PROIECT

PREVENIREA
CRIMINALITII

Mihalcea Alexandra Criminalitatea

Covaci Lizeta Prevenirea social
Groas Adelina Prevenirea situaional

Asisten Social
Probaiune, An II

Paradigmele i tipologia prevenirii. Diferene i

complementarittii ntre prevenirea social i
prevenirea situational.
Criminalitatea- este constituita din ansamblul infractiunilor care se produc intro anumita perioada de timp intr-un loc bine determinat.
Explicarea criminalitatii ca fenomen social trebuie sa se faca pornind de la fapte
sociale anterioare.Variatiile criminalitatii depend de variatiile mediului geografic si
ale mediului social general,adica de conditiile exterioare care, la randul lor, sunt
sursele unor stimuli ocazitionali suplimentari.
Principalii factori care conduc la cate deviante ce au la baza lor criminalitatea
sunt:
1. Factori economici-este de asteptat ca situatia economica a unui stat,ori a
unei zone mai restranse,sa determine comportamentul infractional.
2. Industrializarea-este un factor de progress economic si social,oferind
locuri de munca,posibilitati de instruire si specializare,bunuri de larg
consum de calitate tot mai buna si implicit,cresterea nivelului de trai al
oamenilor.Contrar acestora,statistic s-a constatat insa un fenomen
surprinzator:progresul social-economic a fost insotit de cresterea
criminalitatii.O explicatie ar fi ca in general,industriile afecteaza grav
echilibrul ecologic din zona in care sunt implantate,cu efecte care
acentueaza starea de stres a muncitorilor si a populatiei de pe platformele
industriale.
3. Somajul-explica un anumit procent de actiuni infractionale.Influenta sa se
exercita [rin scaderea brusca si excesiva a nivelului de trai.Somajul ataca
in mod serios echilibrul interior ali individului,punandu-l in imposibilitatea
de a-si mai realize,prin mijloace legale,aspiratiile sale.
4. Nivelul de trai-pe langa saracie se adauga si dorinta de imbogatire rapida
sau de un trai mai bun,care,la randul ei,impinge spre delincventa un numar
mare de persoane.

5. Crizele ecomonice-scaderea nivelului de trai al unor grupuri sociale

defavorizate se accentueaza in timpul crezelor economice care afecteaza
productia,nivelul salariilor si rata somajului.In lipsa unei protectii sociale
corespunzatoare,persoanele afectate pot fi considerate la limita riscului
comiterii unor fapte antisociale.
6. Discriminarea-este considerate un factor criminogen important fiind
asociata cu prejudecata.O asemenea asociere este facuta pentru ca
sentimentele discriminatorii constituie obstacole culturale care au o
importanta aparte in comportamentul infractional.
Prin prevenire in sens criminologic se intelege luarea unor masuri care sa
conduca la impiedicarea comiterii de crime,prin acestea intelegand acele actiuni pe
care societatea le considera daunatoare pentru valorile sale materiale si spirituale.
Conceptul de prevenire poate fi analizat sub 2 abordari diferite:
1. prevenire predelictuala-constituie un ansamblu de masuri sociale luate de
organismele abilitate cu aplicarea legii in stransa conlucrare cu serviciile
sociale,institutiile educative si ONG-urile
2. prevenirea predelictuala-spre deosebire de perevenirea predelictuala
ansamblul de masuri luate in aceasta forma de prevenire vezeaza
resocializarea celor care au incalcat legea.
2 alte moduri de prevenire a criminalitatii sunt:

prevenirea sociala

prevenirea situationala

Principalele tari unde exista grupuri de infractori sub denumirea de MAFIE sunt:
1.

Italia-Cosa Noastra Siciliana

2.

Franta-Mafia Siciliana
-Carnorra

3. Anglia-Mafia italiana
-Triada chineza
-Mafia Rosie(rusa)
-grupurile criminale jamaicane
4.

S.U.A-Cosa Noastra

-Mafia siciliana
-Triade chinezesti
-Sfanta Coroana Unita
5.

