Coninut:

I.
Introducere.........................................................................
................3
II. Cuprins
2.1 Experimente pe animale
2.1.1 Scurt istorie a experimentelor pe
animale.....................................4
2.1.2 Legea n Republica Moldova privind testarea
animalelor..............5
2.1.3
Vivisectia ............................................................................
...........6
2.1.4 Animale folosite pentru testari. Realizri
tiinifice.......................8
2.1.5 Exemple de experimenter realizate pe
animale.............................15
2.1.6 Argumente pro si contra
experimentelor.......................................20
2.1.7 Ziua Mondial a Proteciei Animalelor de
Laborator....................22
2.2 Experimente pe oameni
2.2.1 Scurt istorie a experimentelor pe
oameni.....................................23
2.2.2 Condiii generale de realizare a testelor pe
oameni.......................24
2.2.3 Exemple de experimente realizate pe
oameni................................26
2

III. Concluzii........................................................................................
Bibliografie
AnexeI. Introducere
Chiar in acest moment, milioane de iepuri, porci de guineea, pesti, cobai si alte
animale de laborator sufera cumplit in clinicile de testare.Ele cunosc doar durerea
si frica, iar culcusul lor este cusca in care isi asteapta moartea. Pentru ele o
mangaiere inseamna injectarea cu substante toxice. Viata lor este conditionata doar
de tipul si durata testelor la care sunt supuse. Pentru ca traiesc in conditii extreme
de stres, tristete si singuratate, animalele de laborator dezvolta comportamente
nevrotice. Se invart neincetat in cerc, isi smulg blana de pe ei si isi musca propria
piele. Devin foarte speriate si tremura de frica, ghemuite, ori de cate ori cineva
trece pe langa cusca lor. Dupa ce duc o viata plina de durere si teroare, majoritatea
animalelor
sunt
ucise.
Animale folosite pentru testare
Testele implica adesea utilizarea animalelor vii precum soareci, sobolani,
iepuri, porcusori de guineea si anumite specii de pesti. Ele sunt menite sa verifice
daca substantele respective pot provoca iritatii, sensibilitate a pielii sau a ochilor,
daca pot fi daunatoare in caz de inghitire sau daca exista riscul de a produce cancer
ori defecte din nastere.
In prezent, exista mii de ingrediente aprobate pentru a fi utilizate in produsele
cosmetice, dar interesul companiilor cosmetice de a gasi ingrediente "noi si
imbunatatite" inseamna tot mai multe animale folosite pentru a testa aceste noi
substante.
Toate substantele noi utilizate pentru fabricarea acestor produse sunt testate
pentru a vedea daca exista efecte nocive asupra sanatatii umane si a mediului.
Animalele se folosesc in procente mari pentru teste in cercetari stiintifice
fundamentale, industria cosmetica, medicina umana si veterinara, inmultire, iar in
procente mai mici pentru protectia omului, a animalelor si a mediului; educatie.
3

II. Cuprins
2.1 Experimente pe animale
2.1.1 Scurt istorie a experimentelor pe animale
Experimentele pe animale se regsesc nc din cele mai vechi timpuri ale istoriei.
n Grecia Antic vivisecia se practica n scopul observrii structurii i funciei
organelor la animalele vii. n timpul Imperiului Roman, Galen dezvolt vivisecia,
ce devine un instrument important n cadrul investigaiilor fiziologice. n secolul
XX, utilizarea animalelor n scop experimental se extinde, dep ind domeniile
farmacologiei i fiziologiei, fiind folosite i n domenii cum ar fi psihologia,
testarea produselor cosmetice, testarea diferitelor produse medicamentoase i a
altor produse de larg consum. n ceea ce privete opoziia n lumea occidental fa
de experimentarea pe animale, ea este de dat relativ recent. Unele obiecii au
aprut nc din anii 1600, dar ele au fost doar excepii i nu au reprezentat dect
preri personale ale unor oameni de tiin.
n general experimentele pe animale sunt justificate pe baz ideii
c sunt folositoare omenirii i c pot contribui la o mai bun
nelegere
a
proceselor
naturale.
2.1.2 Legea n Republica Moldova privind testarea
animalelor

Animalele care pot fi folosite n scopuri experimentale sau n alte scopuri

stiintifice
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Denumirea tiinific
n limba latin
Mus musculus
Rattus norvegicus
Cavia porcellus
Mesocricetus auratus
Oryctolagus cuniculus
Primates
Canis familiaris
Felis catus
Coturnix coturnix

n limba moldoveneasc
oarece-de-cas
obolan cenuiu
Porc de Guineea (Cobai)
Hamster auriu
Iepure
Primate neumane
Cine
Pisic domestic
Prepeli

n limba rus

Prevederile legii se aplic folosirii animalelor n urmtoarele scopuri

experimentale:
a) obinerea, fabricarea, testarea calitii, a eficacitii i a siguranei
medicamentelor, alimentelor i altor substane sau produse, pentru evitarea,
prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afeciuni ori a altor anormaliti
sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor i evaluarea,
depistarea, reglarea sau modificarea condiiilor fiziologice la om, animale
sau plante;
b) protecia mediului natural n interesul sntii i bunstrii umane i animale;
c) crearea i testarea preparatelor cosmetice.
Condiiile de efectuare a experimentelor
1. Experimentele trebuie efectuate numai de ctre persoane competente atestate
ori sub supravegherea direct a acestor persoane.
2. n cazul n care exist o alt metod tiinific de obinere a acelorai rezultate
ce nu prevede folosirea de animale, experimentul nu va fi autorizat.
3. Toate experimentele trebuie stabilite astfel nct s se evite chinuirea
animalelor de experien, durerile i suferinele nejustificate ale acestora.
4. Toate experimentele trebuie realizate sub anestezie local sau general.
5. n cazul cnd anestezia este incompatibil cu scopul experimentului, trebuie
folosite analgezice sau alte metode adecvate pentru a limita, pe ct e posibil,
durerea, chinurile, suferina i vtmarea animalului i pentru a se asigura, n
orice caz, faptul c animalul nu este supus unor suferine sau dureri intense.
Un animal nu va fi folosit dect o singur dat ntr-un experiment ce produce
dureri i suferine intense.
Inspectoratul Veterinar de Stat, cu avizul Ministerului Ecologiei i Resurselor
Naturale, poate aproba punerea n libertate a animalului n cazul cnd acest fapt nu
constituie un pericol pentru sntatea populaiei sau pentru mediu, asigurndu-i-se
animalului toate condiiile de ngrijire.
Persoanele care efectueaz experimente sau care particip la ele, precum i
persoanele care asigur ngrijirea animalelor de experien, inclusiv cele care
asigur supravegherea lor, trebuie s aib studii i pregtire de specialitate.

2.1.3 Vivisectia
Ce este experimentarea pe animale (vivisecia)?
Vivisecia este o metod de cercetare care permite utilizarea animalelor vii n
scopul dezvoltrii cunotinelor biomedicale. O nou susbstan sau un nou
medicament sunt n mod obligatoriu, prin lege, testate pe animale naintea
introducerii
lor
pe
pia.
S-a demonstrat ns c acest tip de cercetare pe baz de animale este nu numai
inutil, ci i periculoas i iluzorie, pentru c e fondat pe o eroare de ordin
metodologic, care consider animalele drept un model fiabil pentru om. Or, n
realitate, nicio specie animal nu servete ca model pentru o alta, iar concordan ele
ntre dou specii, atunci cnd se pot verifica, nu sunt evidente dect a posteriori.
Experimentarea pe animale este periculoas pentru om?
Da, n dou feluri:
1) Permite testarea pe oameni a unor substane ale cror efecte, de fapt, nu au fost
suficient verificate (pentru c, dup cum s-a menionat mai sus, testele pe animale
nu produc rezultate valabile pentru om, fie ele i aproximative), i fiecare specie
reacioneaz ntr-un mod propriu i specific (chiar i oarecele i sobolanul, care
sunt specii foarte apropiate, au reacii diferite n 43% din cazuri). Din acest motiv,
maladiile dezvoltate de pe urma tratamentelor astfel concepute constituie a patra
cauz de mortalitate n rile industrializate;
2) Exist riscul de a exclude substane care, dimpotriv, ar putea fi utile n cazul
omului, dar care au avut, ca defect, faptul c s-au demonstrat toxice pentru mai
multe specii animale.
De ce este condamnabil vivisecia?
Vivisecia este deopotriv condamnabil din punct de vedere etic, fiind un exemplu
extrem pentru comportamentul antropocentric (care afirm superioritatea omului
asupra celorlalte forme de existen), pgubitoare n mod grav pentru toate
drepturile: ale oamenilor i ale animalelor. Vivisecia este i rmne o crim, n
ciuda tuturor argumentele care ar putea-o justifica: fie c se invoc "binele
umanitii", fie c, precum n majoritatea cazurilor, sunt n cauz, n mod exclusiv,
diverse interese personale i profesionale..

Cum se explic faptul c experimentarea pe animale se practic nc?

