Efectele consumului de cafea asupra sanatatii

Citeste inainte:
Ce este cafeaua

Efectele consumului de cafea asupra sanatatii au fost studiate pentru pentru a determina
modul in care consumul de cafea afecteaza oamenii. Cafeaua contine mai multe componente,
despre care este cunoscut ca afecteaza corpul uman la nivel chimic. Insusi bobul de cafea
contine, ca un mecanism de aparare a plantei de cafea, substante chimice care sunt
considerate psihotropice usoare pentru om. Aceste substante sunt toxice in doze mari.
Cafeaua contine cafeina, care actioneaza ca un stimulent.
Cercetarile recente au descoperit efecte suplimentare de stimulare ale cafea, care nu sunt
legate de continutul sau de cofeina. Cafeaua contine un agent chimic, in prezent necunoscut,
care stimuleaza productia de cortizon si adrenalina, doi hormoni de stimulare.
Pentru ocaziile cand cineva isi doreste sa se bucure de savoarea cafelei insa fara prea multa
stimulare, cafeaua decafeinizata este o optiune. Aceasta este o cafea din care cafeina a fost
indepartata prin diverse procedee fizice sau chimice. De obicei insa, cafeaua decafeinizata isi
pierde o parte din aroma prin aceste procedee.


Beneficii:
Risc redus de Alzheimer si Dementa - ai multe studii au comparat cosnumatorii moderati de
cafea !"-# cesti$zi% cu nebautorii sau &putin-bautorii& de cafea !'-( cesti$zi% si s-a constatat ca
la cei care beau cafea a fost semnificativ mai putin probabil ca acestia sa dezvolte boala
Alzheimer mai tarziu in viata. )n studiu longitudinal, relizat in (''*, a constatat ca bautorii
moderati de cafea au risc redus de a dezvota dementa in plus fata de alzheimer.
Vezica biliara - Consumul de cafea cofeinizata a fost corelat cu o incidenta mai mica a
calculilor biliari si a bolilor vezicii biliare atat la barbati cat si la femei in doua studii efectuate
de +arvard ,chool of Public +ealth. )n risc diminuat nu a fost observat la cei care beau cafea
decafeinizata.
Risc redus al bolii Parkinson - )n studiu care a comparat bautorii de "-# cesti de cafea pe zi cu
nebautorii a constatat ca la bautorii de cafea a fost semnificativ mai putin probabil sa se
dezvolte boala par-inson mai tarziu in viata. )n al doilea studiu a constatat o relatie invers
proportionala intre cantitatea de cafea bauta regulat si probabilitatea de a dezvolta boala
Par-inson.
Performantele cognitive - ulti oameni beau cafea pentru proprietatea ei de a stimula
memoria. De asemenea la testele care vizau timpul de reactie, memoria verbala,
rationamentele vizual-spatiale participantii care beau cafea regulat au performat mai bine
decat nebautorii, gasindu-se o relatie pozitiva intre scorurile otinute la testare si cantitatea
consumata regulat. .a participantii varstnici s-a descoperit efectul cel mai mare al consumului
asupra rezultatelor. )n alt studiu a constatat ca femeile peste /' de ani au avut rezultate mult
mai bune la testele cognitive daca au consumat cafea regulat pe parcursul vietii lor. )n studiu
recent a aratat cum cafeaua pra0ita prote0eaza celulele neuronale primare impotriva inducerii
mortii lor cu peroxid de hidrogen.
Analgezicele si cafeina - Cafeaua contine cafeina, care poate spori eficienta de absorbtie
gastro-intestinala a unor calmante, mai ales la pacientii cu migrene si la aceia care care se afla
sub tratament cu medicamente pentru dureri de. Din acest motiv, multe medicamente
pentru dureri de cap includ cafeina in formula lor. Cafeina nu are proprietati analgezice. .a
unii pacienti cu migrene, cafeina poate atenua durerea, actionand asupra vaselor de sange
cerebrale.
Antidiabetic - Consumul de cafea poate reduce riscul cuiva de diabet zaharat tip ( cu pana la
0umatate. In timp ce acest lucru a fost initial observat la pacientii care au consumat cantitati
mari !1 cesti pe zi%, relatia a fost mai tarziu dovedita a fi liniara.
