Curs 1 ecotehnologie

Introducere in ecotehnologie
Ecotehnologiile reprezinta totalitatea tehnologiilor din activitatea socio-
economica, prin a caror utilizare se protejeaza mediul inconjurator. Conform legii
mediului, protectia mediului inconjurator este ansamblul actiunilor de ocrotire si
inbunatatire, de protejare si gospodarire a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa,solul,
fauna, flora si esantioanele representative de ecosystem natural. Ea este un concept
intalnit in toate sectoarele de activitate: industrie, transporturi, agricultura, comert.
Protectia mediului nu trebuie confundata cu ecologia, care este o stiinta
biologica de sinteza ce ** conexiunile care apar intre organismele vii si mediul lor de
viata, alcatuit din factorii de mediu, precum si structura, functia si productivitatea
sistemelor biologice si supraindividuale ( populatii, biocenoze ) si a ecosistemelor.
Factorii de mediu sunt : aerul, apa, solul, vegetatia, ale caror caracteristici
fizice, chimice si biologice depind de altitudine, latitudine.
Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit dintr-
o componenta vie reprezentata de plante si animale ( biocenoza ) si una nevie (
biotopul ), formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune. Totalitatea
ecosistemelor formeaza biosfera, alcatuita din atmosfera, hidrosfera, si biosfera.
Legaturile dintre ecosistem, ca unitate si biosfera, ca intreg, se realizeaza prin ciclurile
biogeoghimice, ce reprezinta fluxul de materie si energie in natura. Acestea se
bazeaza pe procese de sinteza, corespunzatoare plantelor, transformare- animalele si
descompunere- microorganismele.
Plantele consuma CO2 si H2O si produc materie organica, prin procesul de
fotosinteza, desfasurat in prezenta clorofilei si luminii. Procesul de fotosinteza asigura
viata si se desfasoara 41% in ocean si 59% peu scat. Degradarea mediului
inconjurator provoaca dezechilibre ale acestui proces. Speciile fitofage ( erbivore ) si
cele zoofage ( carnivore ) consuma materie organica sintetizata de plante si o
transforma intr-un alt tip de materie organica.
Microorganismele sacrofage consuma materia organica moarta, o descompun
si o transforma in materie anorganica rezultand un circuit continuu al materiei in
natura. Modalitatile prin care organismelevii isi procura hrana se numesc lanturi
trofice. Toti indivizii unei specii formeaza o populatie, iar biotopurile in care acestea
pot trai, habitatul lor. Mai multe populatii formeaza o comunitate ecologica , a carei
existenta este determinata de conditiile de mediu. Raportul stabil creat intr-o
comunitate ecologica si conditiile de mediu in care traieste se numeste echilibru
biologic.
Deteriorarea echilibrului ecologic datorita modificarii conditiilor de mediu sub
influenta directa a factorilor naturali sau a activitatii umane se numeste dezechilibru
ecologic. Uneori, modificarile produse nu mai pot fi completate de factorii naturali
determinand dezechilibre ecologice ireversibile, care au ca efect disparitia a cel putin
unei specii. Aceasta disparitie creaza o nisa ecologica, ce va fi ocupata de specii care
se pot adapta la noile conditii de mediu.
Modificarile conditiilor de mediu reprezinta o perturbatie. Variatia in timp a
numarului de indivizi ai unei specii datorita unei perturbatii este:
Capacitatea unor ecosisteme de a suporta perturbarile se numeste rezistenta a
factorilor de mediu. Se calculeaza dupa relatia: rezistenta=P x Np / No;
Organismele inferioare sunt mai rezistente decat cele superioare, iar plantele
mai rezistente decat animalele. Capacitatea unui ecosistem de a regenera si reveni la
starea inititala se numeste rezilienta. =P / ( tr tp ) ;
La o perturbatie, un ecosistem poate avea:
1) reactie negativa, cand o anihileaza si revine la starea inititala;
2) reactie pozitiva, cand o absoarbe si apar schimbari in ecosistem, ce evolueaza
imprevizibil, stabilindu-se intr-o alta forma.
Impactul omului asupra mediului
Intre om si mediu exista o unitate de neseparat, complexa si dinamica.
Nerespectarea ei duce la aparitia dezechilibrelor, cu consecinte neprevazatoare. Omul
actioneaza prin: cresterea demografica, dezvoltarea industriei, dezvoltarea
transportului ;
Cresterea demografica determina:
a) sporirea cererii de resurse pentru procurarea hranei, energiilor, etc;
b) dezvoltarea agriculturii, deoarece necesita productii agricole mari. Aceasta se
realizeaza prin obtinerea de suprafete arabile mari, defrisari, utilizarea
irigatiilor, pesticidelor, insecticidelor, care reprezinta poluatia;
Dezvoltarea industriei conduce la:
a) exploatarea intensiva a resurselor naturale care se gasesc intr-o cantitate
liniara;
b) aparitia de materiale noi, artificiale ( mase plastice, pesticide, insecticide ) ;
Dezvoltarea transporturilor determina:
a) cresterea numarului de mijloace de transport si a cererii de combustibil, ca
urmare a cresterii cantitatii de substante poluante eliminate in mediu;
b) cresterea suprafetei ocupate de caile de transport rutiersi feroviar, in
detrimentul suprafetelor agricole si silvice;
Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele
sociale, culturale, traditionale si conservare a patrimoniului istoric, combinate cu
dezvoltarea unor mecanisme de productie similare celor ce domina ciclurile naurale,
urmate de resursele regenerabile conduc la un model de dezvoltare durabila.
Dezvoltarea durabila este dezvoltarea ce corespunde necesitatilor prezentului,
fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.
Conceptul de dezvoltare durabila este legat de utilizarea durabila a resurselor naturale
regenerabile.
Ciclurile apei si vegetatiei ce reprezinta resursele naturale regenerabile sunt
permanente, pastrand cantitatea. La fel, dezvoltarea durabila incearca sa transpuna
ciclurile inchise naturale in cadrul unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila
a resurselor naturale regenerabile.
Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor naturale regenerabile
intr-un mod care sa nu conduca la declinul pe termen lung a acestora, mentinand
potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Surse de poluare
Poluarea este acea stare a unei parti sau a intregului mediu inconjurator, in
care sunt prezente substante cu concentratii peste nivelul lor normal astfel incat pot
produce un efect advers detectabil asupra organismelor vii, vegetatiei si materialelor.
Efectele adverse pot rezulta in urma unei expuneri imediate sau pe termen
scurt, la concentratii mari sau a unei expuneri pe perioade mari la concentratii mici.
Orice proces sau activitate ce genereaza substante care produc poluarea,
reprezinta sursa de poluare. O sursa de poluare poate sa polueze fie o parte a mediului
inconjurator ( apa, aer, sol ), fie intregul mediu.
Sursele de poluare sunt de o mare varietate si se clasifica dupa:
1. origine naturale si artificiale ( antropice ) ;
Cele naturale- procesele fiziologice ale omului si animalelor : solul, vantul,
apa, plantele, descompunerea, cutremurele, incendiile maselor vegetale, descarcarile
electrice, furtunile de praf si nisip, eruptii vulcanice;
Cele antropice se datoreaza activitaii omului : industria, transporturile,
agricultura, zootehnia, spatiile rezidentiale, institutionale, si comerciale, deseuri ;
2. forma punctuale, liniare, de suprafata si de volum;
Cele punctuale- au dimensiuni mici in raport cu topografia, cele liniare au o
dimensiune comparabila cu topografia locului, cele de suprafata au 2 dimensiuni
comparabile cu topografia locului, iar cele de volum au toate cele 3 dimensiuni
comparabile cu topografia locului ;
3. inaltime- la sol, joase, medii, inalte;
Cele la sol se gasesc in alcatuirea solului : orezarie, mijloace de transport,
cele joase pana la 50 m, cele medii intre 50-100 m , iar cele inalte peste 150 m;
4. mobilitate fixe si mobile;
5. regim de functionare continue, intermitente, instantanee;
Resursele naturale din procesele fiziologice ale tuturor vietuitoarelor se
elimina in mediu CO2, din procesele de digestie se emite metan ( animale
rumegatoare ). In afara acestora se mai emit si substante organice. Solul polueaza prin
substante minerale solide sub forma de pulbere datorita eroziunii, substante organice
rezultate din descompunerea vegetatiei si animalelor moarte sau din existenta
acestora, gaze emanate: CO2, H2S, NH3, CH4, substante odorante complexe, vantul
alaturi de furtunile de praf si nisip participa prin eroziunea pe car eo produc asupra
solului si transportul materiilor rezultate la distante mari.
Plantele polueaza mediul cu polen si spori. Apa polueaza mediul prin
inundatii, provocarea alunecarilor de teren, substante. Incendiile maselor vegetale
polueaza cu CO2, fum , funingine, particule solide. Descarcarile electrice produc
ionizarea atmosferei.
Eruptiile vulcanice polueaza cu gaze ( CO, CO2, H2S, NH3, SO2, CH4 ),
vapori de apa, lava, materiale solide , care, in functie de intensitatea eruptiei, pot sa
ajunga la cativa zeci de km.
Cutremurele distrug solul si polueaza cu gaze si particule solide. Praful comic
provine din dezintegrarea in atmosfera a corpurilor ceresti ( comete, meteoriti ), care
pe planeta pot sa ajunga anual la sute de tone.
Curs 2 ecotehnologie
Surse de poluare antropice
Cele mai mari surse de poluare rezulta din activitatea socio-economica a
omului.
Industria- polueaza intregul mediu prin evacuari de gaze lichide si materiale
solide, depozitari materiale nocive pe solsi/sau in subsol, contaminari biologice si
radioactive, producerea de accidente. Cele mai poluate ramuri industriale sunt :
energetica, industria metalurgica, chimica si petrochimica, extractiva, industria
materialelor de constructie , celulozei si hartiei si industria usoara.
Energetica- ramura industriala care se ocupa cu producerea energiei electrice
si termice in centrale, folosind surse de energie primara , conventionale si
neconventionale. Industria energetica produce o poluare de 14% din totalul poluarii si
este termica , chimica, fonica, electromagnetica si estetica.
Sursele de energie primara conventionale cele mai folosite in energetica sunt
combustibilii fosili ( carbuni, pacura, gaze ) si apa. Sursele de energie primara
neconventionale =fisiunea nucleara, vantul, soarele, caldura geotermala, curentii
marini, biomasa.
Combustibilii fosili sunt folositi in centralele termoelectrice pentru producerea
prin ardere a caldurii necesare transformarii apei in vapori supraincalziti ( temperatura
aburului si presiunea 300-340 atmosfere ). Energia potentiala a aburului supraincalzit
se transforma in turbina in lucru mecanic, iar acesta in curent electric. Din procesul de
ardere rezulta un complex de gaze ( CO2, SO2,SO3,NOx,N2O,H2S,CH4 ) si particule
solide ( cenusa ). Procentul partilor depinde de felul combustibilului. In cazul
carbunilor predomina cenusa, iar in cazul pacurii si gazelor **. Pentru termocentrale
emit in mediu 60% din cantitatea de SO2, 55% din cantitatea de CO2, 30 % din
cantitatea de NOx, 14% din cantitatea de CH4, 6% din N2O, 0,7% din
clorofluorocarboni.
