Sunteți pe pagina 1din 7

Victimele traficului de persoane

• Definitii.
Traficul de persoane este un fenomen cu dimensiuni globale,o incalcare grava a
drepturilor omului,un fenomen social cu consecinte pentru intreaga societate. Traficul de
fiinte umane este o activitate infractionala prin care se obtine un profit mare cu riscuri
scazute,ce are efecte grave pentru siguranta si bunastarea victimelor sale.
Principalele documente internationale definesc traficul de persoane astfel:
Conventia de la Palermo din 13 decembrie 2000 - Protocolul privind prevenirea , reprimarea
si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia
Natiunilor Unite inpotriva criminalitatii transfrontaliere organizate defineste traficul de
persoane ca fiind:
a) “Recrutarea, transportul, transferul, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare
sau prin recurgere la forta ori la alte forme de constrangere, prin rapire, frauda, inselaciune,
abuz de autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori prin acceptarea de plati ori avantaje
pentru a obtine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in scopul
exploatarii. Exploatarea contine ,cel putin, exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau
alte forme de exploatare sexuala, munca sau serviciile fortate, sclavia sau practicile analoage
sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe.
b) Consimtamantul unei victime a traficului de persoane pentru exploatare intentionata ,in
sensul mentionat in paragraful de mai sus este irelevant, daca au fost folosite oricare dintre
procedeele aratate mai sus.
c) Recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unui copil in scopul
exploatarii vor fi considerate trafic de persoane, chiar daca acestea nu implica nici unul dintre
procedeele prevazute de paragraful a).
d) Termenul de copil indica orice persoana cu varsta mai mica de 18 ani.“
Conventia Consiliului Eeuropei privind lupta inpotriva traficului de fiinte umane,
adoptata la Varsovia, la 16 mai 2005, art. 4 pastreaza aceleasi definitii ca si Conventia de la
Palermo, adaugand in plus fata de aceasta precizari referitoare la termenul de victima ce
desemneaza orice persoana fizica care este supusa traficului de fiinte umane (art.4, lit. e al
Conventiei).

1
• Factorii de risc ai traficului de persoane pot fi grupati in:
a) Factorii macrosociali au un nivel ridicat de generalitate si se refera la :
- Scaderea drastica a nivelului de trai a populatiei si somajul sau lipsa de acces la mijloace
legitime de trai pentru mari segmente de populatie;
- Lipsa ori insuficienta unor programe educationale relevante, precum si deficitul de
oportunitati educationale ori profesionale pentru anumite segmente de populatie;
- Un mediu tolerant la discriminarii pe baza de gen sau etnie, precum si la comportamente de
tipul violentei domestice;
- Dezvoltarea migratiei internationale a fortei de munca;
- Dezastre naturale sau catastrofe care provoaca saracirea brusca a unui numar mare de
gospodarii, in principal a celor care traiesc predominant din agricultura.
b) Factori microsociali plasati la nivelul unor grupuri sociale si al gospodariilor:
- Saracia gospodariei si lipsa de acces la locurile de munca, prestatiile si programele de
asistenta sociala disponibile;
- Nivel redus de educatie si lipsa unei pregatiri profesionale, atat a persoanelor traficate cat si
a membrilor familiilor lor de origine (traficul de persoane este adeseori asociat cu abandonul
scolar);
- Dezagregarea familiei si/sau relatii deficitare intre adulti si copii;
- Comportamente deviante precum alcoolismul, violenta domestica si/sau antecedente penale.
c) Factorii individuali sunt extrem de diversi, spre exemplu:
- Discrepanta intre nivelul de asteptari/scopuri si resursele individului, gospodariei pentru
atingerea acestora prin mijloace legitime;
- Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea unui loc de munca in strainatate
si lipsa de informare privind riscurile asociate;
- Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului;
- Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta adolescentei, precum si o
posibila istorie de agresiuni sexuale;
- Labilitate psihica, alienare;
- Lipsa de incredere in propriile forte si/sau un complex de inferioritate;
- Lipsa de incredere in ceilalti si in institutiile care ar putea oferi asistenta si suport.

