UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

PROIECT ASISTENŢĂ SOCIALĂ INTERNAŢIONALĂ

MĂGUREANU ANDREEA SIMONA
ANUL III, SPECIALIZAREA ASGRSS, GRUPA II
PROF. COORDONATOR: LECT. UNIV. GABA DANIELA

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Aspecte Teoretice

Traficul de persoane înseamnă comerțul ilegal cu oameni. Violenaă, Controlul, Profitul,

toate stau la baza traficului de persoane.
“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv
schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin
uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin
abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani
sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra
alteia, în vederea exploatării.” – definiția traficului de persoane conform Directiva UE
2011/36/UE.

Alături de celelalte țări din blocul fost sovietic, România este o țară care a pierdut
milioane de oameni în dauna nivelului mai bun de trai din vestul Europei. Din păcate, acest exod
nu se produce fără victime. Pentru zeci de mii de persoane, visul unei vieți mai bune a devenit o
momeală ce i-a făcut vulnerabili în fața traficanților de persoane. Plecaţi în căutarea unei vieţi
mai bune, multora dintre ei li s-au “vândut” promisiuni şi speranţe false.

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Mulţi au fost recrutaţi de către bărbaţi şi femei care promiteau “locuri bune de muncă” în
Europa, care constau în: a lucra în costrucții, a îngriji un vârstnic, a lucra în agricultură, într-un
restaurant, bar sau hotel. Altora, care aveau probleme medicale, li s-a promis urmarea unui
tratament sau a unor investigații medicale speciale. In alte situații, tinere femei au acceptat să
plece în vacanță în străinătate, împreună cu prietenii lor sau au plecat cu partenerii în “afară”
pentru a-și construi un trai mai bun.
În foarte multe dintre cazuri, persoanele care fac astfel de promisiuni, oferindu-se să
“ajute” sunt oameni în care viitoarea victimă are încredere, sunt oameni respectabili sau de
succes în comunitatea respectivă. Ei pot fi prieteni, vecini, cunoștințe, (foști) colegi de servici
sau de școală, parteneri de cuplu, membri ai familiei acesteia. Ei vor prezenta o poveste
frumoasă, credibilă și convingătoare, manipulând nu doar victima ci și familia acesteia să aibă
încredere.
După ce ajung la destinaţie, speranţele acestor oameni urmează să se transforme într-o
realitate întunecată, ei vor trebui să realizeze diferite activități împotriva voinței lor și în folosul
exclusiv al acelora care i-au “ajutat” – plătindu-le călătoria sau găsind acel loc de muncă.
Ajutorul se transformă în datorie către recrutori, pe care victimele trebuie să o plătească muncind
pentru cei care le exploatează. Datoria este fictivă și nu poate fi plătită niciodată.
De exemplu una dintre metodele actuale de recrutare este metoda așa-numită metodă
“lover boy” sau în limba română “iubitul”, în care traficanții aleg viitoarele victime, una câte
una, după ce petrec câteva luni cu o fată, spunându-i mai apoi că ar vrea să o ia în căsătorie. Ceea
ce este mai rău în aceste cazuri este că ei pornesc prin a recruta fete cu vârsta de 12-13 ani,
atunci când acestea sunt ușor de manipulat și de controlat.
În anul 2019, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane din România a raportat
identificarea a 698 supraviețuitori ai traficului de persoane. Este cunoscut faptul că
supraviețuitorii descoperiți reprezintă numai un mic procent din numărul efectiv al traficului de
persoane. Din cauza naturii ascunse a criminalității, este imposibil să se știe exact câți români
sunt traficați și exploatați.

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Aproximativ 21 de milioane de oameni sunt considerați a fi victime ale muncii forțate.

Mulți sunt, de asemenea, victime ale traficului, majoritatea pentru exploatare sexuală. Femeile și
fetele reprezintă peste 70% din totalul victimelor estimate în lume.
În Spania, activitatea de trafic de persoane rulează "în jur de cinci milioane de euro pe
zi". În Europa, sunt 2.280 de milioane de dolari, şi 32.000 de milioane, la nivel mondial. Cele
mai frecvente victime sunt nigeriene, românce, venezuelene şi columbiene. În ceea ce priveşte
exploatarea forţei de muncă, majoritatea victimelor provin din Vietnam, România şi Moldova,
scrie El Mundo, citat de Rador.

Etapele Traficului de Persoane

I. Recrutarea
1) există trei categorii de recrutori și transportori: bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani
(70% dintre recrutori), femei, cu vîrste cuprinse între 18 și 35 de ani, familii.

2) ocupațiile recrutorilor:
- presupun relațîi cu publicul (vinzatori, barmani, taximetriști etc.)
- angajați ai unor firme false
- membrii ai unot rețele de trafic.

3) metode de recrutare:
- oferte false de locuri de muncă în străînătate (chelnăriță, bucătăreasă, dansatoare, baby-sitter,
menajeră etc.) în țări că Franța, Italia, Germania, Grecia etc. făcute direct victimelor prin
cunoștinte, rude, persoane apropiate.
- anunțuri la mica publicitate de tipul: “Tinere fete pentru dansatoare, balerine în țara X. Plecare
imediată.”
- răpire

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

4) principalele județe de recrutare: Iași, Bacău, Vaslui, Neamț, Suceava, Botoșani, Mehedinți,
Dolj, Olt, Gorj, Caraș-Severin, Galați, Brăila.

II. Transportul

1) Traficul de ființe umane se desfășoară pe anumite rute, din țara de origine, spre țara de
destinație. Vinzarea se poate face și în țările de tranzit.

