In ultimul deceniu al secolului trecut,Republica Moldova a intrat intr-o criza ecomonica indelungata care a provocat inradacnarea unui sir

intreg de prbleme de ordin economic si social:somaj si saracie,lipsa unui mechanism in stare sa asigure o prosperitate economica si un nivel de trai decent. Lipsa oricarei perspective a generat plecarea populatiei peste hotare in cautarea unui loc de munca,fenomen in care procentul femeelor predomina.Migratia in masa si haotica,lipsa informatiei privind realitatile din alte tari a creat un sol fertile pentru aparitia unui fenomen social pathologic cu impact national-traficul de fiinte umane. Conform protocolului privind prevenirea,combaterea si sanctionarea traficului de personae,in special al femeelor si copiilor taficul de personae inseamna recrutarea,transportul,transferul,adapostirea sau primirea de personae,prin amenintarea cu aplicarea fortei sau prin folosirea fortei,a altor forme de constringere,prin rapire,frauda,inselaciun;abuz de putere sau acceptarea de plati sau foloase pentru a obtine consemtamintul unei personae care detine controlul asupra unei alte personae in scopul exploatarii.Exploatarea va include,la nivel minim,exploatarea prostitutiei altora sau alte forme de exploatare sexual,munca sau servicii fortate,sclavie sau practice similar sclaviei,prelevare de organe . !raficul de fiinte umane este un fenomen catastrofal de raspindit in ultimul deceniu si caracteristic pentru majoritatea tarilor din spatial e"-sovietic.Intrucit fenomenul tine, in ultima vreme,tot mai mult de e"ploatarea se"ual,cele mai afectate au devenit femeele,iar din acestea-o categorie cu totul vulnerabila in fata crizei economice-femeele tinere.#upa parerile specialstilor acest fenomen ia amploare I anii $%%&-$%%' si se manifesta in forma benevola si fortata. Conform datelor organizatiilor nonguvernamentale din Moldova,Rominia si alte state din regiunea balcanica,sunt citeva trasee principale de e"pediere a (marfii vii .)cestea sunt:Moldova*raioanele de sud+,Rominia,Iugoslavia,,-raina,.ulgaria,/recia,!urcia,Italia,Cipru,.osnia si 0ertegovina,)lbania. 1rganele interne,organizatiile nonguvrnamentale din Moldova,evidentiaza metodele principale de recrutare a vitemelor traficului si formelor de trecere a frontierelor de stat.2rintre metodele de angajare putem enumere: Recruterea prin intermediul persoanelor fizice(cunoscute si necunoscute potentialei victime a traficului) -barbati cu virsta intre 34-54 ani,aspectul fizic al carora este de natura sa inspire incredere,sociabili.6oarte des veriga de legatura intre recrutori si victim poate fi un bun cunoscut sau un prieten al potentialei victim sau chiar o ruda apropiata,sporind astfel gradul de incredere. -femei cu virste intre $7-5' de ani,dintre care si foste victim ale traficului.2ortretul recrutorulu-femee este cel al unei tinere descatusate,cu maniere libertine,vesela,purtind vestimentatie si bijuterii scumpe,aflata la volanul unei masini lu"oase.Cunoscind in amanunt intregul mecenism al traficului,ele devin cele mai e"perimentate traficante,cucerind prin argument simpliste,esenta lor fiin banii si lu"ul. -familii care,de regula,au un business apparent cu strainii,dar sub acoperirea lui desfasoara activitatea de traffic cu personae. Prin intermediul firmelor de angajare la lucru peste hotare -dintre sute de firme care ofera servicii de angajare peste hotare doar &' au licente corespunzatoare,eliberata de Camera de Licentiere,ce le-ar permite asemenea gen de activitate.#in pacate femeele nu se intereseaza de e"istent licentei care i-ar permite firmei sa desfasoare asemeneaactivitate,ele nu semneaza contracte in care sa fie indicate adresa de destinatie si numele viitorului patron.2entru a dovedi implicarea in traficul de femei a firmelor de angajare la lucru oeste hotare si penru a incepe urmarirea penala,sunt necesare,cel putin,marturiile victimei traficului.