anului 1996, in timpul unor interviuri verbale au fost mar de 47 de membri ai acuzarii publice (procurori) din Tarile de Jos, 12 studii de caz.

Evaluarea a variat considerabil intre respondenti. Unii dintre cei intervievati au facut evaluari decat ceilalti. Caracteristicile fiecarui respondent, cum ar fi: functia, filosofia de viata sau entat evaluarile facute. Caracteristicile cazurilor de exemplu: prezenta unei cereri exprese din i, speranta de viata si tipul de suferinta au influentat determinant evaluarile. Dintre mai sus, cea mai importanta in luarea hotararii de a incepe (sau nu) o ancheta a fost ezenta sau absentta unei cereri exprese.

Desi evaluarile au fost influentate de cei 3 factori mentionati (cererea expresa, speranta de uferinta), totusi evaluarea finala a depins in mare masura de persoana (respondentul) care a l, rezultant indus de inegalitatea ori incertitudinea legala, mai ales in cazurile complicate, ar la minimum prin adoptarea unor forme de protocol si consultanta, aplicabile cazurilor procedura de notificare promoveaza un grad cert de uniformizare a politicilor acuzarii.

tiv: Stabilirea opiniei personalului de ingrijire (asistenti medicali), cu privire la tipurile de bui prevazute intr-o eventuala lege de permitere a eutanasiei active voluntare (EAV).

hestionar de ancheta trimis asistentelor medicale cu licenta (autorizatie) de practica (AML).

: Zona capitalei australiene sfarsitul anului 1996, cand eutanasia activa voluntara era deja ord a Australiei.

aleatoriu, format din 2000 de asistente cu drept de practica (AML), reprezentand 54% din ata in zona capitalei.

e masuri: Au fost folosite 2 metode in vederea cercetarii opiniilor asistentelor. implicat 4 cazuri, variind in functie de caracteristicile clinice ale fiecarui pacient care solicita

osit, de asemene, o lista de verificare continand conditiile cel mai des incluse in proiectele de Australia pe tema eutanasiei voluntare active.

tii au ales acele conditii despre care credem ca ar putea fi incluse intr-o lege referitoare la a activa.

rata raspunsurilor a fost de 61%. Sprijinul acordat unei modificari legale in sensul ingaduirii oluntare a fost in procent de 38% atunci cand s-a adus in discutie soarta unui tanar bolnav de a fost vorba de un batran cu Alzeimer precoce, rata a fost de 39%; pentru o tanara femeie care gica, rata a fost de 44%, iar cand studiul a privit o femeie de varsta mijlocie cu metastaze in san, rata a crescut la 71%.

Datorita lipsei de sustinere care s-a inregistrat in cazul anumitor conditii propuse pentru referitoare la eutanasie voluntara activa, este nevoie de continuarea dezbaterilor cu privire la ie incluse in viitoarele legi ale eutanasiei active voluntare.

p, Obiectiv: Asigurarea unor date empirice, valide si de incredere, legate de practicile de suicid ceruta de pacient, auto-declarate de membrii Societatii Medicale Oncologice -

M.O). Analizele au avut in vedere: practicile desfasurate de personalul medical si de ingrijire, o ceste practici si cele intreprinse de un esantion similar format din medici oncologi, precum si personalului) de ingrijire de catre acestia.

ondaj cantitativ.

: Regiunea New England din Statele Unite.

600 de membri ai Societatii Medicale Oncologice, chestionati prin corespondenta dintre care rata de 74%). Au fost incluse doar asistentele medicale care lucrau in aceasta calitate cel putin amana, care erau membri S.M.O (Societatii Medicale Oncologice) de cel putin 1 an si care lnavi de cancer.

olosirea aceleiasi anchete si in randurile medicilor oncologi.

variabile: frecventa solicitarilor pentru eutanasie si suicid asistat precum si a raspunsurilor icitari; folosirea personalului de ingrijire ca raspuns la aceste cereri (in vederea indeplinirii

Medicii si-au asistat pacientii in suicid in numar mai mare decat asistentele medicale (11% oate acestea, asistentele s-au aratat mai dispuse decat medicii sa indeplineasca procedurile e de pacient (4% fata de 1%). In mod frecvent asistentele s-au consultat cu alte persoane in privire la cererile pacientului referitoare la asistenta in moarte; s-a observat ca au fost foarte re asistentele s-au consultat intre ele sau cu nora-sefa, referitor la aceasta problema. Exista un numar relativ mic de cadre medicale (doctori si asistente) care sunt de acord cu

grabi moartea pacientului. Asistentele medicale chestionate in cadrul acestui studiu au primit decat medicii in ceea ce priveste indeplinirea eutanasiei. Afilierea (apartenenta) profesionala r prin care sa se determine daca va fi sau nu formulata o cerere de suicid asistat din partea ate determina cui este sau nu probabil sa-i fie adresata aceasta cerere).