2) Trecerea frontierei spre țara de destinație (de cele mai multe ori alta decit cea promisă
victimei) se face cu autorul recrutorilor sau al călăuzelor și poate fi:
- legală, sub pretextul unei excursii, în cazul fetelor care au pașaport
- ilegală, în cazul persoanelor minore sau fară pașaport, situație în care călăuzele promit trecerea
graniței în siguranță în schimbul unei sume de bani sau chiar fară plată.
- în cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, victimele sunt tratate civilizat, li se oferă
cazare și masă, pot lua legătură cu familiile etc.

III. Vânzarea
- are loc în țările de destinație (în cazul vinzarilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fară știrea
victimelor care devin “proprietatea” unor patroni. Aspectul fizic și vîrstă sunt cele care fixează
prețul de vânzare (de regulă, între o mie și patru mii de dolari).

IV. Sechestrarea și exploatarea

De cele mai multe ori victimele realizează că au fost vândute în momentul în care sunt
sechestrate și exploatate, etapa caracterizată prin:
- sechestrarea în locuri bine izolate, închise.
- lipsa totală a posibilităților de comunicare (li se rețîn actele de identitate, telefoanele celulare
etc.)
- tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane,
maltratare, amenințare, pină la, în unele cazuri, crimă.

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

V. Revânzarea
- victimele intră într-un ciclu al falselor datoriis cei care le cumpără pretind că trebuie să-și
recupereze banii din “munca” lor.
- în maoritatea cazurilor, urmează o revinzare către un alt “patron” care, la rindul sau, vrea să-și
recupereze suma plătita.

VI. Evadarea
- se face în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți, al poliției (razii) etc.
- victimele se adresează ambasadelor sau consulatelor României din țara respectivă.

VII. Repatrierea
- se realizează cu spriinul IOM (International Organization for Migration), cu spriinul
ambasadelor/ consulatelor României care se ocupă de formalitățile de repatriere.
- victimelor li se eliberează pașaport consular și documente de călătorie.
- primirea în țară se face de către echipa de asistență a OIM care le integrează în programele
OIM de asistență pentru victimele traficului de femei și de prevenire a traficului în România.

Ce li se întâmplă traficanților?

- Faptele savirsite de recrutori, călăuze, gazde, traficanți sint considerate infracțiuni.

- Infracțiunile comise se pedepsesc conform: legii privind prevenirea și combaterea traficului de
persoane, publicată în monitorul oficial nr. 783/11 decembrie 2001s codului penals ordonanței de
urgență nr. 112/2001.
- Pedepse prevăzute: de la 3 ani închisoare la detenția pe viață, în funcție de gravitatea faptei, de
urmările asupra victimei, de vîrstă acesteia.
- Sunt pedepsite și infracțiunile asociate direct sau indirect cu traficul de persoane: înșelăciune,
trecerea frauduloasă a frontierei, fals și uz de fals, sechestrare, viol, lovire și vătămare corporală,
amenințare și șantaj, constringere, dare și luare de mită, proxenetism.

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

- În cazul traficanților, răspunderea penală apare și în cazurile în care persoanele traficate și-au
dat consimtamintul.

Combaterea Traficului de Persoane

Următoarele acte intenționate sunt incriminate:

 recrutarea;
 transportul;
 transferul;
 adăpostirea sau primirea de persoane prin uz de forță în vederea exploatării.

Exploatarea include cel puțin:

 exploatarea sexuală sau prostituția;
 munca sau serviciul forțat (inclusiv cerșitul, sclavia, exploatarea activităților infracționale
sau prelevarea de organe).

Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și

protejarea victimelor acestuia prevede norme comune minime pentru stabilirea infracțiunilor de
trafic de persoane și pentru pedepsirea autorilor acestora. De asemenea, documentul prevede
măsuri pentru o mai bună prevenție a acestui fenomen și pentru consolidarea protecției
victimelor.
Sancțiuni: Directiva stabilește pedeapsa maximă pentru aceste infracțiuni la cel puțin
cinci ani de închisoare și la cel puțin 10 ani atunci când se constată circumstanțe agravante, de
exemplu dacă infracțiunea a fost săvârșită împotriva unor victime care erau deosebit de
vulnerabile (cum ar fi copiii) sau dacă a fost săvârșită în cadrul unei organizații criminale.
Urmăririle penale: Țările UE își pot urmări penal cetățenii proprii pentru infracțiuni
comise într-o altă țară a UE și pot face uz de instrumente de anchetă precum interceptarea (de
exemplu, a conversațiilor telefonice sau a e-mailurilor).

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Sprijinul pentru victime: victimele beneficiază de asistență înaintea, pe parcursul și după

încheierea procedurilor penale, pentru a-și putea exercita drepturile care le sunt conferite prin
statutul victimelor în procedurile penale. Asistența poate consta în primirea în adăposturi,
asigurarea asistenței medicale și psihologice și furnizarea de servicii de informare și de
interpretariat.
Copiii și adolescenții (sub 18 ani) beneficiază de măsuri suplimentare, cum ar fi asistența
fizică și psihosocială, accesul la educație și, dacă este cazul, posibilitatea desemnării unui tutore
sau a unui reprezentant. Aceștia ar trebui interogați fără întârziere, în incinte adaptate în acest
scop și de către specialiști formați ca atare. Victimele au dreptul la protecție din partea poliției și
la asistență juridică pentru a putea solicita despăgubiri.

BUCUREŞTI
2020-2021
 UNIVERSITATEA DIN BUCURESŢI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Bibliografie

 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32011L0036

BUCUREŞTI
2020-2021