Conceptul de Pericol Social

1. Ce este pericolul
social?

Pentru a putea oferi

informații cu privire la
termenul avut în vedere
și nume cel de pericol social, voi începe prin a defini termenul de pericol conform
definiție din Dicționarul explicativ al limbii române:
Pericol- situație, faptă care pune sau poate pune în nesiguranță existeța,
integritatea cuiva sau a ceva; primejdie, amenințare.
Analizând aceași sursă găsim termenul de pericol social definit astfel:
Pericolul social-”caracteristică a unei infracţiuni care constituie şi o trăsătură esenţială a
acesteia, constând în aptitudinea unei acţiuni sau inacţiuni de a aduce atingerea valorilor sociale
apărate de legea penală şi de a face necesară aplicarea unei pedepse”.1
În zilele noastre acest termen este utilizat destul de mult, astfel cu toții ne gândim
și avem teamă de pericol, fie el natural sau infracțional, făcând o referire la cazurile
auzite zi de zi în presă sau televiziune, tindem a ne ferim de persoane ce comit un rău
societății, astfel observăm că pericol există dintotdeauna și nu are o eră a sa. Legea
penală apară dintotdeauna societatea de persoanele care încalcă ordinea de drept,
toate acestea ieșind din definiția pericolului social data din punuct de vedere
juridic-”trăsătură esenţială a infracţiunii şi abaterii, constând în particularitatea faptei
de a aduce atingeri valorilor şi relaţiilor sociale apărate de lege.”2
În vechiul Cod Penal infracțiunea era definiță ca ”faptă prevăzută de legea penală,
care reprezintă pericol social,săvârșită cu vinovăție,”3dar analizînd Noul Cod Penal se
observă că acesta elimină pericolul social din definirea infracțiunii.4

1
https://dexonline.ro/definitie/pericol (accesat pe 18.10.2015, ora 16:44)
2
http://legeaz.net/dictionar-juridic/pericol-social ( accesat la 19.10.20015, ora 10:11)
3
Ion Cringuş, Adrian Niţu, Ilie Dragomir, Drept penal, Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, 2006 p.4
4
Mihail Udroiu, Drept Penal.Partea generaă noul Cod Penal, Editura C.H. Beck, București 2014,p.37
 Rămânem tot la discuția privitoare la infracțiune și prezint viziunea Georgianei
Tudor asupra acestui termen ca reprezentând pericol social ”un act de conduită
exterioară a omului, care din cauza tulburării pe care o produce ordinii sociale şi de
drept este supusă condamnării penale”5tot aici țin să-l cietz și pe Tudor Avrigeanu
care în lucrarea sa prezintăo definiție a infracțiunii” încă din 1923 profesorul Traian
Pop definea infracțiunea ca o faptă antijudiciară, imputabilă și sancționată de legea
penală.”6
Făcând o analiză a celor evidențiate până acum pot spune că pericolul social
constituie, astfel, o „trăsătură esenţială şi comună tuturor faptelor prin care se încalcă
ordinea de drept”7astfel pedepsirea aspră prin lege a unor categorii de fapte, nu este
decât demonstrarea legală a unui grad ridicat de pericol social pentru societate.
Cu siguranță toți ne întrebăm cum a luat ființă acest concept, dacă a existat o
perioadă a lui, ” acest viciu cu caracter universal, legat profund de natura fiinţei
umane este cel mai periculos fenomen ” el se dezvoltă odată cu creșterea nevoilor
societății, dacă este sărăcie sigur va exista un mai mare grad de pericol social.8
Pericolul social se poate manifesta, de asemenea, şi în „starea de nelinște şi
insecuritate socială pe care fapta penală o creează”, subliniindu-se în acest fel una din
implicaţiile negative ale vătămării pe care infracţiunea o presupune9atingerea unei
valori apărate de lege spre exemplu independența, proprietatea sau chiar țara în care
trăim, România. Atunci când judecătorii stabilesc existenţa unui pericol social ţin însă
cont de mai multe aspecte, nefiind necesară doar atingerea adusă uneia dintre aceste
valori deasemeni la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seamă de:
modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care
fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de
persoana şi conduita făptuitorului, de obicei, legea prevede o serie de circumstanţe
atenuante sau agravante. Toate acestea sunt însă lăsate la libera apreciere a
judecătorului, mai mult,în țara noastră, nu există o practică unitară, interpretările date
pericolului social sunt extrem de diferite.10

5
Georgiana Tudor, Infracţiunea de contrabandă. Practică judiciară, Editura Hamangiu,Bucureşti,
2011, p.12
6
Tudor Avrigeanu, Pericol Social, Vinovăţie Personală şi Imputare Penală, Editura Wolters Kluwer
România, 2010, p.173.
7
Ibidem Drept penal, p.17
8
Emilian Baciu, Corupţia Românească, un pericol naţional, Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti,
2003 p5.
9
C. Bulai, B. N. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2007, p. 7.
10
Ion Cringuş, Adrian Niţu, Ilie Dragomir, Op. cit, p 18.
 2. Caracteristici ale pericolului social.