Protectia ficatului - Cafeaua poate reduce, de asemenea, incidenta de ciroza hepatica si a fost
legata de un risc redus de carcinom hepatocelular, un cancer hepatic primar, care, de obicei,
apare la pacientii cu ciroza preexistenta. ecanismul exact si cantitatea de cafea necesare
pentru a obtine un efect benefic au fost mult timp neclare. Intr-un raport publicat in 2ournal of
+epatolog3, 4ressner si colegii sai au oferit primul context mecanic pentru studiile de
epidemiologie privind bautorii de cafea in care se arata cum cafeina poate avea proprietati
antifibrotice puternice.
Cancerul - Consumul de cafea este, de asemenea, corelat in Africa, cu un risc redus de cancer
oral, de esofag, si faringian. In cazul cancerului ovarian nu a fost gasit niciun beneficiu. )n alt
studiu a observat o reducere modesta a cancerului la san la femeile aflate la menopauza, lucru
ce nu a fost confirmat si pentru cafeaua decafeinizata, si, totodata, s-a observat o reducere a
cancerului endometrial la persoanele care consuma cafea cu sau fara cafeina. Conform unui
studiu cafeaua prote0eaza ficatul de cancer. )n alt studiu preliminar a constat o corelatie intre
consumul de cafea si un risc scazut de cancer la prostata.
Cardioprotectoare - Cafeaua reduce moderat incidenta mortii din pricina unei boli
cardiovasculare, potrivit unui studiu cohorta prospectiv publicat in (''/. )n studiu prospectiv
desfasurat in 2aponia a urmarit 11''' de persoane cu varste intre 5' si 1* de ani si a aratat
ca consumul de cafea, impreuna cu aportul de cafeina din alte surse, coreleaza cu un risc
redus de moarte din cauza bolilor cardiovasculare.
Laxativ/diuretic - Cafeaua este, de asemenea, un stimulent puternic pentru peristaltism si este
uneori considerata a preveni constipatia. 6otodata, cafeaua poate provoca miscari ale
intestinului excesiv de largi. Efectul stimulativ al consumului de cafea asupra colonului se
gaseste atat incafeaua cu cafeina dar si in cea decafeinizata. Contrar credintei populare,
cafeina nu actioneaza ca un diuretic atunci cand este consumata cu moderatie !mai putin de
cinci cesti pe zi%, si nu duce la deshidratare sau la un dezechilibru electrolitic de apa. Dovezile
actuale sugereaza ca bauturile cofeinizate contribuie la cerinele organismului zilnic de lichide
la fel ca si apa pura.
Antioxidant - Cafeau contine polifenoli, acizi hidroxilici, flavonoizi, antocianine. Acesti compusi
au efecte antioxidante si de reducere a deteriorarii celulelor cu potential oxidativ. 7 substanta
cu efect special anticancerigen - insa doar presupusa - este metilpiridina. etilpiridina nu este
prezenta initial in boabele de cafea, insa ea se formeaza in timpul pra0irii din alte substante ce
se regasesc in bobul de cafea inainte de pra0ire. Ea este prezenta si in cafeaua cu cofeina si in
cea fara cofeina. In niste cercetari finantate de catre 8raft se arata ca in boabele de cafea
pra0ite sunt prezente mai multe substante care prote0eaza celulele de moartea indusa cu
peroxid de hidrogen decat in boabele verzi de cafea. Dintre toate metodele de preparare,
espresso este aceea care are randamentul cel mai mare ca si antioxidant.
Prevenirea cariilor dentare - 6aninul din cafea poate reduce potentialul cariogen al alimentelor.
Experimentele in vitro au aratat ca aceti compusi polifenolici pot interfera cu activitatea
glucoziltransferazei de streptococi mutans, care ar putea reduce formarea placii
uta - Consumul de cafea a scazut riscul de guta la barbatii de peste 5' de ani. Intr-un studiu
la care au participat peste 5#.''' de oameni pe o perioada de 9( de ani, s-a evidentiat ca
riscul de a dezvolta guta la barbatii de peste 5' a fost invers proportional cu cantitatea de
cafea consumata.


Riscuri:
Dependenta de cafea : Desi cartile de specialitate nu precizeaza existenta acestui tip de
dependenta, din ce in ce mai multa lume foloseste expresia, bazandu-se pe propria experienta
si pe experimentele facute de ei sau de apropiatii lor. .a o cautare fugara pe internet, fiecare
pagina in care este sustinuta ideea unei dependente si a efectelor ei negative are drept
corespondent alta in care sustin beneficiile consumului de cafea.