2
• Etapele traficului:
Recrutarea
1) exista trei categorii de recrutori si transportatori: barbati, femei, familii.
2) cine sunt recrutorii:
- vecin, sot/concubin, cunostinta/ prieten
- presupun relatii cu publicul (vanzatori, barmani, taximetristi etc.)
- angajati ai unor firme false
- membrii ai unor retele de trafic.
3) metode de recrutare:
- oferte false de locuri de munca in strainatate, in special profesii care nu implica o munca
calificata (chelnarita, bucatareasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca Spania,
Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franta etc. facute direct victimelor sau prin intermediul
cunostintelor, rudelor sau a altor persoane apropiate.
- anunturi la mica publicitate de tipul: Tinere fete pentru dansatoare, balerine in tara X,
plecare imediata.
- rapire
4) principalele judete de recrutare: Teleorman, Iasi, Dolj, Olt, Mures, Ialomita, Botosani,
Calarasi, Constanta, Braila, Vaslui, Galati, Alba, Timis si municipiul Bucuresti.

Transportul
1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite rute, din tara de origine, spre tara de
destinatie. Vanzarea se poate face si in tarile de tranzit, dar si ulterior recrutarii chiar in tara de
origine.
2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele mai multe ori alta decat cea promisa
victimei) se face cu autorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi:
- legala, sub pretextul unei excursii, in cazul fetelor care au pasaport
- ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara pasaport, situatie in care calauzele promit
trecerea granitei in siguranta in schimbul unei sume de bani sau chiar fara plata.
- in cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, mai ales in tara de origine, victimele
sunt tratate civilizat, li se ofera cazare si masa, pot lua legatura cu familiile etc.

Vanzarea
- are loc in tarile de destinatie (in cazul vanzarilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fara
stirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. Aspectul fizic si varsta sunt cele care

3
fixeaza pretul de vanzare (de regula, intre 1000-4000 de dolari), dar depinde si de numarul
vanzarilor de la momentul recrutarii la cel al destinatiei de exploatare.

Sechestrarea si exploatarea
De cele mai multe ori victimele realizeaza ca au fost vandute in momentul in care sunt
sechestrate si exploatate, etapa caracterizata prin:
- sechestrarea in locuri bine izolate, inchise.
- lipsa totala a posibilitatilor de comunicare (li se retin actele de identitate, telefoanele mobile
etc.)
- tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe
persoane, maltratare, amenintare, pana la, in unele cazuri crima, in momentul in care incearca
sa evadeze sau ameninta traficantii cu deconspirarea.

Revanzarea
- victimele intra intr-un ciclu al falselor datorii deoarece cei care le cumpara pretind ca trebuie
sa-si recupereze banii din munca lor.
- in majoritatea cazurilor, in momentul in care victima a reusit sa-si plateasca datoria, urmeaza
o revanzare catre un alt patron care, la randul sau, vrea sa-si recupereze suma platita.

Evadarea
- se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienti, al politiei (razii) etc.
- victimele se adreseaza ambasadelor sau consulatelor Romaniei din tara respectiva (de ce cele
mai multe ori, victimele nu apeleaza la ajutorul acestor institutii).

Repatrierea
- se realizeaza cu sprijinul OIM - Misiunile din alte tari, al ambasadelor/ consulatelor
Romaniei care se ocupa de formalitatile de repatriere si cu sprijinul organizatiilor
neguvernamentale din statul de destinatie.
- victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie.
- primirea in tara se face de reprezentantii ANITP (Centrul Regional din aria de competenta),
care a fost contactat si informat in prealabil si care va referi victima catre serviciile
specializate de asistenta, in functie de optiunea acesteia.
In chestiunile legate de repatrierea victimelor romane ale traficului de persoane, ANITP este
prima institutie care trebuie informata.

4
- Victimele traficului de persoane

In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale de justitie


pentru victimele infractiunii si abuzuri de putere, “victime inseamna persoanele care,
individual sau colectiv au suferit ,o vatamare, inclusiv o vatamare fizica sau psihica, o
suferinta emotionala, o pierdere economica sau o vatamare grava adrepturilor lor
fundamentale, prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia penala in vigoare in Statele
Membre, inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul penal de putere“. „O persoana poate fi
considerata victima indiferent daca faptuitorul este indentificat, retinut, pus sub acuzare sau
condamnat si indiferent de relatile de familie dintre faptuitor si victima„.
Potrivit datelor Politiei Romane,victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si
tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13-33, dar si din randul barbatilor, cu putere de munca,
necalificati profesional sau calificati in meserii ce presupun munca bruta, fara perspectiva in
tara de origine ori dornici de castiguri mari intr-un timp relativ scurt. Lipsa de informare si
situatia materiala precara reprezinta factorii favorizanti ai traficului. Provenienta dintr-o
familie dezorganizata sau dintr-un mediu in care persoana a suferit abuzuri creste riscul de a
accepta o falsa propunere in strainatate. Orasele mari din zonele sarace ale Romaniei ori ale
Republicii Moldova sunt principalul mediu de racolare avictimelor. Nivelul scazut de
educatie inpiedica viitoarea victima sa evalueze corect sir ealist informatiile si planurile
prezentate de recrutor.
La baza fenomenului de trafic sta luarea hotararii de a pleca, sustinuta de speranta
nefondata ca, in strainatate, realizarea personala este mai facila si mai rapida. O astfel de
decizie se manifesta mai puternic la persoanele care se confrunta cu o situatie materiala grea
si cu lipsa de perspective in propria lor tara. Persoanele cele mai expuse traficului cred ca
realizarea personala inseamna in primul rand a avea bani, iar pentru a-i obtine sunt capabile sa
infrunte orice pericol.
Traficul de persoane, ca fenomen infractional national si transnational, se desfasoara, din
perspectiva victimei, dupa etapele pe care le-am prezentat mai sus: racolarea (recrutarea),
transportul, vanzarea, exploatarea (sechestrarea), evadarea (eliberarea).