Cantitatea unui component depinde de felul combustibilului astfel: In cadrul
SO2 din combustibilul folosit pentru obtinerea unei cantitati de energie electrica cu
1GWh rezulta in cazul carbunilor 900 tone de CO2, in cazul pacurii 750 tone CO2,
iar din gaze naturale 500 tone CO2.
Gazele reultate din ardere sunt transportate de vant pe distante mari pana la
1000-1500 km, iar particulele pana la 30-40 km. Termocentralele mai emit in mediu
aer cald si abur , care modifica umiditatea si temperatura aerului pe o anumita
suprafata din zona respectiva. Hidrocentralele folosite ca sursa de energie primara (
caderile de apa aflate in lacul de acumulare ce se gaseste in spatele barajului ).
Constructiile hidrotehnice cerute de hidrocentrale necesita eliberarea unei mari
suprafete de teren ce se realizeaza prin defrisari, inundarea unor suprafete agricole,
asanarea zonelor mlastinoase, izolarea lunciilor fluviilor, prin indiguiri ce determina
viteza de curgere a apei fluviilor, cresterea puterii distructive a apei ( disparitia unor
pesti care isi depun icrele in zonele inundabile ). Prezenta lacului de acumulare
determina cresterea umiditatii din zona , ceea ce favorizeaza formarea cetii si scaderea
temperaturii, cresterea presiunii exercitate asupra rocilor, ce poate duce la generarea
de cutremure, cresterea concentratiei sarurilor din apa datorita evaporarii si stationarii
acesteia.
Retragerea sau scufundarea unor delte, raspandirea de boli, datorata
dezvoltarii unor paraziti. Ele apar atunci candsistemul de irigatii este legat la lacul de
acumulare. Barajele hidrocentralelor sunt un impediment pentru migrarea pestilor (
pastravi ) si circuitul natural al sedimentelor care se depun in lac formatand
diminuarea efectelor negative ale hidrocentralei si ale altor constructii hidrotehnice
asupra mediului se obtine prin: controlul permanent si intretinerea corecta a
constructiilor, supravegherea, refacerea ecosistemului prin repopulari cu pesti,
refacerea luncilor cu pesti, administrarea bazinelor fluviilor ca ecosistem. Ca avantaj
al acestor lucrari avem: cresterea productiei piscicole, scaderea frecventei
catastrofelor, refacerea vietii acvatice.
Centralele nuclearo-electrice folosesc ca sursa de energie primara , energia
nucleara a unor elemente chimice radioactive, naturale: U (235,92 ), U (238, 92), U (
233,92 ), U ( 239, 94 ) si naturale: P ( 241, 94), Cf ( 254, 98 ).
In reactorul nuclear aceste elemente sunt supuse fisiunii nucleare din care
rezulta alte elemente radioactive mai usoare ( radionuclizi ), raze ( alfa, beta, gama) si
o mare cantitate de caldura. Pentru aceasta o centrala nuclearo-electrica este dotata cu
in mai multe circuite ( 2 sau 3 ). In primul circuit ce cuprinde reactorul circula fluide (
gaze, lichide ) care devin radioactive ( apa grea ). In ultimul circuit circula apa
obisnuita . In acest circuit se produce curent electric.
Ca urmare, centralele nuclearo-electrice polueaza mediul prin: sistemul de
racire aer-sol si deseurile rezultate. Sistemul de racire- apa folosita la racire, poate
produce poluarea termica a receptorului in care e evacuata. Aceasta poate produce
inmultirea algelor si disparitia pestilor. Pentru evitarea acestor efecte se mareste
debitul apei de racire.
Aerosolurile provin de la gazele si lichidele din incinta cladirii ( reactor ).
Deseurile eliminate sunt lichide si solide. Deseurile sichide sunt sub forma apei
reziduale, iar cele solide sunt constituite din parti ale instalatiei reactorului nuclear :
pompe, rezervoare, schimbatoare de caldura, conducte, aparate de masura, etc.
Rezidurile fisiunii nucleare, imbracamintea de protectie, cartoane, etc.
Centralele eoliene folosesc pentru producerea energiei electrice, energia vantului. Ele
polueaza mediul fonic. Centralele solare folosesc pentru obtinerea energiei, energia
luminoasa a soarelui. Ele produc poluare chimica, datorita materiilor folosite la
constructia celulelor foto-voltaice, mai ales in momentul montarii lor.
Centralele geotermale folosesc ca sursa primara de energie, energia termica
din roci si ape subterane. Aducerea la suprafata solului a gazelor precum: CO2, SO2,
H2S si ape salinizate. Constructia acestor centrale produce tasari de teren, unoeri
eruptii vulcanice, cutremure.
Industria metalurgica- ramura industriala care se ocupa cu extragerea
metalelor din mine. Cele 2 ramuri ale sale, siderurgia si neferoasele evacueaza in
mediu gaze ( CO,CO2<SO2,H2S,NH3 ), pulberi metalice, compusi de fier, aluminiu,
mangan, plumb, nichel, etc. pulberi metalice ( siliciu, argila, calcar ), fenol-industria
hidrometalurgica, clorium,amoniu, ape acide. Gazele care parasesc instalatiile
antreneaza pulberi solide din incarcatura metalica si material ajutator. Ele reprezinta
pierderi din productie.
Industria chimica si petrochimica evacueaza in mediu o mare varietate de
poluanti sub forma de compusi de sulf ( SO2, SO3, H2SO3, H2SO4) , din industria
acidului sulfuric ( mercaptan compusi organici ai sulfului hidrogen sulfurat, sulf
de carbon din rafinarii, compusi de clor Cl, Hcl,CaCl2, etc din industria
clorosodicelor, compusi de azot-NOx, N2O, HNO3, NH3; din industria acidului
sulfuric si a fertilizantilor, compusi de clor, detergenti,pesticide, insecticide, din
industria chimica de sinteza** solventi , alcool, aldehide, mase plastice, fibre si fire
sintetice, cauciuc., din industria de prelucrare a titeiului si gazului metan. Unele
produse secundare sunt ambalate si depozitate, iar altele arse, produsele de ardere,
eliminandu-se in mediu.
Industria extractivca- ramura industriala care se ocupa cuaducerea la suprafata
solului a zacamintelor aflate in scoarta terestra. Activitatea de extragere se desfasoara
in subteran. Indiferent de activitate, la nivelul solului se executa lucrari de pregatire ce
constau in:
1) construirea de drumuri, cai de acces pe locurile de exploatare;
2) curatarea si eliberarea terenurilor ;
3) saparea santurilor si turnarea fundatiilor pentru constructii; prin aceste lucrari
se schimba destinatia unor terenuri ( defrisari, tasari, schimbari derelief ) ;
4) patrunderea la zacamant se face prin lucrari de deschidere care depind de
adancimea la care se gaseste zacamantul. Cand zacamantul se afla la adancime
mica, exploatarea se face la zidsau in bariere. Pentru acestea se indeparteaza
stratul de roca aflat deasupra zacamantului prin excavatii. Materialul obtinut
se depunde pe un alt teren. Cand zacamantul se afla la adancime mare
ajungerea la el se realizeaza cu ajutorul : minelor- daca zacamanrul este solid
si sondelor- daca zacamantul este fluid;
In ambele cazuri roca dislocata este adusa la suprafata solului si depusa pe el. In
functie de dimensiunea materialului respectiv, acesta poate fi transportat de vant si
ape si depus pe alte terenuri, cu consecinte nedorite ( alterarea solurilor unde sunt
depuse, cresterea cantitatii de mal in apele curgatoare, formatarea lacurilor,
producerea de alunecari de teren). Materialul din zacamantul adus la suprafata solului
este sub forma de bulgari si bolovani. In vederea utilizarii lui in instalatiile industriale,
el este supus procesului de preparare ce consta in:
1) macinare- reducerea dimensiunilor bucatilor ;
2) clasare- pentru impartirea materialuluimacinat dupa dimensiuni ;
3) concentrare- pentru separarea substantelor utile de steril ;
Din procesul de preparare se elimina in mediu o mare cantitate de praf si ape
reziduale. La extractia carbunelui se elimina in mediu o mare cantitate de praf de
carbune. La extractia titeiului si a gazelor naturale se elimina in mediu o cantitate
importanta de hidrocarburi ( gazoase, solide, lichide ) ,compusi organo-metalici
( saruri ).
Industria celulozei si hartiei folosita in procesele tehnologice ale compusilor
de sulf ( SO2,CS2) si elimina din aceste procese H2S, mercaptan ( compusi organici
ai sulfului ). Daca albirea hartiei se face cu clor, in mediu se elimina si compusi cloro-
organici foarte toxici. Apele reziduale eliminate din proces, contin reactivi nocivi si
fibre celulozice putrescibile.
Industria materialelor de constructie ramura industriala care se ocupa cu
fabricarea liliantilor ( var, ipsos, ciment ) si a materialelor ceramice folosite in
constructii. Din procesele tehnologice se elimina in mediu mari cantitati de gaze (
CO,CO2,H2x) si pulberi ce contin oxizi de siliciu, magneziu, aluminiu, fier, siligati.
Pulberile eliminate din industrie reprezinta atat poluanti pentru mediu cat si pierderi
de productie.
Industria alimentara elimina in mediu cantitati importante de poluanti
resturi vegetale si animale, compusi organici , conservanti, freoni, detergenti si ape
reziduale.
Transporturile reprezinta cea mai mare sursa de poluare a atmosferei, marilor
si oceanelor, ajungand la 60% din totalul poluarii. Toate mijloacele de transport auto-
navale si aeriene folosesc ca sursa de energie combustibilii fosili ( benzina, motorina,
lampant ). In urma arderii in motor, se elimina in mediu o mare cantitate de gaze si
aerosol gaze de esapament. Concentratia compusilor continuti depinde de:
1) felul arderii- la arderea prin scantei se elimina o mare cantitate de CO si
hidrocarburi nearse; la aprinderea prin combustie se elimina mari cantitati de
oxid de azot ;
2) compozitia combustibilului- cand aditivarea benzinelor se face cu tetraetil de
plumb, gazele emise in atmosfera contin oxizi de plumb, care sunt toxici.
3) Gradul de uzura- motoarele cu grad mare de uzura, elimina o mare cantitate de
poluanti ;
4) Numarul orelor de functionare cu cat creste numarul lor, creste cantitatea de
substante poluante;
5) Regimul de functionare- la functionarea in gol, motoarele emit cantitati mari
de CO si hidrocarburi nearse.
