Tema : Traficul de ființe umane  Activități ilicite forțate - victimele trebuie să îndeplinească diferite
activități ilegale. Adesea li se impun anumite cote și sunt pedepsite
1. Ce este traficul de ființe umane
 Donare de organe - victimele primesc compensații reduse sau deloc și
Traficul de ființe umane este un fenomen complex, abordat din
perspectiva criminalității organizate transnaționale, dar și o încălcare
gravă a drepturilor omului, care în continuare afectează statele din
întreaga lume, inclusiv Republica Moldova. Acest fenomen infracţional
are trei elemente caracteristice:
 recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de
persoane;
 ameninţarea cu folosirea forţei sau diferite forme de
constrîngere care nu implică violenţa, precum frauda sau
înşelăciunea;
 exploatarea, în special pentru munca forţată în construcţii,
agricultură şi sectorul casnic, dar şi pentru cerşit, prostituţie şi
diverse forme de exploatare sexuală.
Tipuri de trafic de ființe umane
Motivele pentru care sunt traficate ființe umane:
 Exploatare sexuală - victimele sunt cu precădere femei și copii
 Muncă forțată - victimele provin în special din țări în curs de
dezvoltare, forțate să presteze munci grele, sau ținute în forme de
servitute domestică
aspru dacă nu le realizează.
se confruntă cu riscuri de sănătate
Republica Moldova rămâne a fi o țară de origine, iar forma
predominantă de exploatare a victimelor TFU o constituie exploatare
prin muncă.
Metodele de control ale victimelor în faza de exploatare au rămas
neschimbate, cele mai des folosite tehnici fiind datoria financiară
fictivă, sechestrarea actelor de identitate, aplicarea violenței sau
amenințarea cu violența a victimei sau a familiei, amenințarea predării
către autoritățile țării în care se află victima în cazul șederii ilegale.
Anual, în lume circa 600.000 – 820.000 de persoane sunt traficate
peste graniţa de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în
interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane;
2.Cauzalitatea și determinantele existenței traficului de ființe
umane
Un factor care contribuie la creşterea proporţiilor traficului este
globalizarea. Dezvoltarea tehnologică facilitează comunicarea,
rezultând, spre exemplu, în abundenţa de spoturi publicitare TV dar şi o
utilizare tot mai frecventă a telefoanelor mobile. În aceste circumstanţe,
şi călătoriile peste hotare au devenit mult mai uşor şi rapid de organizat
decât în anii precedenţi. Mai mult decât atât, globalizarea a sporit
standardele de trai în ţările dezvoltate, astfel această situaţie fiind
însoţită de creşterea inegalităţii atât la nivel global, cât şi naţional.
Globalizarea a contribuit la reducerea barierelor în procesul de
circulaţie a bunurilor şi capitalurilor la nivel internaţional.
Factorii care contribuie la trafic (din punct de vedere al ofertei
Climatul în care prosperă activităţile traficanţilor )– datorită unei
guvernări ineficiente caracterizată printr-o administraţie publică coruptă
sau absentă.
 Ineficienţa sistemului legal şi juridic Discriminarea bazată pe
diferenţa genurilor persistentă în procesul de angajare, educaţie
şi informaţii. Spre exemplu, oportunităţi de angajare peste
hotare sunt oferite în preponderenţă bărbaţilor, astfel femeile
devenind mult mai vulnerabile pentru traficanţi.
 Ineficienţa sau lipsa căilor legale de migrare, precum şi lipsa
de informaţie cu privire la mijloacele existente pentru a obţine o
muncă peste hotare.
 Analfabetismul şi nivelul scăzut de educaţie Lipsa de
cunoştinţe cu privire la riscurile migraţiei.
Traficul este o crimă care implică riscuri minime şi profituri maxime(
din punct de vedere al cererii ):
 Concurenţa în ţările dezvoltate generează reducerea constantă a
costurilor prin sub-contractarea lucrătorilor, scăderea salariilor.
 Tendinţa rezidenţilor de a refuza anumite categorii de munci
manuale, datorită nivelului sporit de educaţie şi a extinderii
programelor de asistenţă socială (compensaţii pentru şomeri,
alocaţii pentru familii, salariu minim).
 Sporirea participării feminine pe piaţa muncii generează
necesitatea lucrătorilor casnici, bonelor, supraveghetorilor
pentru bătrâni etc.
 Cererea consumatorului pentru produse şi servicii la un preţ
scăzut şi oferite rapid.
 Dezvoltarea industriei sexuale şi de agrement – a generat
cererea pentru servicii sexuale Absenţa unui cadru de
reglementare eficient şi lipsa sancţiunilor
 Lipsa de respect pentru şi/sau încălcarea drepturile omului.