cente ale instantelor si regulile (in asteptare) de pronuntat de catre Curtea Suprema, pe tema lor eutanasiei suicidului asistat (ESA), necesita un raspuns pragmatic din partea profesiei nd o politica de micsorare a raului, legata de aceste chestiuni. Reteaua Comisiilor de Etica a practice si principii cu ajutorul carora sa se poata formula raspunsuri pentru cei care solicita a mortii. Aceste principii vor fi oferite comunitatii medicale locale in scopul de a fi folosite ependenti, cat si de institutii de ingrijire medicala in cazul in care practicarea metodelor ESA proces consensual pluridisciplinar a fost folosit in dezvoltarea principiilor mentionate, care inice, etice si procedurale. Conform legislatiei penale in vigoare in Canada actele de eutanasie (ESA) constituie infractiuni in ciuda intensificarii presiunilor exprimate de opinia publica, in nei legislatii mai permisive. Unii medici canadieni ar fi dispusi sa practice ESA, daca aceste n practica medicii trebuie sa distinga intre respectarea deciziilor competente de continuare a ind terapia paleativa corespunzatoare si acceptarea (nerefuzarea unei cereri de ESA). Medicii arere ca actele ESA ar trebui legalizate in Canada ar trebui sa-si sustina convingerile prin atice si legale.

sia este o masura clinica practicata in cateva tari ale lumii. Atitudinea bolnavilor de cancer in fost studiata printr-o revedere a tuturor rapoartelor de caz si a cercetarilor bazate pe chestionar, ine (1992 - 1997). Au fost gasite un numar de 9 publicatii incluzand 459 de cazuri de bolnavi A., Canada si Olanda.

a pacientilor intervievati care se aflau intr-o stare avansata de boala, nu aveau studii superioare. eime s-au pronuntat in favoarea eutanasiei. Pacientii sub 50 de ani, cu studii superioare au fost ura in favoarea eutanasiei. Se pare ca in aceasta problema factorii psihologici sunt mult mai ei fizici. Pierderea controlului, teama de a nu fi o povara pentru familie si pierderea demnitatii logici cei mai adesea mentionati in sprijinul eutanasiei. O abordare de tipul 'a ajuta (pacientul) opul de a evita cererea acestuia de ajutor in moarte, ar presupune din partea personalului de unor rezerve sporite din timpul propriu. Spitalele supra-incarcate, lipsa paturilor suficiente si tre pacienti pe coridoare nu imbunatatesc in nici un caz situatia (in sensul ajutarii bolnavului sa

eprezinta un subiect dificil din punct de vedere emotional, si de asemenea, o chestiune in care litate si ilegalitate este adesea grea de definit. Este necesar ca infirmierii sa trateze problema profesional, astfel incat tratamentul acordat sa serveasca cel mai bine interesele pacientilor.

a evalua suferinta pacientilor care au decedat acasa si ai caror medici de familie au participat la asistat suicidul, a fost intreprins un studiu explorativ, descriptiv si retrospectiv referitor la 989. Datele au fost obtinute prin ancheta, realizata in scris, pastrandu-se anonimatul. Ancheta a n esantion de medici de familie din Olanda de Nord (n = 521). Avand ca subiect ultimul caz de uicid asistat cu care s-au confruntat, au fost incluse intrebari referitoare la suferinta, semne si si la speranta de viata. Raspunsul obtinut in urma anchetei a fost de 67% (cei care au furnizat u au diferit altfel de persoanele care au raspuns): 228 (Olanda de Nord), 160 (Tarile de Jos), u au putut fi analizate. Cei mai multi pacienti sufereau in aceeasi masura fizic si emotional. des mentionat a fost slabiciunea sau oboseala generala. De asemenea, dependenta de ajutor ea demnitatii, umilinta si durerea au fost prezente in numar (foarte) mare. La vremea la care diul, speranta de viata in aproape doua treimi din cazuri era mai mica de doua saptamani; in

easta era mai mare de trei luni. Din anumite motive, aceasta investigatie reduce posibilitatile de

de cetateni norvegieni adulti, constituiti intr-un esantion (varsta: peste 20 de ani), au fost vire la dreptul medicului de a practica eutanasia la cererea pacientului aflat pe moarte sau in tre cei intervievati s-au pronuntat in favoarea acestei idei (existand diferite grade de acceptare), triva, iar 25% indecisi. Cu privire la eutanasia pacientului suferind, fara a avea insa o boala au pronuntat in favoare (cu diferite grade de acceptare), 36% au fost impotriva acestei idei, iar ane indecise.

nologice arata ca tratamentul pe care societatea este in masura sa il asigure persoanelor in mare parte de resursele sale disponibile. Conceptul de resurse depinde de cerintele si de porane. Familiile din ziua de azi incearca inca sa isi ingrijeasca batrani, dar cresterea sperantei asta incercare greu de indeplinit. Exista posibilitati finite din partea populatiei bogate, de a ependenti ai societatii. Multi dintre oamenii in varsta nu doresc sa mai traiasca din momentul in povara pentru familie; ei prefera adesea ca resursele (limitate) sa fie destinate celor tineri. In onomiei pacientilor si a familiilor acestora, datorata practicarii medicinii defensive a avut drept Actului referitor la Dorinta de a Trai un document legal cu ajutorul caruia fiecare individ ans tipul de tratament care sa poata fi aplicat in cazul aparitiei unei boli letale. Exista astfel natatirea modului de perceptie a relatiilor de familie va duce in viitor la inutilitatea actului st lucru va permite familiilor, in cazul in care nu este stabilit contrariul sa decida cu privire la r aflate in imposibilitate de a hotari singure.

c: Pe o perioada de cativa ani a fost mentinuta dezbaterea cu privire la ingrijirea pacientilor tativa (coma). Dezbaterea a avut baze atat legale, cat si morale. Cu toate acestea, nu au putut fi ete opiniile medicilor belgieni implicati in ingrijirea pacientilor comatosi.

hestionarul prin corespondenta, trimis unui numar de 403 doctori, membri ai Societatilor ro-Chirurgie, Neurologie si Recuperare. Ancheta a vizat in principal atitudinea fata de ordarii tratamentului si intreruperii hranirii artificiale.