Pentru ca un eveniment negativ să fie pericolul social, trebuie să îndeplinească

două cerinţe:
1. În primul rând, pericolul social trebuie să fie generat de săvârşirea unei fapte.
Găsim în dreptul penal cum că de fapt pericolul social il reprezintă fapta, nu
făptuitorul, pericolul social se reflectă asupra persoanei numai prin faptele ei.
2. În al doilea rând, pericolul social să fie de o asemenea gravitate încât pentru
combaterea faptei care l-a generat să fie necesară aplicarea unei pedepse. Mai exact
fapta comisă de către infractor trebuie să aibă ca urmare aplicarea unei pedepse
pentru a putea fi considerată pericol social11(ex. omorul, violul).

3. Forme ale pericolului social

Toate scrierile de specialitate clasifică pericolul social ăn două mari forme și

anume: pericol social generic (abstract) şi pericol social concret (specific). Ne
oprim pentru a discuta câteva idei esențiale pentru fiecare tip de pericol social
începem prin caracterizarea primei forme.
1. Pericolul soacial generic (abstract)- este caracterizat de faptele ce aparţin
unui anumit tip de infracţiune (omor, delapidare, viol etc.). El este evaluat de
legiuitor, în primul rând pentru a stabili dacă fapta prezintă gradul de pericol social al
unei infracţiuni, iar în al doilea rând pentru a vedea cât este de grav pericolul şi a
stabili pedeapsa conform gradului de pericol, pedeapsă care să aibă capacitatea de a
reeduca. Stabilirea gradului de pericol social, se face în funcţie de gravitatea
vătămării, urmările faptei, calitatea făptuitorului, frecvenţa unor asemenea fapte.
2. Pericol social concret ( specific) prezintă fapta concretă, săvârşită de o
anumită persoană, în anumite împrejurări (de pildă, uciderea unei persoane,
delapidarea unei anumite sume de bani, vătămarea corporală comisă asupra unei
persoane) şi este evaluat de organele judiciare ţinând seama de acţiunea sau
inacţiunea săvârşită, urmările fireşti, obiectul, subiectul, timpul şi locul săvârşirii,
modul şi mijloacele de săvârşire. Pericolul social concret diferă, în cadrul aceluiaşi
tip de infracţiune, de la o faptă concretă.12

11
http://www.preferatele.com/docs/drept/noi/pericolul-social-tra1415952317.php (accesat pe
19.10.2015, ora 21:09)
12
https://studentstiintejuridice.wordpress.com/2011/03/29/pericolul-social-trasatura-esentiala-a-
infractiunii/ (accesat la 19.10.2015, ora 21:33)
4. Fapta ce nu prezintă un grad ridicat de pericol social

Fapta de infracţiune este rezultatul stabilirii de către legiuitor a pericolului social

al acelei fapte şi, totodată, a necesităţii sancţionării ei penale. La evaluarea acestui
pericol social legiuitorul trebuie să ţină seama de gravitatea faptei comise, de
motivele pentru care s-a ajuns la comiterea faptei şi de urmările pe care le are asupra
victimei.

În Vechiul Cod Penal, art.18 se afirmă că ”nu constituie infracţiune fapta

prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile
apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă,
nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni”13
Conform acestui articol, organele de urmărire penală şi instanţele de judecată,
au obligaţia de a verifica, dacă fapta comisă, prezintă sau nu gradul de pericol social
pentru caracterizarea faptei ca fiind infracţiune. În urma verificării nivelului de
pericol social, dacă reiese că acesta se situiază sub nivelul existenţei infracţiunii,
instanţa de judecată, ar trebui să constate inexistenţa unei infracţiuni. Pentru ca o
faptă, care este prevăzută de legea penală, să nu prezinte gradul de pericol social al
unei infracţiuni, este necesar, ca ea să fie lipsită de importanţă. Lipsa de importanţă
trebuie să fie foarte mare, astfel încât să nu lase loc de interpretare.
La stabilirea gradului de pericol social se ţine seama deo serie de criterii: de
modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care
fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de
persoana şi conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

Putem spune că fapta care nu are un grad ridicat de pericol social este atunci
când acțiunea produsă asupra societății este o acțiune măruntă, neînsemnată, și este
săvârșită cu un grad lipsit de valoare juridică (´furturi mărunte, amenințări, )

Exemplu de faptă care nu prevede un grad ridicat de pericol social.

Decizie nr. 447/P din 22.06.2004, Curtea de Apel Constanta
Prin sentinta penala nr.2165 pronuntata in data de 22.10.2003, in dosar penal
nr.1366/2003, Judecatoria Constanta:
In temeiul art.11 pct.2 lit.”a” cod proc.penala, raportat la art.10 lit.”b1” cod
proc.penala, l-a achitat pe inculpatul E.M.S. pentru savarsirea infractiunii prevazute
de art.37 al.1 din Decretul nr.328/1966 republicat, cu aplicare art.13 cod penal.