 Lipsa de conştientizare
 Corupţia oficialilor din sistemul de migraţie şi vamă.
Factorii principali care contribuie la dezvoltarea traficului de fiinţe
umane în Republica Moldova sunt:
Amplasarea geografică „avantajoasă”; Moldova fiind ţară de origine,
de tranzit şi de destinaţie favorizează dezvoltarea traficului. De
asemenea, comunitatea devine o cauză atunci când ne referim la
localizarea geografică într-o regiune săracă (majoritatea victimelor
traficului provin din Moldova şi Muntenia) şi rezidenţa într-o
aglomerare urbană (de exemplu, tinerele care locuiesc în marile oraşe
sunt mai vulnerabile faţă de trafic, în comparaţie cu cele care locuiesc
în comunităţi mici,rurale); Comunitatea (reşedinţă într-o regiune
săracă).
Relaţia dintre fenomenul traficului de fiinţe umane şi sărăcie este
direct proporţională. Această afirmaţi se explică prin faptul că anume
în regiunile cu o situaţie economică precară femeile tinere sunt cele mai
vulnerabile în ţara acestui fenomen. Influenţa negativă a sărăciei se
manifestă prin: — reducerea posibilităţilor de a-şi continua studiile; —
micşorarea numărului locurilor de muncă; — posibilităţi de
independenţă materială, reduse în raport cu familia din care provin.

Abuzul şi disfuncţionalitatea familială, lipsa de comunicare în familie
şi dezintegrarea socială; astfel, experienţa unui abuz, fie în familie, fie
într-o instituţie, creşte substanţial vulnerabilitatea faţă de trafic; — pe
de altă parte, comunicarea redusă dintre părinţi şi tinere generează
sentimentul de nonapartenenţă la familie şi măreşte vulnerabilitatea faţă
de trafic; Vulnerabilitatea tinerelor faţă de trafic creşte în mediile: —
abuzive (tinerele sunt victimele abuzurilor şi violenţei fizice, psihice,
economice, sexuale); 293 — neglijente (refuzul sau incapacitatea
adultului de a comunica adecvat cu copilul). Mediul abuziv influenţează
decizia de a pleca prin: — afectarea stabilităţii, emoţionale a tinerei; —
dorinţa de a părăsi, fugi din acest mediu, dorinţa de libertate; —
persistenţa sentimentului eşecului în relaţiile personale; — căutarea
unor noi relaţii; — creşterea gradului de încredere faţă de persoane
străine, care aparent sau arătat îngrijorate de situaţia tinerei.
Nivelul de educaţie. Vulnerabilitatea faţă de fenomenul traficului de
persoane este invers proporţionale cu nivelul de educaţie. Nivelul
scăzut de educaţie se manifestă prin: — lipsa informaţiilor; —
prelucrarea superficială sau incapacitatea de prelucrare a informaţiei; —
lipsa reperelor valorice; — decizii insuficient fundamentale.În acest
context cu nivel ridicat de educaţie micşorează vulnerabilitatea faţă de
trafic; — dorinţa de independenţa materială. Persoanele la care dorinţa
de independenţa materială este pe primul plan, sunt mai uşor
manipulate de traficanţi decât cele la care predomină alte valori. —
reprezentări generale eronate despre succes şi realizare.Un model de
succes al migraţiei, adică cunoaşterea unui caz, istoria unei persoane
care a reuşit să se realizeze în străinătate are o influenţă determinantă
asupra potenţialei victime la luarea deciziei privind plecarea peste
hotare, respectiv devenind uşor manipulată de către traficanţi. Această
situaţie este propriu atât tinerelor din regiunile rurale, cât şi celor din
regiunile urbane.1 Pentru tinerele vulnerabile, rezistenţa unui model de
reuşită de peste hotare contribuie la creşterea disponibilităţii de a pleca
în străinătate, datorită: — funcţionarii modelului respectiv, drept
asigurare că în străinătate nu există eşec; — manifestări cu o mai mare
intensitate a mariajului străinătăţii; — creşterea încrederii în recrutor şi-
n relatările acestuia. Printre factorii care contribuie la apariţia şi
extinderea acestui fenomen în Republica Moldova, se poate evidenţia:
situaţia social-economică dificilă din ţări şi obstacolele de ordin
juridic cu privire la emigrarea legală a persoanelor care nu-şi pot
asigura mijloacele de subzistenţă în condiţiile Republicii Moldova.