Curs 3 ecotehnologie
Agricultura
Polueaza mediul prin lucrari de inbunatatire funciara, pesticide, fertilizanti,
preindustrializarea si industrializarea produselor agricole.
Lucrarile de inbunatatire funciare sunt lucrari de tehnica agricola ce urmaresc
cresterea suprafetelor si capacitatea de productie a terenurilor agricole. Dupa scop
sunt :
a) lucrari pentru inlaturarea deficitului de apa, din sol si irigatii ;
b) lucrari pentru prevenirea si combaterea excesului de apa prin regularizarea
cursurilor de apa, indiguiri, desecari, drenaje.
c) Lucrari pentru prevenirea si combaterea eroziunii solului ;
d) Lucrari pentru ridicarea fertilitatii solurilor slab productive si luarea in cultura
a celor neproductive prin ameliorarea terenurilor saracacioase, amendarea
celor acide, defrisarea si curatarea terenului, nivelarea si modelarea lui ;
Efectele negative ce pot aparea in urma lucrarilor sunt : ridicarai ale nivelului apei
freatice, distrugerea structurii solului si baltirea apei in zonele invecinate, in cazul in
care irigatiile sunt abundente, saraturarea solurilor ( asanarea baltilor ), disparitia unor
specii de plante si animale, decopertarea solului, constructia asezarilor, eroziunea
solului ;
Pesticidele sunt substante chimice de sinteza foarte stabile, folosite pentru:
distrugerea daunatorilor, stimularea cresterii, respingerea sau ademenirea unor insecte
si animale, protectia materialelor agricole stocate, combaterea agentilor de raspandire
a bolilor umane si animale, mai putin medicamentelor. Toxicitatea pesticidelor
depinde de compozitia chimica si se exprima prin loza letala ( DL50- se distrug 50%
din daunatori). Ele pot genera productii toxice si prin unele procese metabolice.
Poluarea productiei de pesticide, se rasfrange asupra intregului mediu si asupra tuturor
organismelor. Din cantitatea de pesticide folosite, nu-si indeplinesc rolul decat o mica
parte, restul trec in apa, aer, sol si vegetatie si deaici la om.
Persistenta pesticidelor se exprima prin timpul de injumatatire ( TD50- cand
dispare 50% din cantitatea folosita sau TD90- cand dispar 90% din cantitatea
folosita). Datorita actiunii reduse, persistentei mari si toxicitatii ridicate, unele
pesticide au fost interzise prin conventii internationale.
Fertilizantii sunt substante chimice de sinteza ce contin cel putin 1 element
nutritiv de baza pentru sol ( azot, fosfor, potasiu ) ; dupa numarul elementelor
continute fertilizantii sunt :
a) simpli-contin 1 singur element ;
b) complexi- contin 2 elemente;
Se folosesc dupa analiza chimica a solului prin care se pune in evidenta
carenta unor elemente si microelemente ( fier, cupru, zinc, mangan, magneziu).
Utilizarea fertilizantilor in cantitati mari pot duce la acidificarea solului si
impurificarea apelor de suprafata si subterane, pentru ca in decurs de cativa zeci de
ani, pot ajunge la adancimea -30m. De aceea, statiile pentru tratarea, in vederea
obtinerii apelor pot controla permanent cantitatea de azot, fosfor si potasiu din apa.
Zootehniile polueaza mediul prin dejectii animale, substante folosite pentru
igienizare ( soda, detergenti), substante folosite pentru combaterea daunatorilor (
soda, sare ), virusuri, curee, suprapasunat- determina tasarea solului, distrugerea
invelisului vegetal, distrugerea arbustilor, formarea crestelor, ceea ce determina
spalarea solului, mai ales la solurile de panta, accelerarea eroziunii solului.Spatiile
rezidentiale, comerciale si institutionale, polueaza mediul cugaze provenite de la
sistemele de incalzire si aparatura folosita; compusi organici volatili, deseuri solide,
lichide, provenite atat din existenta deseurilor pe sol, cat si din procesele de ardere;
Poluarea atmosferei. Structura, compozitia si dinamica atmosferei.
Atmosfera terestra este o patura gazoasa cu grosimea de 3000 km, cum asa
totala de 5,2 x tone. Initial s-a format prin degazeificarea magmei in procesul de
racire si solidificare si continea amoniac, hidrogen, apa. Prin reducerea oxizilor de
fier, mangan, nichel, din magma solidificata s-a eliberat oxigen. Atmosfera primara
astfel formata, avea o compozitie asemanatoare gazelor vulcanice actuale si continea
90% vapori de apa si restul de 10% compus din CO2-6,6%, CO,CH4,H2,SO2,H2S,
HCl,HF,N. Unii componenti s-au combinat cu substantele minerale din scoarta
terestra formata si au parasit atmosfera.
Gazele acide SO2,HCl,H2S,HF ; in timp, in atmosfera s-au acumulat gazele
provenite din descarcari electrice. Pe masura ce straturile superioare ale atmosferei s-
au largit, s-au creat conditii pentru formarea norilor si aparitia ploilor, care la inceput
nu au ajuns pe suprafata planetei, dar au contribuit la racirea stratului inferior al
atmosferei. Procesul a contribuit astfel la faptul ca ploile auajuns la suprafata
pamantului si au determinat aparitia plantelor si formarea oxigenului prin procesul de
asimilare clorofiliana.
Atmosfera terestra actuala este prezentata printr-o structura in strat in functie
de caracteristicile termice. Plecand de la nivelul solului, primul strat este troposfera,
unde temperatura scade cu altitudinea, pana la 1 minim aflat la limita superioara a
troposferei numit tropopauza.
Grosimea troposferei depinde de latitudine. In zona ecuatoriala este de 18 km,
in cea temperatade 10 km, iar la poli de 8 km. Ca urmare, temperatura in tropopauza
este de -83 grade in zona ecuatorila, -53 grade in zona polara. J umatate din masa
atmosferei este cuprinsa intre nivelul marii si 5 km. Aici aerul este un amestec natural
de gaze si are 3componenti : aer uscat, apa in 3 stari de agregare si aerosoli. Aerul
uscat contine in medie 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.
Urmatorul strat al atmosferei este stratosfera unde temperatura creste continuu
pana la valoarea de 107 grade, la limita superioara a stratului numit stratopauza. Ea se
gaseste la inaltimea 50 km. O zona deosebit de importanta e cea cuprinsa intre 20-30
km, unde se afla stratul de ozon, protector al organismelor vii si al mediului, dar si
impotriva radiatiilor ultraviolete. Grosimea lui e de 1,6 - 4 mm.
Ozonul e supus unui proces continuu de formare si descompus sub actiunea
radiatiei solare si a compozitiei aerului. Incepand de la stratopauza, temperatura
descreste din nou pana la minim. Temperatura e mai scazuta decat in tropopauza. Aici
aerul se afla la limita superioara a acestui strat, adica la 85 km.
Regiunea cuprinsa intre stratopauza si minim se numeste mezosfera, iar limita
superioara ce contine minimul se numeste mezopauza. Regiunea aflata deasupra
mezosferei se numestetormosfera. Aici temperatura creste rapid si poate atinge
valoarea cuprinsa intre 300-1800 grade. Compozitia atmosferica variaza cu
altitudinea. In primele 3 straturi e aceasi. Uniformizarea compozitiei se datoreaza
difuziei, fenomen ce acumuleaza orice gradient al concentratiei substantelor in aceasta
regiune. In conditiile stationare de calm atmosferic asupra moleculelor gazelor ce
compun atmosfera actioneaza 3 forte: gravitatia, presiunea si frecarea.
Datorita masei moleculare diferite a gazelor, rezultanta fortelor, difera de la
gaz la gaz si rezulta separarea acestora cu altitudinea.
In straturile inferioare si joase ale atmosferei, procesul de separare e anihilat
de miscarea curentilor de aer. Miscarea se efectueaza in plan orizontal, dar si in plan
vertical. Impreuna cu difuzia, miscarea curentilor uniformizeaza compozitia
atmosferei in primele 3 straturi. De aceea straturile, formeaza homosfera. Miscarea
curentilor de aer in plan orizontal numite vant sunt considerabil influentati de relief,
cladiri, regimul de inaltime. Miscarea curentilor de aer pe verticala este influentata de
gradientul de vertical de temperatura si se numesc ascendenti ( jos-sus) si descendenti
(sus- jos ).
La altitudinea superioara homosferei, gazele grele ( O2, ozon, CO2, N2,
vapori de apa ) aproape dispar si atmosfera e formata in principal din He si
H2.Regiunea se numeste heterosfera, pentru ca gazele se separa potrivit masei lor
moleculare. La inaltimea cuprinsa intre 85-500 km, gazele din atmosfera sunt puternic
ionizate. De aceea, regiunea se numeste ionosfera.
Ultimul strat al heterosferei situate dincolo de altitudinea de 500 km este
exosfera. Pana la inaltimea de 1000 km, gazele sunt rarefiate, iar temperatura creste
pana la 1200 grade. La altitudinea cuprinsa intre 1000-2500 km, gazele sunt puternic
rarefiate, iar temperatura ajunge la 1800 grade. La inaltimi mai mari de 2500 km, se
gaseste gaz interplanetar, format din protoni si electroni.
Radiatia termica primita de la soare e partial absorbita de pamant. Gradul de
absorbtie depinde de inaltime si de albedoul suprafetei. Suprafata acoperita de apa si
padure, absoarbe cea mai mare parte din radiatia solara. Suprafetele inzapezite sunt
reflectante.
Radiatiile cu lungimea de unda mai mica sunt compensate de radiatiile cu
lungimea de unda mare. Ele sunt emise de pamant astfel incat pamantul se considera
in echilibru termic. De aceea temperaturala suprafata pamantului este de 15 grade. La
altitudinea de 6 km temperatura e de -21 grade, iar in absenta atmosferei, temperatura
la suprafata planetei ar fi de -18 grade. Pana la inaltimea de 6 km, ce corespunde cu
inaltimea medie superioara a suprafetei ionilor atmosferei si norii realizeaza o
protectie efectiva a planetei si mentine temperatura medie, fenomen numit efect de
sera.
