EVENIMENT NAȚIONAL

PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

TIMP TOTAL: Aproximativ 60

minute

*ACTIVITATE CU ELEVII: Segment

de vârstă 8 – 18 ani;

*ACTIVITATE CU PĂRINȚII.

Eveniment organizat de Asociația HoltIS în cadrul proiectului „Improving

parenting and child participation: facilitating transition from lower to upper
secondary education - National Parenting Level”, în parteneriat cu
Reprezentanța UNICEF în România.
 PLAN DE ACTIVITATE

PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

Rezultatele învățării

- Să înțelegem „Ce este traficul de persoane?”.

- Să cunoaștem formele traficului de persoane.
- Să conștientizăm importanța prevenirii traficului de persoane.
- Să recunoaștem trăsăturile unui traficant de persoane.
- Să știm cum putem evita o situație de trafic de persoane.

Resurse

Prezentare Power Point, filmulețe din prezentare, plan de activitate, anexe.

PLANUL LECȚIEI

Pasul 1: Ce este traficul de persoane? - 10 minute

Elevii/părinții sunt rugați să spună ce cred ei că înseamnă traficul de persoane.

Traficul de persoane este sclavia erei moderne în care unii oameni profită de pe urma
controlului și exploatării altora. Traficul de persoane înseamnă comerțul ilegal cu
oameni. Violență, Control, Profit, toate stau la baza traficului de persoane
(https://www.eliberare.com/trafic-de-persoane/).

Pasul 2: Prezentarea formelor traficului de persoane. - 20 minute

Elevilor/părinților li se prezintă cele 5 forme ale traficului de persoane.

Discuții pe baza celor 5 forme ale traficului de persoane:

− Ce este exploatarea sexuală? - Anexa 2 și Anexa 3

− Videochatul - Anexa 4
− Ce însemnă munca forțată? – Anexa 5
− Traficul de organe – Anexa 6, discutați cu elevii/părinții pe baza materialului
Video 1.
− Ce reprezintă micile infracțiuni?- Anexa 7

Pasul 3: Prezentarea traficului de persoane la nivel global - 10 minute

Elevilor/părinților li se prezintă date statistice atât la nivel global, cât și la nivel național
asupra acestui fenomen. Anexa 8

Pasul 4: Cum identificăm un traficant? - 10 minute

Elevilor/părinților li se prezintă profilul unui traficant. – Anexa 9, Anexa 10, Material

Video 2

- Cum identificăm un traficant?

- Ce fel de persoană este?
- Cum se comportă?

Pasul 5: Helpline antitrafic - 10 minute

Elevilor/părinților li se prezintă numerele de telefon la care pot apela în cazul unei

situații de trafic de persoane, precum și alte câteva sfaturi prin care putem evita astfel
de situații, pentru persoanele care doresc să lucreze în afara țării.

Acest plan poate fi adaptat în funcție de specificul grupei de părinți sau tineri și
contextul susținerii întâlnirilor. – Anexa 11, Anexa 12.

Notă pentru cadrele didactice: întrebați elevii/părinții dacă au cunoștință despre un

posibil caz de trafic de persoane. Dacă da, rugați-i să apeleze linia telefonică gratuită a
Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane HELPLINE 0 800 800 678, de
Luni/Vineri, în intervalul 08:00-16:00.

Împărtășiți cu noi activitățile desfășurate

Accesați platforma QIE și încărcați pe platformă fotografii și alte materiale rezultate în

urma activităților didactice. După acest pas, va fi eliberat un certificat de participare în
format electronic.
Anexa 1 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

CE ESTE TRAFICUL DE PESOANE?

Definiția traficului de persoane potrivit Directivei UE 2011/36/UE -

“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane,
inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate
sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin
răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea
de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase
pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra
alteia, în vederea exploatării.”

Din perspectivă juridică, traficul de persoane desemnează: sclavia, munca forțată,

agresiunea fizică și psihică, abuz de încredere asupra victimei.

Din perspectivă economică, traficul de persoane implică aspecte precum existența

unor interese financiare ilegale, a unor rețele locale, naționale, regionale și
internaționale, circulația ilicită a banilor ș.a.m.d..

Din perspectivă psihologică, experiențele traumatizante ale traficării pot avea efecte
devastatoare asupra psihicului victimei, în special asupra copiilor, putând genera o
multitudine de simptome asociate sindromului de stres post-traumatic (PostTraumatic
Stress Disorder), cum ar fi: șocul, furia, teama, anxietatea, izolarea, negarea de sine,
tentativele de suicid, depresia, disocierea, etc..