Un alt factor care contribuie la extinderea fenomenului Traficului de
Fiinţe Umane îl constituie intervenţia ineficientă a organelor de
drept în descoperirea infracţiunilor de trafic cu fiinţe umane şi
sancţionarea traficanţilor.
Noile metodologii utilizate de către traficanți în scopul traficării-
Tot mai des victimele sunt exploatate în condiții ce le par
confortabile. De exemplu, atunci când recrutorii ademenesc victimele, nu
mai folosesc amenințările, ci se bazează pe promisiuni și istorii de succes.
Un alt exemplu ar putea fi și faptul că traficanții aplică tot mai rar forța
fizică asupra victimei, înlocuind-o cu manipularea psihologică, toată
responsabilitatea pentru situația în care se află fiind atribuită victimei.
Dacă cu câțiva ani în urmă victimele erau ținute în condiții inumane, acum,
de cele mai dese ori, acestea locuiesc în spații bine amenajate, în condiții
decente. Victimele nu mai dorm jos, la podea, ci într-un pat cu așternuturi
curate.
Anterior, victima nu primea bani sau alte beneficii. Acum se
practică remunerarea „simbolică”. Persoanei i se oferă regulat sume mici
de bani și victimele se mulțumesc cu această sumă. Pot trimite acasă măcar
ceva bani și speră că luna viitoare vor primi plata integrală și banii din
lunile precedente. În consecință se reduce perioada de exploatare.
După mai multe luni, când sunt remunerate „simbolic”, persoanele încep să
se revolte, iar „angajatorii” le spun atunci, foarte calm, că nu mai au nevoie
de serviciile lor și că „angajații” trebuie să plece.
Prin manipularea psihologică, victimele devin dependente de traficanți.
Apare convingerea că „putea să fie și mai rău”, iar persoanele exploatate
ajung chiar să le mulțumească recrutorilor și traficanților pentru „șansa”
oferită. Astfel, libera circulație nu mai este limitată, iar sechestrarea
actelor se întâmplă tot mai rar. Victima se întoarce benevol la locul
exploatării.
Noile tehnici de exploatare sunt atât de bine camuflate, încât persoana
traficată nu se mai identifică drept victimă. Iar pedepsirea recrutorilor și
traficanților devine dificilă din simplul motiv că victima nu se adresează
organelor de drept.
Mereu vor exista persoane care să profite de vulnerabilitatea și naivitatea
altor oameni. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să se protejeze pe sine și
persoanele apropiate, să se informeze despre fenomenul traficului de ființe
umane și despre ce măsuri trebuie să întreprindă, ca să nu devină victima
traficanților.
4. Personalitatea traficantului
 Există o tendință puternică în rândul traficanților de a proteja
sau de a menține relații strânse cu membrii familiei. În ceea ce
privește violența care nu a venit din viața de familie, s-a susținut
că traficanții au avut de obicei un anumit tip de victimizare în
viața lor înainte de a intra în afacerea de trafic. De asemenea,
traficanții proveneau adesea din familii sărace cu niveluri de
educație în general scăzute și lipsa stabilității familiei și a
atenției emoționale care îi afectează și pe ei.
 Un studiu a constatat că doar 14% din dosarele
instanțelor/poliției privind traficul de persoane implicau o
problemă de sănătate psihologică, în timp ce celelalte
47%. Pentru studiul complet al dosarului, au existat doar 31
(9,3%) cazuri în care traficanții de persoane au avut un fel de
problemă de sănătate psihologică, în timp ce 114 (34,1%) cazuri
nu au implicat probleme de sănătate mintală. Se poate
concluziona că, în cea mai mare parte, bolile sau condițiile de
sănătate mintală nu au fost un factor semnificativ la traficanții
de persoane.
 S-a constatat că traficanții de persoane au cercuri sociale foarte
animate, acest lucru le oferă mai multă putere și abilitate de a
găsi viitoare victime, de a întâlni oameni noi și de a se angaja în
afaceri cu alții. Traficanții sunt în mare parte extroverti și se
amestecă cu mulți oameni similari lor, inclusiv factorii de
similitudine de etnie, activitate socială și economică, cultură și
religie. Ei merg adesea la o mulțime de evenimente de weekend,
cluburi și alte evenimente sociale. Această rețea socială extinsă
oferă traficanților oportunitățile de a căuta noi afaceri și de a
alege posibile noi victime la vedere
 Motivele pentru care traficanții sunt implicați în trafic nu
variază atât de mult, predomină câștigul financiar și urmărirea
profitului, altele sunt : succesul și provenind dintr-o familie
săracă , și „bucurarea de putere”.