Astzi, testele pe animale sunt impuse prin lege, pe de o parte din cauza unei
anume inerii a mentalitilor care au ntrziat dintotdeauna schimbrile din
societatea omeneasc, iar pe de alt parte, din cauza giganticelor interese
economice i preofesionale legate de aceast practic, i care merg mult mai
departe dect simplul comer cu animale.
1) experimentarea pe animale este un pretext pentru experimentarea uman, ns
fr garanii suficiente (individul uman devine, la rndul lui, un cobai pentru orice
nou produs lansat pe pia).
2) experimentarea pe animale le permite fabricanilor s determine n avans
rspunsul scontat pentru un test (e suficient, pentru acest lucru, s aleag specia
animal care s-i ofere rezultatul dorit);
3) experimentarea pe animale le ofer fabricanilor un alibi solid pentru a trece la
testrile clinice pe om, susinnd c "nu exist niciun pericol", ntruct "toate
testele pe animale au fost efectuate". ns, n cazul n care medicamentele provoac
tragedii, aceiai fabricani vor susine c testele pe animale nu sunt ntotdeauna
valabile, permindu-le marilor firme s decline orice responsabilitate i s refuze
plata despgubirilor care li s-ar putea imputa.
Statistici:
Numrul animalelor ucise n decurs de un an, n laboratoarele de cercetare din
ntreaga lume, este estimat la 500 de milioane, ns e greu s avem acces la date
foarte precise. La fel de greu precum s obinem filme sau imagini din laboratoare,
unde totul se desfoar n cel mai strict secret.
Circa 60% din animale sunt folosite pentru testarea medicamentelor, restul pentru
cercetarea medical (studierea bolilor), teste pentru produse cosmetice, pentru
cercetarea bolilor mintale, pentru cercetarea din armat i educaie. Testele de
toxicitate sunt transversale, incluse n fiecare din toate aceste categorii i reprezint
circa 75% din totalitatea experimentelor pe animale. 60% din aceste experimente
sunt efectuate n laboratoare private, 33% n coli de medicin i n universit i, iar
restul de 7% n instituii publice.
Animalele suport amputarea corzilor vocale, sunt otrvite, arse, orbite,
nfometate, mutilate, congelate, decerebrate, supuse ocurilor electrice, infectate cu
virusuri care nu afecteaz n mod obinuit regnul animal. 70% din toate aceste
experimente se practic fr anestezie, iar 30%, sub anestezie parial.
7

2.1.4 Animale folosite pentru testari. Realizri tiinifice

Cte animale sunt utilizate azi n cercetri de laborator? Greu de spus: estimrile
variaz de la zeci de milioane pn la 100 de milioane de vertebrate (nevertebratele
nu le-a mai pus nimeni la socoteal). Subiect de dezbateri aprinse i chiar conflicte
ntre oamenii de tiin, adepi ai cercetrilor pe animale, i aprtorii drepturilor
acestor fiine, animalele de laborator aduc o contribuie cu adevrat nepreuit la
evoluia cunoaterii. Jertfite n numele progresului, aceste vieuitoare merit mcar
att din partea noastr: s fie cunoscute i s se tie ct de mult le datorm. Dintre
numeroasele specii utilizate experimental n laboratoarele lumii, iat cteva care au
deinut sau dein i acum roluri de seam n tiin. De ce sunt folosite aceste
animale i ce realizri tiinifice, ce izbnzi ale cunoaterii le datorm?
Drosophila melanogaster
Este banala i pretutindeni-prezenta musculi de oet, o mic insect ce d trcoale
fructelor coapte i zemurilor dulci lsate la fermentat.
De ea se leag o mare parte din cunotinele noastre de genetic; fr ea i fr
cercetrile realizate ncepnd cu 1910 de Thomas Hunt Morgan, legate de
transmiterea ereditar a caracterelor, niciuna dintre extraordinarele descoperiri de
azi n domeniul geneticii n-ar fi fost posibil.
Ce anume o face att de util ca animal de laborator? Este uor de crescut,
necesitnd cheltuieli mici; este o specie prolific i prezint o succesiune rapid a
generaiilor, astfel nct, ntr-un timp scurt, pot fi studiate multe generaii, pentru a
urmri caracteristicile ereditare. Modificrile la nivelul genelor se exprim adesea
prin modificri morfologice (de pild culoarea ochilor i forma aripilor) uor de
identificat. Specia are doar 4 perechi de cromozomi, iar larvele au, n glandele
salivare, nite cromozomi uriai - cromozomi politeni - pe care pot fi studiate cu
uurin anumite caracteristici genetice.

Drosophila melanogaster este i azi utilizat ca model de studiu n genetic,

fiziologie, patologie i alte domenii de cercetare, pentru c - orict de paradoxal ar
prea, dat fiind distana filogenetic mare dintre musculia de oet i om aproximativ 75% dintre genele asociate unor boli umane au un echivalent n
genomul musculiei de oet, iar 50% dintre secvenele de proteine identificate la
musculi au omologi n organismul uman. De aceea, Drosophila este folosit
pentru cercetarea unor boli umane precum boala Alzheimer, coreea Huntington,
maladia Parkinson, ca i pentru studierea mecanismelor stresului oxidativ, al
mbtrnirii, imunitii, cancerului, diabetului, toxicomaniilor.

Caenorhabditis elegans
Este un mic vierme nematod, cu corpul transparent, lung de numai 1 mm i care
triete n sol, n regiunile temperate. i-a nceput carierea de animal de laborator
n 1974, fiind utilizat pn n ziua de azi pentru studii de biologie molecular,
genetic i biologia dezvoltrii.

Ce anume l-a fcut s fie ales drept model de studiu? Este un organism eucariot
multicelular dar, n acelai timp, este ndeajuns de simplu pentru a putea fi
studiat cu uurin. Corpul su transparent permite vizualizarea diferenierii
celulare i se cunoate chiar numrul exact de celule din corpul minuscul al
animalului: 959 la adulii hermafrodii, 1031 la adulii de sex masculin (aa stau
lucrurile la specia C. elegans: la maturitate, indivizii pot ori hermafrodii, ori
masculi). Cercettorii au ajuns, practic, s cunoasc fiecare celul din corpul
viermiorului, s-i tie locul i s-o urmreasc n dezvoltarea ei. ntreinerea n
laborator e simpl i ieftin, iar viermii pot fi chiar congelai pentru a fi pstrai pe
perioade mai lungi de timp; rezist la temperaturi joase i i pstreaz viabilitatea,
putnd fi dezgheai, "nviai" i utilizai.
oareci, obolani i alte roztoare

10

Obinuiii oareci de cas (Mus musculus) i

obolani (Rattus norvegicus) au fost selecionai
pentru obinerea unor rase speciale de laborator, pe
care s-au desfurat mii de proiecte de cercetare.
oarecele este considerat cel mai bun model pentru
studiul bolilor ereditare ce afecteaz omul, cci
oamenii i oarecii au n comun peste 90% dintre
gene. Dezvoltarea tehnicilor de inginerie genetic a
permis obinerea unor oareci transgenici (modificai
genetic) cu ajutorul crora sunt studiate diferite
afeciuni umane.
obolanii sunt mai greu de manipulat genetic, n
schimb, sunt extrem de utili n cercetrile de
fiziologie, neurologie, oncologie, toxicologie,
precum i pentru testarea medicamentelor.
Cobaiul (Cavia porcellus) era, la un moment dat, animalul de laborator prin
excelen, de unde i utilizarea termenului de "cobai" ca metafor pentru orice
fiin devenit subiect al unui experiment, de orice fel.

Cobaii au fost folosii n Italia nc din secolul al XVII-lea, pentru studierea

anatomiei. n secolul XX au luat parte la teste n cadrul unor programe spaiale; au
fost utilizai pentru testarea unor vaccinuri, pentru studii de alergologie, de
dermatologie, n cercetri asupra multor boli infecioase (difteria, tifosul, holera,
tuberculoza i diverse boli ale animalelor domestice) ori careniale (precum
scorbutul, determinat de lipsa vitaminei C, deoarece cobaii, la fel ca i omul, nu
pot sintetiza vitamina C n propriul lor organism, ci trebuie s i-o procure exclusiv
din surse externe, prin alimentaie).
Iepurii

11

Mii de experimente au fost realizate pe iepuri i numeroase realizri medicale de

excepie li se datoreaz i lor. Vaccinurile, de pild, sunt i azi preparate, n mare
msur, utiliznd anticorpi furnizai de iepuri inoculai cu agenii patogeni ai
bolilor respective.
Astmul bronic, fibroza chistic, cancerul, diabetul accidentele vasculare cerebrale
se numr printre afeciunile investigate cu ajutorul unui mare numr de iepuri de
laborator.
Una dintre cele mai controversate probleme ale lumii de azi este utilizarea iepurilor
n testele de toxicitate, mai ales pentru produse cosmetice, - aa-numitele teste
Draize, prin care sunt identificate substanele ce ar putea produce reacii neplcute
consumatorilor. Testrile implic picurarea substanelor respective n ochi sau
aplicare lor pe piele, pentru a urmri eventualele reacii alergice , inflamatorii etc.
Protestele la adresa acestei metode - considerat de muli ca o form de cruzime
fa de animale - determin tot mai multe companii productoare de cosmetice s
renune la testele pe animale (i s nscrie acest lucru pe ambalajele produselor
lor).

Petii-zebr
Danio rerio este un petior cu lungimea de numai civa centimetri, numit "zebr"
datorit dungilor de pe corp.
Cunoscut publicului larg ca petior de acvariu, nu ca animal de laborator, petelezebr (Danio rerio) este, totui, la ora actual, o specie de mare importan n
cercetrile de oncologie, toxicologie, biologia reproducerii, neurobiologie,
genetic, biologia dezvoltrii. Sunt studiate, cu ajutorul lui, aspecte din domenii
foarte actuale i importante ale cercetrii tiinifice: celulele stem, medicin
regenerativ, tiine ambientale

12

Genomul su a fost secveniat (adic au fost identificate toate genele care l

compun, n ordinea n care se gsesc ele n ADN, pe fiecare cromozom), prin
urmare caracteristicile genetice sunt bine cunoscute i exist numeroase varieti
mutante ce pot fi folosite n studii de genetic. Petii-zebr se nmulesc uor, cresc
repede i pot fi studiai cu uurin; n plus, substanele de testat pot fi adugate,
pur i simplu, n apa din acvariu ( ceea ce e mult mai uor dect s le injectezi, aa
cum trebuie fcut n cazul studiilor pe mamifere), iar toate aceste caracteristici fac
din petiorul-zebr o specie de mare valoare pentru tiin.
Maimuele
Ar putea fi scris un tratat ntreg despre implicarea maimuelor n cercetrile de
laborator - problema este pe ct de complex, pe att de controversat. Macacii
(Macaca. sp) sunt cel mai des utilizai, dar i cimpanzeii, babuinii, maimueleveveri, marmosetele, maimuele-pianjen au devenit eroii - uneori martirii - unor
descoperiri de seam n biologie i medicin.
Grupate sub termenul modern de primate non-umane, maimuele sunt astzi
implicate n teste toxicologice, n studii de neurologie, genetic, n cercetri asupra
comportamentului i cogniiei, asupra reproducerii, n cercetri legate de SIDA i
hepatit, precum i de transplanturi. Studiile pe maimue au contribuit la
obinerea vaccinului antipoliomielitic, iar cercetrile asupra SIV (virusul simian
al imunodeficienei), nrudit cu HIV, ajut considerabil la nelegerea mecanismelor
ce stau la baza instalrii SIDA i la gsirea unor metode de prevenire i tratare a
bolii.

