Etapele traficului de fiinte umane

I. Recrutarea
1) exista trei categorii de recrutori si transportori: barbati, cu virste cuprinse intre 20 si 30 de ani (70% dintre recrutori), femei,
cu virste cuprinse intre 18 si 35 de ani, familii.

2) ocupatiile recrutorilor:
- presupun relatii cu publicul (vinzatori, barmani, taximetristi etc.)
- angajati ai unor firme false
- membrii ai unot retele de trafic.

3) metode de recrutare:
- oferte false de locuri de munca in strainatate (chelnarita, bucatareasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca
Franta, Italia, Germania, Grecia etc. facute direct victimelor prin cunostinte, rude, persoane apropiate.
- anunturi la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata.”
- rapire

4) principalele judete de recrutare: Iasi, Bacau, Vaslui, Neamt, Suceava, Botosani, Mehedinti, Dolj, Olt, Gorj, Caras-Severin,
Galati, Braila.

II. Transportul
1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite rute, din tara de origine, spre tara de destinatie. Vinzarea se poate face
si in tarile de tranzit.

2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele mai multe ori alta decit cea promisa victimei) se face cu autorul
recrutorilor sau al calauzelor si poate fi:
- legala, sub pretextul unei excursii, in cazul fetelor care au pasaport
- ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara pasaport, situatie in care calauzele promit trecerea granitei in siguranta in
schimbul unei sume de bani sau chiar fara plata.
- in cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, victimile sint tratate civilizat, li se ofera cazare si masa, pot lua legatura
cu familiile etc.

III. Vinzarea
- are loc in tarile de destinatie (in cazul vinzarilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fara stirea victimelor care devin
“proprietatea” unor patroni. Aspectul fizic si virsta sunt cele care fixeaza pretul de vinzare (de regula, intre o mie si patru mii
de dolari).

IV. Sechestrarea si exploatarea

De cele mai multe ori victimele realizeaza ca au fost vandute in momentul in care sint sechestrate si exploatate, etapa
caracterizata prin:
- sechestrarea in locuri bine izolate, inchise.
- lipsa totala a posibilitatilor de comunicare (li se retin actele de identitate, telefoanele celulare etc.)
- tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenintare, pina
la, in unele cazuri, crima.

V. Revinzarea
- victimele intra intr-un ciclu al falselor datoriis cei care le cumpara pretind ca trebuie sa-si recupereze banii din “munca” lor.
- in majoritatea cazurilor, urmeaza o revinzare catre un alt “patron” care, la rindul sau, vrea sa-si recupereze suma platita.

VI. Evadarea
- se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienti, al politiei (razii) etc.
- victimele se adreseaza ambasadelor sau consulatelor Romaniei din tara respectiva.

VII. Repatrierea
- se realizeaza cu spriinul IOM (International Organization for Migration), cu spriinul ambasadelor/ consulatelor Romaniei care
se ocupa de formalitatile de repatriere.
- victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie.
- primirea in tara se face de catre echipa de asistenta a OIM care le integreaza in programele OIM de asistenta pentru
victimele traficului de femei si de prevenire a traficului in Romania.

Ce li se intimpla traficantilor?

- faptele savirsite de recrutori, calauze, gazde, traficanti sint considerate infractiuni.

- infractiunile comise se pedepsesc conform: Legii privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, publicata in
Monitorul Oficial nr. 783/11 decembrie 2001s Codului Penals Ordonantei de Urgenta nr. 112/2001.
- pedepse prevazute: de la 3 ani inchisoare la detentia pe viata, in functie de gravitatea faptei, de urmarile asupra victimei, de
virsta acesteia.
- sint pedepsite si infractiunile asociate direct sau indirect cu traficul de persoane: inselaciune, trecerea frauduloasa a
frontierei, fals si uz de fals, sechestrare, viol, lovire si vatamare corporala, amenintare si santaj, constringere, dare si luare de
mita, proxenetism.
- in cazul traficantilor, raspunderea penala apare si in cazurile in care persoanele traficate si-au dat consimtamintul.