Brazilia-Escadroanele Mortii
-Mafia italiana

6.

Canada-Triada chineza
-Mafia italiana
-Cartelurile columbiene

7.

Columbia-Cartelul Cali
-Cartelul Medelin

8.

Rusia-Mafia cecena
-georgienii
- armenii
-Mafia caucaziana

PREVENIREA SOCIAL
CONCEPTUL DE PREVENIRE
Prin prevenire n sens criminologic se nelege, luarea unor msuri care s
conduc la mpiedicarea comiterii de crime, prin aceasta nelegnd acele aciuni pe
care societatea le consider duntoare pentru valorile sale materiale i spirituale.1
Prevenirea vizeaz acele comportamente care prezint grad de pericol social n
msur s necesite o reacie, prin mijloace de drept penal.
Putem vorbi de mai multe moduri de prevenire a criminalitii ntruct asistm
la o intensificare a msurilor de ordin social menite s reduc svrirea faptelor
antisociale.
Un prim model de prevenire a criminaliti l reprezint modelul social.Acesta const
n utilizarea de msuri cu caracter social, anticipativ, ce presupune cum e firesc
participarea comunitii n efortul de prevenire a criminalitii, fr ns a trece
responsabilitiile din sarcina sistemului instituional n cea a societii civile.2
Modelul social intervine n abordarea factoriilor criminogeni introducnd msuri
de asisten comunitar acordate persoanelor care se confrunt cu probleme de ordin

1
2

T. Amza, Criminologie.Tratat de teorie i politic criminologic, Bucureti, 2002, pag. 27

R.M. Stnoiu, Metode i tehnici de cercetare n criminologie, Bucureti, 1981, pag. 52

economic, social ori psihologic.n cadrul modelului social, prevenirea criminalitii

poate fi clasificat n:
-

prevenirea primar

prevenirea secundar

prevenirea terial

Prevenirea primar const ntr-un complex de msuri specifice n domeniile social,

economic, cultural, educativ, cu scopul eliminrii factorilor criminogeni ct i a
consecinelor nefaste ale criminalitii.Astfel au fost adoptate programe sociale care
au ca principal scop crearea de locuri de munc, condiii civilizate de nvmnt,
crearea de locuri de odihn i recreere, acorarea de asisten social.
Poliia romn a elaborate o serie de programe de prevenire care se adreseaz n
general tinerilor i minorilor, avnd drept scop reducerea victimizrii acestora.
Prevenirea secundar are ca obiectiv elaborarea unor politici penale de prevenire
prin identificarea timpurie i anihilarea factorilor criminogeni.Aceast activitate de
prevenire este desfurat de organele legislative privind adoptarea unei legislaii
adecvate. De exemplu, n domeniul delincvenei juvenile Romnia a afiat o legislaie
adecvat prevenirii acestui fenomen social, avnd adoptate o serie de reglementri
juridice cum ar fi: Constituia Romniei art. 45 referitor la protecia tinerilor i
copiilor, Codul Familiei drept comun n materie de ocrotire a minorilor.
Prevenirea terial include activitii destinate evitrii riscului de recidiv la
persoanele care au svrit infraciuni. n aceast zon a prevenirii se acioneaz prin
tratament, reeducare, resocializare.
Prevenirea are dou forme principale:
-

prevenirea social: vizeaz aciunii de educaie care au rolul de a opri evoluia

individului spre inadaptare, antisocialitate, apelnd la instituii i specialiti

prevenirea situaional care este centrat pe protejarea persoanelor i bunurilor

utiliznd poliiti i experi n domeniu.