Cancer - ,-a raportat prezenta a peste 9''' de substante chimice in cafeaua pra0ita dintre
care 9* sunt cunoscute ca agenti cancerigeni. Cu toate acestea cele mai multe sbstante
catalogate ca fiind cancerigene exista in stare naturala si nu ar trebui considerate cancerigene
pentru om, la niveluri de expunere obisnuita, in viata de zi cu zi.
Probleme gastrointestinale - Cafeaua poate deteriora mucoasa organelor gastrointestinale,
cauzand gastrita si ulcer. Consumul de cafea nu este recomandat persoanelor cu gastrita,
colita si ulcere.
!fecte psihologice si modificari ale somnului - ulti bautori de cafea sunt familiarizati cu &dracii
de la cafea& !emotiile, bataiala, nervozitatea%, o stare nervoasa care apare atunci cand cineva
a consumat prea multa cofeina. Aceasta stare poate provoca anxietate si iritabilitate uneori din
cauza excesului de cafea iar alteori din cauza abstinentei de consum. Cafeaua poate provoca
de asemenea la unii insomnie, iar la altii narcolepsie. Cofeina este o componenta ma0ora a
cafelei si are efecte psihologice individuale diferite. )n studiu de la 2ohns +op-ins edical
,chool sugereaza ca beneficiile psihologice percepute ale cofeinei sunt doar rezultatul
eliminarii simptomelor de sevra0 ale abstinentei de la consum. 6ravis ;radberr3, autorul cartii
&Inteligenta Emotionala (.'&, sugereaza ca consumul cronic de cafeina poate duce la o scadere
a inteligentei emotionale.
Colesterolul - )n studiu din (''1 efectuat de ;a3lor College of edicine indica faptul ca
moleculele cafestol si -ah<eol, ce se regasesc numai in boabele de cafea, ridica nivelul
lipoproteinelor cu densitate mica !.D.% din organismul uman. Aceasta crestere a .D. este un
indicator care ne arata ca cresterea colesterolului se intampla si din cauza consumului de
cafea. ,tudiul ;a3lor sugereaza o legatura inre cafestol, -ah<eol si niveluri mai ridicate de
colesterol din organism. Cafeaua preparata la filtru, cu filtru de hartie, este cea mai saraca in
cafestrol si -ah<eol datorita faptului ca filtrul de hartie respectiv are proprietatea de a retine
aceste uleiuri, ele nea0ungand astfel in bautura finala. 7ricare alte metode de preparare a
cafelei nu scot din bautura aceste doua substante.
"ensiunea arteriala - Cofeina a fost anterior implicata in cresterea riscului de hipertensiune
arteriala. Dar, cu toate acestea, studiile recente nu au confirmat nicio asociere. Intr-un studiu
realizat pe o durata de 9( ani pe 9##.''' de asistente medicale de sex feminin, s-a aratat
faptul ca cantitatile mari de cafea nu a indus o &crestere riscanta a tensiunii arteriale&. ,tudiile
anterioare au aratat de0a asociatii statistic nesemnificative intre consumul de cafea si de
hipertensiunea arteriala. Efectul cafelei asupra morbiditatii si mortalitatii din cauza efectului
sau asupra tensiunii arteriale este prea slab, si nu a fost studiat.
