2.1.

Factorii care cresc vulnerabilitatea victimelor la trafic

Potrivit raportului ANITP, în ultima perioadă, România a fost, în principal, o ţară de
origine pentru victimele traficului de persoane din cauza vulnerabilităţii crescute a unor
categorii de persoane care caută să găsescă oportunităţi mai bune în viaţă. Ţările din vestul
Europei în continuare sunt cele de destinaţie în care cetăţenii români sunt exploataţi ,
deoarece aici există o cerere crescută pentru forță de muncă ieftină, prostituţia este tolerată
sau legalizată şi există contextul adecvat pentru tolerarea cerșetoriei, primele 5 ţări în
ordinea numărului de victime fiind: Marea Britanie, Germania, Italia, Spania,Elveţia, aici
existănd şi cele mai multe comunităţi de români.( ANITP, 2018, pag.29)
Conform studiilor efectuate şi a statisticilor ANITP (2018),cauzele pot fi multiple.
Traficul de persoane este un fenomen care implică atât factori externi, economici, politici,
sociali, cât şi interni, personali iar persoanele implicate variază de la cei care facilitează
recrutarea victimelor, autorităţile din ţara respectivă, la traficanţii propriu-zişi care
exploatează victimele, până la cei care cer, cumpărătorii, fără de care nu ar exista acest
fenomen.
Dacă privim dintr-o perspectivă economică putem vorbi despre interese financiare
oculte şi pieţe subterane de carne vie în care fiinţa umană aste privită doar ca pe o marfă
aducătoare de profituri uriaşe.Din persectivă juridică mai generală care se referă la drepturile
omului, putem vorbi despre sclavie, muncă forţată, fenomene de violenţă, agresiune fizică şi
psihică şi abuz de încredere. Din punct de vedere social s-au identificat drept cauze factorii
de mediu şi factorii individuali iar la intersecţia lor s-a mai găsit şi factorul de atracţie care
orientează individul spre soliţii de migraţie riscante: expunerea la poveştile de succes. Atrași
de mirajul Occidentului, pornesc în căutarea bunăstării fără a fi informați cu privire la ce vor
presta acolo, unde vor locui și alte aspecte organizatorice, astfel că de multe ori pică pradă
traficului de persoane.
La nivelul întregii societăti, factorii care cresc vulnerabilitatea la trafic sunt: sărăcia,
nivelul de trai, lipsa locurilor de muncă, nivelul scăzut al salariilor, şomajul, distribuție
inegală pe piața forței de muncă (femeile sunt ultimele angajate și primele care sunt
concediate, pentru a-şi câștiga existența sunt nevoite să acepte munca la negru, iar unul dintre
cele mai căutate categorii de munci la negru este cea legată de sex), politica socială a statului
cu strategiile ineficente de combatere a șomajului și sărăciei alături de un cadru legislativ și
instutițional. inadecvat ( sistemul educaţional care nu pregăteşte absolvenţi cu calificări cerute
pe piaţa locurilor de muncă, lipsa fondurilor suficiente pentru implementatrea Planurilor
Naţionale de combatere a traficului de persoane), corupția autorităților,coroborată cu slăbirea
controlului frontierelor au făcut ca organizațiile internaționale de trafic să nu întâmpine mari
probleme, slaba punere în aplicare a legislației ( din raportul SUA realizat în 2019 privitor la
privind traficul de persoane în România aflăm că presupusa complicitate la infracţiuni de
trafic de persoane au continuat nepedepsite, în special în cazul funcţionarilor publici care
exploatau minore aflate în centre de plasament de stat).
La nivel personal, individual, aceştia sunt: vârsta, situația familială cele mai multe ori
neadecvată creșterii și educării unui copil: familii dezorganizate, în care există alcolism,
abuz și abandon familial, dificultăţi financiare care îi pot determina pe părinţi să îşi vândă
copiii, lipsa afecțiunii parentale, a comunicării, zona de proveniență (zonele rurale din
regiunile sărace ale țării oferă tinerilor oportunități reduse de angajare), lipsa de informare ,
victimele , în cele mai multe cazuri, nu au informaţii despre riscurile la care se expun, grupul
de prieteni, care poate avea o influenţă majoră asupra comportamentului , valorilor și
atitudinilor persoanelor traficate, o altă condiție pentru ca femeile tinere să devină victime ale
traficului este înclinația lor de a încălca regulile sau normele sociale și comunitare,
incapacitatea de adaptare şi relaţionare, întâlnite mai ales la tinerii care provin din centrele
de palsament sau din familii dezorganizate, aspirațiile personale şi dorința de realizare
personală, de independență financiară. (Lăzăroiu,S., 2000, pag 57, 68- 81, Lăzăroiu, S.,
Alexandru, M, 2003, Lazaroiu, Ulrich, 2003, apud Lăzăroiu, S., Alexandru, M, 2003, pag. 14,
Alexandru, M., 2013, pag 15-22, ANITP, 2018)
De asemenea, un factor demn de luat în calcul este că în zilele noastre copiii deţin
abilităţi şi deprinderi avansate de utilizare a tehnologiei informatice, de aceea reţele de
socializare sunt deosebit de atractive pentru ei. Din acestă cauză, copiii pot devin victime ale
traficului de persoane. Mai mult de 75% dintre copiii din România folosesc internetul zilnic,
iar jumătate dintre ei au recunoscut că pe reţele de socializare au primit mesaje cu conţinut
sexual. https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/combaterea-traficului-de-copii,
[Accesat în data de 09.04.2020]
Un alt factor de vulnerabilitate la trafic, mai ales în exploatarea la comiterea de
infracţiuni în stradă şi cerşetorie, îl poate reprezenta apartenenţa unei persoane la comunitatea
de romi. Persoanele care fac parte din această comunitate sunt expuşi foarte mult la sărăcie,
excluziune socială, discriminare, lipsa instrucţiei şcolare din cauza ratei foarte ridicate a
abandonului şcolar şi ineficienţa politicilor de protecţie socială . (Studiu privind exploatarea
prin cerşetorie în relaţie cu traficul de persoane, 2013, pagina 67, disponibil pe
www.anitp.mai.gov.ro, accesat în data de 02.05.2020)
 Aş putea menţiona la acest subiect că și consumul de pornografie alimentează sclavia
femeilor din această “industrie.” Se întâmplă des ca femeile ce apar în asemenea imagini sau
înregistrări să fie victime ale traficului prin exploatare sexuală.
Statistic s-a demonstrat că victimele traficului de persoane au în medie studii liceale
sau chiar mai puţin de atât, 38,2% au cel mult 8 clase, la data traficării, 31,5% cel mult 12
clase , cele cu studii primare au fost 18,1% , urmate de cele fără studii 7%. Victimele cu studii
superioare continuă să deţină ponderea cea mai mică, respectiv 2%. Din punct de vedere al
genului 73% dintre victimele înregistrate au fost femei. Mai mult de jumătate dintre victime
provin din mediul rural (53,9%), din mediul urban (42,5%), cu domiciliul în capitală fiind
3,6% din totalul victimelor. (ANITP, 2018, pag. 20)
Ca student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, aş mai putea adăuga printre cauze lipsa
unei educaţii din punct de vedere al valorilor morale şi religioase şi a fricii faţă de Creator a
persoanelor implicate în racolarea, vânzarea şi exploatarea victimelor, oameni al căror
dumnezeu este doar banul.