13

Poate pentru c sunt mai apropiate de noi, pe scara evoluiei, de maimue se leag
protestele cele mai vehemente (uneori n forme violente), din partea aprtorilor
drepturilor animalelor. Acuzaii de cruzime, sprijinite de mrturii din partea unor
astfel de activiti (infiltrai n laboratoare unde se desfurau experimente avnd ca
subieci maimuele) i de fotografii (cum este cea de mai sus) au ocat opinia
public, iar uneori aciunile de protest au fost suficient de intense pentru a duce la
nchiderea unor laboratoare i la sistarea unor programe de cercetare.
Cinii
Familiara expresie "cinele lui Pavlov" provine de la celebrele experimente
asupra reflexelor condiionate (realizate de fiziologul rus Pavlov la sfritul
secolului la XIX-lea), experimente n care au fost utilizai cini.
Dar contribuia acestor animale la progresul tiinific merge mult dincolo de aceste
experimente. Dezvoltarea programelor de explorare spaial datoreaz enorm
"cinilor spaiali" folosii de rui n anii 1950 i 1960 pentru testarea efectelor
zborului n Cosmos asupra organismului animal. Cinii sunt utilizai i astzi ca
organisme-model pentru studii de endocrinologie, cardiologie, boli ale aparatului
locomotor, studii ale cror rezultate pot fi extrapolate la om. Aceste cercetri
implic adesea proceduri invazive, care au atras proteste ale organizaiilor pentru
drepturile
Mai puin crude sunt studiile de etologie (comportament) sau cele care privesc
capacitile cognitive i care sporesc cunotinele noastre n domeniul psihologiei
animale.
Tatu-ii
Faptul c tatu-ii sunt mai puin cunoscui ca animale de laborator se explic nu prin
faptul c ar fi mai puin importani (dimpotriv, sunt foarte importani) ci prin
acela c ei sunt foarte "specializai", fiind asociai cu o boal rar astzi: lepra.

14

Tatu-ii sunt printre puinele

mamifere care se pot
mbolnvi
de
aceast
maladie, de care poate suferi
i
omul i care este provocat
de
bacilii Mycobaterium
leprae i Mycobaterium
lepromatosis. Spre deosebire
de
multe alte bacterii patogene,
aceti bacili nu pot fi
cultivai in vitro; de aceea, pentru studierea lor, sunt de maxim importan
animalele de laborator ce pot dezvolta boala. Aa au ajuns tatu-ii n galeria
animalelor utilizate n cercetri medicale, iar studiile realizate cu ajutorul lor au
ajutat la elucidarea unor aspecte legate de acest boal, atta vreme misterioas i
nfricotoare pentru om, astzi rar ntlnit i vindecabil.
Chestiunea testelor i a cercetrilor pe animale este una dificil de soluionat. Am
progresat mult n ultimele secole n ceea ce privete etica fa de animale,
depind, n mare msur, faza viviseciei; totui, a ne preface c nu exist nicio
problem ar nsemna s ignorm cu bun tiin realitatea.
Numeroi oameni de tiin susin c aceste studii pe animale (numite in vivo - pe
viu) sunt indispensabile pentru mersul nainte al tiinei, pentru nelegerea unor
procese care au loc n organismele vii n condiii normale i patologice.
Militanii pentru drepturile i libertatea animalelor susin, n schimb c asemenea
studii nu sunt, de cele mai multe ori, necesare i c, n orice caz, modul n care sunt
tratate animalele n multe laboratoare de cercetri este oribil i revolttor.
La ora actual, n lumea tiinific predomin concepia conform creia studiile pe
animale sunt necesare i acceptabile, cu condiia de a micora pe ct posibil
suferinele animalelor. Cercetarea trebuie s se supun celor trei principii
cunoscute sub numele de 3 R: replacement (nlocuirea - adic gsirea unor
metode alternative la testarea pe animale, ori de cte ori este
posibil); reduction(reducerea numrului de animale utilizate la minimul necesar
pentru obinerea de informaii relevante); refinement (mbuntirea metodelor i
15

a procedurilor astfel nct acestea s provoace ct mai puin suferin sau stres
animalelor i asigurarea unor condiii ct mai bune de via pentru acestea).
Testrile de produse cosmetice se practic nc n SUA; n Europa au fost interzise
ncepnd cu anul 2009.
Iar n Japonia, n ale crei instituii tiinifice se desfoar cercetri de mare
anvergur ce implic, adesea, utilizarea - i chiar sacrificarea - a numeroase
animale, oamenii le aduc un omagiu acestor martiri necunoscui ai tiinei,
organiznd, n fiecare an, ceremonii simple, dar mictoare, n memoria animalelor
sacrificate n facultile de medicin.

16

2.1.5 Exemple de experimente realizate pe animale

Foarte multe animale sunt folosite in cercetarile stiintifice si medicale. In aceste
experimente sunt folosite, adesea, metode crude de testare. Experimentele pe
animale sunt atat crude cat si inutile, iar oamenii nu au nici un drept in a supune
niste animale nevinovate la o asemenea tortura. Chiar unii oameni de stiinta sunt
de parere ca medicamentele nu ar trebui sa fie testate pe animle, in primul rand
pentru ca organismul acestora este diferit de al oamenilor si reactioneaza diferit la
substantele chimice.
Rezultatele obtinute in urma unor teste pe animale nu sunt de incredere.
Nu doar ca rezultatele obtinute din experimentele pe animale sunt irelevante, dar
aceste teste supun animalele unor suferinte inutile
Iepurii folosii n experimentele de laborator sunt supui la tratamente groaznice
Potrivit unei anchete recent date publicitii, iepurii folosii n testele de laborator
sunt nfometai cu 30 de ore nainte de a fi injectai cu medicamente experimentale.
Cu 30 de ore nainte de testarea propriu-zis, iepurii ncep cura de nfometare,
nchii n cutii care nu le permit s se mite. Muli dintre cobai nu supravieuiesc
acestor teste, ns cei care reuesc s rmn n via sunt pstrai n cuti metalice
i refolosii la alte teste. Iepurii care supravieuiesc dar nu sunt potrivii pentru
un nou test sunt omori.
Asociaiile pentru protecia animalelor au calificat aceste practici drept crude,
arhaice i extrem de slbatice. Cei mai rezisteni iepuri sunt pstrai pentru serii
ntregi de teste timp de luni de zile. Cercettorii britanici au observat c
tratamentul i condiiile n care sunt inui acetia au efecte negative asupra
condiiei mentale a iepurilor, ntruct multe dintre animale nebunesc pe
parcursul experimentelor.

17

Lista celor mai comune teste pe animale

1. Testul de sensibilitate a ochilor
Se folosesc n special iepuri, cci au ochii lipsii de pleoape i nu pot elimina
sibstana prin clipiri repetate. Iepurele este imobilizat cu un aparat, apoi produsul
(ampon, detergent, gaz lacrimogen etc.) este aplicat pe ochii animalului con tient.
De cele mai multe ori ochii animalelor se infecteaz grav, provocnd dureri de
neimaginat.
Pe langa cruzimea acestui test, ochii unui iepure nu sunt cel mai bun model,
deoarece exista diferente semnificative intre ochii iepurilor si cei ai oamenilor.
2. LD50
Iepurii, cainii, pisicile, soarecii si porcusorii de guineea sunt folositi pentru
testul LD50, care consta in testarea rujului de buze, a produselor de ingrijire a
pielii (creme si produse de curatare), a sampoanelor si a lacului de unghii. Testul
LD50 (Lethal Dose 50%) este administrat prin introducerea ingredientilor
investigati in animal, administrat oral sau intravenos.
3. Testul de piele pentru stabiliare toxicitatii
Pentru acest test sunt folositi sobolani. Blana animalelor este ras, pielea este de
multe ori exfoliat, uneori i tiat, apoi se aplic un strat generos de produs pentru
a i se testa gradul de toxicitate. Rezultatele sunt iritaii puternice i chiar arsuri
grave. La sfritul experimentului, animalul nu este eutanasiat, ci e pus napoi n
cuc i folosit la un alt experiment. Pn moare.

18

Testri pe pisici n Republica Moldova

Doamna Ana, o voluntar care ngrijete mai multe animale fr adpost, a povestit
c un oarecare domn, care s-a prezentat drept profesor universitar, a contactat-o i
i-a spus c ar avea nevoie de circa 30-40 de pisici.
Ea s-a artat surprins de cererea interlocutorului su, mai ales atunci cnd a
informat-o c dorete s fac rost de aceste pisici pentru a efectua, mpreun cu
studenii de la Medicin, experimente.
L-am sunat i noi pe acest profesor universitar, prezentndu-ne drept persoane care
plaseaz anunuri n ziare despre pisicile care i caut un stpn. Profesorul ne-a
confirmat informaia. Noi cunoatem legile i v asigurm c acest lucru este
legal. Doar trebuie s nvm studenii cum s-i fac meseria. Fiecare are
modalitatea lui de predare, ne spune interlocutorul. Brbatul ne-a asigurat c ne
pltete, dup care adaug: Exist pisici ntre pisici. Noi avem nevoie de cele mai
btrne i bolnave, pe care nu le ia nimeni. Experimentele noastre nu chinuiesc
pisicile pentru c acestea sunt eutanasiate.
Organizaiile pentru protecia animalelor resping n totalitate efectuarea
experimentelor pe animale. Preedinta organizaiei neguvernamentale a animalelor
fr adpost ALGA, Valentina Dudnic, ne spune c n rile europene acest lucru
este exclus. Exist deja mai multe tipuri de mulaje, cu ajutorul crora studenii de
la medicin pot nva a face operaii, fr a ucide pisicile.
L-am contactat din nou pe profesorul care dorea s cumpere 30-40 de pisici. De
data aceasta i-am spus c suntem de la ziar. Dup ce a ntrebat de dou ori cine
suntem, brbatul ne-a spus c a hotrt s renune la ideea de a adopta animale
pentru experimente. Noi ne-am dezis de acest lucru, nu mai avem nevoie de
pisici. El ine s sublinieze, o dat n plus, c testele sunt legale i din punct de
vedere tiinific. L-am rugat s se prezinte. Eu v-am spus c m-am dezis i nu are
rost s vorbim pe tema asta. Noi am trecut la alte metode cu ajutorul
calculatoarelor. n fond, legea nu exclude posibilitile de a folosi animale pentru
teste, altfel se oprete totul n loc. Nu este neaprat s m prezint, ne-a replicat
profesorul anonim.
(Articol ,,TIMPUL)

19

Vaccin universal
Oamenii de stiinta sunt tot mai aproape de realizarea unui vaccin universal eficient
impotriva mai multor tulpini de virusuri gripale. Activitatea gripala variaza de la
un sezon la altul, astfel ca si vaccinurile se adreseaza doar anumitor virusuri care
circula la momentul respectiv. Odata cu realizarea unui vaccin universal,
cercetatorii spera sa poata anihila toate tipurile de virusuri gripale cu el.
Ideea crearii unui vaccin antigripal universal exista de cativa ani, insa pana acum
rezultatele nu au fost atat de promitatoare. Ultimele teste realizate pe soareci de
laborator arata ca in viitorul apropiat va putea fi creat un vaccin antigripal
universal eficient si fara efecte adverse pentru organismul uman. Noile descoperiri
si imbunatatiri apartin oamenilor de stiinta de la National Institute of Allergy and
Infectious Diseases (SUA). Acestia au testat un nou tip de vaccin bazat pe feritina,
o proteina care se combina cu depozitele de fier din organism si care se poate
transforma in nanoparticule de 200 de ori mai mici decat grosimea firului de par
uman.
Cand au testat vaccinul nou pe soareci, cercetatorii au descoperit ca o singura doza
a produs o imunitate mai mare decat 2 doze dintr-un vaccin antigripal obisnuit.