#ar victimele,de obicei,nu doresc sa depuna marturii,deoarece sunt speriate.In plus,aceste firme nu activeaza prea multe vreme,disparind imediat,daca simt un pericol. Prin intermediul agentiilor de turism -femeele care au numerit intr-o tara straina printr-o agentie de turism,se angajeaza la serviciu illegal,la negru,fiind e"puse mai multor riscuri.#e regule,agentile turistice nu poarte nici o raspundere de soarte acestora,de consecintele unor asemenea aventuri. Prin agentii matrimonial,cluburi de dans,baruri de noapte -numarul fetelor care viseaza la o caatore cu un strain a crecut imtitor in ultimul timp.#e obicei,agentiile matrimonial activeaza conform acelorasi principia ca agentiile d angajare la lucru cu deosebire ca ele,chipurile,le aranjeaza femeelor contracte cu barbatii din strainatate in scopul casatoriei.2rimul semn al unor asemenea agentii este un anunt publicitar,de genul .arbat,54-&4 de ani*se indica de odicei cetatenia,de dorit din 8uropa de 9est+,prosper,cauta femee de 34-54 ani in scopul casatoriei .6oarte multe fete reactioneaza la asemenea anunturi.Corespondenta se poarta prin posta sau prin internet.6ata trimite fotografia,dap ace barbatul I trimite invitatie si bani pentru bilet.6ata vine spre adoratul viselor sale,fara sa-si a seama ca a fost vinduta.)poi I se iau actele,banii si I se propune,mai intii voluntar sa se prostitueze.#upa care,daca fata se incapatineaza si refuza,este amenintata,batuta,violate,incuiata in casa,chinuita cu foamea. !ele mai raspindite modalitati de traversare a frontierelor sun umatoarele Cu pasapoartele si vize legale-in acet caz,traficantii si victimel nu au problem la hotar,care urmeaza sa apara odata cu e"pirarea vizei. Cu pasapoarte si vize false-se face uz de pasapoartele sustrase de la persoanele traficate anterior,apoi din acestea se allege cel al carei fotografie corespunde apri"imativ infatisarii noii victim.#e asemenea,nu sunt rare cazurile cind sunt falsificate vizele. Cu mituirea serviciilor de frontiera-(ta"a pentru traversarea ilicita a frontierei romino-iugoslave pentru o persoana variaza intre '444-$444 dolari :,).

 Cu evitarea inspectiei de frontiera. !raficul fiintelor umne este un business profitabil.In conditiile Moldovei,recrutare carnii vii este estimate la pretul de $'4-344 dolari :,).La destinatie pretul se ridica pina la '444 dolari :,). Portretul social al migrantului sexual Centrul ;ational de Cercetari si Informare a 6emeelor din Moldova a evidentiat urmatoare-e grupe sociale,care sunt ademenite I atrase cel mai frcvent de migratiunea se"ual beneola si fortata: Femeele tinere si domnisoarele care pleaca in strainatate in calitate de prostituate. 8le constientizeaza acest lucru,considera ca prostituia e o activitate profitabila si nu provoaca condamnare morala. Femeeletinere si domnisoarele credule I nave sunt originare de obicei din localitatile rurale .)scultind povestirle persoanelor (umblate , referitor la cistigurile fabuloase de peste hotare,ele spea sa cistige bani pentru nunta,studii,sa nu depinda de parinti,sa. Femeele tinere care au perdut orice speranta in viata,mistuite de somaj,saracie,lipsa surselor financiare.6recvent acestea sunt personae cu studii superioare,cu reputatie morala impecabila.8le sunt gata sa accepte orice munca pentru a supravetui,a intretine familia ramasa acasa.)cest grup social este cel mai numerous. Femeele tinere si domnisoarele cu situatie materiala dstul de buna. 8le au auzit de viata frumoasa de peste hotare si vor sa vada toate cu ochii lor sis a probeze.2lecind peste hotare ele nu-si inchipui ca vor fi supuse violentei. Mai mult de jumatate dintre femei '7,73<,incluse in traffic se"ual, au virste de la $7 pina la 3& de ani.6iecare a patra femee are virste de la 3' pina la 54 ani,una din zece de la $' pina la $= ani. Cu privire la studii:studii incepatoare-&7<,studii