!fecte asupra gravidei - oleculele de cafeina sunt suficient de mici pentru a penetra placenta
si aluneca in circulatia sangelui copilului. ,pre deosebire de adulti, organele si sistemele
fetusilor nu sunt pe deplin functionale, prin urmare, nu pot metaboliza totalmente cafeina si
nici nu o pot elimina. ,timulentul tinde sa leneveasca in sangele fatului de zece ori mai mult
decat in cel al adultilor. =iveluri ridicate ale cofeinei sunt deci obligate sa se acumuleze in
organismul copilului odata cu consumul frecvent al cafelei de catre gravida. .a fel ca ceea ce
face adultilor, cafeina ar putea ridica pulsul copilului pe durate ridicate de timp. )n studiu
danez aparut in februarie (''" realizat pe 9/51/ de femei a stabilit o legatura intre consumul
ridicat de cafea si riscul semnificativ crescut de copii nascuti morti !dar niciun risc semnificativ
crescut de mortalitate infantila in primul an de viata%. &>ezultatele par sa indice un rezultat de
prag de 5 pana la 1 cesti pe zi& a raportat studiul in cauza. Cei care beau / sau mai multe cesti
pe zi, au prezentat un risc cu (('? mai ridicat comparativ cu neconsumatorii. Acest studiu nu
a fost inca repetat dar a facut ca unii medici sa avertizeze imptriva consumului excesiv de
cafea in timpul sarcinii. Cafeaua decofeinizata este, de asemenea, considerata ca fiind un risc
potential pentru sanatatea femeilor gravide atunci cand sunt folositi solventi chimici pentru a
extrage cofeina, in loc de alte procese mai putin invazive. Impactul acestor substante chimice
se afla inca in dezbatere. Cu toate acestea solventii in cauza se evapora la /'-*'@C iar boabele
de cafea sunt decafeinizate inainte de pra0ire, iar pra0irea se face la o temperatura de (''@C.
Ca atare aceste substante chimice folosite la decofeinizare !triclor etanul si clorura de metilen%
sunt prezente in cantitati foarte mici, mai degraba sub forma de urme si nu pot reprezenta o
amenintare semnificativa la embrioni si fetusi.
Anemia feripriva - Consumul de cafea poate duce la anemie feripriva. Cafeaua, de asemenea
poate interfereaza cu absorbtia de fier.
#oli coronariene - )n studiu efectuat in (''5 a incercat sa de ce exista conflicte intre
beneficiile dar si efecte ne gative in consumul de cafea. ,tudiul a concluzionat ca consumul de
cafea este asociat cu cresteri semnificative ai mar-erilor biochimici ai inflamatiei. Acesta este
un efect negativ al cafelei asupra sistemului cardiovascular. >scurile asupra sanatatii a
consumului de cafea decofeinizata au fost si ele studiate, insa cu rezultate diferite. )na din
variabile tine de tipul procesului de decofeinizare. )na dintre metodele de lucru implica
folosirea de solventi chimici care pot lasa urme in bautura. Polimorfisme ale genei CAP9A( pot
duce la un metabolism mai lent al cofeinei. .a acesti pacienti riscul de infarct miocardic este
mai crescut cu una pana la doua treimi, functie de numarul de cesti de cafea consumate pe zi.
)n studiu efectuat la +arvard pe 9(/''' de persoane, pe parcursul a (' de ani si publicat in
(''B a concluzionat ca nu exista dovezi care sa sustina afirmatia ca consumul de cafea in sine
creste riscul de boli cardiace coronariene. ,tudiul a aratat totusi o corelatie intre consumul
ridicat de cafea si grade mai ridicate de expunere la alti factori de risc pentru bolile de inima -
fumatul, consumul de alcool si lipsa de exercitiu fizic. Aceste rezultate se aplica doar la
cafeaua filtrata prin filtru de hartie ceea ce exclude cafeaua fiarta sau espresso de exemplu.
Cercetatorul a recunoscut ca subseturi ale grupului mare pot prezenta risc pentru atacul de
cord la mai multe cesti de cafea consumate pe zi, datorita diferentelor genetice de
metabolizare a cafelei. )n studiu realizat de Io<a ComenDs +ealth a aratat ca femeile care
consuma cafea au prezentat o incidenta mai mica a bolilor cardiovasculare si rate mai mici de
cancer decat populatia generala. Pentru femeile care beau cel putin B cesti de cafea sau mai
multe, beneficiul este chiar mai mare. Cu toate acestea acest studiu a exclus "#? din
participantii initiali care aveau sau avusesera de0a boli cardiovasculare si alte boli cronice la
momentul inceperii studiului. Din moment ce participantii au avut toti varste de peste ## de
ani, nu se poate trage nicio concluzie buna, din acest studiu, referitoare la efectul pe termen
lung al consumului de cafea asupra sanatatii.
$nteractiunea cu medicamentele - Cafeina in combinatie cu unele medicamente pot afecta
ficatul si funcionarea acestuia.
Acneea - )nele persoane au raportat cum ca abstinenta de la consumul de cafea a dus la
incetarea acneei, insa acest lucru nu pare sa fi fost studiat stiintific.



Citeste mai departe:
Abuzul si intoxicatia cu cafea
!ste cafeaua un drog%