20

PIANJENII DROGAI
n 1995, specialitii NASA le-au administrat pianjenilor mai multe droguri, pentru
a vedea cum le afecteaz acestea capacitatea de a ese o pnz. Pianjenii drogai
cu amfetamin au lucrat mai repede, dar au fcut pnze incomplete. Cei intoxicai
cu sedativ au nceput bine, dar au adormit pe parcurs. De asemenea, arahnidele
dopate cu marijuana au devenit att de ameite nct nici mcar nu s-au mai apucat
de esut. Totui, cel mai ru s-au comportat pianjenii impregnai cu cafein.
ELEFANTUL DROGAT CU LSD
n 1962, cercettorii de la Parcul Zoologic Lincoln din Oklahoma (SUA) au drogat
un elefant cu LSD. Ei i-au administrat 297 de miligrame de substan, n condiiile
n care oamenilor le sunt necesare doar 0,1 miligrame pentru a avea halucinaii
puternice timp de ore ntregi. Din pcate, n doar cteva minute, elefantul s-a
prbuit, s-a sufocat i a murit. "Se pare c elefanii sunt sensibili la LSD. Acest
lucru i-ar putea ajuta pe ngrijitorii s-i controleze mai bine", au notat cercettorii.
Experimente secrete ce au loc n diferite laboratoare din ntreaga lume produc
tot felul de hibrizi om-animal nite creaturi bizare i monstruoase!
tiai c oamenii de tiin din ntreaga lume creeaz n diferite laboratoare tot felul
de creaturi hibride bizare dintre oameni i animale? n ultimul deceniu, au existat
unele progrese absolut uimitoare n ingineria genetic. Astzi, ea este capabil de a
crea noi forme de via, care nu mai existat pn acum pe Pmnt. Dar ct de
morale i ct de oportune sunt asemenea experimente? V pute i imagina ce fel de
experimente bolnave i terorizante au loc n diferite Mai ales c exist ri n care
legislaia permit asemenea manipulri groaznice. laboratoare secrete, despre care
nimeni nu stie nimic? i ce s-ar ntmpla dac aceste creaturi ar scpa din
laboratoare i ar iei n lume? Oamenii de tiin par a fi foarte dornici n a testa
limitele posibilului, dar ei pot dezlnui lucruri ce pot avea consecine dezastruoase
pentru omenire.
Iat cteva tiri din mai multe surse, care ar trebui s ne pun adnc pe gnduri. De
exemplu, cotidianul The Independent ne anun ntr-un articol din 11 iulie 2013
c oamenii de tiin au creat oareci care au un cromozom uman artificial n
fiecare celul din corpul lor. Deci, cum ar trebui s numim aceste creaturi? Pentru
c, n mod categoric, ei nu mai sunt oareci. Muli au salutat aceast descoperire,
cci ar putea revoluiona medicina uman, prin gsirea de noi tratamente.
21

Hai s presupunem c oarecii cu cromozomi umani ar avea aplicabiliti n

medicin. Dar atunci, cum rmne cu crearea de oareci ce au parial un creier
uman!? Potrivit unui articol publicat pe 15 mai 2013, site-ul Lifenews.com ne
relateaz faptul c cercettorii de la Universitatea din Wisconsin au transferat cu
succes celule de la embrioni umani n creierul unor oareci. Aceste celule au
nceput s creasc i s dezvolte, iar oarecii au nceput s devin mai inteligeni
Pentru acest studiu, cercettorii de la Wisconsin au injectat oarecilor o
imunotoxin, pentru a le distruge o parte din creierele lor, care este asociat cu
nvarea, memoria i orientarea spaial. Apoi, cercettorii au nlocuit aceste
celule deteriorate cu celule derivate din embrionii umani. Celulele nlocuite s-au
dezvoltat, iar apoi oarecii au avut capacitatea de a putea naviga ntr-un labirint de
ap () Aceste experimente ar trebui s nasc nite ntrebri. Aceti oareci hibrizi
nu sunt chiar oameni, dar oricum sunt mai avansai. i aici intervine bioetica: ce
drepturi ar trebui s oferim oarecilor cu creier de oameni?
Este ntr-adevr o idee bun? Chiar dorim s crem entiti care sunt parial
oameni? Tot n numele medicinii, oamenii de tiin japonezi inten ioneaz s
creasc organe umane n interiorul porcilor. Scopul este acela de a crete numrul
de organe disponibile pentru transplante, conform unui articol recent de
pe Infowars.com:
Ca ntr-un roman de science-fiction, oamenii de tiin japonezi intenioneaz s
plaseze o celul stem uman n embrionul unui animal pentru a crea un embrion
himeric, care poate fi implantat n uterul unui animalul (cel mai probabil un porc).
Odat ce embrionul este implantat, i, dup natere, porcul va avea organe umane
perfecte: inim, rinichi, pancreas etc. Apoi, cnd porcul va deveni adult, el va fi
sacrificat, iar organele sale vor fi recoltate pentru transplant.
Dar, odat ce organele umane se vor gsi ntr-un porc, acesta nu mai este n
totalitate un porc, ci un hibrid bizar ntre porc i om. i fr nicio ndoial, nici
organele recoltate nu vor mai fi complet umane, dup ce ele vor fu crescute n
interiorul unui porc. Cei care vor primi aceste organe, vor avea parte de nite
organe hibride ntre om i animal.

2.1.6 Argumente pro i contra experimentelor

22

Argumente PRO

Argumente CONTRA

Argumentul 1: Experimentele pe animale

sunt necesare pentru progresele in stiinta

Argumentul 1: Animalele sunt fiinte vii

care simt durerea.

Orice alt tip de experiment, cum ar fi cele

genetice sau cu tesuturi nu sint suficiente
pentru a deduce care anume sint rezultatele
unor noi produse sau efectele macro ale
unor schimbari genetice. De aceea avem
nevoie de experimente cu animale,
singurele care dau un raspuns asupra
reactiei intregului organism la o substanta
sau o mutatie provocata.

Desi se considera ca oamenii, ca fiinte

superioare, au dreptul de a controla viata
animalelor si implicit de a le supune unor
experimente, totusi acestea sunt fiinte care
simt durerea cu toate ca nu o pot transpune
in cuvinte.Experimentele efectuate pe
animale nu tin cont de suferintele pe care
trebuie sa le indure acestea. Pe langa faptul
ca sunt supuse unor experimente carora nu
se pot opune, animalele sunt tinute in
laboratoare. Acestea sunt spatii
necorespunzatoare, deoarece creaturile sunt
inchise in custi,de cele mai multe ori mult
prea mici,privandu-le astfel de dreptul la
libertate.De asemenea sunt raportate cazuri
in care ingrijitorii animalelor le supun unor
tratamente pline de cruzime care nu sunt
justificate.Acestia tipa la animale, le
brutalizeaza si chiar nu le dau apa sau le
infometeaza.O alta problema este
reprezentata de faptul ca animalele ce devin
subiecti de experiment nu beneficiaza de
tratament veterinar care sa le diminueze
eventualele dureri.
Argumentul 2: Exista metode alternative

Argumentul 2: Putem evita intr-o

anumita masura experimentele pe
subiecti umani
Putem evita si testarea pe subiecti umani
intr-o oarecare masura pentru ca in unele
cazuri experimentele cu mamifere
superioare[maimute, de exemplu]sunt
suficiente, genomul si comportamentele
acestora fiind foarte asemanatoare celor ale
omului.Astfel macar o parte din efecte pot fi
garantate prin testarile pe animale, urmand a
fi apoi explorate efectele asupra omului

Experimentele pe animale pot fi inlocuite cu

succes de experimentele pe culturi de
tesuturi.Cele mai multe experimente
efectuate in zilele noastre sunt facute pentru
a determina daca un anumit lucru este
daunator fiintei umane.Desi animalele au un
organism asemanator omului ele pot totusi
avea reactii diferite. De aceea experimentele
efectuate pe culturi de tesuturi extrase din
23

printr-un numar mult redus de experimente.

Putem astfel evita afectarea grava a
voluntarilor pentru testari sau lansarea pe
piata a unor medicamente cu efecte novice,
testate insuficient pentru ca nu existau
subiecti de testare.

corpul uman sunt mai precise.

Argumentul 3: Speciile de animale nu

sunt afectate de aceste experimente

Argumentul 3: Experimentele pot duce la

mutatii

Animalele pe care se fac aceste experimente

nu sunt din specii pe cale de disparitie si
majoritatea nu sint luate din captivitate, ci
sint inmultite in laboratoare, cum ar fi
diferitele specii de sobolani. Suferinta
acestora este spre beneficiul speciei animale
insasi, pentru ca ajungem sa cunoastem mai
bine diferite tratamente veterinare sau boli
ale acestor specii, cat si pentru oameni,
putand descoperi medicamente care sa
vindece sau sa amelioreze boli atat de
raspandite si distrugatoare.

Experimentele facute pe animale sunt

efectuate pentru a observa eventualele
reactii ale organismului.Insa ele pot avea si
anumite efecte secundare cum ar fi mutatiile
genetice.In timpul experimentelor animalele
sunt injectate cu diferite substante ce pot
modifica structura celulelor.Acest lucru
poate duce la mutatii genetice periculoase
ce pot avea ca rezultat crearea unor noi boli
sau a unor creaturi primejdioase.