medii-3><,studii medii profesionale-$%<. :ituatia economica in familiile femeelor,atrae in migratiunea se"ual fortata, e deplorabila:sarace se numesc mai mult de jumatate-''<,asigurate in medie-$><,foarte sarace-$'<. ,n numar essential de femei au fost pacalite cu promisiuni de angajare la munca peste hotare->'<,promisiuni false de casatorie-$><,rapiri-><,invitatii false-mai putin de $<. Metodele de e"ploatare sunt din cele mai diverse si mai crude.:copul traficantilor este de a obtine sume cit mai mari de bani din e"ploatarea victimelor pe o perioada cit mai indelungata de timp. Pentru controlul victemelor traficului in faza de explatare,se folosesc fiferite mecanisme Constringerea din cauza datoriilor. Izolarea prin confiscarea documentelor de identitate. 6olosirea vioentei si a fricii. Captivitate si tortura psihologica. "asurile de contractare a traficlui de #carne vie$. Lupata cu traficul de fiinete umane face parte din politica sociala a statului.In conformitate cu recomandarile organizatiilor international si pornind de la situatia reala,prin decizia /uvernului Republicii Moldova*3> mai,3444+ a fost create /rupa ;ationala de lucru de combatere a traficului de (carne vie . :copurile principale in activitatea /rupei ;ationale de lucru de combatere a traficului de (carne vie sunt: $. )precierea starii situatiei 3. #eterminarea cauzelor si grupurilor social-vulnerabile. 5. Informarea societatii despre pericolele si riscurile traficului de oameni. &. )sigurarea protectiei victimelor traficului. '. )ducerea legislatiei nationale in concordant cu standartele international a traficului de finite umane. >. 2regatirea cadrelor capabile sa aplice instrumentele legislative noi. Concomitent a fost elaborat planul de actiuni decombatere a traficului uman,care pune accentual pe colaborare sip e actiuni commune ale structurilor statale si ale societatii civile,pe colaborare cu organizatiilt international. In mai 3444 a fost formata /rupa de lucru cu activitate permanenta,compusa dn reprezentanti ai ministerelor cointeresate,din dputati ai 2arlamentului,reprezentanti aiorganizatiilor nonguvernamentale.)cest organ de lucru are misiunea de a coordona actiunile de contractare a traficului,sa informeze /uvernul despre situatia in acest domeniu. La 54 mai 3444 in component Ministerului d einterne a fost create o structura specila-sectia de combatere a traficului illicit de finite umane si a crminalitatii cetatenlor straini. Combaterea traficului de finite umane se efectueaza n urmatoarele directii: %n primul rind-prevenirea treficului prin informarea populatiei despre urmarile acestuia.#rept rezultat,problema traficului,migratiunii se"ual benevole si fortate,a fost actualiata in opinia publica din Republica Molova. 2roblema traficului d fiinete umane a fost discutata la seminarul stiintifico-practic din 34 noiembrie 3444,organizat de Ministerul Muncii,2rotectiei :ociale si 6amiliei impreuna cu Consiliul 8uropei. In 3443 a avut loc Conferinta stiintifico-practica internetionala Caile de solutionare a problemelor migratiunii ilegale in corspundere cu principiile dreptului international care a fost organizat de 2arlamentul Republicii Moldova si organizatia nonguvernamentala d protective a drepturilor )djuta-Civis si seminar stiintifico-practic international !raficul de femei:metode de prevenire si combater organizat de 6undatie 6rederch 8bert*/ermania+ si :erviciul de :tat Migratiune din RM. %n al doilea rind,pedeapsa traficantlor,a celor,care organizeaza,recruteaza si e"pediaza marfa vie .RM a semnat un sir de acorduri international referitoare la drepturile omului si la contractarea traficului de finite umane,inclusive,conventia 1;, din $' noiembrie 3444. Republica Moldova tinde sa aduca la corespundere legislatia nationala cu standartele international ce reglementeaza diverse aspect de combatere a traficului de finite umane.

