TINEREŢE ÎNGRĂDITĂ

Suport informativ
despre
traficul de fiinţe umane

Prof. drd. Șipoș Mariana Daniela

 CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE?
 Prin trafic de fiinţe umane se înţelege “recrutarea, transportarea,
transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin
ameninţare sau prin utilizarea forţei sau a altor forme de
constrângere, prin răpire, escrocare, înşelăciune sau abuz de putere,
prin utilizarea unei pozitţi vulnerabile, prin darea sau primirea de
bani sau de beneficii pentru obţinerea consimţământului unei
persoane care are control asupra alteia, în scopul exploatării;

 Exploatarea include cel puţin prostituţia sau alte forme de

exploatare sexuală, muncă sau servicii forţate, sclavia sau
practici similare sclaviei, servitutea sau prelevarea de organe”
(din documente oficiale ale ONU);
 CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE?

 Din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de fiinţe

umane include:
- sclavia;
- munca forţată;
 - violenţa;
- abuzul de incredere;
- agresiunea fizică şi psihică a persoanei.

 Din perspectivă economică, traficul de fiinţe umane presupune:

- interese financiare;
- reţele regionale şi internaţionale de trafic de fiinţe umane;
- crearea condiţiilor în care o persoană poate fi transformată în
marfă;
- circulaţia ilicită a banilor pe baza cărora se realizează traficul;
- o stare de sărăcie accentuată a victimelor care se întorc în ţară
mai sărace decât au plecat, unele chiar având datorii acumulate la
plecarea în străinătate.
 INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PREVENIREA ŞI
COMBATEREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE
 Agenţia Naţională Împotriva traficului de persoane;
 Agenția Împreună;
 Centrul de protecţie şi de asistenţă a victimelor traficului
de persoane;
 Ministerul Afacerilor Externe;
 Ministerul Culturii şi al Cultelor;
 Ministerul Finanţelor Publice;
 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
 Ministerul Administraţiei şi Internelor;
 Ministerul Justiţiei;
 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;
 Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie
LEGISLAŢIE REFERITOARE LA TRAFICUL DE
FIINŢE UMANE
 Legea 211/2004 - L E G E privind unele măsuri pentru asigurarea
protecţiei victimelor infracţiunilor;
 Legea 678/2001 -  privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane;
 Regulamentul de aplicare a Legii 678/2001;
 Legea 682/2002 - Protecţia Martorilor;
 Legea 265/2002 – privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite
Împotriva Criminalităţii transnaţionale Organizate;
 Hotărârea de Guvern nr. 1.216/2001 privind aprobarea Planului
naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane ;
 Hotărârea de Guvern 299/2003  privind Regulamentul de aplicare a
Legii 678/2001 ;
 Hotărârea de Guvern 1295/2004 privind aprobarea Planului naţional
de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii.
 OUG 79/2005 – Instituţiile cu atribuţii în domeniu;
 Convenţia de la Palermo – din 13 decembrie 2000 – definire;
 PARTENERIATELE
ŞI
INFORMAREA PUBLICĂ
Parteneriatul:
“o asociere de 2 sau mai mulţi parteneri”;
“un termen nou pentru un comportament rezonabil, conştiincios şi profesionist” –
(Larson);
“relaţie în care:
 Cu toţii caută soluţii din care să aibă de câştigat toată lumea;
 Se pune preţ pe relaţiile de lungă durată;
 Încrederea şi sinceritatea sunt lucruri normale;
 Toţi sunt încurajaţi să abordeze deschis orice problemă;
 Toţi înţeleg că nimeni nu are de câştigat din exploatarea celuilalt;
 Inovarea este încurajată;
 Fiecare partener este conştient de nevoile, preocupările şi obiectivele celuilalt şi are
interesul să-şi ajute partenerul să şi le realizeze.

Tipuri de parteneriat:
- intern; - public – public;
- extern. - public – privat.
 FACTORII DE RISC
AI TRAFICULUI DE PERSOANE
Factori macro-sociali:
 Scăderea nivelului de trai; dezastre ce provoacă sărăciri bruşte;
 Insuficienţa unor programe educaţionale;
 Mediu tolerant la discrimare;
 Dezvoltarea migraţiei internaţionale;
Factori micro-sociali:
 Sărăcia gospodăriei;
 Lipsa de acces la locrui de muncă sau programe de protecţie socială;
 Dezmembrarea familiei sau relaţii deficitare între adulţi şi copii;
 Comportamente deviante precum alcoolismul, violenţa domestică etc.
Factori individuali:
 Discrepanţă dintre nivelul de aşteptări şi resurse;
 Disponibilitatea de a încălca unele norme, prevederi, legi în scopul obţinerii
unui loc de muncă în străinătate;
 Spirit aventurier;
 Relaţii sentimentale ratate, începerea vieţii sexuale la vârsta adolescenţei;
 Labilitate psihică;
 Lipsă de încredere în forţele proprii / complex de inferioritate;
 Lipsa de încredere în cei din jur şi în instituţii de asistenţă şi suport.
 ETAPELE TRAFICULUI DE PERSOANE
1. Recrutarea