Dintre cei 204 doctori care au completat chestionarul (52%), 172 (adica 83%) au afirmat ca au ratamentul unui pacient aflat in coma, 88% au afirmat ca in anumite cazuri este acceptabila ii tratamentului pentru infectii sau alte complicatii posibil letale, intervenite la acesti pacienti, at ca uneori este oportuna intreruperea hranirii artificiale. Aproximativ din cei care au e asemenea limitari ale tratamentului au declarat ca ele ar trebui intreprinse in primul an de la i in coma. 40% au considerat decisiva existenta unei cereri in acest sens exprimata in avans de e doar un numar foarte mic de medici au luat in considerare influenta familiei pacientului a intreruperea hranirii pacientului. Peste 80% dintre medici au respins ideea aducerii in fata caz implicand decizia de renuntare la hranirea si hidratarea artificiala.

ic: Sunt discutate problemele legate de cererile de eutanasie ale pacientilor terminali; variatiile ecialistilor in terapiile paleative si posibilitatea ca aceste terapii sa elimine cererile de eutanasie.

ondaj prin corespondenta asupra unui numar de 685 medici membri ai Societatii Italiene pentru a 1994.

dintre 359 de corespondenta, 39% (139) primisera cereri de eutanasie; 16 dintre ei (4% din 1,5% dintre cei care au primit asemenea cereri) le au dat curs cel putin o data, in timp ce 60% prins asemenea proceduri, 125 (adica 35%) au considerat ca eutanasia este nedreapta,

e circumstante; 32% (115) au afirmat ca pot exista astfel de circumstante si ca eutanasia poate din punct de vedere etic (chiar in conditiile aplicarii unor terapii paleative); 185 (52%) au apie paleativa optima ar putea rezolva problema eutanasiei, in timp ce 30% (109) considerau

Atitudinea medicilor care practica terapiile paleative in Italia nu difera de cea inregistrata in tip, avand drept subiecti specialisti din alte domenii ale medicinii.

ata de 28 martie 1995, Curtea Districtuala din Jokohama (Japonia) a stabilit 4 conditii legale pe ndeplineasca realizarea eutanasiei active. Elaborarea acestor coditii a avut loc in contextul unui easta curte, referitor la acuzatia de crima a unui medic japonez Dr. Tokunaga. Cazul a fost -media drept eutanasie. In scopul de a face distinctia intre crima si eutanasie (pentru acest ute cele 6 conditii legale stabilite in 1962 de Curtea Suprema Nagoya (Japonia) si comparate cu le adoptate in 1995 (cele 4). Judecata a fost influentata de conjunctura internationala, dar si de ei japoneze fata de eutanasie.

ulatia varstnica aflata avand capacitate psihica integra accepta eutanasia, cand ar accepta si mai ales cum ar privi acesti indivizi relatia pacient in conditiile in care eutanasia ar fi da terapeutica de intrerupere a vietii.

at de noi a fost de 100 de pacienti varstnici distribuiti la doua camine spital din municipiul Cristiana si spitalul Sf. Luca). pe sexe:

in vedere a incercat sa aiba o distributie relativ egala a sexelor dar care sa fie concordanta cu atistic la ambele spitale si care au fost considerate concordante cu sex ratio-ul acceptat in rsta de 65 de ani. Au fost intervievati deci un numar de 63 de femei si un numar de 37 de

pe grupe de varsta:

ima acceptata pentru a intra in studiu a fost de 65 de ani, insa pentru intervalul 65-70 de ani am oane (3 barbati). Pentru intervalul 70-75 de ani am avut 46 de cazuri, avand un sex ratio de 24 e femei, pentru intervalul 75-80 de ani am luat in discutie 38 de cazuri din care 30 erau femei, i am avut in vedere 13 cazuri, din care 11 femei si 2 barbati. Din datele furnizate pana acum medie a lotului studiat a fost de 73 de ani, varsta medie pe sexe fiind de 71,2 ani pentru sexul 1 ani pentru lotul de femei (lotul 1). Femei 0 22 30 11 Barbati 3 24 8 2

Numar pacienti 3 46 38 13

pe afectiuni a lotului studiat: avute in vedere pentru lotul inclus in statistica prezentata au fost afectiunile cronice de tip

u 82 de cazuri, avand manifeste semne de boala cardio-vasculara de tip infarct in 53 de cazuri, ca globala in 67 de cazuri (asociate sau nu ca infarctul), afectiuni vasculare periferice venoase de cazuri. 82 53 67 34 16 35 23 63 23 6 23 35