In anul $%%7 in Codul 2enal a fost nclus articulul special 2ro"enitismul ,conform caruia se pedepsesc infractiunile, ce tin de fortarea practicii prostitutiei,iar in 344$ in Codul 2enal si Codul de 2rocedura 2enala ale RM a fost introdus articolul ce se intituleaza !raficul illicit de oameni . #e altfel,legislatia nu contine prevederi referitor la prevenirea traficului,aortimentul de servicii statale si sociale pentru a asigura reintegrarea victemelor traficului in soietate,mecanismele de colaborare ale structurilor de stat si organizatiilor nonguvernamentale,sa. Cu toate acestea ,modificarea -egslatiei,Codului 2enal si Codului de 2rocedura 2enala ale RM a influentat pozitiv practica de contaracarare a traficului de finite umane. %n al treilea rind-reabilitarea victemelor traficului si reintegrarea lor in societatea moldoveneasca.1rganizatia de baza care se ocupa de problemele reabilitarii si reintegrarii victemelor traficului in RM este astazi 1rganizatia Internationala a Migratiunii,reprezentanta ei in RM. In toamna anului 344$,a fost deschis la Chisinau Centrul de Reabilitare a victimelor traficului,care acorda ajutor medical,consultatii psihologice,efectueaza o instruire si reorientare profesionala a victimilor traficului.Ia primii doi ani in Centrul sus numit au trecut reabilitarea mai mult de 744 de persoane. !raficul de persoane ? o problem@ social@ :chimb@rile sociale sunt declanAate Bntre altele Ai de apariCia unor probleme sociale, a c@ror soluCionare vizeaz@ o mas@ vast@ de indivizi. 1rice societate se confrunt@ frecvent cu probleme sociale ca: delincvenCa juvenil@, s@r@cia, mortalitatea infantil@, prostituCia, traficul de droguri, traficul de persoane, tensiunile interetnice, poluarea, terorismul, crize economice etc. #emersurile Bntreprinse pentru identificarea, localizarea Ai Bn final eliminarea problemei conduc la perfecCionarea sistemului. 2roblemele sociale pot fi determinate de: subdezvoltarea societ@Cii, situaCia de criz@ sau dificultate Bn care se pot g@si anumite grupuri, indivizi, zone la un moment dat, condiCiile naturale Ai sociale, comportamente individuale Ai colective care afecteaz@ negativ celelalte persoane, ineficienCa unor instituCii, nivelul de instruire sc@zut, apariCia unor oportunit@Ci de dezvoltare. &. !onsidera'ii generale privind traficul de persoane !raficul de persoane este un fenomen cu multe dimensiuni: este o Bnc@lcare grav@ a drepturilor omului, un fenomen economic Ai social cu consecinCe pentru Bntreaga societate, un aspect al s@n@t@Cii publice Ai nu Bn ultimul rDnd un aspect penal, Bn care traficanCii Ai nu victimele sunt infractorii. !raficul de fiinCe umane este o infracCiune grav@ Bn care victimele sunt tratate ca bunuri Ai vDndute pentru obCinerea de profit.2entru unii este considerat a fi o afacere, de cele mai multe ori controlat@ de crima organizat@, care Bncearc@ s@ obCin@ ma"imum de profit din ceea ce ei consider@ a fi bunul lor, dar care afecteaz@ s@n@tatea, bun@starea Ai securitatea persoanelor. 