5
- Date statictice ale victimelor traficului de persoane
Bilanţul pe anul trecut al procurorilor DIICOT arată că au fost înregistrate aproximativ
1.000 de victime ale traficului de persoane, dintre care aproape un sfert au fost copii. Potrivit
procurorilor DIICOT, numărul românilor exploataţi sexual sau pentru cerşetorie a scăzut, însă
a crescut cel al persoanelor exploatate prin muncă.
DIICOT a precizat că exploatatorii sunt de cele mai multe ori români în complicitate cu
străini, iar ţările în care sunt trimise victimele sunt Italia, Spania, Olanda şi Cehia.
În prezent, aproape 400 de persoane sunt cercetate pentru trafic de persoane, pe numele a
jumătate dintre ei existând mandate de arestare.
Barbatii sunt cele mai dese victime ale traficului de persoane, in timp ce femeile
reprezinta totalitatea victimelor exploatate sexual, se afirma intr-un raport publicat de Agentia
Nationala impotriva Traficului de Persoane. Din totalul victimelor identificate, 51%,
respectiv 616 victime sunt barbati (comparativ cu 46% in perioada similara din 2007 si 25%
in 2006). Acest fapt se coreleaza cu cresterea numarului de victime exploatate prin munca
fortata 78%. Peste 1.200 de romani au fost anul trecut victime ale traficului de persoane, in
scadere totusi fata de perioada similara a anului trecut, cand au fost consemnate peste 1.700
de asemenea situatii. Pentru prima data de cand se pastreaza o evidenta a persoanelor
traficate, ponderea victimelor de sex masculin este mai mare decat cea a victimelor de sex
feminin.
Potrivit Agentiei, 306 victime au fost traficate incepand cu anul 2008, restul fiind
implicate in trafic in anii anteriori, dar indentificate in anul 2009.
Peste jumatate dintre cazurile identificate provin din zece judete tarii - Teleorman (97
victime), Iasi (76), Dolj (70), Olt (64), Mures (63), Ialomita (54), Calarasi (52), Botosani (49),
Constanta (48) si Braila (43).
In prezent, se constata o orientare a traficului de persoane catre un numar redus de tari
ale Uniunii Europene, 62% dintre victimele identificate anul acesta, fiind exploatate in
Spania, Italia si Romania. Daca sunt incluse si Grecia, Cehia si Germania, ca tari de
destinatie, procentul creste la 87%. Restul victimelor au fost exploatate in alte 16 tari din
Europa si in doua tari asiatice (R.P. Chineza si Coreea de Sud). Peste 85% dintre victimele
traficului de persoane identificate in intervalul analizat sunt persoane adulte, restul de 15%
(179 victime) fiind minori (marea majoritate a acestora, respectiv 94%, cu varste cuprinse
intre 14 si 17 ani).

6
Bibliografie:

- Butoi,T., Voinea,A., Butoi,A., Prodan,M.,C., Iftemie,V., Zărnescu,C., Butoi,I.,T.,


Nicolae,G.,L., Victimologie, Curs universitar, Editura Pinguin Book, Bucureşti, 2004

- Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate.

- Mateuţ, Gh., Dublea, A., Ştefăroi, N., Petrescu, V.E., Prună, A.R., Tărniceriu, R.,
Luca, S., Gafta, L.G., Luca, C., Iovu, D., Onu, E., Traficul de fiinţe umane. Infractor.
Victimă. Infracţiune, Asociaţia Alternative Sociale, 2005.

- www.anitp.mai.gov.ro