Poluantii atmosferici si efectele lor
Poluantii atmosferici sunt substante prezente in atmosfera care ii schimba
calitatea, influentand negativ asupra sanatatii umane, animalelor, vegetatiei, apei si
materialelor. Poluantii atmosferici sunt foarte diversi si provenienta lor diferita. Se
clasifica dupa:
a) starea de agregare- gazosi, solizi, aerosoli ( amestec de gaze si picaturi fine
lichide sau pulberi fine solide ) ;
b) natura- anorganica si organica;
Compusii organici sunt :
1) Compusii oxigenati si neoxigenati ai sulfului ( SO2, SO3, H2S, H2SO3,
H2SO4, sulfati, etc ) ;
2) Compusi oxigenati si neoxigenati ai azotului NO, NO2, N2O, HNO3, NH3,
NH4;
3) Compusi oxigenati ai carbonului- CO, CO2, carbonati ;
4) Compusi ai metalelor grele- Pb, mercur, cadmiu;
5) Clorul si clorurile- Cl2, HCl, Clorofluorocarbon;
6) Florul si compusii sai- F2, clorofluorocarbon;
7) Bromul si compusii sai- Br2, HBr ;
Compusii anorganici sunt : metanul, hidrocarburile, altele decat metanul,
compusi organici volatili, alti compusi organici ;
c) provenienta- primari si secundari ;
1) primari- provin de la sursa;
2) secundari- rezulta in atmosfera prin reactiile dintre poluantii primari si
componentii atmosferici ; unul dintre poluanti e ozonul din troposfera;
Actiunea poluantilor asupra mediului depinde de concentratia lor si
persistenta. Concentratia unei substante in atmosfera peste care apare un efect advers
se nuemste concentratie maxima admisa- CMA. Ea se determina prin experiente pe
animale si studii toxicologice, epidiomologice; ea exprima relatia intre doza si efect.
Organizatia mondiala a sanatatii recomanda CMA, poluanti majori ai atmosferei
( CH4, ozon, SO2 ). Pe baza recomandarilor, fiecare stat isi stabileste propriile lor
valori.
In Romania, CMA este stabilita de minimul apelor si mediului si legea
protejarii mediului. Persistenta in atmosfera depinde de stabilitatea chimica. Ea poate
fi de la cateva zile la miliarde de ani.
Curs 4 ecotehnologie
Poluantii gazosi ai atmosferei
Compusii sulfului provin din surse naturale ( activitatea vulcanica,
procesele de descompunere a masei organice vegetale si animale ) si antropice (
procele de ardere a combustibililor fosilici ; industria metalurgica, industria
materialelor de constructie , industria chimica si petrochimica. In atmosfera se gasesc
sub forma de gaze si aerosoli.
Dioxidul de sulf :
a) gaz incolor si inodor la concentratii mici si cu miros puternic, sufocant , la
concentratii mari ;
b) datorita marii solubilitati in apa ( 90% ) este retinut pe traectul respiratoriu,
determinand afectiuni respiratorii, iritatii, infectii si chiar moartea;
c) la plante, printr-o reactie cu apa si CO2, distruge clorofila si astfel rezulta
decolorarea frunzelor ;
Hidrogenul sulfurat :
a) gaz cu miros caracteristic si toxicitate ridicata;
b) la concentratii mai mari de 35 mg/m cub de aer, sistemul olfactiv nu-l mai
inregistreaza si astfel rezulta intoxicatii, afectiuni ale sistemului nervos, iar
oxigenarea sangelui nu mai are loc.
Compusii azotului : provin din surse naturale ( procesele biologice,
descompunerea masei vegetale si animale, descarcari electrice ) si antropice ( arderea
combustibililor fosilici, transporturi, industria chimica si petrochimica ).
Oxizii de azot ( NO si NO2 ) ;
a) gaze toxice , puternic iritante;
b) datorita solubilitatii lor in apa, sunt retinuti pe traectul respiratoriu; astfel apare
la om asfixia , datorita distrugerii alveolelor pulmonare;
c) la plante provoaca caderea frunzelor;
Protoxidul de azot ( NO2 ) ;
a) unul din gazele care participa la pocesele de incalzire, datorita accentuarii
efectului de sera;
b) provine din surse naturale ( padurea tropicala ) si antropice ( degajarea apei de
irigatii, arderea biomasei si unele procese industriale ) ;
Compusii carbonului ( CO, CO2 ) provin din surse naturale (
descompunerea masei vegetale, respiratia ) si antropice ( arderea combustibililor
fosilici in termocentrale, sisteme de incalzire ) ;
CO ( monoxidul de carbon ) ;
a) provine in principal, din arderea combustibililor in motoarele cu ardere
interna;
b) incolor, inodor si insipid , cu actiune foarte toxica;
c) in combinatie cu hg din sange, printr-o reactie ireversibila rezulta
carboxihemoglobina, care reduce capacitatea de oxigenare a sangelui si rezulta
afectiuni ale aparatelor circulator, plamanilor si creierului;
CO2- dioxidul de carbon gazul cu cea mai mare importanta asupra procesului
de incalzire globala, deoarece se gaseste in cea mai mare concentratie ( numarul mare
de surse ) ;
Metanul :
a) este dupa CO2 cel mai important gaz care accentueaza efectul de sera;
b) provine din surse naturale ( activitatea vulcanica, mlastini, digestia animalelor
rumegatoare, scoarta terestra ) si antropice ( extractia gazelor naturale,
activitatea miniera ) ;
Hidrocarburile :
a) provin din surse antropice ( activitatea de extractie, a gazelor naturale, titeiului
si din gazele de esapament ;
b) produc la om efecte mutagene si cancerigene;
Clorul :
a) provine din activitatile antropice ( industria clorosodicelor ) ;
b) gaz cu miros caracteristic, toxic, atat asupra omului, cat si aupra celorlate
vietuitoare;
Fluorul :
a) provine din industria aluminiului si a superfosfatilor ;
b) sensibilitatea vietuitoarelor la fluor este mult mai mare decat la clor ;
c) fiind un gaz greu, se depune la suprafata solului si reulta scaderea fertilitatii,
deoarece distruge microorganismele; atfel, scade productia agricola;
Clorofluorocarbonii ( CFC, freonii ) :
a) substante chimice de sinteza, cu o mare stabilitate in troposfera;
b) sunt folositi ca agenti frigorifici, agenti de presurizare a lichidelor in butelii,
agenti de expandare a maselor plastice, stingerea incendiilor, ca solventi in
industrie;
c) au efect defavorabil asupra stratului de ozon, deoarece in stratosfera, timpul
lor de viata este foarte scurt ;
Poluantii lichizi :
a) se gasesc intr-o mica masura in atmosfera;
b) provin dinindustria chimica a H2SO4, pesticide, insecticide;
c) prezenta in atmosfera: aerosoli;
Poluantii solizi:
a) se gasesc sub forma de pulberi de dimensiuni micronice;
b) provin din surse naturale ( eroziunea solului ) si antropice ( industria
metalurgica, extractiva, materialelor de constructie, arderea carbunilor ) ;
c) dupa efectele pe care le au sunt : nocivi, atunci cand produc numai tulburari
mecanice ale tesuturilor si toxici, cand produc inbolnaviri ;
Nocivi : nisipul, argila, calcarul, gipsul si mai ales cimentul ;
Toxici : matele grele si compusii lor : PB, Hg;
Plumbul provine din surse antropice ( industria acumulatoarelor, industria
chimica a grundurilor, vopselelor ) ; inhalat, provoaca inbolnaviri ( saternism ) ;
Mercurul provine din activitatea umana ( industria clorosodicelor,
mangalurilor ); este foarte toxic;
Cadmiul: provine din utilizarile industriale;
Pulberile metalurgice: provin din industria metalurgica si sunt oxizi ai Fe,
Mn, Al, Zn, P, carbonati, sulfati;
Negrul de fum: compusindustrial folosit la fabricarea cauciucurilor si a
cernelii tipografice;
Fumul : rezulta din arderea combustibililor fosilici si a lemnului ; pulberea,
funinginea; fumul- produce iritatii ale gatului si ochilor , scaderea rezistentei,
agravarea bolilor cronice;
Dispersia gazelor poluante in atmosfera
Gazele poluante emise de surse, ajung in atmosfera prin evacuare fortata sau
degajare libera;
-evacuarea fortata se intalneste in procesele industriale si transporturi ;
-in procesele industriale, gazelepoluante sunt evacuate fie direct din instalatii, fie prin
cosuri. La iesirea din sursa, fluxul de poluant este compact ;
Capacitatea se patreaza pe o anumita inaltime, numita inaltimea de ridicare a
poluantului sau inaltimea dinamica de ridicare a poluantului. Ea este reprezentata in
figura de mai jos:
Delta h dinamica este cu atat mai mare cu cat viteza gazelor este mai mare si
viteza vantului mai mica; Inaltimea efectiva de emisie a poluantului ( He ) ;
He =h +delta h; h- inaltimea fizica a sursei, m;
La He, datorita vantului, fluxul de poluant devine orizontal si datorita
dispersiei, compactitatea sa se micsoreaza, luand forma de pana. De aceea, delta h se
mai numeste si suprainaltarea pantei de poluant.
In atmosfera, dispersia poluantului se produce prin difuzie si este influentata
de conditiile meteorologice. Concentratia poluantilor in pana de poluant , dupa
modelul lui Pasquill se calculeaza cu relatia:
- imprastierea concentratiei pe orizontala, avand directia perpendiculara
pe cea a vantului ;
- imprastierea concentratiei pe verticala;
In interiorul penei, concentratia poluantului, are o dispozitie normala (
gausiana ), cu valoarea maxima in centrul penei si minima la periferie. Sub influenta
conditiilor meteo, dispersia poluantului se efectueaza la h diferite si rezulta diverse
forme ale penei.
In timpul dispersiei, unii poluanti reactioneaza cu atmosfera si rezulta
substante noi. Conditiile meteo includ: vantul, curentii verticali, temperatura,
presiunea si umiditatea aerului ;
Vantul :
a) consecinta instabilitatii fundamentala a atmosferei ;
b) se datoreaza variatiilor de temperatura si presiune;
c) circula de la zonele cu inalta presiune ( anticicloni ) spre cele de joasa presiune
( depresiuni) ;
d) sub actiunea vantului, dispersia se accelereaza;
e) puterea de disipare a vantului, incepe de la valori mici ale vitezei de 2 m/s cu
cat viteza creste, cu atat dispersia se mareste si concentratia poluantului scade,
intrucat sunt transportati pe distante din ce in ce mai mari. Dupa distant ape
care se produce transportul poluantului, fenomenele sunt :
1) De transport la scara mica ( locala ) : distanta <10 km se produce in absenta
vantului. Aici impactul poluantilor primari emisi de surse este maxim;
2) De transport la scara medie: 10 km <distanta <100 km. La aceasta distanta,
transformarea poluantului in atmosfera trebuie luata in considerare;
3) De transport la scara mare ( regionala ) : distanta > 100 km. Aici sunt
importante conditiile meteo, depunerea poluantilor si transferul acestora in
atmosfera;
4) De transport la scara globala este afectata intreaga atmosfera; distanta mai
mare de 1000 km;
Cand fenomenele de transport se produc la scara medie si globala, apare
poluarea transfrontaliera. Poate aprea si in cazul fenomenelor de transport la scara
medie, atunci cand sursele sunt in apropierea frontierelor.