2rin trafic de fiinCe umane mai BnCelegem recrutarea, transportarea, transferarea, ad@postirea sau primirea de persoane, prin ameninCare sau prin utilizarea forCei sau a altor forme de constrDngere, prin r@pire, BnAel@ciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziCii vulnerabile, prin oferirea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obCinerea consimC@mDntului unei persoane. 8"ist@ o serie de factori care favorizeaz@ traficul de persoane. )ceAtia pot fi grupaCi pe diferite niveluri, dup@ cum urmeaz@: a) La nivel macro-social: s@r@cia, dezorganizarea social@, Aomajul, dezvoltarea migraCiei internaCionale pentru munc@, sistemul lacunar de depistare Ai control a traficului de persoane, politici sociale ineficiente *alocarea bugetar@ insuficient@ pentru programele privind e"cluziunea social@ Ai combaterea traficului de persoane, lipsa serviciilor de asistenC@ social@ comunitar@ de prevenCie, lipsa de oportunit@Ci pentru tinerii care p@r@sesc sistemul de asistenC@ social@, lipsa EinsuficienCa unor programe educaCionale relevante+. b) La nivel comunitar: poziCionarea geografic@ a comunit@Cii Bn apropierea frontierelor, e"istenCa Bn comunitate a unor cazuri precedente de munc@ Bn str@in@tate, care sunt cunoscute ca poveAti de succes, lipsa oportunit@Cilor de munc@, mentalitatea greAit@ *indivizii nu sunt conAtienCi de faptul c@ Bn orice moment pot fi chiar ei cei care se afl@ Bn pericol+. c) La nivel familial: dezorganizarea social@ a familiei, relaCiile conflictuale, alte disfuncCii, comportamentele deviante: alcoolismul, violenCa domestic@, lipsa de informare,lipsa de acces la serviciile Ai programele de asistenC@ social@ disponibile. d) La nivel individual: capitalul uman sc@zut, situarea Bn grupe de risc: apartenenC@ se"ual@ *victimele de se" feminin predomin@ Bn situaCia statistic@ a victimelor identificate Ai asistate+ Ai vDrst@ *cele mai multe victime au vDrste cuprinse Bntre $7-3' ani, conform situaCiei victimelor asistate la nivelul )genCiei ;aCionale Fmpotriva !raficului de 2ersoane+, discrepanCa dintre nivelul aAtept@rilor Ai resursele individului pentru atingerea acestora prin mijloace legitime, lipsa de informare. (. Etapele traficului de persoane !raficul de fiinCe umane, ca fenomen infracCional transnaCional, este de o comple"itate care Bl face greu de anihilat. 6iecare etap@ a lui Bnseamn@ o grea Bncercare pentru victime, dar abuzurile fizice Ai psihice iau amploare Bn fazele finale. )stfel, putem menCiona c@ traficul de persoane presupune de obicei urm@toarele etape: a) )ecrutarea 8"ist@ trei categorii de recrutori Ai transportatori: b@rbaCi, femei, familii. Recrutori pot fi: vecini, soCEconcubin, cunoAtinC@E prieten, persoane ce desf@Aoar@ activit@Ci ce presupun relaCii cu publicul *vDnz@tori, barmani, ta"imetriAti etc.+, angajaCi ai unor firme false, chiar membri ai unor reCele de trafic. 8i utilizeaz@ ca Ai metode de recrutare: oferte false de locuri de munc@ Bn str@in@tate, Bn special profesii care nu implic@ o munc@ calificat@ *chelneriC@, buc@t@reasa, dansatoare, babG-sitter, menajer@ etc.+ Bn C@ri ca :pania, Italia, /recia, Cehia, /ermania, 6ranCa etc. adresate direct victimelor sau prin intermediul cunoAtinCelor, rudelor sau a altor persoane apropiate, anunCuri la mica publicitate, r@piri.

