Sunteți pe pagina 1din 6

TEST

1.Care este definiţia termenului “victimă”:


a. omul căruia i-a fost cauzat un prejudiciu fizic (vieții, sănătății și libertății fizice),
moral (umilirea cinstei și demnității) sau material (în urma acțiunilor altor persoane)
b. anumite trăsături fizice, psihice și sociale dobândite de om (de exemplu: anumite
deficiențe fizice, incapacitatea de autoapărare sau pregătire insuficientă de
autoapărare, atracție deosebită exterioară, psihică și material – financiară), care pot
să-l facă predispus de a fi transformat în victimă a infracțiunii

2. Cum poate fi definită „victimitatea”:


a. este capacitatea importantă, potențială sau realizată, de a deveni victimă a atentatului
criminal cu condiția că aceasta ar fi putut fi evitată
b. incapacitatea de autoapărare sau pregătire insuficientă de autoapărare

3. Care sunt factorii care influenţează vulnerabilitatea victimală:


a. factorii personali (vârsta, sexul, vestimentația, anumite gesturi, trăsăturile de caracter,
calitatea de gardă de corp sau de polițist, constituția fizică fragilă, etc.);
b. factorii situaționali (cartierul, călătoria în transportul public, revenirea de la serviciu
în perioadele de minimă circulație a populației, condiția de turist, etc.).

4. Ce se realizează în cazul în care victima este un grup de persoane:


a. victimitatea potențială individuală a membrilor comunității;
b. se realizează victimitatea aditivă / integrativă, care este calitatea de vulnerabilitate,
condiționată de predispunerea grupală a persoanelor, care formează comunitatea
(grupul), spre realizarea acesteia.

5. Cum este forma victimităţii în cazul unui grup de persoane:


a. situativă (determinată de factorii externi pentru comunitate);
b. contradictorie (deoarece membrii comunității pot deveni victime, dar paguba
cauzată lor nemijlocit poate fi diferită);
c. autocauzată (producerea prejudiciului în cazul unui conflict în interiorul
comunității).

6. Cum poate fi divizată victimitatea:


a. victimitate specială (aspectele psihologice ale victimității);
b. victimitate generală (sexul, vârsta, rolul social, statutul social al victimei)
c. vulnerabilitate victimală

7. Ce indică vulnerabilitatea victimală:


a. gradul de predispoziție a persoanei de a deveni victimă;
b. victimitatea potențială individuală a membrilor comunității.

8. Ce reprezintă potențialul de receptivitate victimală:


a. procesul și rezultatul transformării personalității în victimă a infracțiunii
b. gradul de vulnerabilitate victimală a unui individ

9. Care sunt factorii care condiționează potențialul de receptivitate victimală:


a. constituţia individului
b. comportamentul individului
c. aspectul bio – constituțional
d. caracteristici psiho – comportamentale
e. vârsta
f. sexul
g. pregătire socio – culturală
h. IQ

10. Care sunt categoriile de factori prin care poate fi precizat gradul de vulnerabilitate victimală:
a. factori personali
b. factori intermediari
c. factori situaționali

11. Care sunt persoanele ce pot fi incluse în categoria cu factor personal de vulnerabilitate victimală:
a. indivizii cu handicap fizic
b. turiştii
c. retardații mintal
d. femeile

12. Sub ce aspecte trebuie analizate condiţiile favorizante ale producerii efectului victimal:
a. psihologic
b. fiziologic
c. psihiatric
d. demografic

13.Ce reprezintă victimizarea:


a. nu este o însușire fatală a anumitor persoane
b. este procesul și rezultatul transformării personalității în victimă a infracțiunii.