Prevenirea social este conceput astfel nct s provace schimbri durabile la

tinerii care sunt n pericol s ajung ru. Scopul principal este evitarea inadaptrii prin
dezvoltarea aptitudinilor pozitive, creterea rezistenei la seduciile delincvenei,
intervenii la nivelul familiei, a colii, a grupului de prieteni.3

Gheorghe Florian, Prevenirea criminalitii.Teorie i practic. Editura Oscar Print, Bucureti, 2005,
pag. 34

Sunt dou modalitii cel mai des folosite n prevenire i anume, prima este
prevenirea prin dezvoltare mintal care este orientat n mod special spre individ i
familia sa, i a doua prevenirea comunitar care vizeaz aciuni la nivelul cartierului
sau localitii, dar care s fie orientat tot spre individ.
Prevenirea prin dezvoltarea mintal urmrete ameliorarea comportamentelor
sociale ale copiilor, care astfel ar deveni delincveni.Pentru a da rezultate aceast
prevenire trebuie s fie precoce, pn la adolescen, s fie de ordin educativ, s gie
realizat n contextul familiei sau al colii, s mbogeasc mediul educativ dar i s
ajute mama i tatl copilului n creterea i educarea acestuia.Eficacitatea prevenirii
prin dezvoltare mintal depinde n mare msur de respectarea condiiilor de durat,
intensitatea i calitatea, o concepie clar asupra ntregului proiect i un numr
suficient de specialiti utilizai.
Un interesant program contra delincvenei i care demonstreaz eficacitatea unei
iniiative de dezvoltare social s-a derulat n oraul Delft din Olanda.Msurile
principale au fost: organizarea timpului liber pentru tineri, reducerea numrului de
familii numeroase n fiecare cartier, mai buna supraveghere a caselor i reintroducerea
portarului la diverse imobile.Rezultatele au depit ateptrile n trei ani delictele au
sczut cu 30%.
Doar prevenirea social este eficace pe termen lung, deoarece acioneaz asupra
tinerilor inadaptai n contextele sociale n care triesc: familiei, coal, grup de
prieteni, cartier, localitate.n acest sens aciunile preventive au o dubl orientare: pe de
o parte, spre factorii care anticipeaz o dezvoltare inadecvat a persoanei i familiei
sale, pe de alt parte, spre comunitatea n care triesc acetia.n mod deosebit,
prevenirea social dezvolt o serie de programe de ameliorare precoce a
competenelor de via ale minorilor.Cu ct vulnerabilitatea social a prinilor i
copiilor este mai mare, cu att riscul apariiei i meninerii conduitelor antisociale este
mai amplu.
Un program de prevenire social a avut ca scop s verifice rolul animatorilor
pentru bandele de pe strad i cel al grupurilor de discuie. ntre 1954 i 1957, la
Boston i Los Angeles s-a invocat promovarea unor animatori care s organizeze cu
minori dans, sport, consiliere cu adolescenii responsabili de diferite delicte i de
ntreinerea unor relaii dificile.ncercrile fcute au euat deoarece dinamica intern a
grupurilor de delincveni a fost de fiecare dat mai puternic dect influena
animatorilor.Aceai soart a avut-o i grupurile de discuie n care au fost cuprini

minori delincveni, de 13-14 ani, pentru a discuta despre modalitile de dezvoltare a

abilitilor de rezolvare a problemelor interpersonale.S-a constatat ns c povestea
ludroas a unui despre furt a captat atenia celorlali. Eecul acestui program a fost
evident: tinerii care participau la program comiteau mai multe delicte, grupul de
discuie transformndu-se n edine de ntrire a delincvenei.