2rincipalele judeCe de recrutare din RomDnia sunt: !eleorman, IaAi, #olj, 1lt, MureA, IalomiCa, .otoAani, C@l@raAi, ConstanCa, .r@ila, 9aslui, /alaCi, )lba, !imiA Ai municipiul .ucureAti. b) *ransportul !raficul de fiinCe umane se desf@Aoar@ pe anumite rute, din Cara de origine, spre Cara de destinaCie. !recerea frontierei spre Cara de destinaCie *de cele mai multe ori alta decDt cea promis@ victimei+ se face cu ajutorul recrutorilor sau al c@l@uzelor Ai poate fi: legal@, sub prete"tul unei e"cursii, Bn cazul fetelor care au paAaport sau ilegal@, Bn cazul persoanelor minore sau f@r@ paAaport, situaCie Bn care c@l@uzele promit trecerea graniCei Bn siguranC@ Bn schimbul unei sume de bani sau chiar f@r@ plat@. c) +,nzarea )re loc Bn C@rile de destinaCie *Bn cazul vDnz@rilor repetate, pot fi doar C@ri de tranzit+, f@r@ Atirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. )spectul fizic Ai vDrsta sunt cele care fi"eaz@ preCul de vDnzare, dar depinde Ai de num@rul vDnz@rilor de la momentul recrut@rii la cel al destinaCiei de e"ploatare. d) -echestrarea .i exploatarea #e cele mai multe ori victimele realizeaz@ c@ au fost vDndute Bn momentul Bn care sunt sechestrate Ai e"ploatate, etap@ caracterizat@ prin: sechestrarea Bn locuri bine izolate, Bnchise, lipsa total@ a posibilit@Cilor de comunicare etc. e) )ev,nzarea 9ictimele intr@ Bntr-un ciclu al falselor datorii, deoarece cei care le cump@r@ pretind c@ trebuie s@-Ai recupereze banii din munca lor. Fn majoritatea cazurilor, Bn momentul Bn care victima a reuAit s@-Ai pl@teasc@ datoria, urmeaz@ o revDnzare c@tre un alt patron care, la rDndul s@u, vrea s@-Ai recupereze suma pl@tit@. f) Evadarea )ceasta se produce Bn conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienCi, al poliCiei. 9ictimele se adreseaz@ adesea ambasadelor sau consulatelor RomDniei din Cara respectiv@. g) )epatrierea :e realizeaz@ cu sprijinul 1rganizaCiei InternaCionale a Muncii, a misiunilor din alte C@ri, ale ambasadelorE consulatelor RomDniei care se ocup@ de formalit@Cile de repatriere si cu sprijinul organizaCiilor neguvernamentale din statul de destinaCie. 9ictimelor li se elibereaz@ paAaport consular Ai documente de c@l@torie. 2rimirea Bn Car@ se face de reprezentanCii )genCiei ;aCionale Fmpotriva !raficului de 2ersoane *Centrul Regional din aria de competenC@+, care a fost contactat Ai informat Bn prealabil Ai care va consilia victima Ai o va redirecCiona c@tre serviciile specializate de asistenC@, Bn funcCie de opCiunea acesteia. Fn chestiunile legate de repatrierea victimelor romDne ale traficului de persoane, )genCia ;aCional@ Fmpotriva !raficului de 2ersoane este prima instituCie care trebuie informat@. /. 0imensiunile fenomenului traficului de persoane 1 minim@ analiz@ a dinamicii fenomenului traficului de persoane permite creionarea unui Hportret-robot al victimei, care grupeaz@ tr@s@turile economice, psihologice Ai sociale cele mai frecvent BntDlnite la persoanele care au fost supuse traficului de persoane, Bn anul 3447. :tatisticile ne ofer@ urm@toarele informaCii: I ponderea victimelor de se" masculin a fost mai mare decDt cea a victimelor de se" femininJ I femeile sunt victime ale e"ploat@rii se"uale, Bn timp ce majoritatea persoanelor e"ploatate prin munc@ forCat@ este reprezentat@ de b@rbaCiJ I mediul rural a fost principala surs@ furnizatoare de victime Bn scopul e"ploat@rii prin munc@ forCat@ Ai cerAetorie. Fn cazul e"ploat@rii prin munc@, victimele sunt Bn proporCie de >4< din mediul rural Ai tot din mediul rural provin dou@ treimi dintre victimele traficului de persoane Bn scopul cerAetorieiJ e"ist@ o incidenC@ crescut@ a recrut@rii Bn scopul e"ploat@rii se"uale Bn mediul urbanJ I vulnerabilitatea populaCiei masculine a fost dat@ de nivelul de instruire destul de sc@zut *&4< dintre victimele identificate Bn 3447 au cel mult 7 clase absolvite+. 