Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Data de 18 octombrie marcheaza Ziua europeana impotriva traficului de finite
umane, numirea fiind facuta la recomandare Parlamentului European de catre Comisia
Europeana.
In conformitate cu Protocolul privind Prevenirea, Combaterea si Sanctionarea
Traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor (2000), aditional la Conventia
ONU impotriva crimei organizate transfrontaliere, Traficul de persoane inseamna
recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea persoanelor prin amenintare
cu forta sau prin folosirea fortei sau a altor forme de constrangere, prin rapire, frauda,
inselaciune, abuz de putere sau situatie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea
de plati sau foloase pentru obtinerea consimtamantului unei persoane care detine
controlul asupra altei persoane in scop de exploatare. Exploatarea va include, la nivel
minim, exploatarea prostitutiei altora sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau
servicii fortate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevare de organe.
(art. 3 a).
Cel mai important instrument international impotriva traficului de fiinte umane
este Protocolul ONU privind Prevenirea, Combaterea si sanctionarea traficului de
persoane, in special al femeilor si copiilor (in vigoare din 2003). Conventiile Organizatiei
Internationale a Muncii pot asista Statele sa implementeze o legislatie anti-trafic bazata
pe prevederile Protocolului de la Palermo privind Prevenirea, Combaterea si Sanctionarea
Traficului de persoane, in special de femei si copii (2000), aditional la Conventia ONU
impotriva crimei organizate transfrontaliere.
Recrutarea lucratorilor migranti pentru angajarea intr-o tara alta decat cea a carui
cetatean este a fost tratata intr-un numar de conventii ale Organizatiei Internationale a
Muncii, relevante fiind Conventia nr. 97 cu privire la Migratia pentru Angajare
(Revazuta) (1949), Conventia nr. 143 cu privire la Lucratorii Migranti (Prevederi
Suplimentare) (1975) si cea mai recenta - Conventia 181 cu privire la Agentiile Private
pentru Ocuparea Fortei de Munca (1997).
Definitia traficului de fiinte umane din Protocolul ONU stipuleaza trei activitati
relevante: recrutarea, transportarea si transferul persoanelor. Alte doua activitati:
adapostirea si primirea care au legatura cu munca fortata, sunt prevazute si de
Conventiile Organizatiei Internationale a Muncii: Conventia cu privire la Munca Fortata
nr. 29 din 1930 si Conventia cu privire la Abolirea Muncii Fortate nr. 105 din 1957.
Conventia cu privire la cele mai Rele Forme ale Muncii Copilului nr. 182 din 1999
echivaleaza traficul de copii cu practici similare sclaviei. Conventia indeamna Statele sa
intreprinda actiuni imediate in vederea incriminarii si eliminarii celor mai grave forme ale
muncii copilului.
Scurt istoric
Traficul, ca si concept, dateaza din secolul XVI, fiind un sinonim pentru comert,
fara conotatii negative. Ulterior, spre secolul urmator, traficul a inceput a fi asociat cu
vanzarea ilicita si/sau incorecta de marfa, vizandu-se in mare parte in mare parte,
vanzarea de droguri si arme. Spre secolul XIX, prin aceasta notiune se mai facea referire
si la comertul cu fiinte umane tratate ca bunuri si vandute in sclavie, mai tarziu scos din
legalitate. La inceputul secolului XX, termenul de trafic se referea, generic, la comertul
de sclavi albi, adica la femeile si copiii ce circulau peste granita in scopul prostitutiei. In
ultimii ani, traficul a fost asociat cu prostitutia si exploatarea sexuala a femeilor si
copiilor.
Odata cu adoptarea Protocolului privind Prevenirea, Combaterea si Sanctionarea
Traficului de persoane, in special de femei si copii (2000), aditional la Conventia ONU
impotriva crimei organizate transfrontaliere (in continuare Protocolul cu privire la
Trafic), au fost inserate doua inovatii in domeniul traficului. Astfel, s-a elaborat o
definitie internationala comprehensiva a traficului de fiinte umane si mult mai important,
definitia oferita de Protocol este una destul de extinsa ca domeniu de aplicare si insereaza
munca fortata ca unul dintre scopurile traficului, pe langa scopul exploatarii sexuale. In
timp ce Protocolul enunta cateva distinctii certe intre traficul in scopul exploatarii sexuale
si traficul in scopul exploatarii muncii si a serviciilor (precum si practicile referitoare la
sclavie sau similare sclaviei si servitutii), trebuie de tinut cont de faptul ca exploatarea
sexuala nu reprezinta munca fortata.
Prin prisma scopului vizat, trafi cul presupune profi turi uriae pentru trafi
canti, care reinvestesc veniturile obtinute in derularea in conti nuare a acti vitatilor ilicite.
Prostitutia (in general, exploatarea sexuala a femeilor si copiilor) constituie
principalul scop al trafi cului si modalitatea de obtinere a celor mai mari castiguri. De
asemenea, traficul de fiinte umane se realizeaza in scopul folosirii la munci fortate,
comiterii de infractiuni prin constringere, de catre victi mele trafi cului si prelevarii de
organe (victimele sint barbati, femei, copii).