Vantul si curentii verticali nu sunt omogeni, ci prezinta turbulente, creata si
intretinua de: scaderea densitatii si temperatura aerului cu cresterea altitudinii,
variatiile reliefului, prezenta cladirilor, comportarea diferita a apei, solului, vegetatiei,
la actiunea radiatiilor solare, viteza vantului si schimbarea directiei acesteia.
Intensitatea turbulentei variaza cu topografia locului : cladiri, coline, copaci.
Cladirile determina un efect aparte efectul de cladire; pentru caracterizarea
intensitatii turbulentei s-au introdus 6 clase de stabilitate atmosferica;
1) foarte instabil ;
2) instabil ;
3) slab instabil ;
4) neutru;
5) slab stabil ;
6) stabil ;
Curs 5 ecotehnologie
In timpul perioadei de calm atmospheric intens, poluantii sunt emisi continuu
decatre surse, concentratia la sol a acestora poate creste foarte mult. Absenta vantului
se constata dupa forma penei. Fluxul de poluant urca vertical. Daca existaun vant slab
la inaltime, pana de poluant de deplaseaza in directia acestora. Vantul devine factor de
concentrare al poluantului atmosferic, cand sufla cu viteza mica asupra unor mari
aglomeratii. Aerul aflat in miscare se incarca progresiv pe traseu cu poluanti si
datorita aditiei, concentratia acestora creste foarte mult , mai mult chiar decat in
absenta vantului. Datorita importantei pe care vantul o prezinta pentru poluantii
atmosferici, se recomanda ca in mod deosebit, ca atunci cand se doreste construirea
unei intreprinderi poluante, cum ar fi o cenrala termica, o rafinarie petroliera sau
complex metalurgic, sa se faca un studiu aprofundat asupra vantului in zona
respectiva. Studiul trebuie sa cuprinda un numar de ani anterior construirii si sa se
determine viteza medie actuala si directia predominanta a vantului.
Asa cum s-a mentionat, curentii verticali se datoreaza variatiei de temperatura
dintre stratul atmosferic si se deplaseaza de la cele calde, spre cele reci. In mod
obisnuit, temperatura aerului scade cu cresterea altitudinii. Ca urmare, curentii
verticali, sunt preponderent ascendenti. Deasupra oraselor, curentii verticali se
datoreaza efectului de insula de caldura, reprezentat de oras cu cosurile sale si
consumul de energie, in raport cu campia inconjuratoare. Acest efect favorizeaza
dispersia poluantului in atmosfera. Cand atmosfera e instabila si viteza curentilor
verticali variaza cu frecventa mare, pana de poluant ia forma din figura 1.
Cand temperatura aerului de la o anumita inaltime e mai mare decat cea de la
nivelul inferior, apare fenomenul numit inversiune termica. Sub influenta ei, pana de
poluant, ia diverse forme:
a) forma unei platforme, cand in substraturile de inversiune termica nu exista
vant ;
b) pana de poluant se deplaseaza orizontal, fara a se mari in latime atunci cand in
substratul de inversiune termica exista vant slab;
c) pana poate deveni descendenta, cand in substratul de inversiune termica, exista
curent vertical descendent ;
Aici, concentratia poluantului la nivelul solului creste foarte mult.
d) daca stratul de inversiune termica e la mica altitudine si daca poluantii sunt
emisi in cantitati mari, concentratia lor la nivelul solului creste periculos de
mult. Ca urmare, temperatura si forta ascensionala a gazelor poluante emise
din sursa trebuie sa fie mari, pentru a putea traversa stratul de inversiune
termica;
Cand incalzirea este insuficienta, mai ales cand cerul e inorat, inversiunea
termica poate dura 1 sau mai multe zile consecutiv. Inversiunile de temperaturasunt
insotite in general de absenta vantului. Deasupra oraselor se stabileste la altitudini mai
mari decat la campie datorita efectului de insula de caldura reprezentat de oras.
Inversiunea de temperatura apare in general:
a) noaptea- cer senin;
b) vara- dupa ploi torentiale, pamantul se raceste rapid prin evaporare;
c) la miscari de aer cald peste suprafete reci ;
d) suprafata de separare frontala dintre 2 mase de aer ( 1 calda, 1 rece ) ;
Un factor meteo, pentru poluarea atmosferei este vremea. Antreneaza particule
din atmosfera spre sol, unde se depun si dizolva anumiti poluanti : SO2, NO2, a caror
concentratii in atmosfera scad, dar creste aciditatea precipitatiilor ( ploaie, zapada ) ;
Anumite conditii climatice favorizeaza transferul poluantilor in atmosfera,
proces ce duce la aparitia smogului. Poate fi acid si oxidant ; cel acid este produs de o
cantitate de SO2, NO2, in aer, in prezenta cetei si a diverselor particule, care se
comporta ca un centru de condensare absorbant si ca un catalizator.
SO2 sufera transferul : SO2 ->SO3->H2SO4;
Iar NO2 se transforma in HNO3;
Smogul acid este un adevarat aerosol de acid sulfuric sau azotic si este cauza
marilor accidente de poluare. Smogul oxidant se formeaza daca exista simultan emisii
mari de poluanti de la autovehicule. Un strat de inversiune termica, ce favorizeaza
cresterea concentratiei acelui poluant la nivelul solului si o insolatie puternica. Aceste
conditii declanseaza o serie de reactii fotochimice ce ajung sa produca o ceata, in care
se gasesc specii chimice noi cu proprietati oxidante. Acest smog apare cand timpul
este foarte frumos.
Cele 2 tipuri de smog reduc prin absorbtie intensitatea radiatiei solare ce
ajunge la sol. Micsorarea fluxului luminos se produce mai ales cand atmosfera e
incarcata de particule si cand exista o mare cantitate de NO2, care absoarbe din
radiatia solara in domeniile vizibil di ultraviolet. Aceste efecte au influenta daunatoare
asupra vietuitoarelor si vegetatiei, deoarece le priveaza de o cantitate din insolatie,
care le conditioneaza dezvoltarea armonioasa.
In transporturi, evacuarea gazelor poluante si dispersia lor, are loc in
apropierea solului, ceea ce produce la acest nivel o mare poluare, ce afecteaza intr-o
mare masura mediul inconjurator. Degajarea libera a poluantilor in atmosfera, se
produce in apicultura, zootehnie, depozitele de deseuri neacoperite si in mlastini.
Efectele globale ale poluarii atmosferice
Acumularea in atmosfera a poluantilor si a gazelor cu efect de sera, induce pe
termen lung, modificarea la nivel planetar ce consta in: incalzirea globala, degradarea
stratului de ozon si ploi acide. Incalzirea globala se datoreaza cresterii cantitatii de
gaze cu efect de sera in atmosfera, ceea ce determina retinerea in apropierea planetei a
unei cantitati mai mari din radiatia cu lungimea de unda emisa de planeta. Gazele care
au cea mai mare influenta asupra incalzirii globale sunt : CO2, metan,
clorofluorocarbonii si oxizii de azot.
Dioxidul de carbon ( CO2 ) are cea mai mare pondere in incalzirea globala;
este emis de un numar mare de surse naturale si antropice; participa cu 67% la
proces; Metanul- al 2-lea gaz important in producerea de incalzire, la care participa
cu 12%, fiind emis de surse antropice si naturale. Clorofluorocarbonii contribuie cu
11% si sunt emisi de surse antropice. Oxizii de azot contribuie cu 7% si sunt emisi de
surse antropice si naturale.
Incalzirea globala a planetei poate produce:
1) topirea ghetarilor, ceea ce are ca effect cresterea nivelului apei marine si
oceanice cu 1-2 cm pe an, fapt ce afecteaza teritoriile litorale, insulele, deltele;
2) cresterea cantitatii de precipitatii;
3) fenomene meteorologice devastatoare ( taifun , uragan);
4) schimbari climatice;
5) deplasari ale zonelor climatice si vegetatiei;
Pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera au avut loc intalniri
internationale. In 1922 la Rio de J aneiro si in 1927 Protocolul de la Kioto. Printre
masurile stabilite sunt :
a) inbunatatirea randamentului de ardere a combustibilului din instalatii (
energetica ) ;
b) cresterea ponderii surselor de energie neconventionale pana la 16%;
c) scaderea consumului specific de carburant la autovehicule;
d) evitarea circulatiei inutile a autovehiculelor ;
e) limitarea despagubirilor ;
f) reimpadurirea unor zone;
g) reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera- scop al tuturor statelor in
realizarea caruia, cele dezvoltate au un rol important pentru ca trebuie sa
acorde asistenta de specialitate tarilor in curs de dezvoltare, privind:
1) transporturile de tehnologii eficiente tehnologic si cele bazate pe surse in
conditii avantajoase pentru tari in curs de dezvoltare;
2) crearea de capacitati institutionale, locale, in tarile slab dezvoltate, care sa
poata implementa proiecte ce urmaresc reducerea emisiilor ;
3) redirectionarea politicilor energetice si a celor privind resursele naturale;
4) degradarea stratului de ozon- in ultima jumatate a secolului trecut, stratul de
ozon, protector al vietuitoarelor si mediului inconjurator impotriva radiatiilor
ultraviolete, si-a modificat grosimea in anumite regiuni geografice, mai ales la
Polul Sud. Cauzele procesului sunt mai ales antropice.
Emisiile de clorofluorocarboni acest substante de sinteza au o mare
stabilitate chimica in troposfera si timp de viata mare. In stratosfera, stabilitatea
chimica este redusa si timpul de viteza mic. Aici sub influenta radiatiilor ultraviolete,
se descompun rapid, punand in libertate, specii chimice foarte active, care distrug
ozonul. O molecula poate distruge 10000-1000000 molecule ozon. Alaturi de
clorofluorocarboni, la distrugerea stratului de ozon participa halonii ( compusi ai
bromului ) si oxizi de N, emisii in stratosfera de avioane;
In vederea protejarii stratului de ozon s-au desfasurat mai multe intalniri
internationale. In 1985 a avut loc Conventia de la Viena, urmata in 1987 de Protocolul
de la Montreal., care a fost definitivat prin alte 5 amendamente. In aceste tratate s-au
interzis 92 de substante, care pot provoca distrugerea stratului de ozon. Ca masuri
pentru protejarea stratului de ozon in afara interzicerii substantelor mai sunt :
retehnologizarea fabricilor de cosmetice, transferul de tehnologii catre tarile slab
dezvoltate pentru inlocuirea tehnologiilor pe baza de freoni.
Prin aplicarea acestor tratate, se prevede ca in 2015 sa se inregistreze primele
semne de refacere ale stratului de ozon, iar la jumatatea secolului, refacerea completa
a stratului de ozon.
Ploile acide- se datoreaza cantitatii mari de oxizi de sulf in atmosfera.