2onderea b@rbaCilor f@r@ studii *$&<+ a fost dubl@ comparativ cu cea a femeilor din aceeaAi categorie *=<+J I persoanele cu vDrste cuprinse Bntre $7-3' de ani reprezint@ &3< din totalul victimelor identificate Bn anul 3447. Fmpreun@ cu cele din categoria de vDrst@ 3>-&4 ani *54<+ reprezint@ majoritatea victimelor identificate Bn anul 3447, e"plicaCia fiind dat@ de ponderea din ce Bn ce mai Bnsemnat@ a victimelor traficate pentru e"ploatarea prin munc@ forCat@, ale c@ror vDrste sunt, de regul@, Bntre $7 Ai &4 aniJ I nivelul de instruire este un alt factor de risc de victimizare - majoritatea persoanelor traficate Bn 3447 *&3<+ au cel mult 7 clase, mai mult de un sfert din totalul victimelor fiind f@r@ studii sau cu studii elementareJ I categoriile cele mai vulnerabile de copii includ: copii din familii cu venituri de subzistenC@, copii cu nivel de Acolarizare minim, victime ale violenCei domesticeJ copii neglijaCi, ai c@ror p@rinCi sunt plecaCi la munc@ Bn str@in@tateJ copii migranCi acompaniaCi de familii vulnerabile Ai cu dificult@Ci de integrare social@ *copiii migranCi din comunit@Cile rrome+J copii migranCi neBnsoCiCi *care fug din familii sau care sunt p@r@siCi de familie+J I din totalul celor $3&4 victime identificate Bn anul 3447, $'> *$5<+ au fost traficate Bn interiorul graniCelor C@rii, fapt ce indic@ o uAoar@ sc@dere a num@rului victimelor e"ploatate Bn traficul intern, faC@ de anul 344=, cDnd au fost identificate 34= persoane *$3<+J majoritatea victimelor sunt, Bn continuare e"ploatate Bn afara C@rii. ;um@rul total al victimelor pentru perioada 4$.4$.344%-5$.45.344% a fost de 35%, spre deosebire de &43 pentru aceeaAi perioad@ a anului trecut. Fn ceea ce priveAte distribuCia pe se"e, >4< din victime sunt b@rbaCi spre deosebire de '5< pentru aceeaAi perioad@ a anului trecut Ai &4< sunt femei spre deosebire de &=< Bn 3447. #eAi num@rul total al victimelor este comparativ mai mic faC@ de aceeaAi perioad@ a anului trecut, procentul minorilor a crescut de la $5< Bn 3447, majoritatea fiind fete e"ploatate se"ual, la $7< cu o distribuCie aproape paritar@ a b@ieCilor Ai fetelor pentru primul trimestru al anului 344%. Cele mai multe dintre victime, sunt absolvenCi ai ciclului gimnazial, 5>< pentru primele trei luni ale anului 344% Ai &3< pentru aceeaAi perioad@ aferent@ anului 3447. 2ersoanele absolvente de liceu reprezint@ urm@toarea categorie

de victime care ajung sub influenCa traficanCilor, procentul acestora crescDnd de la 37< Bn 3447 la 5$< Bn 344%. %<dintre victime pentru anul 344% Ai $$< pentru anul 3447 nu au urmat nici o form@ de Bnv@C@mDnt, cele mai multe dintre acestea fiind e"ploatate prin practicarea cerAetoriei sau pentru munc@ forCat@ Bn agricultur@ sau construcCii, iar un num@r foarte mic de victime *5+aveau studii superioare finalizate, Bn momentul trafic@rii. 2rincipalele judeCe de provenienC@ pentru primele trei luni ale anului 344% sunt !eleorman Ai .otoAani cu 35, respectiv 3$ de victime, majoritatea fiind e"ploatate prin munc@ forCat@, spre deosebire de aceeaAi perioad@ a anului 3447 unde Bn IaAi, MureA Ai #olj se Bnregistrau mai mult de 54 de victime. Mediul rural reprezint@ principalul mediu de provenienC@ al victimelor traficului de persoane, '7< pentru 344%, respectiv '%,'< pentru 3447. 