dio-vasculare (ASC) ardic acut (antecedente) ardiaca global culare periferice

diabet) patice cronice piratorii cronice e cronice ce cronice nale cronice

ri in antecedente se descriau afectiuni vasculare cerebrale de intensitate redusa corectate rapid uronale sau psihice. In cele 35 de cazuri am decelat afectiuni metabolice severe mai mult sau sate prin tratament sau prin regim alimentar. Afectiuni hepatice cronice au fost semnalate in 23 manifestat in ciroza compensata (13 cazuri), hepatita cronica agresiva 6 cazuri si hepatita a in 4 cazuri. Afectiuni respiratorii au fost evidentiate la 63 din bolnavi la majoritatea acuzele strict limitate la perioade de criza. Desi tot lotul populational prezenta anamnestic eumatismala cronica, numai 23 de cazuri au prezentat afectiuni reumatismale decelabile clinic 78 de cazuri prezentau modificari radiologice la nivelul articulatiilor mari). In sase cazuri am unui reumatism cronic de tip artrita reumatoida, iar pacientii semnalau dureri invalidante cu Am mai decelat edentatie totala sau partiala protezata sau neprotezata in toate cazurile a este de scadere a edentatiilor partiale datorita costurilor exorbitante ale tratamentului ctiunile dermatologice grave am decelat in 6 cazuri. In 8 cazuri in antecedente existau internari atorii pentru neoplazii. In momentul screeningului am constatat neoplazii frecvent pulmonare bati si genitale la femei. Cazurile avute in vedere au fost in numar de 35, avand concomitent si ice prezente (diabet, afectiuni cardiace sau respiratorii). Afectiuni gastro-intestinale cronice am cazuri, in timp ce intreg lotul avut in vedere afirma ca tranzitul intestinal a avut candva si e. Afectiunile cronice ale organelor de simt au fost semnalate in toate cazurile selectionate

t de la bun inceput constituit din afara internari in sectii de psihiatrie din indivizi care nu au edente incercari de sinucidere sau de indivizi aflati in vadita suferinta psihiatrica, nu au fost oane care au fost cronici sau care prezentau tulburari neurologice care ar fi putut fi considerate use de consumul masiv de alcool sau de medicamente. pe religie a lotului studiat:

e pe care am considerat-o dificila dar obligatorie in desfasurarea orientativa a lotului analizat a a respectiva este religioasa si de ce religie, este credincios sau practicant asiduu. Raspunsurile asteptarii. 86 de pacienti din lotul chestionat au afirmat ca sunt practicanti religiosi asidui, 12 i si 2 ca sunt indiferenti religios. 73 din cei chestionati au afirmat credinta lor ca fiind crestin pacienti erau catolici, 3 erau de alte religii (indiferent care) iar 2 erau dupa cum am mentionat (tabel 3 a si b).

lui moral religios (a) 86 12 2

iei individuale (b) 73 22 2 2

adrarea in lot pacientii trebuiau sa dea raspunsuri simple la unele intrebari considerate de noi ca or batrani competenti mental avand un grad de informare sociala minima. Intrebarile puse au ce luna suntem, cine este presedintele Romaniei, unde se desfasoara interviul, ce culoare avea ului si de unde afla noutati pacientul (radio, TV, ziare).

ul constituit am prezentat oral fiecarui pacient selectionat un numar de cinci intrebari privind

sinuciderea ca alternativa la boala ? de ce da sau de ce nu? ca oprirea vietii sa fie facuta de medic sau doresc sa isi opreasca singuri viata?

medicul ar fi de acord sa ii faca o injectie letala (in acel moment) cum l-ar privi maine pe medic intra pe usa ?

ar fi de acord cu oprirea vietii (ce afectiuni si ce moment de constiinta?)

sidera ca fiind un sfarsit nedemn? (suferinta, incontinenta, durere, suferinte viitoare intrevazute matic inca de acum, inutilitate si singuratate?). rezultatelor:

aracteristicilor de includere in lotul studiat nu au fost acceptati pacienti in stare de suferinta dus inductibil la modificarea rezultatelor chestionarului si in final la evaluari statistice primare .

ntrebare raspunsul a fost surprinzator ca 82% din cei avuti in vedere au afirmat ca nu accepta ciderea ca alternativa la boala, deoarece ambele sunt in totala contradictie cu morala crestina. a ar putea sa accepte numai sinuciderea asistata si numai ca alternativa la o boala grava, arte dureroasa. 4% din cei chestionati nu au vrut sa discute subiectul sub nici o forma. Eutanasie Nu Nu Suicid Nu Da Obs. Boala grava

intervievati au afirmat ca doresc ca oprirea vietii sa fie facuta de catre medic dar ca doresc sa nd viata lor pana la ultimul moment lucid. 20 din cei prezenti in lotul de studiu (mai ales cei de za sa ia in discutie interventia medicului si considera ca vor fi in masura sa decida singuri si sa momentul intreruperii vietii, cu conditia sa beneficieze de un aparat care sa permita oprirea ii. 4% din cei intervievati au refuzat discutia. 5 pacienti nu stiu ce sa raspunda la aceasta

r (71) )

Control + Control + si aparat -

numarul 3 a ridicat o suita de semne de intrebare si de proteste din randul celor chestionati. In isi priveau personalul sanitar de ingrijire cu vaga suspiciune (nu le acorda ingrijiri suficiente, catie suficiente sau nu le asigura confort suficient social si material). La ideea ca medicul ar fi ministreze o injectie letala, toti (100) de pacienti au afirmat dorinta de a parasi caminul spital, si e sau unde vad cu ochii .

