Un copil poate oricînd să-l inveţe pe un

adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără

motiv, cum să nu stea locului niciodată şi
cum să ceară cu insistenţă ceea ce-şi
doreşte. (Paulo Coelho)
1. Succesul şi insuccesul şcolar.
Cum să-l învăţ pe copil să
înveţe?
2. Diverse
 Problema succesului şi a insuccesului şcolar
i-a preocupat pe mulţi învăţători, părinţi, dar şi pe
unii elevi. Deseori ne întrebăm ,,De ce acest copil
nu poate să înveţe mai bine?”, ,,De ce nu-i place la
şcoală?”, ,,Ce trebuie să fac eu ca părinte sau
profesor să-l îndemn spre învăţătură?”. Unii, însă
şi-au pus întrebări precum: ,,Ce-i determină pe unii
copii să înveţe?”, ,,De ce acest copil are succes
şcolar sau de ce are note bune?”, ,,Cum s-a produs
această dorinţă de a învăţa şi de a fi un viitor om
intelectual?” Aceste întrebări pot continua pentru
că numărul lor este mare.
 Succesul şcolar constă în ,,obţinerea unui
randament superior în activitatea instructiv-
educativă la nivelul cerinţelor programelor şi ale
finalităţilor învăţământului, iar insuccesul se
referă la rămânerea în urmă la învăţătură sau la
neîndeplinirea cerinţelor obligatorii din cadrul
procesului instructiv educativ, fiind efectul
discrepanţei dintre exigenţe, posibilităţi şi
rezultate”. Insuccesul se începe odată cu
rămânerea în urmă la învăţătură, ceea ce poate să
decurgă pe mai departe la abandon, fapt ce-l face
pe elev să aibă anumite trăiri cu o anumită
intensitate.
 Succesul şcolar este recunoaşterea capacităţii
de exprimare, prin performanţele învăţării,
valorificându-se la maximum capacităţile. Succesul
şcolar se manifestă prin rezultate maxime la
învăţătură, examene, concursuri. Succesul şcolar
presupune cunoaşterea de sine, conştientizarea
forţelor, mobilizarea în depăşirea obstacolelor,
perseverenţa in depăşirea lor.
În spatele succesului şcolar se află renunţări
la activităţi plăcute atăt ale copiilor cît şi ale
părinţilor, neliniştea şi teama de nereuşită.
Succesul depinde de numeroşi factori ce ţin
de structura individului.
Factorii biologici se referă la starea sănătăţii
organismului, tulburări nervoase şi dezvoltarea
fizică.

Factorii psihologici includ procesele psihice

(cognitive, afective, volitive), însuşirile
psihice(temperament, aptitudini, interese),
fenomene psihice (atenţia, limbajul), nivelul de
inteligenţă şi de aspiraţie, atitudinea faţă de
muncă, voinţa de a învăţa.

Factorii socio-culturali sunt mediul psiho-socio-

cultural, familial şi grupul de prieteni al copilului.
 Aceşti factorii au o pondere, deosebită în
realizarea şcolară şi în performanţele recunoscute
ca, succes. Starea generală de sanatate
condiţionează biologic reuşita în invăţare.
Capacităţile intelectuale ( memorie, gândire şi
imaginaţie) şi abilitatile (deprinderi, aptitudini)
sunt cele care determină in cea mai mare măsură
înalta performanţă şcolară.
 Insuccesul înseamnă eşec, nereuşită,
infrîngere sub povara propriei neputinţe sau a
greutăţilor exterioare. Insuccesul şi eşecul sunt
respinse de societate, de colectivitate, de individ.
Ca reacţii faţă de insucces apar dispreţul,
dezamăgirea, cumpasiunea care pe, unii îi alină, pe
alţii îi umileşte.
Insuccesul şcolar, cu toate formele lui de
manifestare, reprezintă ansamblul pierderilor
şcolare ale căror efecte se manifestă negativ
asupra integrării sociale şi asupra relaţiilor de
convieţuire cu semenii.
 Insuccesul şcolar poate fi determinat de următorii
factori:
1. Factorii individual: (reduceri mintale, dezvoltarea
fizică, starea de sănătate). Din moment ce apar
astfel de factori ei determină apariţia a mai multor
factori precum lenea, rea-voinţa, nepăsarea, lipsa
de atenţie, de energie, maturizare insuficientă etc.
2. Factorii familiali Situaţia economică a familiei,
nivelul cultural, stilul educaţional familial, structura
familiei, relaţiile intrafamiliale Situaţia economică
precară şi instabilă, nivelul scăzut la veniturilor
afectează traiectoria şcolară a elevului în mai multe
feluri.
 Unul dintre cele mai complete tablouri ale
cauzelor care pot produce eşecul şcolar sunt :
• Organizarea defectuoasă a învăţământului
preşcolar
• Atitudinea negativă a familiei
• Dezorganizarea celulei familiale, tensiunile şi
conflictele dintre părinţi
• Existenţa de tensiuni în relaţia elev – învăţător
 Depistarea şi determinarea formei de
manifestare a eşecului şcolar trebuie să se facă
cât mai devreme şi să favorizeze acţiunea
pedagogică, oportunitatea acesteia însemnând
intervenţia la timp şi obţinerea eficienţei.

• Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe

care-l cîştigăm. (Victor Hugo)

• Cea mai mare bogatie din aceasta lume sunt copiii,

mai mult decat toti banii din lume si toata puterea
de pe pamant. ( Mario Puzo)

• Copilul se-nvată cînd nu se răsfată. (Anton Pann)