1. !onsecin'ele traficului de persoane ConsecinCele victimiz@rii apar Bntr-un registru larg, de fiecare dat@ fiind prezent@ cel puCin una dintre urm@toarele forme de abuz: I lipsirea de nevoi bazale: mDncare, odihn@J I lipsaE limitarea accesului la modalit@Ci de p@strare a igienei corporaleJ I Bngr@direa sau interzicerea libert@Cii de miAcareJ I limitarea sau interzicerea accesului la asistenC@ medical@J I e"ploatarea propriu-zis@J I abuz se"ualJ I abuz fizicJ I abuz emoCionalJ I izolareE uneori menCinere Bn stare de captivitateJ I ameninC@ri, intimidare. 2rocesul traumatiz@rii psihice apare atunci cDnd o persoan@ a traversat o e"perienC@ ce dep@AeAte puterea ei de BnCelegere Ai care i-a ameninCat viaCa sau integritatea fizic@. 8fectele traumei se reg@sesc Bn plan fizic, dar mai ales Bn cel psihologicE emoCional. !ipologia reacCiilor traumatice este variat@. )stfel, sunt prezente reacCii de natur@ fizic@ Ai reacCii psihosomatice. ReacCiile psihologice pot fi: stare de Aoc Ai team@, dezorientare Ai st@ri de confuzie, iritabilitate, st@ri de neliniAte, amintiri invadante, legate de traum@: coAmaruri, dorinCa de a evita tot ceea ce este asociat cu trauma, sentimente de ruAine, autoculpabilizare, tendinCa de a minimaliza e"perienCa traumatic@, tendinCa de izolare, nevoia de detaAare de mediu,neBncredere, sentimente de neputinC@, team@ faC@ de viitor etc. 2. "odalit3'i de combatere a fenomenului traficului de persoane 2entru prevenirea traficului de persoane importanC@ prezint@ informarea, dar Ai cooperarea intersectorial@. 1 organizaCie neguvernamental@ sau o instituCie a administraCiei publice centrale sau locale nu poate s@ gestioneze singur@ toate nevoile unei victime a traficului de persoane. )sistenCa victimelor solicit@ cooperarea Bntre toCi furnizorii acreditaCi de servicii: organizaCii neguvernamentale Ai instituCii ale administraCiei publice centrale sau locale. Fn Bncheierea protocoalelor va fi avut@ Bn vedere instituirea practicilor de colaborare cu: - 2oliCia comunitar@ - )sociaCii ale diverselor minorit@Ci - )genCiile KudeCene de 1cupare a 6orCei de Munc@ - :tructurile de prevenire ale poliCiei - 2oliCia de frontier@ - Inspectoratele !eritoriale de Munc@ - )utoritatea de s@n@tate public@ - Mass-media - 1rganizaCiile non-profit - Inspectoratele Acolare - #irecCiile /enerale de )sistenC@ :ocial@ Ai 2rotecCia Copilului - 2rim@riile *inclusiv #irecCiile de )sistenC@ :ocial@+ Fn Bncheierea protocoalelor cu instituCiile publiceE autorit@Ci centrale Ai locale se va Cine cont de responsabilit@Cile instituCionale specifice fiec@rei entit@Ci. )genCia ;aCional@ Fmpotriva !raficului de 2ersoane, BnfiinCat@ prin 0ot@rDrea /uvernului nr. $'7& din 7 decembrie 344', modificat@ Ai completat@ prin 0otarDrea /uvernului nr. $475 din 3' august 344>, este unitate de specialitate a administraCiei publice centrale, cu personalitate juridic@, Bn subordinea Ministerului )dministraCiei Ai Internelor. 8a are ca scop coordonarea Ai evaluarea activit@Cilor de prevenire a traficului de persoane Ai monitorizarea asistenCei acordate victimelor acestuia. !otodat@, )genCia ;aCional@ Fmpotriva !raficului de 2ersoane este liantul Bntre victima traficului de persoane Ai organele de aplicare a legii, precum Ai Bntre acestea Ai 1.;./.-urile din Car@ care ofer@ servicii Bn acest domeniu. )genCia coopereaz@ cu organizaCiile neguvernamentale romDne Ai str@ine, precum Ai cu organizaCiile interguvernamentale Ai Bn vederea conAtientiz@rii opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane Ai asupra consecinCelor acestuia. 1biectivele prioritare ale instituCiei noastre sunt: - asistenCa acordat@ victimelor traficului de persoane - creAterea num@rului victimelor, din cele identificate, care coopereaz@ cu organele de 2archet Ai 2oliCie pentru pedepsirea traficanCilor Ai soluCionarea cauzelor de trafic de persoane.