(singurul sprijin moral pe care il au pacientii inclusiv in camine spital sau spitale de cronici, otriva celor care nu le asigura ingrijirea corespunzatoare) le-ar putea administra o injectie letala o frustrare acuta de catre toti cei luati in discutie.

acest caz ca viata le-ar fi amenintata in mod direct de cel care pana atunci a facut eforturi, ntru a ii proteja.

de pacienti care au consimtit sa raspunda la intrebarile chestionarului, 85 au afirmat ca doresc z de boala incurabila neoplazica sau neurologica. 11 pacienti nu au stiut (dorit) sa raspunda la Din cei care aveau diagnosticate neoplasme (inclusiv la cei in tratament) 23 de persoane au esc in mod real la posibilitatea intreruperii vietii in conditiile in care mizeria fiziologica le-ar

determina suicidul asistat 85 23 11 4

neurologica gica

ntrebare 45 de pacienti au afirmat ca si-ar intrerupe viata (sau ar cere intreruperea ei) numai in ar avea o suferinta de nesuportat, 30 de pacienti se exprima direct sau indirect privitor la ii umane, 10 pacienti nu ar accepta durerea indiferent de metoda terapeutica folosita, 7 pacienti cepte o noua suferinta (complicatie invalidanta) viitoare, 4 pacienti nu ar dori sa nu se poata da de altii, 4 nu au dezvoltat subiectul. 45

ea

i invalid

30 10 7 4 4
CAPITOLUL VI CONCLUZII SI PERSPECTIVE

ceza nu contine articole care sa se refere la modurile de suprimare a vietii asimilate eutanasiei. ptuirea acesteia poate fi calificata drept crima, crima cu premeditare sau neacordarea de ajutor ericol.

ele si dezbaterile recente au ridicat problema adaptarii unei legislatii care sa reglementeze acest tinute doua pozitii contrarii, fie incriminarea (clarificarea drept infractiune) distincta, fie a a actelor de eutanasie.

ectii majore la ambele propuneri formulate: prima necesita luarea in considerare a varii situatii e, pierderea demnitatii si cerinte exprese-situatii imposibil de specificat (de definit) in termeni punere poate fi supusa unor obiectii asemanatoare, de asemenea, poate deroga de la principiile e la respectul fata de viata, riscand astfel realizarea unui precedent apt sa fie folosit in alte ita derogarea de la principiile mentionate. In cele din urma daca o lege ar avea un asemenea nstitui o amenintare pentru realizarea medicinii paleative.

ptului ca in prezent majoritatea persoanelor bolnave doresc sa cunoasca adevarul cu privire la rognoza bolii, devin importante pentru specialistii in oncologie aptitudini precum: abilitatea de ntul diagnostic (de cancer), recurenta bolii ori efectul tratamentului, precum si capacitatea de a estuia cu privire la cazurile de resuscitare sau de ingrijire in institutiile de tip azil.

ilitatea de a formula in mod clar o strategie de tratament, ori de a da curs tipului de ingrijire nt, constituie premise majore ale consimtamantului exprimat in cunostinta de cauza.

e etice, nascute in jurul suicidului voluntar asistat raman unele majore si nu este de presupus ca te in cadrul societatilor pluraliste. O examinare a atitudinilor istorice referitoare la suicid a omul modern a mostenit un complex formidabil de atitudini morale si religioase avand ca e el asistat sau nu. De obicei, avocatii invoca terminarea unei suferinte intolerabile, drept asiei. Acest fapt nu ofera justificarea prin el insusi, deoarece exista (cel putin din punct de etode prin care poate fi indepartata suferinta, fara a induce, provoca moartea cerebrala a suferinta.

rem, aceste metode ar putea pune capat unei vieti care ar merita traita, lasand in acelasi timp sa a care se mai afla in viata doar din punct de vedere tehnic. Asemenea acte, totusi nu pot oferi e ordin moral, de vreme ce ele creeaza fiinte fara sens, vazute ca fiinte doar din punct de vedere le destinate sa justifice terminarea vietii altor persoane, au nevoie de o baza solida in definirea u conceperea sensului vietii. In consecinta , argumentele pro-eutanasie ar trebui sa ia in tin sensul pe care fiecare il acordam propriei vieti, dar sa tina cont si de importanta vietii in

a devenit o chestiune de interes public. Mediatizarea acordata in ultima vreme problemelor

ea asistentei (medicale) in procesul mortii a provocat in randul natiunilor dezvoltate (statelor ama fata de o moarte dureroasa si nedemna, precum si fata de o eventuala pierdere a e persoanele muribunde

la articolul lui Keown si Jochemsen care prezinta cele mai recente date empirice privind asie, terminare a vietii inregistrate in Tarile de Jos. Recurgerea la eutanasie in cazurile in care mai puteau fi aplicate, poate fi considerata drept dovada de inducere a mortii in somn (de

te fi considerata si drept indicator al reconsiderarilor fata de ideea practicilor de terminare a odeterminarea persoanei. Cazurile de eutanasie non-voluntara reprezinta o problema majora in d foarte rar justificabile. Totusi asemenea cazuri nu dovedesc existenta vreunei practici de O alta problema a oricarei politici in sensul sprijinirii eutanasiei o reprezinta necesitatea ilor sa aduca la cunostinta autoritatilor cazurile de eutanasie cu care sunt la curent. Procedura care a fost modificata de curand, in scopul micsorarii fenomenului de neraportare a cazurilor de insa, in continuare, multe semne de intrebare. Facem in continuare referire la o ancheta de eutanasiei desfasurata in 1996, in Tarile de Jos. Articolul de fata evidentiaza principalele ale acestei anchete si cerceteaza daca procedura eutanasiei voluntare este controlata au tat. Concluziile sunt in sensul ca practica eutanasiei voluntare nu este total si eficient tinuta sub a a inceput sa respecte in oarecare masura cerintele de ordin procedural.

