Dezechilibre Ecologice

Proiect realizat de:

Plestiu Mihaela
Lefter Ramona
Stanciu Gabriela
Paraipan Liliana
Toader Alexandru
 Echilibrul ecologic si mecanismele lui
Asa cum stiti, in materia vie este o continua
miscare.Un organism preia din mediu materie si energie,
construindu-se pe sine in acelasi timp, cedeaza materie
si energie mediului. Putem spune ca organismul este
strabatut permanent de un flux material si energetic si
cu toate acestea, el continua sa existe.

La fel se pune problema si in cazul nivelurilor

supraindividuale de organizare a materiei vii : populatie,
biocenoza, biosfera. Fiecare dintre aceste sisteme
supraindividuale realizeaza schimburi echilibrate cu
mediul sau, rezultand de aici chiar echilibrul ecologic.
Amintiti-va ca populatiile se hranesc succesiv una pe
seama alteia formand lanturi trofice.
 P=producatori C1=consumatori primari
C2=cosnsuamtori secundari C3=consumatori
tertiari D=descompunatori S.O.=substante
organice(care sunt si purtatoare de energie)

Intre cele patru populatii din model exista un

echilibru cantitativ : exista atatia indivizi intr-o
populatie cati poate hrani populatia anterioara.

Echilibrul dntre doua verigi invecinate ale

lantului trofic nu este fix. El este permanent
modificat de factorii care fac sa creasca sau sa
scada efectivul uneia dintre populatii.

In padure actioneaza prompt numeroase specii

insectivore care vor restabili echilibrul. In
biocenoze exista un echilibru intre cele trei
categorii trofice:producatori, consuamtori si
descompunatori.
Lanturi si retele trofice
 1)ALGE → PUIET DE PEŞTE → BIBAN→
BARZA

2) FRUNZE → AFIDE → BUBURUZE →

PIŢIGOI → BUFNIŢĂ

3) FRUNZE → CĂRĂBUŞ → PASĂRE

INSECTIVORĂ (botgrosul) → PASĂRE
RĂPITOARE (uliul păsărelelor)

4) BOABE DE GRAMINEE → ŞOARECE DE

CÂMP → NEVĂSTUICĂ → ACVILĂ
 Cauzele dezechilibrelor ecologice
 
Echilibrul ecologic este supus permanent actiuniii unor factori
perturbatori.Din pacate, civilizatia umana exercita cele mai periculoase
influente destabilizatoare la nivelul intregii biosfere.
Supraexploatarea resurselor biosferei . Supraexploatarea nu se rezuma la
cateva populatii ci afecteaza ecosisteme intregi: exploatari forestiere
irationale fac sa dispara anual milioane de hectare de padure, iar
suprapasunatul determina desertificarea unor intinse suprafete cu pajisti
naturale.
Restrangerea biodiversitatii . Cea mai evidenta consecinta a
supraexploatarii este disparitia unor specii. Ecosistemele devin tot mai
sarace in specii si, din aceasta cauza, din ce in ce mai nestabile.
 Restrangerea ecosistemelor naturale . Restrangerea ecosistemelor naturale
pune in primejdie multe specii, mai ales pe consumatorii de varf, care au nevoie
de un spatiu mai mare de hranire.Multe specii nu se mai pot reproduce deoarece
chiar in spatiul care le-a mai ramas nu au linistea necesara sau nu mai au baza
trofica suficienta pentru reproducere.
Introducerea unor specii noi in ecosisteme . O populate introdusa intr-un
ecosistem nou poate produce dezechilibre deoarece efectivul nu mai este
controlat de dusmanii naturali din ecosistemul de origine.
Poluarea . Diferite forme ale poluarii afecteaza toate speciile. Poluantii chimici
si radioactivi se concentreaza progresiv de-a lungul lanturilor trofice, atingand
concentratii mortale in organismul consumatorilor de varf.Acest fapt este
foarte important pentru echilibrul ecologic deoarece consumatorii de varf au cel
mai important rol in autoreglarea biocenozelor.
 Masuri de combatere a dezichilibrelor ecologice.

Dezechilibrele ecologice au atins un punct critic.De aceea

omenirea trebuie sa actioneze acum, deoarece mai tarziu va fi prea
tarziu.
Pentru specile care nu sunt foarte grav amenintate trebuie
reglementata exploatarea.De aceea au fost reglementate
vanatoarea si pescuitul.
Pentru speciile grav amenintate se cere interzicererea
exploatarii si monitorizarea individuala pentru a le da posibilitatea
de a ajunge la efective viabile.
Pentru speciile aflate in pragul disparitiei se impun masuri de
asigurare a supravietuirii individuale si a reproducerii pentru
mentinerea speciei in patrimoniul genetic planetar, cu perspectiva
repopularii zonelor de origine.
Multe specii sunt declarate monumente ale naturii si exploatarea
lor este total interzisa dar experienta ultimelor decenii a dovedit
ca ele pot fi ocrotite mai eficient impreuna cu ecosistemul
respectiv.
 Cadrul legislativ.Masurile de ocrotire trebuie
legiferate de autoritatile statale si
internationale. Exista numeroase reglementari
in acest domeniu si ele sunt in plin proces de
perfectionare.

Organizarea.Masurile legislative sunt eficiente

numai daca exista structuri care sa le aplice si
sa urmareasca respectarea lor de catre cetateni.
Asemenea structuri functioneaza si in tara
noastra si in alte tari , dar ele pot fi dezvoltate.

De exemplu, se stie ca deseurile solide polueaza

, ocupand suprafetele insemnate si degajand
substante poluante. In aceasta privinta natura
ne ofera o lectie admirabila: ea nu produce
deseuri deoarece substantele produse de o
populatie sunt consumate de alta populatie.
Gestionarea corecta si refolosirea deseurilor nu
sunt simple dorinte ci trebuie sa fie activitati
ale unor structuri specializate.
EDUCATIA. Fara schimbarea
mentalitatii oamenilor nici una
din masurile enumerate nu
are efect. Oamenii trebuie
sa fie inzestrati inca din
copilarie cu anumite
cunostinte , convingeri si
deprinderi de comportare
care sa determine o relatie
corecta cu mediul.
 Stiati ca … ?
Reciclarea unei tone
de hartie salveaza 17
copaci si 4.100 KW de
energie
Absorbind 2,4
miliarde de tone de
carbon într-un
singur an, pădurile
au rolul de a
încetini procesul de
încălzire globală
Pădurile găzduiesc mai
mult de două treimi din
speciile terestre
cunoscute, precum şi cele
mai multe specii
ameninţate de pe planetă.
In tara noastra se
afla cea mai mare
concentratie de
carnivore de talie
mare din Europa
Mai mult de 1,6
miliarde de oameni
depind de păduri
pentru mijloacele
de subzistenţă, iar
300 de milioane de
oameni trăiesc în
aceste ecosisteme