2.1.7 24 APRILIE Ziua Mondial a Proteciei Animalelor

din Laborator
Peste 115 milioane de animale sunt folosite anual n laboratoare n ntreaga lume,
peste 12 milioane de animale fiind utilizate n fiecare an numai n Uniunea
European.
Testele pe animele se folosesc n industria farmaceutic, dar i n cea a
cosmeticelor, ca s nu mai vorbim de cercetrile din domeniul medicinei i
psihologiei. ns dac pentru a ne salva viaa, putem accepta ca medicii s testeze
procedeele curative pe animale, un total dezacord se manifest n ceea ce privete
testarea
cosmeticelor.
Ziua de 24 aprilie este o dat recunoscut de ctre ONU avnd ca scop aducerea la
cunotin oamenilor c milioane de animale din ntreaga lume sunt chinuite i
ucise n experimente n fiecare an.

24

Cnd spunem animalele de laborator. sun ca o specie aparte, i nu animale din

faun. Oamenii au avansat cu ajutorul suferinelor ndurate de animale ,
experimentele pe animale au adus lumii vindecare n unele boli.. E ca i cum un
animal i d viaa pentru un om
Intreaba-i pe cei care fac experimente pe animale de ce o fac, si raspunsul va fi:
Pentru ca animalele sunt ca noi. Intreaba-i apoi de ce este ok din punct de
vedere moral sa experimentezi pe animale si raspunsul va fi: Pentru ca
animalele nu sunt ca noi. Experimentele pe animale au la baza o contradictie
logica. Prof. Charles R.Magel

25

2.2 Experimente pe oameni

2.2.1 Scurt istorie a experimentelor pe oameni
Experimentele pe oameni au nceput nc din urm cu 2300 de ani cnd Herophilus
i Erasistratus au fcut vivisecii pe oameni, adic au disecat oameni vii,
condamnai pentru infraciuni. Prin vremea Imperiului Roman disecarea oamenilor
n orice condiii era interzis. Pe la finele secolului XV Michelangelo i Leonardo
da vinci fceau schie anatomice ale cadavrelor n secret, dar anatomia, ca
disciplin nvat n scoli, a aprut abia prin 1620. Din anul 1752 medicii englezi
aveau dreptul de a diseca cadavrele infractorilor executai. Totul din dorina de a
nelege corpul uman i ce este n acesta.
Ideea de experimente umane a aprut prin perioada lui 1796, cnd doctorul englez
Edward Gener a descoperit c oamenii care se mbolnviser de variol de la vaci
nu erau afectai de variola obinuit. La un moment dat a cunoscut o femeie care
avea variol de la vaci, luat prin faptul c mulgea acele vaci bolnave de variol, i
a reuit s infecteze un copil cu puroiul de la acea femeie.
Astfel s-a nscut primul experiment pe oameni cu scopul de a afla mecanismul
unei boli i de a gsi un remediu. Copilul i-a revenit din boal la scurt timp,
dezvoltnd astfel imunitate la variol. Dup ce a fost infectat cu variol de ctre
medicul englez acel copil nu a avut nici un semn de mbolnvire. Teste succesive iau confirmat doctorului c era pe drumul cel bun. Astfel s-a nscut vaccinul, de la
latinul
Vacca,
vac.
La polul opus au fost nazitii care au fcut experimente n care oameni au murit n
urma viviseciilor, expunerior la temperaturi mari i a substanelor nocive sau a
altor experimente inumane. Dup terminarea celui de-Al Doilea Rzboi Mondial i
condamnarea nazitilor a fost creat Codul Nurnberg, care interzice experimentele
pe oameni dac acetia nu i-au oferit consimmntul.
Prin SUA anilor 60 aproximativ 60% dintre deinui erau subieci ai experimentelor
iar 90% din acele exprimente erau din domeniul farmaceuticelor. Pe la jumtatea
anilor 70 guvernul SUA a interzis experimentele pe deinui.
Unii cercettori au experimentat pe ei nii, printre cei mai celebrii fiind so ii
Pierre i Marie Curie care s-au expus radiaiilor i, n final, a dus la moartea
26

Mariei. Ei cercetau uraniu i radiu, elementele radioactive descoperite tot de ei, i

efectele acestor elemente asupra corpului uman. Experimentele pe oameni
continu, ns acestea sunt mai atent studiate n zilele noastre. Fr exprimente
umane nu am fi aflat multe despre corpul nostru i nici nu am fi tiut ct de
eficiente sunt anumite remedii.
2.2 Conditii generale pentru realizarea testelor pe oameni
E drept ca stiinta nu poate progresa fara cercetari elaborate. De-a lungul timpului,
unii oameni de stiinta s-au supus propriilor experimente, socand opinia publica,
unele atingandu-si scopul si aducand o contributie la evolutia domeniului respectiv,
iar altele fiind doar esecuri rasunatoare. Astzi testarile pe oameni trebuie sa aib
loc strict cu acordul lor.
Voluntarii sunt selectati pe baza unor criterii de includere si de non-includere
specifice studiului sau pe abilitatea lor de a respecta restrictiile cerute de protocol.
Ei sunt inclusi definitiv in studiu dupa o examinare clinica si o chestionare
specifica.
Criterii generale de includere
Urmatorii subiecti sunt inclusi in test:
femei care folosesc contraceptive pentru a evita o sacina in timpul testului,
care corespund criteriilor specifice protocolului,
garantarea ca nu iau parte la alta cercetare biomedicala cu sau fara beneficiu
individual direct in alt centru de investigare, in concordanta cu procedura
corespunzatoare
sa-si dea consimtamantul scris,
sa corespunda cerintei de voluntar sanatos definita de BIO HIGH TECH SRL si
deci:
- declararea patologiei cardiovasculare, pulmonare, neurologice, genitale, renale,
osteoarticulare, psihiatrice, hematologice, imunologice sau endocrinologice care nu
este stabila sau care poate interfera direct sau indirect cu studiul,
- sa nu prezinte in timpul examinarii afectiuni cutanate, localizate pe suprafata
experimentala sau pe alte parti ale corpului, care pot interfera cu studiul, de
exemplu: dermografism, dermatite seboreice, eczeme, herpes recurent, pitiriazis,
acnee juvenila cu eruptie inflamatorie sau acnee chistica sau nodulara, afectiuni
pigmentare importante (vitiligo, lentigine multiple, nevi congenitali numerosi),
27

razele UV induc dermatite, urticarii, lupus eritematos cronic, lichen plan, cancer de
piele...,
- declararea tratamentului pasibil sa interfere cu interpretarea rezultatelor, de
exemplu: antiinflamatoriile, antihistaminicele
- fara dependenta de alcool,
- fara dependenta de droguri,
sa garanteze adevarul informatiilor personale.
Criterii generale de non-includere
Urmatorii subiectii nu sunt inclusi in studiu:
sub 18 ani.
majori, dar protejati de lege,
in privare de libertate prin lege administrativa sau juridica,
sa fie intr-un asezamant social sau medical cu scop diferit de cel al studiului,
spitalizat sau bolnav,
femei insarcinate sau in perioada de alaptare,
Informarea voluntarilor si consimtamantul
Informatiile sunt aduse la cunostinta voluntarilor inainte de inceperea studiului.
Aceste informatii, accesibile, usor de inteles si potrivite pentru fiecare persoana,
sunt transmise verbal. Apoi sunt scrise pe un document specific.
Continutul minim al acestor informatii include scopul testului, metodologia, durata
studiului riscurile minime, constrangerile (restrictii, obligatii, neplaceri), opinia
comisiei interne si atunci cand se justifica, beneficiile cosmetice asteptate.
Aceste informatii sunt completate, daca este posibil, de tehnician sau de
investigator (sau de persoana competenta desemnata) care va raspunde la toate
intrebarile voluntarilor.
Consimtamantul este personal si precede studiul. Acesta este clar informat si
explicit. Poate fi verificat si este scris si inmanat pe acelasi suport ca si
informatiile, pentru a evita orice risc de disputa legat de continutul sau.
Documentul care contine informatiile si consimtamantul scris este semnat de
voluntar si de Investigator. Voluntarului nu ii este permis sa ia parte la alt studiu

28

2.2.3 Experimente realizate pe oameni

Motto: Cel mai adecvat obiect al studiului fiinei umane este
fiina uman. - Henry Beecher
Teoretic, etica medial, precum i anumite reguli de practicare a
medicinei (Jurmntul lui Hipocrate, Codul Beaumont, Codul
Nurnberg), care au fost stabilite de-a lungul timpului, interzic
realizarea experimentelor pe oameni. Mai ales cand acestea pun
in pericol sanatatea psihica si fizica a persoanei, au efecte
secundare necunoscute, sau au loc fara acordul persoanei in
cauza. In realitate, cazuistica experimentelor periculoase pe oameni, atat la nivel
de individ cat si pe grupuri mari sau chiar natiuni, este atat de bogata in exemple,
incat simpla lor enumerare ar include bibilioteci intregi si kilometri de dosare. Care
este motivul "succesului" unor astfel de abominatii impotriva naturii si a
respectului acordat fiintei umane in esenta sa? Raspunsul este unul simplu si crud.
Experimentele criminale realizate pe oameni reprezint unul dintre cele mai
cutremurtoare secrete ale celor care conduc din umbr, ntreaga lume. Cteva
astfel de cazuri au ajuns ns s fie publicate n pres. Dac pui cap la cap aceste
experimente, te cutremuri pur i simplu de ceea ce au putut s fac unii aa-zii
oameni de tiin, sub pretextul realizrii unor
cercetri medicale n folosul omenirii.
Sunt mai multe ntrebri pe care fiecare dintre noi ar
trebui s ni le punem, cu privire la aceste experimente
inumane, pline de cruzime: ce anume s-a fcut de
fapt? De ce aceste experimente au fost realizate pe
oameni? Cum a fost posibil acest lucru?
O imagine de ansamblu asupra cercetrii tiinifice, n
general i a celei medicale, n special: In cercurile
oamenilor de tiin se spune c pentru cercetarea
medical cel mai bun i eficient animal de laborator
este omul. Niciun animal de laborator nu poate
reproduce complexitatea fiziologic i psihic a
omului. Acesta a fost motivul care a determinat
anumite mini diabolice s realizeze diverse
experimente de o cruzime inimaginabil, pe oameni.
29

30

Pe culmile cruzimii
Simpla idee ca cineva se gandeste la oameni ca la niste cobai, biete vietati inchise
in laboratoare, cu destin volatil si viitor incert, pare desprinsa din fabulatiile unei
minti bolnave, sau, in cel mai bun caz, dintr-un roman de duzina alimentat de teorii
conspirationiste.