Reactioneaza cu apa atmosferica, dand nastere acidului sulfuric si azotic. Se manifesta
la distante mari fata de sursa. Efectele negative ale polilor acide sunt: distrugerea
vegetatiei, mai ales coniferele, dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu din sol,
carenta acestor elemente in sol.
distrugerea stratului de ceara de pe frunzele arborilor, fiind sensibili la
actiunea daunatorilor, acidificarea solului si lacurilor, mai ales a lacurilor vulcanice.
Masurile de prevenire sunt :
a) utilizarea de amendamente in sol- contin Ca si Mg;
b) plantarea de pomi rezistenti la actiuneaploilor acide;
c) micsorarea cantitatii de SO2, NO2, din atmosfera;
Pentru acestea s-au introdus premise de poluare. Astfel se controleaza emisiile
de SO2.
Curs 6 ecotehnologie
Prevenirea poluarii atmosferice
Prevenirea poluarii atmosferice consta in utilizarea unor procese, practice,
materoale sau produse, care previn, reduc sau controleaza poluarea. Pot include:
tratarea, reciclarea, modificarea proceselor, mecanisme de control, schimbarea
materialelor si utilizarea eficienta a resusrselor naturale. Prevenirea poluarii
atmosferice se realizaeaza in general prin:
1- epurarea gazelor industriale;
2- epurarea gazelor de esapament;
1. Gazele industriale rezulta din procese tehnologice industriale si pot contine
materie prima si produse rezultate din proces, in stare solida, lichida sau
gazoasa. Epurarea gazelor industriale se realizeaza prn procese fizice si
procese chimice. Procesele fizice sunt cele mai utilizatesi sunt : sedimentarea,
filtrarea, spalarea, aglomerarea, adsorbtia si absorbtia. Procesele chimice sunt:
oxidarea, reducerea si neutralizarea.
Sedimentarea: reprezinta procesul de depunere a particulelor solide si a
picaturilor fine aflate in gaze. Sedimentarea in industrie se realizaeaza in camere de
desprafuire si cicloane.
Camerele de desprafuire sunt constructii dezidarie sau metalice in care gazele
incarcate cu particule solide se destind astfel incat forta de antrenare devine mai mica
decat forta de gravitatie ceea ce favorizeaza depunerea. Particulele mai grele se depun
mai aproape de peretele de intrare al camerei , iar cele usoare mai departe. Principiul
constructiv al acestora e prezentat in figura 1. Pentru accelerarea ** unele camere au
in constructie ecrane deflectoare . Ele micsoreaza mai mult viteza gazelor ceea ce
favorizeaza depunerea. Desprafuitoarele se folosesc pentru retinerea particulelor
solide cu dimensiuni cuprinse intre 100-200 microni.
Cicloanele sunt utilaje metalice de forma cilindro-troncronica in care gazelle
incarcate cu particule solide sau picaturi fine patrund tangential si capata o miscare
elicoidala pana la baza ciclonului. Datorita fortei centrifuge, particulele solide se
depun pe peretii ciclonului, de unde periodic cad acumulandu-se la baza ciclonului.
Datorita vitezei pe care o capata in ciclon , gazele il parasesc pe la partea superioara
prin conducta de evacuare montata in centrul ciclonului. Principiul contructiv al
acestuia e prezentat in figura 2.
Eficienta retinerii poluantului este maxima, cand raportul dintre diametrul
conductei de evacuare si diametrul conductei de admisie este egal cu 1,33.
Filtrarea reprezinta procesul de separare a particulelor fine dintr-un fluid (
gazele industriale ). Cele mai folosite filtre sunt filtrele cu saci si electrofiltrele.
Filtrele cu saci se folosesc pentru retinerea particulelor solide din gazele industriale .
prezinta in constructie saci din material textil, prin care trec gazele industriale si pe
suprafata carora sunt retinute particulele. Acestea se selcteaza periodic prin scuturarea
sacilor ( scuturarea mecanicasau scuturarea cu jet de aer ). Principiul contructiv al
acestora este prezentat in figura 3.
Scuturarea mecanica se realizeaza prin fibrarea sistemului de prindere a
sacilor. Scuturarea cu jet de aer se realizeaza prin trimiterea unui jet de aer in
interiorul filtrului prin conducta de evacuare . Sub actiunea jetului particulele
colectate in interiorul sacilor sunt indepartate si se acumuleaza la baza filtrului. In
vederea scuturarii se intrerupe admisia gazelor in filtru. Materialul textil folosit pentru
confectionarea sacilor poate fi :
1) fibra naturala , bumbac, lana ; temperature cuprina intre 80-100 grade;
2) fibra material plastic ( poliamida, polyester ); temperature cuprinsa
intre 100-130 grade;
3) fibra minerala ( sticla siliconizata ) temperature cuprinsa intre 130-250
grade;
Electrofiltrele sunt contructii metalice folosite pentru retinerea suspensiilor
solide fine cu dimensiuni mai mici de 2 microni si a picaturilor fine cu dimensiuni
cuprinse intre 1-10 microni din gazele industriale. Prin legarea electrofiltrelor la o
sursa de curent continuu cu tensiune mare 50 KW gazele se ionizeaza, iar
particulele solide se electrizeaza depunandu-se pe electrozii de semn contrar.
Electrofiltrele se folosesc in industria extractiva, industria materialelor de
constructii la instalatii pentru fabricarea cimentului, in industria metalurgica la
instalatii pentru obtinerea fontei, otelului, aluminiului, la coxificarea carbunilor, in
industria chimica la instalatii pentru fabricarea acidului sulfuric si azotic. Avantajele
electrofiltrelor sunt : eficienta mare de retinere a particulelor pana la 99%, consum de
energie mic 0,1-0,4 kw/h la 1000 N/m3 de gaze industriale, iar dezavantajele sunt :
costurile mari, sesibilitatea la variatia tensiunii si la viteza gazelor ;
Spalarea este procesul de retinere a particulelor solide si a picaturilor fine
folosind o solutie pulberizata. Instalatiile folosite se numesc spalatoare de gaz.
Cresterea eficientei retinerii particulelor in gazele industriale se realizeaza prin
utilizarea mai multor utilaje care efectueaza diverse epurari.
Aglomerarea este procesul de unire a particulelor fine sub forma de suspensii
si a picaturilor foarte mici din instalatii sub actiunea undelor sonore ( ultrasunete ), in
vederea accelerarii depunerii acestora .Prin aglomerare suspensiile si picaturile fine se
transforma in formatiuni sedimentare. Instalatiile in care au loc aglomeratiile se
numesc turnuri de aglomerare. In vederea cresterii eficientei turnurile de aglomerare
se asociaza cu cicloane.
Adsorbtia este procesul de retinere a fluidelor ( lichid, gazos ) pe suprafata
unui solid. Procesul este favorizat de scaderea temperaturii, marirea suprafetei de
contact dintre solid si substanta adsorbita , cresterea porozitatii suprafetei solide . Ca
substante solide adsorbante se folosesc carbunele activ, substantele minerale-
aluminiu, silicati, cauciuc , magneziu, sodiu; silicogelul, oxidul de aluminiu,
pamanturi silicioase, hartia.
Cel mai utilizat este carbunele activ. Se foloseste pentru adsorbtia gazelor si a
vaporilor. Cand intre substanta adsorbita si adsorbant se formeaza o legatura chimica
rezulta procesul numit chemosorbtie, mult utilizat pentru adsorbtia compusilor de sulf
si azot din gazele industriale ( din ardere ).
Absorbtia reprezinta retinerea fluidelor intr-un lichid. Ca substante
absorbante se pot folosi : apa , solutii apoase, uleiuri minerale, motorina. Procesul se
foloseste deasemenea pentru retinerea compusilor de sulf si azot din gazele
industriale. Cele 2 procese sunt scumpe .
Mirosul neplacut din gazele industriale se elimina prin diverse procedee care
depind de felul substantei mirositoare. Daca e toxica procedeele folosite sunt
adsorbtia, neutralizarea, incinerarea, iradierea. Daca nu e toxica, eliminarea se face
prin mascare si ventilare.
Neutralizarea reprezinta introducerea in conducta prin care circula gaze a
unei substante care descompune substanta mirositoare, sau reactioneaza cu ea,
formand un compus fara miros.
Incinerarea se realizeaza cu flacara directa sau catalitica. Cea cu flacara are
temperatura cuprinsa intre 500-800 grade, iar cea catalitica are temperature cuprinsa
intre 250-450 grade in prezenta unui catalizator din platina.
Iradierea se realizeaza dupa indepartarea din gazele industriale a particulelor
solide si vaporilor. Ea se realizeaza cu ajutorul razelor ultraviolete . Ele disociaza
oxigenul, transformandu-l in oxygen foarte reactiv care descompune substanta
mirositoare.
Mascarea reprezinta introducerea prin pulberizare prin conducta cu gaz
mirositor a unei substante care neutralizeaza mirosul neplacut.
Oxidarea reprezinta diversi compusi poluanti din gazelle industriale. Se
realizeaza prin ardere cu flacara catalitica sau nu, metoda folosita pentru indepartarea
compusilor de sulf din gaze.
Reducerea unor compusi poluanti din gazele industriale sunt folosite in
special pentru eliminarea oxizilor de azot . Ca substante reducatoare sunt :
1) amoniacul cu sauf ara catalizator. Cel fara catalizator se desface la temperatura
cuprinsa intre 900-1000 grade in prezenta aerului si aburului, iar cel cu
catalizator se desface la temperaturi cuprinse intre 250-400 grade, iar
randamentul e aproape de 100%.
2) Hidrogenul ;
Neutralizarea consta in folosirea unor substante care neutralizeaza poluantii din
gazele industriale. Pentru eliminarea compusilor de azot si cei de sulf din gazelle
rezultate din arderea combustibililor fosili in termocentrale se folosesc arzatoare
modificate. Metoda e micsorarea temperaturii flacarii si se p[oate realiza:
a) etajarea admisiei aerului- o parte din aer e introdus in partea primara a flacarii,
iar restul este admis in zona secundara a flacarii.
b) Etajarea admisiei combustibilului- prin introducerea unei parti din combustibil
in zona primara, iar restul in zona secundara. Astfel se descompun oxizii
formati, mai ales cei de azot.
2. Epurarea gazelor de esapament- provin din transporturi auto care
participa cu 60% la poluarea marilor aglomeratii urbane. Poluantii emisi
depind de tipul motorului , starea masinii, regimul de viteza, conditii de
circulatie si calitatea combustibilului. Gazele de esapament contin in medie:
CO, compusi organici ( hidrocarburi nearse ), compusi organici volatili (
benzen ), oxizi de azot, plumb.
CO provine de la transporturi ; se ridica la 70% din cantitatea totala, fiind
foarte toxic prin standarde, iar concentratia in aer e mica .Micsorarea poluarii se
realizeaza prinaditivarea benzinelor cu eteri in locul tetraetilului de plumb. Eterii
sunt substante mai ieftine, usor de fabricat, cu caracteristici de transfer bune si
prin producerea de benzine reformulate care au un continut mic de hidrocarburi
nesaturate si mai mare de hidrocarburi saturate in raport cu benzinele obisnuite ,
dar sunt scumpe. Folosirea lor scade poluarea cu 30%.