Din perspectivă sociologică, traficul de persoane desemnează un proces social, ce

implică numeroase etape, diferiți actori, relații stabilite între acești actori, dar și factori
asociați acestui fenomen (de exemplu, corelația dintre traficul de persoane și migrația
internațională de tip circulatoriu, în contextul globalizării).

Din perspectiva drepturilor omului, traficul de persoane presupune însăși încălcarea

statutului fundamental al existenței umane, acela de ființă umană, statut din care derivă
toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Victima este deposedată de orice
drept și transformată într-un obiect tranzacționabil și manipulabil, în orice scopuri și
condiții compatibile cu statutul de marfă și valoare a acesteia, iar aceste scopuri și
condiții sunt independente de voința victimei.

*Sursă: https://anitp.mai.gov.ro/legislatie/
Anexa 2– EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

EXPLOATAREA SEXUALĂ

➢ Majoritatea victimelor care sunt exploatate sexual sunt

persoanele de sex feminin.
➢ În Europa, un traficant poate cumpăra o fată cu 2.500 dolari,
iar în Nepal, India sau Bangladesh cu numai 5 dolari.
➢ Odată ajunse în rețea, femeile și fetele sunt obligate și forțate
să se prostitueze. Multe dintre aceste victime ajung să
contacteze diverse boli, printre care și virusul HIV.
➢ De asemenea, fetele ajung dependente de droguri și alcool.
 Consiliul Europei estimează că, în Europa, unul din cinci copii cade victimă
unei forme de violență sexuală . Abuzul sexual și exploatarea sexuală a copiilor pot
lua forme multiple și pot apărea atât online (de exemplu, forțarea unui copil să se
implice în activități sexuale transmise prin live streaming sau schimbul online de
materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor), cât și offline (de exemplu,
practicarea de activități sexuale cu un copil sau determinarea copilului să participe la
acte de prostituție infantilă).

Abuzul sexual asupra copiilor este o infracțiune deosebit de gravă, ale cărei
consecințe ample și grave afectează întreaga viață a victimelor.

Există indicii că problema a fost exacerbată de criza provocată de pandemia de

COVID-19 , în special în cazul copiilor care trăiesc cu autorii abuzurilor.

În plus, copiii petrec mai mult timp online decât înainte, probabil
nesupravegheați. Deși acest lucru lea permis să își continue studiile și să păstreze
legătura cu colegii lor, există semne că riscul copiilor de a intra în contact cu prădători
prezenți online a crescut.

Sursă:
https://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/analiza%2001.01.2012%2030.06.2013.pdf
Anexa 3 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

CĂSĂTORIA PRIN CONVENIENȚĂ ȘI CĂSĂTORIA

FORȚATĂ

➢ Căsătoria prin conveniență este o practică destul de răspândită printre străinii

care își doresc cetățenia unei țări, astfel încât să poată beneficia de anumite
oportunități pe care le oferă țara respectivă. Aceste persoane plătesc pentru o
căsătorie fictivă.
➢ În țările unde este popular turismul sexual, persoane din țări dezvoltate se
căsătoresc cu fete tinere, pe care le exploatează sexual o perioadă, apoi le lasă
în timp ce aceștia se întorc în țările de origine.
Anexa 4 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

VIDEOCHATUL

➢ Practicarea videochatului este o activitate legală în România.

➢ Persoanelor care ajung să lucreze în această industrie li se promit salarii
mari, formări, echipament tehnic, intimitate și securitate.
➢ Traficanții promovează ideea că acestea pot practica videochatul pe site-uri
unde concetățenii nu au acces.
➢ Adesea persoanele sunt filmate în ipostaze jenante și apoi amenințate de
către traficanți că vor trimite filmulețele familiilor sau persoanelor
apropiate, astfel încât acestea sunt obligate să rămână în industrie.
Anexa 5 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

MUNCA FORȚATĂ

Termenul de muncă forțată se referă

la orice relație de muncă impusă de o
persoană asupra altei persoane, fără
ca aceasta din urmă să își fi exprimat
consimțământul în mod liber.

Oamenii sunt angajați împotriva

propriei voințe sub amenințarea sărăciei, a violenței, prin constrângere sau alte forme
de agresiune asupra persoanei în cauză sau familiei sale. Pe lângă variantele timpurii de
iobăgie, munca forțată mai implică și activitățile forțate, realizate pentru a stinge
anumite datorii. Orice formă de muncă forțată este ilegală, potrivit Constituției
României, legislației Uniunii Europene și prevederilor Organizației Internaționale a
Muncii (OIM).