14.Ce elemente include victimizarea la nivel individual:


a. subiectul și obiectul
b. relațiile sociale
c. comportamentul victimei
d. latura subiectivă (emoțional - volitivă)
e. latura obiectivă (situativă)

15. Cine poate fi subiect al victimizării:


a. o persoană fizică;
b. o persoană juridică;
c. un individ cu un anumit statut social;
d. o persoană inclusă în sistemul relațiilor sociale;

16. Care sunt elementele care formează latura obiectivă a victimizării:


a. comportamentul victimei;
b. relațiile sociale care au suferit în urma victimizării;
c. consecințele victimizării;
d. conștientizarea și atitudinea față de victimizare;
e. modul de cauzare a prejudiciului;

17. Care sunt elementele care formează latura subiectivă a victimizării:


a. scopul subiectului victimizării;
b. relațiile sociale care au suferit în urma victimizării;
c. consecințele victimizării;
d. conștientizarea și atitudinea față de victimizare;
e. modul de cauzare a prejudiciului;
18. Cum se clasifică victimizarea:
a. victimizare primară;
b. victimizare terţiară;
c. victimizare secundară;
d. nivelul victimizării
e. victimizare cuaternară

19. În ce constă victimizarea secundară:


a. în cauzarea de prejudicii victimelor infracțiunilor prin calomnierea conștientă a
acestora de către funcționarii organelor de drept sau alte persoane;
b. în cauzarea daunelor material, fizice și psihice în mod direct victimei, membrilor
familiei acesteia, prietenilor și anturajului social al victimei;

20. În ce constă victimizarea cuaternară:


a. în cauzarea de prejudicii victimelor infracțiunilor prin calomnierea conștientă a
acestora de către funcționarii organelor de drept sau alte persoane;
b. în cauzarea daunelor material, fizice și psihice în mod direct victimei, membrilor
familiei acesteia, prietenilor și anturajului social al victimei;

21. În ce constă victimizarea primară:


a. în cauzarea de prejudicii victimelor infracțiunilor prin calomnierea conștientă a
acestora de către funcționarii organelor de drept sau alte persoane;
b. în cauzarea daunelor material, fizice și psihice în mod direct victimei, membrilor
familiei acesteia, prietenilor și anturajului social al victimei;
c. în cauzarea daunelor materiale, fizice și psihice în mod direct victimei, membrilor
familiei acesteia, prietenilor și anturajului social al victimei;

22. Ce include victimizarea socială:


a. acțiuni directe
b. acțiuni indirecte
c. acțiuni demonstrative

23. Care sunt exemplele de comportamente sau atitudini violente:


a. pălmuirea
b. insulta
c. ameninţarea
d. limitarea accesului victimei la resurse
e. limitarea libertăţii de exprimare

24. Cum se clasifică victimele în functie de categoria infractionala:


a. victime dezorganizate
b. victime ale infracțiunii de omor;
c. victime ale infracţiunii de viol;
d. victime ale infracţiunii de înșelăciune;
e. victime cu caracter îndoielnic.

25. Cum se clasifică victimele după gradul de implicare şi responsabilitate în comiterea


infracţiunii:
a. cu vinovăţie maximă, având responsabilitatea deplină în comiterea infracţiunii,
infractorul fiind nevinovat;
b. inocentă;
c. cu un IQ redus
d. cu handicap major
e. având o vinovăţie minimă;
f. la fel de vinovate ca şi infractorul

26. Cum se realizează actele infracţionale după gradul de participare:


a. nonparticipare;
b. iniţiator;
c. cooperare;
d. condiţionată;
e. provocator;
f. facilitare.

27. Câte categorii de victime conţine tipologia victimalului:


a. victime care anterior faptului infracţional nu au avut nici o legătură cu făptaşul
b. victime slabe sub aspect biologic;
c. victime slabe sub aspect social
d. victime cu predispoziţie victimală
e. victime provocatoare
f. victime provocante
g. victime care precipită declanşarea acţiunii răufăcătorului
h. victime autovictimizante
i. victime sociale
j. victime politice

28. Care sunt victimele provocatoare:


a. nu are nici o parte din vină în actul infracţional; incidental victima s-a aflat la locul
infracţiunii.
b. anterior victimizării lor au comis ceva, conştient sau inconştient, faţă de infractor;
c. influenţează răufăcătorii în a comite infracţiuni, deşi între ei nu a existat niciodată nici
o legătură
d. orientează agresiunea către propria persoană, ele însele ajung să devină propriii lor
criminali.

29. Care sunt victimele care precipită declanşarea acţiunii răufăcătorului


a. nu are nici o parte din vină în actul infracţional; incidental victima s-a aflat la locul
infracţiunii.
b. anterior victimizării lor au comis ceva, conştient sau inconştient, faţă de infractor;
c. influenţează răufăcătorii în a comite infracţiuni, deşi între ei nu a existat niciodată nici
o legătură
d. orientează agresiunea către propria persoană, ele însele ajung să devină propriii lor
criminali.