Purificarea catalitica a gazelor cu esapament prin folosirea cartuselor
catalitice. Ele au suportul ceramic pe care s-a depus catalizatorul ce poate fi :
platina, oxizi, compusi de cupru, nichel, crom, mangan. Utilizarea cartuselor
conduce la reducerea poluarii cu 90%.
Dezavantaje: creste consumul de combustibil cu 10%, randamentul scade cu
8-10% datorita cresterii contrapresiunii, cresterea costului de intretinere cu 30-
40%, cresterea pretului cu 10-15%, cartusele nu sunt rezistente la solicitarile
dinamice.
Pentru scaderea greutatii vehiculelor la constructia lor s-au inlocuit metalele
cu materiale plastice, policarbonati, fibre de carbon. Poluarea atmosferica se poate
reduce si prin inbunatatirea calitatii drumurilor.
Agricultura previne poluarea atmosferica prin utilizarea de pesticide in
cantitati riguros stabilite; folosirea metodei biologice de combatere a daunatorilor
si micsorarea eroziunii solului. Zonele rezidentiale, institutionale reduc poluarea
atmosferei prin folosirea sistemelor centralizate de obtinere a energiei elctrice si
termice prin depunerea deseurilor in locuri special amenajate si micsorarea
cantitatii de combustibil inferior.
.
Curs 7 Ecotehnologie
Poluarea apei
Apa este cea mai importanta resursa naturala, fara de care nu sunt posibile
viata si activitatile umane. Proportia de apa de pe planeta este de 72% , din care 97%
apa sarata ( mari si oceane ), 2% ghetari si 1% apa dulce; distributia apei dulci pe
glob este neuniforma;
Surse de apa. Compozitia si calitatea apei
Apa naturala are provenienta:
1. meteorita, rezultata din condensarea vaporilor de apa din atmosfera;
2. terestra, aflata in surse de suprafata ( rauri, lacuri, fluvii, mari si oceane ) si
subterana ( panza freatica ) ;
Compozitia apei difera de la sursa la sursa;
Apa meteorica absoarbe, pe masura ce cade pe Pamant, substante aflate in
aer : gaze ( O2, H2, N, oxizi de carbon , sulf, azot, H2S, NH4, etc ), substante
anorganice, o cantitate de bacterii ; in apa de suprafata, procentul gazelor, substantele
anorganice si bacteriilor difera fata de apa meteorita. O2 si CO2 se gasesc in
concentratie mai mare, datorita faunei si florei acvatice; substantele anorganice
dominante sunt : bicarbonati, clorurile, si sulfati de P, K, Ca, Mg; bacteriile sunt in
concentratie mai mare. In plus, apele sinsurse terestre de suprafata contin si substante
organice.
Compozitia apelor terestre de suprafata, este intr-o continua schimbare.
Datorita sedimentarii substantelor organice si anorganice si insolubilizarii substantelor
organice prin oxidare si mineralizare. Apa marilor si oceanelor contine o cantitate mai
mare de substante anorganice, putand ajunge pana la 50g/l. Mai contine: ioni de Br,
Cl, I, Fe, Ca, Mg, Mn, etc;
Apele din sursele subterane au aproximativ aceasi compozitie ca si apa din
sursele de suprafata. Deosebirile constau in: cantitatea de gaze mai mica, exceptand
CO2. Celelalte gaze au un procent mai mic decat cele de suprafata. Substantele
anorganice se gasesc in concentratie mai mare, datorita rocilor cu care apa vine in
contact. Bacteriile si substantele organice au o concentratie redusa, uneori sunt
inexistente. Substantele existente in apa reprezintaimpurificatii : solide, lichide,
gazoase. Se gasesc sub forma de suspensii, coloizi si dizolvate;
Suspensiile sunt substante solide, insolubile. In functie de dimensiuni sunt :
- gravimetrice sau decantabile ( dimensiuni mai mari de 100 microni ;
- nedecantabile ( dimensiuni intre 1-100 microni ) ;
Totalitatea substantelor minerale si organice a gazelor dizolvate, a particulelor in
suspensii si a microorganismelor vii aflate in apa determina calitatea acesteia. Ea este
data in standarde de stat, datorita importantei pe care o prezinta apa pentru siguranta
vietii si desfintarea activitatii umane. Calitatea apei se exprima prin indicatori de
calitate.
Pentru apele de suprafata se determina urmatorii indicatori.
1. indicatori organoleptici ( gust, culoare, miros ) ;
2. suspensii ( determina limpezimea apei ) turbiditate;
3. ph-ul exprima bazicitatea sau aciditatea apei ;
- ph <7 ape acide;
- ph =7 ape neutre;
- ph >7 ape bazice;
4. duritatea cantitatea de bicarbonati, cloruri si sulfati de Ca si Mg;
5. oxigenul dizolvat arata starea apei ; cantitatea de oxizi dizolvati scade cu
cressterea temperaturii ; la 0 grade -14,65 mg/l, La 30 grade 7,44 mg/l. O
apa cu 6 mg/l se considera degradata;
6. consumul chimic de oxigen ( CCO ) arata cantitatea de substante continute
in apa; se poate oxida la rece ( substante anorganice ) sau la cald ( substante
organice ) sub actiunea unor oxidanti ;
7. consumul biologic de oxigen ( CBO ) cantitatea de oxigen consumata de
microorganisme pentru descompunerea biochimica a substantelor organice in
apa , in conditii standard ( timpul 5 zile si temperatura 20 grade ). Se exprima
capacitatea apei de a se exprima bilogic. Cand CBO=0,6 mg/l , apa se poate
epura; 0,2 <CBO <0,4 apa se poate epura doar prin cresterea temperaturii ;
CBO <0,2 apa nu se mai poate epura bilogic;
8. consumul imediat de oxigen ( CIO ) in primele 24 de ore indica prezenta in
apa a unor substante usor degradabile ( zaharurile ) ;
9. indicatorul bilogic de poluare ( IBP ) arata gradul de poluare a apei ;
- 0 <IBP <8 apa curata;
- 8 <IBP <20 apa usor poluata;
- 20 <IBP <60 apa poluata;
- 60 <IBP <100 apa puternic poluata;
10. azotul total din apa azot dizolvat , amoniac, azotati, azotiti. Continutul de N
si P determina eutrofizarea acesteia, ce reprezinta fenomenul de inbogatire a
apei cu substante nutritive ce contin N si P. Eutrofizarea duce la dezvoltarea
vegetatiei acvatice , dezvoltarea excesiva a apelor plutitoare, aparitia infloririi
apei, micsorarea transparentei, mirosuri neplacute de NH4, H2s, CH4,
rezultate din descompunerea vegetatiei si faunei acvatice de catre
microorganismele din apa, moartea pestilor, continutul de oxigen scade pana
la disparitie; in anumite situatii se mai pot face analize biacteriologice,
toxicologice, radioactive a unor metale, detergenti, pesticide, etc;
Poluantii apei
- sunt substante prezente in apa si care ii modifica acesteia calitatea, facand-o
improprie utilizarii curente.
- Provin din surse naturale ( roci, eroziunea solului, vegetatia si fauna acvatica,
eruptii ) si antropice ( industria agricola, zootehnie ) ;
- se clasifica dupa:
1. stare de agregare solizi, lichiz, gazosi ;
solizi subforma de suspensii ;
lichizi pot fi miscibili cu apa sau nemiscibili ( formeaza emulsii in apa ) ;
2. dupa natura- organici, anorganici, biologici, radioactivi, termici ;
- organici din industria chimica, industria hartiei, petrochimica, usoara,
agricola, zootehnie, etc; sunt : coloranti, solventi, produse petroliere,
detergenti, pesticide, fertilizanti ;
- anorganici din industria chimica , industria extractiva ( prepararea
minereurilor, extractia titeiului ), industria metalurgica ( hidrometalurgia ),
industria usoara, agricultaru; sunt : saruri cloruri, sulfati, azotati, fosfati ;
acizi, baze, compusi metalici de Fe, Al, Cu, Zn, Pb, Hg;
- biologici- provin din activitatea menajera, industria alimentara, abatoare,
zootehnie; sunt : resturi vegetale si animale, virusuri, bacterii, protozoare;
prezenta lor in apa determina epidemii si inbolnaviri ;
- radioactivi- din extractia minereurilor de uraniu si ptoriu, din depozitarea
deseurilor radioactive, naufragii ale vapoarelor, cu incarcatura nucleara;
- termici- din instalatiile de racire ale utilajelor industriale si energetice;
-
3. dupa durata transformarii naturale- biodegradabili, nebiodegradabili ;
- biodegradabili- usor degradabili- cateva zile si greu degradabili- zeci de zile;
- provin din activitati menajere, dejectii animaliere, apele uzate orasenesti ; sunt
organici si anorganici ; degradarea lor se produce sub actiunea oxigenului
dizolvat in apa, prin reactii de oxidare;
In primele zile se oxideaza compusii de C si apoi cei de N. cand oxigenul din apa
este constant in intregime, fauna si flora acvatica dispar si echilibrul ecologic este
distrus ireversibil. Pentru evitare, concentratia produsilor biodegradabili in apa nu
trebuie sa depaseasca o limita maxima admisa pentru care acestia sunt degradati fara
consecinte, deoarece apa se autoepureaza.
Capacitatea de autoepurare a apei depinde de cantitatea de O2 dizolvat in ea. Cu
cat temperatura apei si debitul sau sunt mai mari, cantitatea de O2 creste. Totusi, cele
mai bune rezultate sunt obtinute la temperaturi scazute.
Un loc aparte in cadrul poluantilor biodegradabili il ocupa detergentii. Ei produc
spume cu efect letal asupra pestilor. Cand concentratia detergentilor creste, efectul se
extinde asupra intregii faune si flore acvatice. Datorita miscarii apei, spuma se
acumuleaza la mal , ceea ce face ca efectele negative sa se amplifice. In urma acestui
fapt, creste cantitatea de H2S emis in atmosfera, datorita descompunerii detergentilor
sub actiunea microorganismelor.