➢ După exploatarea sexuală, exploatarea în câmpul muncii ocupă un loc

important.
➢ Emigranții sunt, în mod special, vulnerabili la această formă de trafic
➢ Femeile și fetele sunt adesea exploatate în servitutea domestică sau
robie prin datorie.
➢ Unii dintre muncitori moștenesc datoria părinților; astfel, devin sclavii
celui căruia părinții îi datorează bani.
➢ În Asia de Sud sunt milioane de oameni care muncesc forțat ca să achite
datoria străbunicilor lor.
Anexa 6 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

TRAFICUL DE ORGANE

➢ Comercializarea organelor a devenit o afacere atractivă pentru traficanți,

intensificându-se în ultimele decade.
➢ Oameni săraci sau fără educație își vând organele care sunt revândute de către
traficanți pe piața neagră la sume exorbitante (peste 150.000 dolari).
➢ Cei mai mulți clienți pe piața neagră provin din SUA, Canada și din Vestul
Europei.
➢ Schema este simplă: Oamenii din țările în curs de dezvoltare vând organele, iar
cei din țările bogate le cumpără, de regulă prin diferiți intermediari.

Discutii pe baza materialului video:

https://www.youtube.com/watch?v=i63-s3FpFnk
Anexa 7 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

MICILE INFRACȚIUNI

➢ O altă formă de trafic de persoane destul de întâlnită sunt micile infracțiuni

care se fac prin intermediul grupărilor infracționale.
➢ Mulți copii de 12-14 ani sunt cooptați în aceste grupări criminale. Mulți dintre
ei sunt atrași la început de curiozitate, dar odată ce aceștia decid să iasă din
grupare, chiar dacă au un rol marginal, sunt amenințați și bătuți.
➢ Membrii sunt supuși la diverse tâlhării și răfuieli cu alte bande. De multe ori, li
se încredințează arme ale membrilor importanți ca să demonstreze devotament
și curaj.
Anexa 8 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

TRAFICUL DE PERSOANE LA NIVEL NAȚIONAL

Portivit Raportului privind traficul de persoane (2020) - Ambasada SUA în România

(https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2020/) au fost
identificate 698 de victime ale traficului de persoane în anul 2019, dintre care:

− 518 traficate în scop de exploatare sexuală;

− 138 în scop de muncă forţată, inclusiv cerşetorie şi furt;
− 42 de victime ale tentativelor de trafic de personae.

Numărul este în creştere faţă de anul 2018, când au fost înregistrate 497 cazuri și în
anul 2017, numărul ajungând la 662 de personae (aceste statistici includ victimele din
anchete și urmăririle penale).

„4 ROMÂNI DIN 100000 AU DEVENIT VICTIME ALE TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN

2019”.

Raport privind traficul de persoane în România

2019
6%

20%
Exploatare sexuală
Exploatare prin muncă, cerşetorie şi furt
Tentative de trafic

74%

În 2019, 49% (339) dintre victimele identificate au primit asistenţă din partea
instituţiilor publice, a parteneriatelor public-private şi a ONG-urilor, comparativ cu 48%
în 2018 şi 46% în 2017.
Potrivit raportului anual privind fenomenul traficului de persoane în anul 2019, „26%
din victime au fost recrutate cu promisiuni de muncă, în timp ce 29% din victime au
acceptat oferte de practicare a prostituției sau cerșetoriei”.

Aproximativ 9% au fost înșelate cu promisiuni de producere de materiale pornografice

iar 13% din victime au fost recrutate prin metoda loverboy, metodă care, nu presupune
neapărat din primul moment existența vreunei promisiuni anume, ci doar simularea
unei relații de iubire de către traficant și câștigarea încrederii victimei.

În unele situații, pentru a reuși să „păcălească” suficient de bine victimele, aceștia

promit victimelor chiar oficializarea relației de iubire și întemeierea unei familii
împreună. Alte promisiuni sau oferte expuse în momentul recrutării victimelor:
promisiuni de întemeiere a unei familii, de căsătorie, relații sexuale filmate, promisiuni
de desfășurare video-chat, promisiuni de asigurare droguri pentru consum, comitere de
infracțiuni, promisiuni de cazare.

Există o corelație semnificativă între vârstă și relația victimelor cu recrutorul. Victimele

minore ajung să fie recrutate în proporție mai mare de persoane necunoscute, spre
deosebire de această situație în rândul populației adulte.