30. Care sunt victimele din categoria autovictimizante


a. nu are nici o parte din vină în actul infracţional; incidental victima s-a aflat la locul
infracţiunii.
b. anterior victimizării lor au comis ceva, conştient sau inconştient, faţă de infractor;
c. influenţează răufăcătorii în a comite infracţiuni, deşi între ei nu a existat niciodată nici
o legătură
d. orientează agresiunea către propria persoană, ele însele ajung să devină propriii lor
criminali.
31. Care sunt victimele care anterior faptului infracţional nu au avut nici o legătură cu făptaşul
a. nu are nici o parte din vină în actul infracţional; incidental victima s-a aflat la locul
infracţiunii.
b. anterior victimizării lor au comis ceva, conştient sau inconştient, faţă de infractor;
c. influenţează răufăcătorii în a comite infracţiuni, deşi între ei nu a existat niciodată nici
o legătură
d. orientează agresiunea către propria persoană, ele însele ajung să devină propriii lor
criminali.

32. Prin ce se caracterizează victimele slabe sub aspect biologic:


a constituţia biologică
b. lipsa posibilităţii de apărare adecvată
c. iresponsabilitate
d. aparţin unor grupuri minoritare etnice

33. Cum se clasifică victimele în funcţie de factorii psihologici, biologici şi sociali


a. victime tinere
b. femei maltratate;
c. victime ale şoferilor aflaţi în stare de ebrietate
d. consumatorii de alcool şi stupefiante
e. imigranţii
f. persoanele cu inteligenţă scăzută
g. persoanele achizitive (lacome)
h. persoane în vârstă – victime ale crimei;

34. Cum se clasifică victimele în dependenţă de tipurile de infracţiuni:


a. persoanele blocate şi cei nesupuşi
b. copii dispăruţi;
c. copii maltrataţi fizic şi sexual;
d. persoanele destrăbălate / desfrânate
e. consumatorii de alcool şi stupefiante
f. victime ale actului sexual;
g. victime ale şoferilor aflaţi în stare de ebrietate.

35. Care sunt cele patru forme de viol:


a. prin constrângere fizică
b. violatorii care cunoșteau victima
c. viol profitând de stările patologice, fizice și mentale ale victimei
d. violul comis de către un străin
e. prin constrângere morală
f. viol prin abuz de situație

36. Care pot fi cauzele care determină maltratarea și uciderea soției de către soț:
a. conflicte intraconjugale
b. lipsa posibilităților fizice și psihice de apărare,
c. infidelitate, gelozie
d. sinceritatea și puritatea sentimentelor
e. lipsa experienței sociale
f. soțul bolnav psihic
g. alcoolism cronic

37. Care pot fi cauzele care determină transformarea copilului în victimă:


a. refuzul victimei de a renunța la modul de viață agresiv impus
b. lipsa posibilităților fizice și psihice de apărare,
c. capacitate redusă empatică
d. nivelul înalt de sugestibilitate și al credibilității
e. dependenţa de temperament

38. Care pot fi victimele actelor teroriste:


a. victime directe – persoane implicate fizic în actul terrorist
b. victime secundare – membrii familiilor și cunoscuților apropiați ale victimelor directe,
precum și persoanele, care au participat în locul ulterior cu victimele;
c.populația locală – aspura căreia sunt orientate acțiunile teroriștilor;
d. teroriştii

39. Care sunt formele prin care se pot maltrata persoanele vârstnice:
a. agresiune fizică și psihică,
b. deposedare de bunuri prin minciună și înșelăciune
c. victime izolate social de prieteni, vecini, rude
d. privare de hrană și medicamente,
e. izolare socială

40. Care sunt factorii care determină transformarea persoanelor vârstnice în victime:
a. diminuarea potențialului energetic și a capacității vitale,
b. accentuarea fenomenelor de sclerozare,
c. scăderea labilității funcționale a organelor de simț
d. scăderea labilității funcționale a sistemului nervos, a mobilității

S-ar putea să vă placă și