Din punctul de vedere al complexitatii fenomenului traficului de fiinte umane,
putem evidentia urmatoarele trasaturi ale acestuia:
- Este o forma de manifestare a crimei organizate si, in aceasta calitate,
poseda trasaturile caracteristi ce acestui tip de criminalitate, are o esenta identica
si se supune legilor de existenta proprii fenomenului din care face parte. Traficul
de persoane este organizat de grupuri criminale clandesti ne care sint adesea
implicate si in alte ti puri de criminalitate organizata. Structurile acestor grupuri
sint foarte variate, pornind de la grupuri amatoare izolate, pina la organizatii
structurate la nivel international.
- Este o forma de violenta, deoarece victi mele trafi cului sint supuse
adesea unor forme de violenta care le afecteaza foarte grav.
Factori favorizanti si etape
oferite rapid.
servicii sexuale.
Lipsa de constientizare
Intern/extern;
Perioada dintre plecare si sosire poate dura si cateva luni sau chiar
Pentru victimele traficului, plecarea peste hotare se prezinta deja ca una riscanta,
locul de munca din tara de destinatie fiind nereglementat si realizandu-se in conditii
mizere, degradante si periculoase. Desi in anumite state dezvoltate exista o cerere
persistenta de forta de munca si brate de munca care doresc sa accepte munci prost
remunerate si in conditii de nesiguranta, deseori cu caracter sezonier, resortisantii
acestora refuza sa accepte aceste categorii de munci.
Acest fapt creeaza o situatie in care victimele traficului nu concureaza cu cetatenii
statului de destinatie in ceea ce priveste posturile de munca, astfel creand un surplus de
oferte care, de asemenea, contribuie la inrautatirea conditiilor de munca.
Din perspectiva valorilor sociale lezate, persoanele traficate sint reduse la conditia
de marfa, sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde,
trauma suferita marcadu-le intreaga evolutie viitoare.
Din perspectiva implicatiilor sociale, datorita cresterii alarmante din ultimii ani,
trafcul de persoane devine un fenomen national si transnational, fiind favorizat de
procesul general al globalizarii si de utilizarea tehnologiilor moderne.
Din punct de vedere a modului in care este organizat, ne confruntam fie cu traficul
ocazional, cind se raporteaza doar la transportarea interna/internationala a victimelor, fie cu cel
practicat in bande sau grupuri mici, cind traficantii sint bine organizati si specializati in traficarea
cetatenilor in afara granitelor, folosind aceleasi rute; de asemenea, se poate vorbi despre trafic
international, cel mai laborios organizat, derulat de retele periculoase si greu de combatut.
dintre cele mai perfide si eficace strategii pentru a submina existenta unui stat, a
intereselor sale fundamentale. Asadar, in scopuri educative se impune:
introducerea in scoli a programelor de educatie sexuala, o atentie deosebita
acordindu-se egalitatii intre femei si barbati, respectarii drepturilor omului si a demnitatii
fi intei umane, protejarii drepturilor copilului si ale parintilor sai, ale tutorilor sau ale altor
persoane legal responsabile de copil;
includerea in programele de educatie scolara a informatiilor privind atat riscurile
la care copiii sau ti nerii pot fi supusi (exploatarea, abuzul sexual, trafi cul de persoane),
cit si mijloacele de aparare; difuzarea acestor informatii tinerilor care nu mai sint integrati
in sistemul scolar, parintilor;
introducerea si/sau dezvoltarea unor programe de instruire a personalului
politienesc pentru a permite acestuia sa castige competente specializate in domeniu;
organizarea unor instruiri specifice destinate personalului social, medical,
didactic, diplomatic, consular, juridic, vamal pentru ca acesta sa poata realiza
identificarea cazurilor de trafic de persoane in scopul exploatarii sexuale si sa poata
intreprinde masurile necesare.
Lipsa de informatie adecvata este principala premisa a migratiei ilegale si, prin
urmare, a trafi cului de fiinte umane.
Metodele de preventie tertiara a traficului de fi inte umane
Preventia tertiara cuprinde toate eforturile de a pune capat comportamentului
criminal sau de a preveni repetarea altei infractiuni, inclusiv a revicti mizarii victimelor.
Ca exemple de metode de preventie tertiara ar putea servi:
Politi ca de sanctionare incriminarile din Codul penal
In acelasi timp, este important ca victimele sa fie tratate in mod consecvent cu
respect si compasiune si sa nu fi e condamnate pentru incalcari minore ale unor norme
legale.
O masura care vine sa completeze, si nicidecum sa inlocuiasca penalizarea si
condamnarea, sint programele de instruire, concepute sa reflecte raul infractorilor facut
victimelor, sa-i motiveze sa-si accepte responsabilitatea si sa-si schimbe atitudinea si
comportamentul.
10
11
copiilor romani neinsotiti aflati pe teritoriul altui stat i asigurarea masurilor de protectie
speciala in favoarea acestora.
12
victimelor infractiunilor
o
penala
Legea nr. 508/2004 privind organizarea i functionarea Directiei de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata i Terorism in cadrul Parchetului de pe langa
inalta Curte de Casatie si Justitie
o
organizate
o
sociale
13