 există trei categorii de recrutori şi transportori: bărbaţi, cu vârste

cuprinse între 20 şi 30 de ani (70% dintre recrutori), femei, cu
vârste cuprinse între 18 si 35 de ani, familii;
 ocupaţiile recrutorilor:
- presupun relaţii cu publicul (vânzători, barmani, taximetrişti etc.);
- angajaţi ai unor firme false;
- membrii ai unor reţele de trafic.
 metode de recrutare:
- oferte false de locuri de muncă in străinătate (chelneriţă,
bucătăreasă, dansatoare, baby-sitter, menajeră etc.) făcute direct
victimelor prin cunoştinţe, rude, persoane apropiate.
- anunţuri la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru
dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediată.”
- răpire
 principalele judeţe de recrutare: Iaşi, Bacău, Vaslui, Neamţ,
Suceava, Botoşani, Mehedinţi, Dolj, Olt, Gorj, Caraş-Severin, Galaţi,
Brăila.
 Profilul recrutorului

 Vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani;

 Aspect fizic îngrijit;
 Nivel de educaţie mediu;
 Istoric de abuz în familie;
 Inteligenţă emoţională;
 Face parte dintr-o reţea de traficanţi;
 Manifestă comportament violent;
 Este foarte bine organizat;
 ETAPELE TRAFICULUI DE PERSOANE
2. Transportul
Traficul de fiinţe umane se desfăşoară pe anumite rute (Vânzarea se
poate face şi în ţările de tranzit);

Trecerea frontierei spre ţara de destinaţie (de cele mai multe ori
alta decât cea promisă victimei) se face cu ajutorul recrutorilor sau
al călăuzelor şi poate fi:
- legală - excursii
- ilegală - în cazul persoanelor minore sau fără paşaport,

pe parcursul transportului, în general victimele sunt tratate civilizat;

3. Vânzarea
- are loc în ţările de destinaţie (în cazul vânzărilor repetate, pot fi
doar tări de tranzit), fără ştirea victimelor care devin “proprietatea”
unor patroni. Aspectul fizic şi vârsta sunt cele care fixează preţul de
vânzare (de regulă, între o mie şi patru mii de dolari).
 ETAPELE TRAFICULUI DE PERSOANE
4. Sechestrarea si exploatarea
- sechestrarea in locuri bine izolate, inchise.
- lipsa totala a posibilitatilor de comunicare
- tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau
mai multe persoane, maltratare, amenintare, pina la, in unele cazuri, crima.

5. Revânzarea
- victimele intră într-un ciclu al falselor datorii

6. Evadarea
- se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienţi, al poliţiei (razii)
etc.
- victimele se adresează ambasadelor sau consulatelor României din ţara
respectivă.

7. Repatrierea
- se realizează cu spriinul IOM (International Organization for Migration), cu
spriinul ambasadelor/ consulatelor României;
- victimelor li se eliberează paşaport consular şi documente de călătorie.
- primirea în ţară se face de către echipa de asistenţă a OIM care le
integrează în programele OIM de asistenţă pentru victimele traficului de
femei şi de prevenire a traficului în România.
CE LI SE ÎNTÂMPLĂ
TRAFICANŢILOR?

- faptele săvârşite de recrutori, călăuze, gazde, traficanţi sunt

considerate infracţiuni.
- infracţiunile comise se pedepsesc conform: Legii privind prevenirea
şi combaterea traficului de persoane, publicată în Monitorul Oficial
nr. 783/11 decembrie 2001, Codului Penal şi Ordonanţei de Urgenţă
nr. 112/2001.
- pedepse prevăzute: de la 3 ani închisoare la detenţia pe viaţă, în
funcţie de gravitatea faptei, de urmările asupra victimei, de vârsta
acesteia.
- sunt pedepsite şi infracţiunile asociate direct sau indirect cu traficul
de persoane: înşelăciune, trecerea frauduloasă a frontierei, fals şi uz
de fals, sechestrare, viol, lovire şi vătămare corporală, ameninţare şi
şantaj, constrângere, dare şi luare de mită, proxenetism.
- în cazul traficanţilor, răspunderea penală apare şi în cazurile în care
persoanele traficate şi-au dat consimţământul.
Poate că ai decis deja să accepţi o slujbă în străinătate,
sau poate doreşti să cauţi una ...
NU UITA!

Realitatea poate fi alta !

Traficul de persoane există şi poţi
deveni şi tu victima acestuia!
NU UITA!