Apogeul Holocaustului
"Scopul final al lagarelor de concentrare naziste era acela de a fi adevarate
laboratoare imense destinate experimentelor pe oameni."
Nivelul experimentelor si torturilor umane petrecute in lagarele naziste a fost unul
inimaginabil, care a culminat cu abominatii, umiliri si degradari ale fiintei umane
care ar face sa paleasca chiar si cruntele torturi ale Inchizitiei medievale. Cu o
metodica, rigoare si meticulozitate potrivite unor cauze mai bune, destinele,
sanatatea si vietile a milioane de oameni au fost mutilate in laboratoarele secrete
ale celui de-al treilea Reich.
Dureroasele si macabrele experimente s-au concretizat in moarte, mutilare,
desfigurare si sechele pe viata. La Auschwitz si in alte lagare celebre, prizonierii
selectati erau supusi unor teste al caror scop declarat era acela de a ajuta personalul
Wehrmacht-ului pe timp de razboi, a dezvolta noi arme, a studia recuperarea
31

soldatilor raniti si, nu in ultimul rand, a alimenta ideologiile rasiale sustinute de

regimul nazist.
Una dintre categoriile de prizonieri care au fost cel mai adesea supuse
experimentelor a fost aceea a homosexualilor, doctorul Carl Vaernet initiind pe
atunci un proiect personal in urma caruia spera sa-i transforme pe homosexuali in
oameni normali prin intermediul torturii.

Homosexualii nu au fost singurii supusi torturilor, sinistrul doctor Josef Mengele

(1911 - 1977) fiind fascinat de experimentele pe gemeni: intr-un singur an, si-a
aplicat teoriile pe numai putin de 1.500 de perechi de gemeni, doar 200 dintre
acestia supravietuind cumplitelor experimente.

Cum evreii, slavii sau tiganii erau considerati sub-oameni, care aveau tot atatea
drepturi precum o insecta, in lagarul de la Ravensbruck, aceste categorii au avut
parte de cele mai dureroase torturi experimentate pe fiintele umane in cel de-al
doilea Razboi Mondiale. In acest lagar, sub scopul declarat al beneficiului
Luftwaffe (Fortele Aeriene), s-a "studiat" fara anestezic, transplantul de
organe de la un om la altul. In urletele agonizante ale nefericitelor victime,
"cadre medicale" cu urechile acoperite de casti, pentru a nu fi deranjate de tipetele
sfasietoare, performau transplantul de piele, muschi, oase, maduva si nervi. Ca
rezultat al operatiilor fara un strop de anestezic, victimele sufereau dureri atroce
prelungite in agonii de durata, mutilari si dizabilitati permanente.

In anul 1941, tot pentru gloria Fortelor Aeriene Germane, "savantii" de la

Dachau si Auschwitz-Birkenau au efectuat experimente destinate studierii si
tratarii hipotermiei. Circa 100 de prizonieri de diferite nationalitati au fost
dezbracati complet si aruncati in bazine cu apa rece, unde au fost fortati sa stea
pana la 5 ore. Altii au fost tinuti fara haine iarna, in zapada, la o temperatura medie
de minus 6 grade Celsius. Unii, mai norocosi, au primit ingrijiri medicale, deoarece
Reich-ul dorea sa experimenteze si sa descopere cele mai eficiente metode de
tratare a hipotermiei, dat fiind iminentele lupte pe timp de iarna de pe Frontul de
Est.
32

Nici temuta malarie nu a scapat din planurile doctorilor nebuni aflati in

anturajul lui Hitler.La Dachau, peste 1.000 de prizonieri au fost infestati in mod
deliberat cu malarie, pentru ca medicii germani sa aiba cobaii necesari descoperirii
unui tratament eficient. Fhrer-ul credea ca soldatii sai vor ajunge sa lupte si in
Africa ecuatoriala pentru instaurarea celui de-al treilea Reich.

In decursul lunilor iulie, august si septembrie 1944, Dr. Hans Eppinger a fost
obsedat de gasirea unei modalitati prin care sa transforme apa sarata a marii in apa
potabila. In acest scop, a selectat de la Dachau un esalon de 90 de tigani, pe care
i-a infometat si insetat intentionat. Grupul de rromi torturati de foame si, mai
ales, de sete au primit de baut doar apa de mare. Majoritatea au murit in dureri
atroce, iar supravietuitorii deshidratati au lins dimineata roua depusa pe podele...
Otravurile diverse nu au scapat nici ele din atentia calailor in numele stiintei. La
Konzentrationslager Buchenwald, sefii armatei germane doreau sa
aprofundeze efectele diferitelor substante toxice asupra organismului uman.
Prizonierilor li se administra otrava in mancare sau erau impuscati cu gloante
otravite. Imediat, erau supusi autopsiilor pentru a se observa efectul diferitelor
genuri de otrava. Dr. Carl Clauberg i-a sugerat odata lui Heinrich Himmler,
Reichsfhrer al SS-ului, ca solutia ca sub-oamenii sa nu se mai inmulteasca poate
veni sub forma sterilizarii. Liderul nazist a fost cum nu se poate mai incantat.

Un numar total de peste 400.000 de evrei si tigani au fost sterilizati cu forta prin
intermediul radiatiilor, chirurgiei sau a diverselor substante experimentale.
Metoda favorita de sterilizare a constat in expunerea organelor genitale ale
detinutilor la radiatii crescute. Intreaga actiune nu dura mai mult de 3 minute. Cei
si cele care nu mureau in urma sterilizarilor fortate sufereau mult timp de sangerari
vaginale, cancer de col uterin, cancer testicular sau puternice dureri abdominale.

Liderii nazisti voiau sa afle pe cale directa si efectul bombelor incendiare asupra
organismului uman. In acest scop, in lagarul de la Buchenwald, peste anumite

33

loturi de prizonieri au fost aruncate cantitati de fosfor, dupa care nefericitelor

victime li s-a dat pur si simplu foc.
Lagarele de la Sachsenhausen-Oranienburg si Natzwiller au servit drept
laboratoare pentru medicii germani care doreau sa descopere cele mai eficiente
tratamente pentru ranile produse de temutul gaz mustar. Subiectii alesi au fost
expusi intentionat periculoasei substante chimice, epiderma lor suferind rani oribile
produse de arsuri.
Abominatile petrecute in lagarele nazismului au duis la asa numitul "Proces al
Doctorilor" in care au fost judecati medicii si cercetatorii care au condus
cumplitele experimente. Dupa proces, s-a adoptat Codul de Etica Medicala de la
Nurenberg.
Adevaruri despre S.U.A.
"Guvernul Statelor Unite a facut ceva gresit, ceva profund gresit din punct de
vedere moral. Este un ultraj adus angajamentului nostru fata de integritatea si
egalitatea tuturor cetatenilor."
Fragment din discursul presedintelui american Bill Clinton, 16 mai 1997, prin care
acesta isi cerea scuze celor 8 supravietuitori ai Experimentlelor de la Tuskegee,
prin care intre 1932 si 1972, 399 persoane de culoare au fost infectate intentionat
cu sifilis.
Cea mai avansata democratie, cel mai puternic stat si taramul fagaduintei pentru
multi fii ai norocului din intreaga lume, S.U.A. ascund o serie de adevaruri
deranjante pentru establishment-ul de la Washington D.C., precum si pentru orice
mandru cetatean american. Conform datelor remise de numerosi istorici si
cercetatori, mare parte din experimentele pe oameni petrecute pe teritoriul
american sunt ilegale, lipsite de etica elementara si efectuate fara stirea si
consintamantul subiectilor umani.
Experimentele americanilor au constat in infectarea deliberata a oamenilor cu
boli grave (in acest sens exista si teoria conspirationista referitoare la
SIDA), expunerea cu buna stiinta la efectele armelor chimice si biologice,
injectarea cu substante chimice toxice, radioactive(vezi premisa peliculei din
2010 Edge of Darkness) sau halucinogene (C.I.A. nu ar fi straina de raspandirea
34

traficului si consumului de droguri in randul populatiei americane de culoare,

incepand cu a doua jumatate a secolului XX), experimente ale interogarii sub
diverse forme de torturi(vezi cazul recent al prizonierilor afgani din Guantanamo
Bay), teste cu substante care afecteaza mintea si psihicul uman, alaturi de alte
practici reprobabile.

Experimentele americane sunt cu atat mai grave cu cat multe dintre ele au
fost efectuate pe copii si pe persoane cu dizabilitati mentale. O mare parte a
subiectilor au fost prizonieri de razboi detinuti de U.S. Army sau persoane de
culoare extrem de sarace. Deseori, medicii le-au promis oamenilor bolnavi ca vor
primi tratament adecvat pentru afectiunile de care sufereau, bietele victime
neavand habar ca sunt "bancuri vii de probe" pentru substante chimice periculoase.

Experimente privind diferite boli infecioase i modalitile de transmitere ale

acestora
nainte de a ncepe s profeseze medicina, toi absolvenii facultilor de profil
particip la o ceremonie solemn n cadrul creia depun jurmntul lui
Hipocrate, din care citm: Voi prescrie tratamentul pentru binele bolnavilor mei,
dup capacitatea i priceperea mea i niciodat nu voi vtma pe nimeni. Din
pcate, muli medici implicai n experimentele realizate pe oameni l-au uitat cu
desvrire.