Prevenirea situationala
Se refera la interventiile care au drept scop reducerea oportunitatilor pentru
comiterea de infractiuni si totodata la cresterea dificultatilor si a riscurilor pe care
trebuie sa le intalneasca infractorii atunci cand comit fapte care intra sub incidenta
legii penale (Tudor, Amza, 2002, p.620).
Orice loc prezinta un anumit risc criminogen care variaza in functie de prezenta
unor obiecte de valoare, a unor indivizi predisupsi spre comportamente ilicite, a lipsei
paznicior. Insa in acest cadru se poate interveni pentru a se modifica situatiile
favorizante delictului, cum s-a intamplat cu ani in urma in New York , unde s-a decis
ca soferii de autobuze sa nu mai vandal bilete, pentru ca ei sa nu mai fie expusi
furturilor. Insa urmarea imediata a fost deplasarea delincventilor spre statiile de
metrou. Un alt exemplu este introducerea unor agenti de informare si supravegere in
transportul public in olanda in anii 80 care aveau rolul de a informa pasagerii, de a
controla biletele, de a alerta politia. Asadar s-au diminuat actele de violenta,
vandalisul, furturile.
Putem conchide in urma acestor exemple ca prevenirea situationala deriva din
tendinta cetatenilor de a se proteja , creandu-se in acest scop o adevarata piata a
ofertei de securitate(Florian, Gheorghe, p.27, .2005): sisteme de alarme, servicii de
securitate, consultanti), dublate de interventia statului care promoveaza legi care
penalizeaza actele infractionale, care se ocupa de iluminatul strazilor, amenajarea
spatiilor.
In acest sens Garland vorbeste despre infractor ca fiind omul situational, fara
norme morale, care profita de orice oportunitate de a realiza o infractiune si de homo
prudens, cetateanul interesat de propria securitate.
Prevenirea situationala are urmatoarele obiective:

Sa creasca riscurile pentru infractor, de exemplu prin supraveghiere

Sa amplifice dificultatile realizarii infractiunii: protectie fizica, control

Sa diminueze beneficiile pe care le ar putea obtine infractorul ,

determinand dezinteresul acestuia pentru victima

In cadrul prevenirii situationale identificam urmatoarele masuri:

1.masuri de securitate care includ:

masuri prin care obiectivele devin tot mai dificile( in cazul furturilor:
dispozitive de alarma, bariere, antifurt la masini, geamuri incasabile);

masuri prin care este protejat obiectul infractiunii ( pregatiri in cazul

furturilor de posete, genti, din buzunare);

masuri de inlaturarea mijloacelor de comitere a actutlui infractional

( perchezitii, verificari);

masuri de supravehere formala

masuri de prevenire in interiorul institutiilor

masuri de amenajare a imprejurimilor

2.masuri de influentare a costurilor si beneficiilor infractorilor:

Marcarea proprietatii: carti de credit cu fotografie

Supraveghere tehnica: utilizarea unor dispozitive electronice

Asigurarea monitorizarii de catre politie a zonelor de impact

Aceste masuri au fost concepute pornind de la anumite caracteristici psihologice

ale infractorilor: obstacole precum ziduri, grilaje ii descurajeaza( legea celui mai mic
efort), nu se expun la situatii de risc sporit ( legea celui mai mic risc), urmaresc
beneficii imediate (legea celui mai mare beneficiu pe termen scurt).(Ion Eugen,
Sandu, Sandu Florian, Gheorghe Iulian Ionita, 2001, pp. 242-246)
Aceste masuri nu s-au dovedit eficace in cazul delincventilor cronici, ci mai
degraba in cazul celor ocazionali. De asemenea s- a mai constatat un efect pervers al
acestor masuri, si anume infractorii se deplasau in acele locuri unde nu erau puse in
aplicare. Pentru ca prevenirea situaionala sa se soldeze cu succes aceasta trebuie sa
se adapteze contextului : cunoasterea victimelor, infractorilor, modului de a actiona,
sa si concentrze eforturile, sa utilizeze mijloce competente si specialisti tehnici.

Totusi prevenirea situationala prezinta anumite aspecte negative: presupune costuri

materiale semnificative, infractorii pot descifra anumite masuri si le pot ocoli, nu sunt
eficace in toate situaiile si se aplica doar in cazul unora dintre infractiuni.

Blibiografie:
Amza, Tudor, (2002), Criminologie. Tratat de teorie si politica criminologica,
Bucuresti, Ed. Luminalex
Florian, Gheorghe, (2005), Prevenirea criminalitatii. Teorie si practica. Ed. Oscar
Print.[f. l]
Sandu, Ion Eugen, Sandu Florian, Gheorghe Iulian Ionita, (2001), Criminologie,
Bucuresti, Ed. Sylvi