arte eutanasia ridica problema mortii umane (1). Pe de alta parte aceasta se leaga de ideea (injuste)(2). Ambiguitatea termenului viata umana/omeneasca poate fi explicata astfel: pinii se poate afirma ca nimeni nu dispune de privilegiul de a defini in mod material sau neva isi pastreaza sau nu demnitatea umana. In consecinta, nimeni nu poate fi omorat pe motiv acest criteriu. In ceea ce priveste a doua opinie:

t ca cineva sa omoare o fiinta nemotivata si fara aparare; de asemenea, nimeni nu are dreptul sa

l sa beneficieze de tratament pentru diminuarea suferintei/durerii.

la litera b este posibil ca survenienta mortii sa fie acceptata ca efect secundar al tratamentului p in sine.

ea, poate fi formulata o regula de baza care sa puna capat dilemelor tragice ocazionate de rsoana se afla in coma.

medicala, etica si legile arata ca exista divergente in ceea ce priveste momentul si modul in care hranirea artificiala a pacientilor cu leziuni majore pe creier. Criteriile de intrerupere a ebui sa includa starea permanenta de inconstienta a pacientului, absenta permanenta a functiilor nei perioade de timp suficiente in ceea ce priveste certitudinea diagnosticului, parerea l putin unui alt medic specialist si consimtamantul familiei sau reprezentantilor legali ai

ca impusa de conflictele nascute pe marginea ideii de suicid asistat de medic impune ca cel a fie indeplinite inainte ca cineva sa se gandeasca sa asiste sinuciderea unei persoane:

nu trebuie sa fie cauzata de o depresie tratabila.

sa aiba drept cauza un disconfort (o suferinta), simptom sau dureri tratabile.

ei de a muri trebuie sa aiba loc in contextul unei relatii de o anumita durata, intimitate si a intre medic si pacient.

e medic este o forma de eutanasie. In consecinta, este contrar responsabilitatii etice fata de fata de comunitate si fata de Dumnezeu.

egalitatii suicidului asistat este din nou in actualitate, atat din punct de vedere profesional, cat nii publice. Incepand cu sentinta Curtii Supreme de Justitie S.U.A., data in cazul Cruzan, emenea situatii va fi stabilita de catre instante.

eutanasia, castiga din cei mai multi adepti printre intelectual, medici si chiar in randurile

eutanasiei in Tarile de Jos este adesea privita ca un exemplu de reforma sociala progresiva. In enal Olandez scoate in afara legii eutanasia activa, instantele interpreteaza legea astfel incat a doctorilor sa puna capat vietii pacientilor in anumite conditii, mai ales in cazurile in care cest lucru drept alternativa la continuarea unor suferinte de neindurat. Se estimeaza ca numarul i este de pana la 20.000, insa informatiile nu pot fi de stricta acuratete, datorita practicii in sensul certificarii unei cauze false a mortii, pentru a evita necesitatea justificarii eutanasiei.

in Tarile de Jos, eutanasia a devenit o practica alarmanta, fiind depasite limitele etice si rativ, ajungandu-se chiar la compromiterea angajamentului de a vindeca, doctorii devenind ciuda descoperirii unor tratamente spectaculoase care salveaza nenumarate vieti, inca exista

tanasia, desi criticata la inceput, incepe sa castige teren, in calitate de alternativa viabila la prelungesc o existenta marcata d suferintele majore pe care le implica o boala incurabila.

progresul medicinii are drept rezultat cazuri mai numeroase de mentinere indelungata a vietii ditiile unor boli degenerative si fara speranta, asociate cu dureri si disconfort fizic. In ultimele ificarile sociale si medicale au intervenit in sensul deplasarii centrului de interes de la pacientul navul cronic, de la voluntar la involuntar si de la eutanasie la intreruperea/neaplicarea relungire a vietii. Acceptarea de catre instante a diferitelor teorii si principii precum cele care i de decizie surogat, la controlul medical/judiciar sau la dorinta de a trai a dus la extinderea ional al pacientului de a renunta la mijloacele de mentinere artificial al vietii si de a avea parte la. Consiliul de Probleme Judiciare de Etica intrunit in 1986 sub egida Asociatiei Americane AMA), a inclus hranirea si hidratarea artificiala in definitia tratamentului de prelungire a vietii. le legislative si instantele se confrunta cu necesitatea echilibrarii gradului de autonomie de care ul, in raport cu interesul statului in ceea ce priveste mentinerea vietii. Nu trebuie uitat al vietii, din graba de a recunoaste drept criteriu calitatea acesteia. O reforma legala si acest domeniu trebuie sa garanteze in egala masura drepturile si obligatiile legale apartinand lor acestora si medicilor.1

in punct de vedere legal, la concluzia ca eutanasia este

n conditiile in care a fost comisa cu intentia de a ucide pacientul. Nu se considera o fapta cand este menita sa provoace o moarte fara dureri. In cazul limitarii tratamentului (ne erupere) se pune problema lasarii fara ajutor a pacientului si a neglijentei in indeplinirea

rtea medicului).