35

Este perfect normal i justificat ca medicii s studieze

evoluia bolii, innd bolnavii sub observaie, dar cnd
nu le administreaz tratamentele necesare bolnavilor cu
scopul de a vedea cum evolueaz boala n absena
tratamentului, vorbim deja de un experiment criminal!
Cu att mai abominabil este situaia cnd oamenii sunt
infectai intenionat i apoi fie sunt lsai s sufere fr a
fi ajutai, fie se experimenteaz diferite posibile
tratamente pe ei.
Att n secolul XIX ct i n secolul XX au fost infectai,
n mod intenionat, aduli i copii cu agenii patogeni ce
determin gonoree, cium, febr galben, holer, sifilis,
angin Vincent, febr Q, tularemie (boal infecioas
care atac plmnii, stomacul, intestinele, ochii etc. i se manifest prin febr,
erupii, cefalee), hepatit, malarie i multe altele, pentru a vedea cum se deruleaz
boala respectiv n absena tratamentului, sau cum rspunde organismul la
administrarea unor medicamente experimentale i cum influeneaz acestea boala.
Cei care erau supui unor astfel de experimente erau n general oameni sraci,
deinui, prizonieri, soldai, hispanici, pacieni n spitale de boli mintale, oameni de
culoare etc. (deci, oameni defavorizai social sau intelectual), crora de cele mai
multe ori nu li se spunea c vor fi folosii drept cobai i prin urmare nu aveau habar
de
riscurile
la
care
urmau
s
fie
supui.
De asemenea, un alt tip de astfel de experiment criminal presupunea testarea
diferitelor ci de transmitere a bolilor infecioase, pentru a se vedea viteza de
transmitere a acestora; adic se urmrea aflarea numrului de oameni care pot fi
infectai prin transmiterea agentului infecios, de exemplu prin aerosoli sau prin
neptura tnarilor etc.
Cazul Bad Blood un experiment criminal cu sifilis
Guvernul Statelor Unite a fcut ceva greit, ceva profund greit din punct de
vedere moral. Este un ultraj adus angajamentului nostru fa de integritatea i
egalitatea tuturor cetenilor. Aceste cuvinte au fcut parte din discursul
preedintelui Clinton adresat ca scuz celor opt supravieuitori ai experimentului
Tuskegee
pe
16
mai
1997.
36

ntre anii 1932 i 1972, Serviciul de Sntate Public al SUA a realizat un

experiment sinistru pe 399 de brbai de culoare aflai n ultimul stadiu al infeciei
cu sifilis. Aceti oameni, majoritatea dijmai analfabei provenind dintr-unul din
cele mai srace comitate din Alabama, nu au fost niciodat informai despre boala
de care sufer i despre gravitatea ei. Ceea ce li s-a spus a fost doar c au un snge
prost (bad blood, n limba englez). Studiul urmrea s arate dac n cazul
sifilisului negrii sunt afectai n mod diferit fa de albi. Existau anumite teorii care
susineau faptul c albii sufer predominant de afeciuni neurologice, iar negrii de
boli vasculare.
Medicii care i aveau pe aceti pacieni de culoare sub observaie nu aveau intenia
de a-i trata, ci doar de a observa evoluia bolii i de a strnge datele la autopsie
acestea fiind indicaiile primite de sus. Unul din medicii implicai n acest
experiment afirma: dup cum observ, noi nu avem nicio contribuie la aceti
pacieni, pn nu mor. Astfel, oamenii-cobai au fost lsai n mod deliberat s li
se degradeze starea sntii, n situaia n care, n stadiul de sifilis teriar apar chiar
tumori, boli de inim, paralizie, orbire, nebunie i moarte.
James H. Jones, autorul crii Bad Blood, scris dup acest experiment, afirma
c acesta a fost cel mai lung experiment non-terapeutic realizat pe fiine umane, n
istoria medical. Sau poate c este vorba doar de cel mai lung experiment de acest
gen despre care s-a aflat!
La finalul experimentului, 28 de brbai erau mori n urma sifilisului, 100
muriser datorit complicaiilor bolii, 40 dintre soiile acestora fuseser infectate i
ele, iar 19 dintre copiii lor s-au nscut cu sifilis congenital (boal ce poate da
manifestri grave i invaliditate).
Informaiile cu privire la acest experiment au aprut ntr-un final n pres, n cadrul
unui articol exploziv, publicat n numrul din 25 iulie 1972 al jurnalului
Washington Star. Ca urmare a vlvei produse n mass-media, guvernul a hotrt
ncetarea experimentului i ntr-un final a dispus administrarea tratamentului corect
pentru supravieuitorii acestuia.

Cele mai diabolice experimente fcute pe oameni

Proiectul 4.1
37

Proiectul 4.1 a fost un studiu medical condus de cercettori americani pentru a

observa efectele radiaiilor asupra corpului uman.
Dup ce radiaiile din testul nuclear Castle Bravo din 1 martie 1954 au ocupat o
suprafa mai mare dect s-ar fi ateptat, americanii au decis c pot profita de
aceast eroare pentru a studia efectele radiaiilor asupra locuitorilor Insulelor
Marshall, regiune lovit din plin de efectele testului nuclear.
Dei, n primii ani, cercettorii nu au avut parte de rezultate conclusive, roadele
acestui experiment au nceput s se vad n anii '70. Pn n 1974, aproape o treime
din cei expui s-au mbolnvit de cancer.
Experimentele din Coreea de Nord
Dei guvernul Coreei de Nord susine c toi prizonierii sunt tratai uman,
rapoartele despre experimente umane s-au nmulit n ultimii ani.
Confesiunile celor care au fost suficient de norocoi nct s scape cu via din
nchisori sunt pline de detalii cutremurtoare despre modul n care nord-coreeni
cad victime experimentelor umane.
Spre exemplu, o fost prizonier povestete cum 50 de femei sntoase au primit
frunze de varz otrvite i au fost obligate s le mnnce. Dup 20 de minute de
chinuri groaznice, toate cele 50 de persoane au murit. De asemenea, Kwon Hyok, o
fost angajat a unei nchisori nord-coreene descrie cum laboratoarele sunt
echipate cu ncperi n care familii ntregi sunt bgate pentru a fi studiate n
momentul n care sunt otrvite, sufocate, etc.
Laboratorul de cercetare a otrvurilor din Uniunea Sovietic
n perioada Uniunii Sovietice, ageniile secrete ruse ncercau din rsputeri s
gseasc otrava perfect, fr gust, fr miros i fr posibilitatea de a fi detectat
post-mortem.
Drept urmare, sovieticii au creat Laboratorul de cercetare a otrvurilor. Victimele,
prizonieri din Gulaguri, erau otrvite cu Sarin, ricin, digitoxin i multe alte
substane.
ntr-un final, ruii au gsit otrava perfect, C-2. Martori oculari ai testelor iniiale
povestesc cum victimele erau sleite de puteri foarte rapid, deveneau foarte calme i
mureau n maxim 15 minute.
Unitatea 731
38

Pentru c orice putere din cel de-al doilea Rzboi Mondial era "obligat" s fac
experimente umane, Japonia nu putea lipsi din acest clasament.
Unitatea 731 a fost o instituie de cercetare i dezvoltare a armelor chimice i
biologice. De asemenea, aceast unitate a fost responsabil pentru unele din cele
mai crude experimente din secolul XX.
Printre acestea, putem enumera vivisecii pe oameni nc n via (inclusiv femei
lsate nsrcinate chiar de doctori), prizonieri ale caror membre au fost amputate i
apoi reataate n alte zone ale corpului sau persoane ale cror membre au fost
ngheate i dezgheate pentru a se studia efectele cangrenei netratate.
De asenmenea, pentru a studia efectele bolilor venerice netratate, prizonierii
(masculi i femele laolalt) erau violai pentru a fi infectai i apoi erau observai.
La sfritul rzboiului, reprezentanii Statelor Unite au acordat imunitate
comandantului Unitii 731, Shiro Ishii, iar acesta nu a petrecut nicio secund n
nchisoare.
Experimentele regimului nazist
Experimentele umane conduse de regimul nazist sunt, fr ndoial, cele mai crude
din ntreaga istorie a omenirii. Lagrele de concentrare erau pline de poteniali
subieci, pentru persoane precum doctorul Eduard Wirths, al cror scop era s
dezvolte tehnologii i tactici noi pentru a asigura supremaia Germaniei.
S nu uitm de doctorul Josef Mengele, care a realizat nenumrate experimente
genetice pe gemeni, al cror rezultat a fost ntodeauna tragic.
Un alt studiu intea descoperirea unor tehnici de a supravieui n condiii de frig
extrem. Cobaii erau obligai s petreac mai multe ore n temperaturi negative. Cei
care supravieuiau erau supui la diverse moduri de nclzire a corpului.
ntre iulie 1942 i septembrie 1943, un numr mare de subieci au avut parte de
plgi infectate cu bacterii precum tetanos sau streptococi. Rana era agravat cu
buci de lemn i pmnt pentru a mima condiiile de pe front. ntr-un final, rana
era tratat cu medicamente pentru a determina eficiena lor.

39

ara n care pacienii sraci sunt victimele preferate ale

testelor clinice:
Saracii din India ajung soareci de laborator pentru grupuri
farmaceutice.
In India, unde milioane de oameni nu au mijloacele de a se
trata, cei mai saraci sunt tinta testelor clinice comandate
de grupurile farmaceutice indiene sau internationale care
subcontracteaza testele unor organizatii de cercetare fara
scrupule si nereglementate,
Niranjan Lal Pathak nu i-a venit s cread cnd medicii unui spital
indian i-au oferit s se trateze gratuit de durerile sale de inim.
Cinci ani mai trziu, familia acestui paznic de uzin n vrst de
72 de ani recunoate c nu a realizat c spitalul se foloseau de el
pentru a testa un nou medicament...pentru tulburrile de
anxietate.
"Doctorul spunea c nu trebuie s cheltuim niciun ban. Era doar o condiie, s nu
mergem niciodat la farmacie dac rmnem fr medicamente i s venim direct
la medic", a continuat el.
Conform familiei sale i unei organizaii de aprare a drepturilor n domeniul
sntii, Swasthya Adhikaar Manch ("Platforma pentru drepturile sntii"),
pacientul nu ar fi acceptat niciodat s fie supus acestui test dac ar fi fost
informat. Familia sa a afirmat c printre altele, efectele secundare au provocat o
deteriorare a facultilor mentale ale lui Niranjan, afectat astzi de demen.
"De abia ne recunoate. Viaa sa s-a dus, la fel ca i sperana noastr de a l vedea
sntos i fericit din nou", mrturisete nepotul su, cu vocea sugrumat de emoie.
Btlia juridic a acestei familii este una dintre zecile de cazuri aduse n instan
pentru a denuna practica testrilor ilegale.
Numeroase persoane defavorizate din India servesc drept cobai fr tirea lor
pentru testri de medicamente ale companiilor indiene sau multinaionale care le
subcontracteaz unor organisme de cercetare nereglementate, conform ONG-urilor.

