Protectia si conservarea biodiversitatii

Cresterea populatiei, eroziunea solului, defrisarile, amenajarea litoralului pe distante mari, ploile
acide, poluarea,toate se coreleaza si cu disparitia de specii de plante si animale. Milioane de
specii de plante si animale, microorganisme, rezultatul adaptarii si evolutiei timp de 3,5 miliarde
de ani.
In aceasta perioada organismele si-au intarit procesul reproducerii, reparator, reglator, care le
conferea mai multi urmasi si supravietuiau numai cei care se reproduceau cu succes. Modificarile
aparute s-au acumulat, s-au combinat si s-au adaptat la modificarile mediului, iar ca rezultat a
aparut fantastica biodiversitate si variabilitate a formelor de viata. Omul a folosit mult timp
aceasta diversitate biologica obtinand un surplus alimentatie facilitand aparitia civilizatiei
moderne. Facand selectia animalelor si plantelor omul din neolitic pana azi, a imprimat
particularitatile dorite si a creat plante de o mare productivitate, de pilda: graul, orzul, porumbul
hibrid care asigura hrana oamenilor. Cele cateva specii cultivate pe imense suprafete, cat si
marea varietate genetica, conditie sine qua non necesara mentinerii supletei si variabilitatii
acestor toxine in agricultura. Selectia activa se bazeaza pe folosirea unor gene unice pentru a
conferi rezistenta crescanda fata de bolile noi ale plantelor. Prin biotehnica actuala o serie de
particularitati utile pot sa fie translocate de la specii inrudite salbatice, unor specii sau soiuri care
pana acum prin metoda incrucisarii nu se puteau obtine. Acest fapt va modifica interesul de a
face o iventariere a raspandirii si proprietatilor unei plante sau animal caruia nu i s-a dat atentie
pana acum.
Folosirea materialului genetic din multe surse va creste, iar adaptare speciilor noi la necesitatile
omului pare a fi atat de importanta ca si domesticirea plantelor si animalelor de omul din
neolitic. O planta poate fi folosita in alimentatie, industrie, medicina,etc.
In ultimii 30 de ani din cele aproximativ 35.000 de specii de plante superioare, s-au cercetat
peste 30.000 specii a caror potential biologic si genetic a fost exploatat. Este necesara si
menajarea intacta a ecosistemelor care joaca un rol cardinal in mentinerea conditiilor care
furnizeaza perpetuarea speciilor si a vietii pe Terra. Daca nu sunt dezechilibre, ecosistemele aduc
contributii la: mentinerea debitului de apa in bazinele raurilor si fluviilor, actioneaza ca tampon
la inundatii, purifica aerul urban de poluanti, asigura existenta populatiilor de pasari si insecte
care faciliteaza moderarea numarului de daunatori ai agriculturii. Daca dispar unele specii cheie
se blocheaza si prestarea unor functii de importanta vitala. Uneori prin dezechilibre create se
poate stimula si aparitia unor epizotii epifitotii cu mare violenta, fapt ce degradeaza unele specii
sau soiuri de cultura. Aceasta situatie determina necesitatea realizarii unei rezolvari costisitoare
de introducere a genelor la plantele gazda fata de daunatori si paraziti, similar cu unele procese
petrecute candva pe cale naturala. Aceste functii de reglare influenteaza si la nivel global
circuitul unor elemente pe Terra (de ex.Carbonul, Sodiul, Fosforul etc.) sunt de importanta vitala

pentru toate speciile inclusiv omul. Acestea sunt reglementarile de ecosisteme in acord cu ipoteza
Gaia conform careia totalitatea organismelor pe Terra schimba intr-un anumit sens conditia
existentiala pentru a forma un mediu optim de viata. Asadar, asocierea vegetativa si animala
presteaza niste functii de reglare esentiale.
Aprecierea timpului de diminuare a biodiversitatii este foarte grea si oarecum asemanatoare cu
actiunea functiilor naturii care modelat pana in prezent istoria vietii pe Pamant.
Daca o specie dispare; ea s-a pierdut pentru totdeauna.Unii cercetatori considera ca s-au obtinut
genele specifice unui animal disparut-quagga-ruda indepartata a calului. Dar este greu de
imaginat cum s-ar putea reinvia bourul si calul salbatic care haladuia odinioara prin Moldova cu
asemenea gene sau fragmente de gene izolate din sursa de stepa, sau calul moldovenesc. Evident
cu aceste gene s-ar putea lamuri gradul de rudenie intre speciile apropiate si prin urmare s-ar
descifra unele enzime ale evolutiei, dar nu ar descifra tainele disparitiei speciei.Specia quagga
prin anul 1960, era in turme mari in Africa de Sud, iar dupa 20 de ani specia a fost exterminata.
Dupa 1980 disparitia speciilor s-a intensificat in raport cu cresterea demografica si cu extinderea
asezarilor omenesti.
Se disting doua tipuri de disparitii.
In primul caz sunt speciile care se trasforma in decursul unor generatii in urmasi cu particularitati
diferite determinand fenomenul de mutatii si selectii naturale, iar specia se adapteaza treptat la
modificarile de mediu. In al doilea caz se intalnesc disparitii sau inlaturari pentru totdeauna a
unei specii determinate de un impas al produsului evolutiei. In evolut...