 Acceptarea unei oferte de muncă de la persoane fizice

este un lucru extrem de riscant, chiar dacă acestea par
bine intenţionate, sunt cunoştinţe sau aşa-zişi prieteni ai
tăi! Nu poţi să ştii niciodată dacă acel loc de muncă
există într-adevăr şi cine  sunt "prietenii" prietenilor tăi!
 Acceptând o slujbă "la negru", consimţi implicit să
renunţi la dreptul tău de a fi remunerat conform muncii
depuse, la dreptul tău de a fi egal cu ceilalţi!
 În cazul în care închei un contract cu o firmă şi acel
contract este redactat într-o limbă străină, tradu mai
întâi contractul astfel încât să-l poţi citi cu atenţie (şi
dacă ai posibilitatea, cere şi părerea unui jurist);
 Verifica dacă firma care îţi oferă de lucru este
înregistrată la Inspectoratul Teritorial de Muncă;
 NU UITA!
 Lasă rudelor tale copii după toate actele cu care pleci!
 Comunică rudelor/prietenilor adresa şi numărul de telefon
al firmei la care urmează să  lucrezi ;
 Încearcă să înveţi limba şi să cunoşti legislaţia ţării unde
te pregăteşti să pleci, telefonul şi adresa Ambasadei
/Consulatului României din acea ţară.
 Nu da nimănui şi sub nici un motiv paşaportul!
 Păstrează copii ale tuturor actelor tale, necesare
călătoriei, în locuri diferite în bagajul tău;
 Informează-te la ambasadele străine din România cu
privire la condiţiile de muncă din ţara respectivă: Ce tip de
viză trebuie? Cât timp durează obţinerea ei? Care este
procedeul de obţinere şi preţul vizei? Dacă ţi-a fost promis
un tip de serviciu, întreabă ce tip de viză îţi trebuie pentru
acel serviciu? Cât timp e validă viza respectivă? etc.
 MITURI
DESPRE TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
 Măsurile legislative actuale sunt suficiente pentru a
combate traficul de persoane.
 Definiţia traficului de persoane este unanim acceptată în
lume.
 Prostituţia este o alegere voluntară.
 Toate victimele sunt răpite.
 Migranţii care călătoresc în străinătate respectând
condiţiile legii nu pot deveni victime ale traficului.
 Cele mai multe victime sunt traficate în scopul exploatării
sexuale.
 MITURI
DESPRE TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
 Toate victimele traficului sunt femei şi copii.
 Traficul este o problemă caracteristică doar Europei de Est şi Asiei
de Sud-Est.
 Doar cei fără educaţie sau cei foarte săraci pot cădea pradă
traficului de persoane.
 Recrutarea victimelor se face doar prin anunţuri în ziare.
 Traficantul este bărbat şi are o înfăţişare fioroasă, de om aflat în
afara legii, de reprezentant al lumii interlope.
 Doar copiii care au fost abandonaţi sunt supuşi riscului de a fi
traficaţi.
 RESURSE INFORMATIVE
 Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca - http:/www.omfm.ro        
 Ministerul Afacerilor Externe – http:/www.mae.ro                           
 Organizatia Internationala pentru Migratie – http:/www.oim.ro  
 Ministerul Justitiei http://www.just.ro
 Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei sociale ttp://www.mmuncii.ro
 Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romani www.aidrom.ro
 Alternative Sociale www.antitrafic.ro
 Asociaţia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare şi
Educaţie www.adpare.ro
 Asociatia Generatie Tanara www.generatietanara.ro
 Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane
www.anitp.mai.gov.ro
 Organizatia Internationala pentru Migratie www.oim.ro     
 RESURSE INFORMATIVE
 Antitrafic http://www.antitrafic.ro/sections/sdfnsf/ghlhgl/?t_id=0p15p4
 Oficiul Naţiunilor Unite pentru lupta împotriva drogurilor şi a
criminalităţii:
Trafic cu fiinţe umane
www.unodc.org/unodc/en/trafficking_human_beings.html
 Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului:
Listă informativă având ca obiect Formele Contemporane de Sclavie
www.unhchr.ch/html/menu6/2/fs14.htm
 MONITORUL CIVIC – societatea civila in actiune
http://www.civic.md/stiri/3818-traficul-de-fiinape-umane-este-arn-
descreatere-pe-fundalul-createrii-migraapiei-ilegale-.html
 MONEY http://www.money.ro/extern/onu-avertizeaza-ca-traficul-de-fiinte-
umane-este-prea-putin-combatut-in-europa.html
 UNICEF http://www.unicef.ro/publicatii/protectia-copilului/
 http://www.scritube.com/stiinta/drept/Traficul-de-fiinte-
umane2041681717.php
 SALVATI COPIII http://www.savethechildren.org.
 Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucuresti http://www.coe.ro/
 The Organization for Security and Co-operation in Europe
http://www.osce.org/
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!