40

Elixirul tineretii, descoperit in SUA? Din 2015 incep testele pe

oameni
Oamenii de stiinta americani au reusit, in testele realizate in laborator, sa dea
timpul inapoi, in cazul cobailor. Din 2015 vor incepe testele pe oameni, urmanduse aceeasi metoda.
Concret, s-a folosit o substanta care se gaseste in mod natural in corpul nostru si al
soarecilor, cunoscuta ca NAD, care are capacitatea de a intineri muschii,
transformandu-i, din cei ai unei persoane de 60 de ani, in cei ai unui om cu 40 de
ani mai tanar, relateaza BBC.
In mod normal, pe masura ce se inainteaza in varsta, si nivelul acestei substante
scade in organism, fiind antrenate o serie intreaga de urmari: mai putina energie si
imbatranirea. Crescand, insa, nivelul acestei substante, procesul de imbatranire nu
doar ca se opreste, dar poate fi inversat.
In cadrul experimentelor, o singura saptamana de "tratament", in cazul soarecilor
de doi ani, le-a intinerit acestora muschii aducandu-i la capacitatea pe care o aveau
la sase luni, se mentioneaza intr-un raport publicat de jurnalul Cell.
Din pacate, insa, procesul imbatrnirii este cauzat si de modificarile suferite la
nivelul ADN-ului si de scurtarea telomerilor, iar asupra acestor aspecte nu se poate
deocamdata interveni. Totusi, e un punct de pornire, asa ca testele clinice vor
incepe in 2015. Subiectii nu trebuie sa fie foarte batrani, sunt de parere oamenii de
stiinta, cei mai potriviti fiind cei de 40 de ani.
41

Cat despre efectele secundare ale procedurii, acestea nu au aparut in cazul

soarecilor, insa perioada de "tratament" a fost intr-adevar scurta, recunosc
cercetatorii.

42

Cele mai sinistre experimente pe creiere umane

Experimentele facute pana acum pe creiere umane au dus la descoperiri complexe
legate de cum functioneaza acestea, insa au fost de asemenea si foarte crude si au
starnit dileme etice de amploare.
Prezentatorul Michael Mosley, de la BBC, a realizat mai multe documentare care
exploreaza istoria controversata si bine ascunsa a cercetarilor asupra mintii si care
au scos la iveala dezvaluiri tulburatoare despre cat de departe au mers specialistii
cu experimentele si teoriile lor.
Pentru a face aceste documentare, Mosley chiar s-a intalnit cu cativa dintre
subiectii si cercetatorii implicati. Iata, potrivit Daily Telegraph, patru dintre cele
mai controversate experimente pe creier, din punct de vedere etic, si
un experiment realizat cu ajutorul maimutelor.
1. Indepartarea unei portiuni din creier la un pacient epileptic
Henry Gustav Molaison, cunoscut mai bine ca H.M. sau Henry M., a fost un
pacient american, bolnav de epilepsie, studiat intens in anii '50. Pentru a-l ajuta, un
neurochirurg a decis sa il opereze pe creier, in timpul interventiei chirurgicale
fiindu-i scoasa o portiune numita hipocampus, despre care medicul, William
Beecher Scoville, a spus atunci ca nu se stia ca ar fi responsabila cu formarea si
stocarea amintirilor.
Astfel, Henry M. si-a dus restul vietii, pana la 82 de ani, fara sa isi mai aminteasca
ceva din timpul de dupa operatie. Nici macar de moartea parintilor lui nu isi
amintea, interventia fiindu-i facuta la 27 de ani. Dupa ce a murit, in 2008, creierul
sau a fost sectionat si pastrat pentru studii la o universitate din San Diego.
2. Spalarea creierului
Michael Mosley s-a oprit de asemenea si asupra tehnicilor de spalare a creierului
folosite pe prizonierii americani din timpul Razboiului din Coreea. In acea
perioada, chinezii au reusit sa schimbe radical convingerile unora dintre acestia,
care au facut ulterior chiar declaratii impotriva tarii lor.
Tehnica utilizata a fost aceea de a-i priva pe prizonieri de conditii fizice si sociale
normale, o perioada, si apoi de a le oferi mai mult confort, cum ar fi mancare mai
buna, paturi mai bune, haine si paturi mai calduroase.
Totodata, Mosley a explorat si metodele folosite ulterior in Occident pentru a
43

reproduce efectele spalarii creierului, identificand coma indusa medicamentos,

electrosocurile, substantele halucinogene.
3. Tratamentul cu socuri electrice
In anii '60, psihologul Stanley Milgram a folosit o anumita forma de control asupra
mintii pentru ca oamenii sa fie mai supusi. Michael Mosley s-a intalnit cu William
Menold, unul dintre putinii participanti supravietuitori la experimentele
psihologului, care era indrumat de catre unul dintre coordonatorii "studiului" sa
aplice socuri electrice unui barbat care incerca sa invete diferite sarcini.
De fiecare data cand acesta esua in a invata, intensitatea socurilor crestea.
Potrivit lui Milgram, in ciuda caracterului sinistru al tehnicii, supunerea
participantilor in fata autoritatilor era o conditie necesara pentru o mai buna
functionare a societatii.
4. Experimentele cu electrozi
Incepand din anii '50, un psihiatru american a folosit electrozi implantati direct in
creierele oamenilor pentru a le schimba comportamentul. Cel
mai ciudat experiment al medicului a fost pe un tanar homosexual de 24 de ani,
care a apelat la el pentru a-l transforma intr-un om cu orientari sexuale normale, in
acea vreme homosexualitatea fiind un subiect tabu.
Medicul i-a implantat electrozi in cap, i-a aratat imagini erotice cu persoane
heterosexuale, si apoi a activat centrii placerii din creier cu ajutorul electrozilor. De
atunci, pacientul a inceput sa asocieze heterosexualitatea cu placerea.
5. "Mama" inlocuitoare
Studiile psihologului Harry Harlow bazate pe lipsirea de mama a unor pui de
maimuta pot fi discutabile astazi. El a separat un astfel de pui de mama sa si l-a
tinut apoi intr-o cusca, alaturi de doua "maimute". Una dintre cele doua era facuta
din fire si avea o sticla pentru a-l hrani, iar cealalta era realizata din carpe, si nu
avea sticla. Dupa ce puiul a fost intarcat, "maimuta" din fire a fost scoasa,
ramanand doar cea din carpe.
La un moment dat au fost adusi in cusca si stimuli declansatori de frica, iar puiul
de maimuta a alergat la "mama" lui, pentru a gasi protectie si confort. Insa, cum
44

aceasta nu l-a putut ocroti, puiul a dezvoltat in timp probleme emotionale si de

comportament serioase.

45

Republica Moldova
Cel puin 220 de oameni, majoritatea pacieni ai Spitalului Clinic de Psihiatrie
din Chiinu, au fost supui unor cercetri biochimice fr a fi contieni de
riscurile la care sunt supui. Declaraia a fost fcut pentru agenia OMEGA
de expertul, Igor Cldare, care alturi de mai muli reprezentani ai societii
civile a iniiat o investigaie proprie.
Conform informaiilor prezentate de Igor Cldare, n mai multe spitale din ar se
fac experimente pe bolnavi, contrar tuturor normelor i reglementrilor legale i
fr permisiunea celor testai sau a tutorilor acestora. n Moldova se fac
experimente pe oameni, fr acordul acestor persoane. Dispunem de un document,
semnat de o persoan care este invalid de gradul I cu diagnoza schizofrenie.
Rudele acestuia nu tiau nimic, a declarat sursa citat. n acest document, se
spune despre testarea preparatului MAP-S-01. Investigatorul principal este Mihai
Hotineanu (director al Spitalului n.r.) i Spitalul Clinic de Psihiatrie. Este
prevzut termenul de 16 sptmni. Pe ultima pagin este pus semntura
pacientului, care conform legii nu avea dreptul s o fac. Pentru c asemenea
document necesit o apreciere adecvat din partea persoanei contiente, cu mintea
lucid i nu a unui invalid de gradul I, care sufer de o boal psihic, a subliniat
Igor Cldare. Mai mult, n timp ce factorii de decizie din cadrul instituiei statale
susin c pacienii au fost selectai conform legislaiei n vigoare, investigaiile
fcute de reprezentanii societii civile demonstreaz contrariul. Procedura de
selectare a pacienilor prevede: informarea pacienilor, acordurile n scris, existena
tuturor documentelor care vor permite testrile clinice. i nu doar nite idule
falsificate sau documente foarte stranii, cum ar fi acordul cu Asito, unde nu este
stipulat nici un nume al celor supui experimentelor, a conchis Cldare.
Potrivit datelor care au fost fcute publice n urma investigaiei, timp de un an i
jumtate, cteva sute de moldoveni, majoritatea cu disfuncii psihice, au fost
folosii pe post de cobai fr a fi contieni de acest lucru. Conform schemei
deconspirate, o companie romneasc (coordonatorul programului de testare a
medicamentelor n Moldova), pe banii finanatorilor englezi, a realizat cu suportul
ministerului Sntii din Moldova experimentarea medicamentelor elaborate de
un profesor din Tel-Aviv. Conform datelor acumulate, testrile s-au fcut cu
multiple nclcri, iar informaiile vor fi transmise procuraturii pentru investigarea
cazului.
46

Concluzii
La nivel global, in fiecare secunda trei animale sunt ranite sau mor in urma
experimentelor de laborator pentru testarea cosmeticelor, potrivit cercetarilor
efectuate de organizatiile care se ocupa cu protectia animalelor.
Desi exista ingrediente naturale sau deja testate, anual peste 100 de milioane de
soareci, sobolani, porcusori de Guineea, iepuri, maimute, caini sau alte animale din
intreaga lume sunt supuse unor suferinte greu de imaginat numai pentru ca
ingredientele unui nou sampon sau ale unei noi creme sa fie verificate.
Testele sunt dureroase, realizate fara anestezie, iar de cele mai multe ori animalele
mor in urma procedurilor.
Mai mult, testele pe animale sunt de cele mai multe ori irelevante in privinta
sigurantei produselor pentru oameni. Chiar unii oameni de stiinta sunt de parere ca
medicamentele nu ar trebui sa fie testate pe animale, in primul rand pentru ca
organismul acestora este diferit de al oamenilor si reactioneaza diferit la
substantele chimice. Rezultatele obtinute in urma unor teste pe animale nu sunt de
incredere.

Spune NU testrii pe animale!

47