cile legate de eutanasie si suicid asistat de medic sunt in continuare interzise in lumea intreaga, te in general.

ri s-au constituit organizatii care solicita legalizarea eutanasiei. In general, eutanasia trebuie sa pinsa pe baza a ceea ce este numit in obisnuit principiul sanctitatii vietii. In anumite situatii, rente ar putea interveni si ar putea determina anumite persoane sa incerce sa-si manifeste acest moartea. Viata poate inceta intr-un anume sens, sa constituie un bine ea ar putea inhiba sau a valorilor umane, in loc sa ofere conditiile favorabile realizarii lor. In plus, daca o maladie posibila scurtarea substantiala a vietii unei persoane, atunci stradania de a comunica si a sonala isi va putea pierde mult din greutate si nu va mai reprezenta o alternativa reala pentru va. In acest caz alegerea de a pune capat vietii nu este o alegere intre continuarea vietii si si asteptarea unei morti inevitabile. In asemenea situatii, valoarea benefica a mortii ar putea nt asupra valorii ei negative, chiar daca ambele aspecte sunt intotdeauna concomitente. Trebuie tanasia nu poate fi justificata prin aceea ca moartea constituie intotdeauna o valoare, un drept n mod evident poate sa anuleze valoarea vietii. Eutanasia nu este niciodata justificata prin aceea r in viata fata de muribunzi, sau ale persoanei individuale de a se stradui sa gaseasca un sens eta vreodata sa fie valide.

unt cauzele care au facut ca, prin eutanasie, lumea sa se intoarca la timpurile intunecate ale nsul e simplu: descrestinarea occidentului si curentele de gandire care domina lumea: onismul, liberalismul, materialismul, evolutionismul, ateismul, secularismul, care au creat o chiar o fascinatie a mortii odata cu pierderea sperantei, a sensului si valorii vietii. Tineretul, giaza in droguri si sinucidere.

ului care nu crede in Dumnezeu si in viata de dincolo este fericirea in aceasta lume. Ceea ce da etii este sanatatea, frumusetea, forta, cariera. Cand intervine boala, suferinta, handicapul, viata i valoarea si nu merita sa fie traita. Iar omul, considerandu-se stapanul absolut al vietii sale, puna capat. Si e logic ca vietile handicapatilor, bolnavilor incurabili, batranilor, vieti si povara pentru societate, sa fie eliminate.

tor care incurajeaza practica eutanasiei este ceea ce se numeste inversunarea terapeutica. de progresele stiintei, imping cat se poate de departe anumite tratamente, anumite interventii, lui fatal al diagnosticului, prelungind de fapt la nesfarsit agonia pacientilor. Bolnavii care in mor singuri parasiti de familie, in spitale, printre aparate manuite de tehnicieni, constatand entinuti in viata spre a face experiente pe ei, cer sa li se curme viata. Eutanasia vine si ca o vortului.

imbraca haina nobila a umanismului si a caritatii. Nu e un act de caritate sa pui capat rabile pe care le indura un bolnav, un batran, un handicapat si a-l elibera, omorandu-l? mpasiune, ascunde ipocrizie si interes. Nu e vorba atat de suferintele bolnavului si uneori de cum ar fi mostenirea. Nu e vorba de a-l elibera pe bolnav, ci de a elibera familia si societatea it o povara inutila. Aceasta este concluzia care se desprinde clar din definitia care se da astazi de din mila spre a suprima radical suferinte extreme sau pentru a-I cruta pe copii anormali, pe lnavii mintali de prelungirea, poate pentru multi ani, a unei vieti de suferinta care ar putea, in veri prea grele familiei si societatii.2 Bisericii condamna eutanasia bazandu-se pe cateva principii si adevaruri crestine

ncipiu este acesta: numai Dumnezeu este stapanul vietii. Omul nu poate dispune de viata sa sau atenta la suveranitatea lui Dumnezeu si fara a-si revendica titlul de Dumnezeu. Medicul care, ului lui Hipocrate, este slujitorul vietii, nu al mortii nu poate lua viata unui om la cerere, caci poate acorda un drept pe care nu-l are. Orice legislatie trebuie sa recunoasc, sa consfinteasca si undamental la viata, dar nu la moarte. Caci acordand dreptul si la viata si la moarte, legislatia e autoanuleaza.

sacra si inviolabila. Nu exista viata lipsita de sens, de valoare, de demnitate, dupa cum nu ta de demnitate in afara de cea provocata prin sinucidere sau eutanasie.

ea rand, in viziunea crestina nu exista suferinta inutila. Boala, moartea, suferinta, au fost nizate, sacralizate prim moartea lui Cristos pe Cruce. Unita cu suferinta lui Cristos, suferinta d al pacatului se transforma in instrument al mantuirii proprii si al mantuirii lumii. Drama bil sau in faza terminala este in primul rand de ordin psihologic. Parasit de medic si adesea ria familie, cand isi exprima dorinta de a muri, de fapt bolnavul nu-si exprima dorinta de a fi e a nu fi insotit, asistat, acceptat, ascultat, iubit si ajutat sa moara cu demnitate.

u il subliniaza Declaratia asupra eutanasiei publicata de Congregatia pentru Doctrina Credintei

ile bolnavilor foarte gravi, care uneori iti cer moartea, nu trebuie inteles ca fiind expresia unei e eutanasie; ele sunt aproape intotdeauna cereri de ajutor si afectiune ale unor suflete ravasite