*Surse: https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2020/

https://anitp.mai.gov.ro//ro/docs/studii/Raport%20anual%20privind%20fenomenul
%20traficului%20de%20persoane%20in%202019.pdf
Anexa 9 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

CUM IDENTIFICĂM UN TRAFICANT?

Discuții pe baza materialelor video:

https://www.youtube.com/watch?v=Dd2Sa6AWrNs
Anexa10 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

TRĂSĂTURILE UNUI TRAFICANT

Vârstă cuprinsă Nivel de educație Istoric de abuz în

între 20 și 45 de ani mediu familie

Inteligență Face parte dintr-o

emoțională retea de traficanți

Manifestă
Este foarte bine
comportament
organizat
violent

PROFILUL TRAFICANTULUI
Anexa 11 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

LINK-URI LA PAGINI DE INTERNET UTILE PENTRU

INFORMARE PRIVIND PREVENIREA TRAFICULUI DE
PERSOANE
Informare:

• https://anitp.mai.gov.ro/
• https://anitp.mai.gov.ro/childrenprograms_categories/campanii/
• http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38603
• https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/protectie/combaterea-traficului-de-copii
• https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/10/ANEXA-1-22.pdf
• https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-lansam-campania-nationala-de-
prevenire-a-traficului-de-persoane--pentru-ca-oamenii-conteaza-pune-tu-
bariera-traficului-21777.html
• https://www.facebook.com/ANITPCentral/
• http://www.antitrafic.ro/materiale-informative/profilul-recrutorului--a93.html
• https://www.eliberare.com/

Campanii naționale de prevenire a traficului de persoane:

1. Campania naţională de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării prin

muncă „CUNOAȘTE-ȚI DREPTURILE! RESPECTĂ-ȚI OBLIGAȚIILE”, derulată în perioada
aprilie 2018 – decembrie 2018;
Spot: https://www.youtube.com/watch?v=V5EiH0V_3TU
Documentar: https://www.youtube.com/watch?v=9msgj2nK_bU&t=68s

2. Campania naţională de prevenire a traficului de persoane în scopul exploatării

sexuale “DISTRUGE ZIDUL INDIFERENŢEI! TRAFICUL DE PERSOANE POATE FI
PREVENIT”, derulată în perioada februarie 2019 – septembrie 2019;
Spot: https://www.youtube.com/watch?v=Vu7B_o-hCFk
Documentar: https://www.youtube.com/watch?v=IAXPZpabjf0

3. Campania naţională de prevenire a traficului de persoane în scopul obligării la

cerșetorie forțată „DĂ-I LIBERTATEA! NU-I PLĂTI EXPLOATAREA!”, derulată în
perioada octombrie 2019 – octombrie 2020;
Spot: https://www.youtube.com/watch?v=C2W9Zh9f7DY,
Documentar: https://www.youtube.com/watch?v=kPVD8BXzVhw&t=123s,

Sursa: http://www.anitp.mai.gov.ro/
Anexa 12 – EVENIMENT NAȚIONAL PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

DORIȚI SĂ PLECAȚI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE?

Sursa foto: Yulia Grigoryeva, Shutterstock

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane vă reamintește:

• Verificați temeinic, utilizând mai multe surse de informare (site-uri, Facebook –

grupuri destinate locurilor de muncă, Registrul Comerțului
etc.) firma la care urmează să vă angajați, precum și agenția de plasare a forței de
muncă (dacă este cazul).
• Înainte de părăsirea țării, semnați un contract de muncă în limba română sau
într-o limbă pe care o cunoașteți foarte bine. Contractul trebuie să conțină clauze
clare referitoare la activitățile pe care urmează să le desfășurați, programul de
muncă, drepturile salariale, etc.
• Refuzați orice angajament care ar putea duce ulterior la şantajarea
dumneavoastră (plata unor servicii, a transportului, oferirea unor bani cu
împrumut etc.).
• Anunțați persoanele de încredere când, unde și cu cine urmează să plecați și
stabiliți o parolă de urgență pe care să o folosiți în caz de pericol.
• Notați coordonatele Ambasadei sau ale misiunii diplomatice a României în țara
de destinație sau datele de contact ale unei organizații anti-trafic din țara
respectivă.
• Dacă pe timpul călătoriei aveți suspiciuni, reţineți orice detalii privind traseul
efectuat şi persoanele care vă însoțesc.
• În cazul în care ajungeți din nefericire într-o împrejurare periculoasă, anunțați
autoritățile (poliție, ambasadă) și informați orice persoană cu care intrați în
contact despre situația în care vă aflați.

Sursa text: https://anitp.mai.gov.ro/