13
Ibidem, Drept Penal, p.19 .
 In temeiul art.345 al.4 cor proc.penala si art.181 al.3 cod penal, raportat la art.91
cod penal, a aplicat inculpatului sanctiunea administrativa a amenzii in cuantum de
2.500.000 lei.
Pe baza probelor ce au fost administrate s-a retinut ca la 12 noiembrie 2002,
orele 05.00, inculpatul a fost depistat conducand pe drumuri publice (strazi din
municipiul Constanta) autoturismul CT-99-VAD. La controlul cu aparatul alcooltest,
s-a constatat ca E.M.S. avea o imbibatie de 0,65 mg%0 alcool in aerul expirat (fila 6
dos.urm.penala). Ulterior, au fost recoltate si doua probe de sange care analizate in
laborator, au evidentiat ca inculpatul avea la 12 noiembrie 2002 orele 05.25 si orele
06.30, o alcoolemie de 1,20 gr%0, respectiv 1 gr%0 (file 7 – 10 dosar urm.penala).
In legatura cu starea de fapt expusa, inculpatul a declarat organelor de cercetare
penala a politiei si instantei, ca inainte de a fi depistat consumase bere impreuna cu
alti colegi de munca.
Instanta a apreciat ca fapta dedusa judecatii nu prezinta gradul de pericol social
al unei infractiuni, tinand seama de varsta (21 ani) lui E.N.S., sinceritatea de care a
dat dovada faptuitorul in timpul procesului, lipsa antecedentelor sale penale si
imprejurarea ca fapta nu a avut consecinte negative pentru traficul rutier sau ceilalti
participanti la trafic.
Hotararea primei instante a fost atacata cu apel de catre procuror, care a solicitat
condamnarea inculpatului, sustinand ca fapta prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni.
Tribunalul Constanta, prin decizia penala nr.254 din 20.04.2004, (dosar
nr.323/2004), a respins ca nefondat apelul procurorului, insusindu-si motivarea
primei instante. Ambele hotarari au fost atacate cu recurs de catre Parchetul de pe
langa Tribunalul Constanta, care a reiterat motivele din apel.
Curtea, a examinat lucrarile dosarului si a constatat netemeinica critica formulata
de procuror, astfel ca recursul va fi respins ca nefondat. Este adevarat ca fapta dedusa
judecatii este o fapta de pericol, dar nu este lipsit de interes in solutionarea cauzei, de
a se vedea daca s-a produs intr-adevar un pericol real, pe care l-au analizat atat prima
instanta, cat si tribunalul.
Din lucrarile dosarului rezulta ca E.M.S. a condus autoturismul pe strazi din
municipiul Constanta, avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, dar la
o ora cand traficul rutier inregistreaza o scadere aproape totala, mai ales ca fapta a
avut loc in luna noiembrie a anului 2002, cand circulatia pe timpul noptii este mult
redusa.
Textul penal (art.181 din cod penal), in baza caruia instantele au apreciat ca fapta
este lipsita de pericol social, are in vedere atat imprejurarile in care a fost comisa
aceasta, cat si urmarea produsa, ori care s-ar fi putut produce, urmare care nu a avut
loc si nici nu s-ar fi putut produce, deoarece asa cum aratam circulatia la data si ora
respective erau reduse in municipiul Constanta. De asemenea, instanta in mod corect
a avut in vedere persoana si conduita faptuitorului, care este tanar, incadrat in munca,
nu a mai fost condamnat si a fost sincer in cursul procesului penal.
Mai este de retinut si imprejurarea ca, alcoolemia constatata in cursul cercetarii
penale era in scadere, ceea ce reduce mult chiar si pericolul faptei deduse judecatii.

Sursa materialului: portalul instantelor de judecata portal.just.ro14

14
http://www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta=184 (accesat 20.10.2015, ora 16:07)
 5. Concluzie

Concluzionând se poate afirma că pericolul social este un proces negativ săvârșit

față de societate și pedepsit, el a existat și va exista în societatea în care trăim atâta
timp cât vor exista persoane care să comită infracțiuniși să prezinte un pericol social.
 Bibliografie

 Avrigeanu Tudor, Pericol Social, Vinovăţie Personală şi Imputare Penală,

Editura Wolters Kluwer România, 2010, p.173;
 Bulai C., Bulai B. N., Manual de drept penal. Partea generală, Ed. Universul
Juridic, Bucureşti,2007, p. 7;
 Baciu Emilian, Corupţia Românească, un pericol naţional, Editura Universităţii
din Piteşti, Piteşti, 2003 p5;
 Tudor Georgiana, Infracţiunea de contrabandă. Practică judiciară, Editura
Hamangiu,Bucureşti, 2011, p.12;

Legislație:
 Vechiul Cod Penal

Siteografie:
 https://dexonline.ro/definitie/pericol
 http://legeaz.net/dictionar-juridic/pericol-social
 http://www.preferatele.com/docs/drept/noi/pericolul-social-
tra1415952317.php
 https://studentstiintejuridice.wordpress.com/2011/03/29/pericolul-social-
trasatura-esentiala-a-infractiunii
 http://www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta=184