BIBLIOGRAFIE MORAL ISSUES Oxford University Press, 1983 ETHICS FOR MODERN LIFE St. Martins Press, N.Y. 1991 RETHINKING LIFFE &DEATH.THE COLLAPSE OF OUR TRADITIONAL ETHICS Oxford University Press, London 1994 PRACTICAL ETHICS Cambridge University Press, 1999 CONTEMPORARY MORAL ISSUES Mc Graw-Hill Ryerson Limited, 1993 ETICA APLICATA Alternative, Bucuresti,1995 PATRU ESEURI DESPRE LIBERTATE Humanitas, Bucuresti, 1996 ANARHIE, STAT, UTOPIE Humanitas, Bucuresti,1997 MATTERS OF LIFE AND DEATH NEW INTRODUCTORY ESSAYS IN MORAL PHILOSOPHY N.Y. Random House, 1980 OMUL INTRE A FI- SAU A NU FI- Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Bucuresti,1998 MORAL BELIEFS Theories of Ethics, 1967 EUTHANASIA Philosophy & Public Affairs,1977 THE GRAMMAR OF GOODNESS Oxford University Press, 1996

N NARVENSON

ZIEL ABELSON &

ARIE-LOUISE IQUENON TER SINGER

TER SINGER

SLEY CRAGG

RIAN MIROIU

IAH BERLIN

BERT NOZICK

M REGAN

AUDIU DUMEA

LIPPA FOOT

LIPPA FOOT

LIPPA FOOT

ENEN GEVERS & PINET

ASTIAN NICOLAU

RAGOMIRESCU V.T.

THE RIGHTS OF PATIENTS IN EUROPE Ed. WhoKlurver CURS DE BIOETICA Ed. Universul, 1998 DETERMINISM SI REACTIVITATE UMANA Ed. Stiintifica, 1990.,

r Singer Rethinking Life and Death The Collapse of Our Traditional Ethics, Oseford University Press, London, 1994, pp.

d Limits of Philosophy, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1985, p. 72.

d the Limits of Philosophy, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1985, p. 17.

k, Cambridge University press, New York, 1981, p. 2.

Cosmopolis: The Hidden Agenda of Modernity, Free press, New York, 1990, acest gen de abordare e una dintre e a filosofa al veacului al XVII-lea: stil centrat pe teorii si care admitea ca solutii doar pe cele formulate in astfel de mporali.

antianisur to Contesetualimr: The live and Fall of the paradigm Theory in Bioethies

plu, M. Siegel, Clinical Etihies and Clinical Medicine, in Archives of Internal Medicine, vol. 139 (1974 ), pp 914 15 sau ea Clinical Ethics: Theory and practice, editata de B. Hoffmarter ct al, Human press, Clifton, 1989.

nking Life and Death. The Collapse of Our Traditional Ethies, Oxford University Press, London, 1994, pp. 138 139

6.

Issues, Oxford University Tress 1983, PHILITTA FOOT Euthanasia articol publicat pentru prima data in revista rs, vol. 6, nr. 2, 1977.

tor, cu un copil hemofilic si unul normal il da Peter Singer in Tractical Ethics,

e spune daca este vreo deosebire intre sinuciderea asistata a lui Janet Adkins si faptul ca un om nu doreste sa fie ul?

colul Fhilippa Foot The Problem of Abortion and the Doctrine of Double Effect, Oxford Revue, nr. 5 (1967). arhie, stat, utopie, Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 84.

ozick, Anarhie, stat, utopie, Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 85.

al Ethics, Cambridge University Press, 1999, p. 72.

ctical Ethics, Cambridge University Press, 1999, p. 87.

anasia, Un articol publicat pentru prima data in revista Philosophy & Public Affairs, vol. 6, nr. 2, 1977.

aplicata, Editura Alternative, 1995, pp. 105 106, H. Kukse Eutanasia. Dezbateri actuale.

aplicata, Editura Alternative, Bucuresti, 1995, pag. 119, James Rachels Eutanasia activa si eutanasia pasiva, titlul erence.

tive and Passive Euthanasia, New England Journal of Medicine, 292, nr. 2, (9 ianuarie 1975), pp 78-88, reeditat in arte si articolul lui Philippa Foot.

n Rights Old and New, in D.D. Raphael, Political Theory and the Rights of Man (Londra, 1967) si Joel Feinberg, The hts The journal of Value Inquity, 4 nr. 4 (iarna 1970). Pp. 244 257.

h in Moral Problems, ed. James Rachets, New Yor k, 1071,p.362

siei de catre Congregatia Serviciului Divin, Decembrie 1940, texte citat in intregime de Kelly, Medico-Moral Problems, pp.

eseuri despre libertate, Editura Humanitas, Bucuresti 1996, p. 204.

nking Like and Death. The Collapse of Our Traditional Ethics, Oxford University Press London, 1994, p. 146. Asociatia za considera ca nu este necesar de exemplu, ca un act eutanasic sa aiba ca subiect un pacient pe moarte sau intr-o faza urabile, ci doar ca situatia sa fie de nesuportat si fara speranta de imbunatatire.

ar special Reforma, creativitate si eeficienta in invatamant, editia a 18 a ,aprilie

mul intre a fi- sau a nu fi -, ed.Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Bucuresti, 1998,p.108

Trimite referat