 În urma unei caracterizări făcute de mai mulți experți și de către
traficanți s-au evidențiat caracteristici comunede personalitate
psihologică pentru traficanții de persoane, inclusiv „empatie
limitată... paranoia, plăcerea în violență, obsedat sexual,
narcisist, prea încrezător, agresivitate severă, lipsă de moralitate,
lipsă de conștiință” Traficanții au, de asemenea, în comun
trăsăturile de caracter ale „personalităților stăpâne, dictatoriale,
egocentrice, autoritare, care își domină și controlează
victimele... care nu manifestă nicio remuşcare, vinovăţie .
5.Profiul victimei
În ultimii 5 ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe
umane au fost identificate oficial. Cercetările arată că numărul real ar
fi de peste 20 de ori mai mare, iar copiii reprezintă 30% din persoanele
traficate.
Specialiștii observă că deja sunt cazuri când copiii fostelor victime
ajung să fie traficați și asta pentru că autoritățile nu le oferă reabilitare
de lungă durată, iar victima este practic lăsată de una singură să-și
găsească soluții.
Profilul victimei TFU (adulte) asistate :
Din numărul total de victime ale TFU, mai multe victime sunt
de genul masculin 66% , decît feminin 25%
Analizând vârsta victimelor, observăm că majoritatea dintre
victimele femei au vârsta cuprinsă între 18-25 ani, iar
majoritatea victimelor bărbaţi) au vârsta cuprinsă între 26-50
ani.
Cu privire la nivelul educaţiei, se atestă că majoritatea
victimelor - 45 % au studii gimnaziale, 19 % din victime au
absolvit studii medii şi de specialitate, 9,4 % din victime sunt
fără studii, urmate de 11,4 % din victime care au studii primare,
iar 13,2 % dintre victime au studii speciale și 2% (1 victimă) au
studii superioare.
Majoritatea victimelor, cca 64 % provin din mediul rural
Analizând starea civilă a victimelor, remarcăm că 56,7 % din
numărul de victime sunt necăsătorite, 7,5 % dintre victime sunt
căsătorite, în timp ce 11,4 % din victime sunt divorţate, 20,7 %
se află în concubinaj, iar 3,7 % dintre victime sunt văduve.
Cu referire la tipul de exploatare, menţionăm că 39,6 % dintre
victime au fost exploatate prin muncă , 26,4 % au fost
exploatate sexual , 17 % au fost exploatate prin cerșit, 2%
exploatată în scop de prelevare de organe, țesuturi sau celule, iar
15 % au fost exploatate prin altă formă.
Din numărul total de victime, menționăm că 35,8 % dintre
victime au fost exploatate pe teritoriul Republicii Moldova, în
timp ce 64,2% dintre victime au fost exploatate în afara ţării.
Referindu-ne la tipul de servicii de care au beneficiat victimele,
menționăm că 100 % din victime au beneficiat de asistență
socială, 49 % au beneficiat de asistență medicală, 26,4 % au
beneficiat de asistență juridică, 64, 1% de asistență psihologică
şi doar 5,6% au beneficiat de profesionalizare.
Victimele în cele mai multe cazuri provine dintr-un mediu
social nefavorabil.
6.Rutele de trafic de ființe umane
Potrivit țării de destinație, pe parcursul anilor precedenți prevalează
traficul extern, față de numărul de victime exploatate în interiorul țării.
De asemenea, sa constatat că Republica Moldova a devenit și țara de
destinație a traficului de ființe umane fiind identificate în acest sens
victime de origine străină (cetățenii Republicii Turcia) exploatați pe
teritoriul Republicii Moldova, prin muncă în domeniul construcțiilor.
 Zona UE se confirmă ca o destinaţie constantă, fiind identificate
victime ale TFU, preponderent exploatate în scop de muncă;
 Se atestă o descreștere semnificativă a numărului victimelor
TFU identificate în Federația Rusă în comparație cu anii
precedenți;
 Principala ţară de destinaţie din perspectiva numărului de
victime este Germania, fiind identificate victime exploatate prin
muncă;
 Ca destinație nouă este SUA, fiind identificată 1 victimă femeie,
traficată în scop de prelevare de celule.
 Principalele state în care sunt traficate victimele din RM sunt:
Germania, F.Rusă, Polonia, Grecia, Bulgaria, Italia,
România ,Portugalia , Marea Britanie, Turcia , Ciprul de Nord,
Irlanda.
Copii la fel sunt victime ale traficului de ființe umane, în ultimul timp
ei sunt de asemenea traficați în scopul de a fi exploatați prin muncă,
ulterior pentru exploatare sexuală, de cele mai multe ori ei sunt traficați
înafara țării principala țară de destinație fiind Grecia, după care F.
Rusă.