Nebiodegradabili : substante:
1. organice- produse petroliere, pesticide, coloranti ;
2. anorganice- saruri ale metalelor grele;
3. radioactivi;
Produsele petroliere provin din:
1. extragerea titeiului pe platforme marine;
2. prelucrarea titeiului in rafinarii aflate pe tarmuri ;
3. din transportul naval al titeiului ; tancurile petroliere sunt aflate la sfarsitul
cursei si ceea ce rezulta se deverseaza uneori ilegal in apa marilor si
oceanelor ;
4. transportul maritim de orice fel prin sistemul de racire; racirea materiei se
face in circuit deschis; in apa de racire se pot acumula uneliuri ce contin o
substanta cancerigena ( benzopiren ). Ea se acumuleaza in grasimea pestilor ;
5. accidental naufragiaza un vas petrolier ;
Substantele continute in titei si produsele petroliere sunt toxice si distrug flora si
fauna prin:
- intreruperea contactului cu atmosfera;
- inpiedicarea fotosintezei ;
- omorarea larvelor ;
- distrugerea oualor ;
- inbibarea penelor pasarilor ihtiofage cu produse petroliere =moartea;
- pierirea unor specii din fitoplanton;
- cand titeiul atinge tarmurile, efectele negative se amplifica, deoarece distrug
crescatoriile de stridii si micsoreaza turismul;
Pesticidele: -sunt substante de sinteza, care au in compozitia lor P, Cl, F, Br,
S. Ele au toxicitate ridicata. Distrug fondul piscicol si au efecte negative asupra
restului faunei acvatice si animalelor care folosesc apa acestor surse pentru baut.
Deoarece pesticidele se concentreaza in organisme, in acestea pot sa creasca
concentratiile de mii de ori fata de concentratia pesticidelor in apa.
Metalele grele : ( Hg, Pb, Cd): - provin din industrie, arderea deseurilor
orasenesti, si a carbunilor. Ajunse in apa, se fixeaza in pesti si se transmit la pasari si
la om. Peste anumite concentratii, aceste metale produc inbolnaviri ;
Substante radioactive : ajung in apa din diverse produse; se concentreaza in
organisme , astfel incat , pot sa atinga valori de cateva sute de ori mai mare decat in
apa. Au efecte cancerigene;
Apele subterane : - sunt poluate de apele de suprafata, care se infiltreaza in
straturile inferioare ale scoartei terestre; gradul de poluare depinde de structura
geologica a rocilor si factorii hidrodinamici ai apei ( debit, viteza ) ; in timpul
infiltrarii, apa de suprafata dizolva unele substante existente in roci astfel incat
concentratia unor elemente in apa, precum: Na, K, Ca, Mg creste in apele subterane;
deoarce apele subterane sunt surse de apa potabila, s-au instituit zone de protectie
sanitara a acestora. Ele sunt :
1. zone de protectie severa: nu este permis accesul oamenilor, animalelor,
microactivitatii socio-economica, excavatii, depozitari de materiale, extractii
de roci, etc. Teritoriul este imprejmuit si se iau masuri impotriva inundatiilor ;
2. zone de restrictie formate din teritorii ce inconjoara prima zona in vederea
evitarii contaminarii si impurificarii chimice, limite marcate cu borne sau alte
elemente vizibile.
Curs 8 ecotehnologie
Autoepurarea apei
Autoepurarea este ansamblul proceselor fizice, chimice si biologice prin care
sunt eliminate poluanti continuti in apa, fara interventia omului. Ea este influentata
de:
- natura si concentratia apei;
- temperatura apei, care determina viteza reactilor chimice, biologice si
biochimice;
- radiatia solara, deoarce UV au efect bactericid si bacteriostatic;
Procesele fizice prin care se elimina apa: adsorbtia si absorbtia poluantului
pe/si in alti poluanti sau la maluri ; sedimentarea particulelor solide este dependenta
de dimensiunea, densitatea si forma particulelor solide si de densitatea, viteza de
curgere a apei. Cu cat dimensiunea si densitatea particulelor sunt mai mari si viteza de
curgere mai mica , cu atat sedimentarea se intensifica. Cantitatea de sedimente este
mai mare la mal, deoarece viteza apei scade de la centrul albiei catre mal. Malurile
devin adevarate depozite de poluanti si paraziti cu efecte negative asupra vegetatiilor
acvatice, animalelor si perisajului.
Procesele chimice de autoepurare: oxidarea, datorita O2 dizolvat in apa,
reducerea intre poluanti si precipitarea poluantului, ceea ce va face ca particulele
rezultate sa intensifice turbulenta in timpul depunerii.
Procesele biologice sunt desfasurate de microorganismele aflate in apa si
introduse prin poluare. Aceste procese sunt :
- aerobe- pt descompunere, microorganismele folosesc O2din apa;
- anaerobe- pentru descompunere microorganismele nu au nevoie de O2, ele
rezulta din descompunere;
Prin aceste procese se descompun: nitratii, sulfatii, carbonatii, iar substantele
organice se degradeaza la compusi simpli : O2, H2S, NH3, etc;
Plantele acvatice absorb CO2 si elibereaza O2. Animalele acvatice si pestii
retin in corpul lor o parte din poluant, participand astfel la epurarea apei, dar devin
nocivi pentru om. Autoepurarea apei are loc pana cand O2 din apa este consumat.
- are ca scop corectarea calitatii acesteia pentru indeplinirea conditiilor cerute de
utilizarea ei;
- se desfasoara in statii de tratare, care produc apa potabila, apa industriala, apa
pentru complexele zootehnice, apa pentru irigatii;
Obtinerea apei potabile:
- apa potabila se intrebuinteaza pentru consumul uman, in scop biologic si la
prepararea alimentelor ;
- ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii, stabilite de normele sanitare: sa
nu contina agenti patogeni, fara gust, fara miros, fara culoare, sa nu fie
radioactiva si sa contina saruri minerale si iod intre anumite limite.
Caracteristicile sunt inscrise in standarde.
- se obtine din surse terestre de suprafata sau subterane, printr-un proces de
tratare, care se compune din urmatoarele operatii : captare, deznisipare,
coagulare, decantare, degazare, filtrare si sterilizare.
Captarea depinde de felul sursei ;
- apa bruta din sursele terestre se capteaza cu ajutorul brizei de apa constructii
hidrotehnice, dotate cu gratare si site pentru retinerea corpurilor mari ;
- apa din sursele subterane se capteaza cu ajutorul drenurilor, galeriilor drenante
si puturilor ;
- drenurile- pentru captarea apelor cu debit mic;
- 9 drenante- contructii mari, vizitabile ; pentru captarea apelor cu debit mare
=>canale orizontale;
- puturile pentru captarea apelor subterane de mare adancime canale
verticale;
Deznisiparea apei brute are loc in instalatii denumite deznisipatoare, unde
partile solide se acumuleaza in functie de densitate cele usoare la suprafata
deznisipatoarelor, de unde se elimina prin instalatii mecanice; cele grele la baza
deznisipatoarelor , de unde se elimina preiodic;
Coagularea- proces de aglomerare a particulelor fine si eoloidale in scopul
transferului acesteia in suspensii grosiere , decantabile; se desfasoara sub actiunea
unor reactivi ; cei mai utilizati sunt clorura ferica , sulfati de Al si Fe, etc;
Decantarea proces de sedimentare a suspensiilor grosiere din coagulare.
Degazarea- elimina gazele dizolvate in apa ( O2, CO2, H2S, NO3 ) ; se poate
efectua fizic si chimic;
- fizic aerare, vidare si termic;
1. aerarea prin injectia , prin pulverizare- contactul dintre aer si apa este mare
=> elimina gazele si anumite elemente: Fe si Mn. Se desfasoara in
sprinterele;
2. temic prin introducerea aburului ;
Filtrarea- are un rol esential in obtinerea indicatorilor de calitate a apei. Ea
finiseaza tratarea. Eficienta ei depinde de cantiatea de substanta din apa,
caracteristicile stratului filtrant, viteza de filtrare si presiunea la nivelul stratului
filtrant. Caracteristicile stratului filtrant sunt : materialul folosit, granulatia, grosimea
stratului ; cel mai adesea se foloseste nisipul cuartos; se mai folosesc: antracitul dur,
dolomita, marmura, cocs sfarmat ; filtrele folosite sunt lente si rapide;
Sterilizarea scop: eliminarea microorganismelor si agentilor patogeni ;
- se realizeaza chimic cu ajutorul Cl , hipocloritului de sodiu;
- fizic cu ajutorul UV distrug bacteriile aflate in apa;
Cel mai utilizat procedeu este cel cu Cl. Eliminarea mirosului, gustului si culorii se
realizeaza prin: aerare, supraclorinare, permanganat de potasiu , cu carbunele activ-
cele mai bune rezultate( scump ) ;
Cand gradul de impurificare a apei este mare, se renunta la ea ( sursa ) si apa
necesara este adusa fie din alta sursa de suprafata , aflata la sute de km, fie dintr-o
sursa subterana , ce se gaseste la adancimi mai mari de 300 m- pentru a indeparta
orice posibilitate de impurificare;
Epurarea apelor uzate
Epurarea constituie ansamblul masurilor si procedeelor care reduc cantitatea
de impurificari de natura minerala, chimica si bacteriologica continuta in apa pana la
limita stabilita de standarde astfel incat aceste ape sa nu dauneze efluentilor in care
sunt evacuate si sa nu pericliteze folosirea apelor acestora.
Apa uzata este apa eliminata dintr-un proces tehnic industrial sau menajer, in
care s-au acumulat anumiti poluanti.
Epurarea apelor uzate se realizeaza in anumite utilaje montate intr-o
succesiune bine determinate, formand statii de tratare amplasate in aval de
intreprinderea poluanta. Cand apa epurata se reutilizeaza in intreprindere, calitatea ei
trebuie sa fie identica cu cea avuta inaintea utilizarii ei.
In cazul deversarii sale pe sol, gradul sau de impurificare trebuie sa fie mai
mic decat capacitatea de autoepurare a apei. Epurarea apei uzate: mecanica, chimica
si biologica.
Epurare mecanica ( primara ) : - are rolul de a separa partile solide de diferite
dimensiuni prin:
1) retinerea materialelor solide cu dimensiuni >1 mm oe gratare si site;
2) deznisiparea: pentru depunerea partilor solide 0,2 mm 1 mm;
3) decantarea: pentru depunerea particulelor fine cu dimensiuni <0,2 mm;
decantoarelepot fi : din zidarie, beton , otel, mase plastice sau iazuri ;
4) retinerea ueliurilor, grasimilor si a produselor petroliere in separatoare;
Epurare chimica ( secundara ):
- se aplica dupa epurarea mecanica;
- are rolul de a extrage poluantul dizolvat in apele uzate si suspensiile coloidale.
Ea foloseste diverse substante care reactioneaza cu poluantii sau ii unesc
pentru a forma suspensii decantabile. Ca substante pentru extragere se
folosesc: cloruri, sulfati, cenusile termocentralelor ; cele mai folosite procedee
de epurare chimica sunt : oxidarea, precipitarea, coagularea, clorurarea;
Oxidarea se foloseste pentru epurarea apelor acide , bazice si extragerea
poluantilor toxici ; se realizeaza cu O2 si cu ozon;
-oxidarea cu O2 din aer se realizeaza in 2moduri : prin curgerea turbulenta, prin
agitare;
Oxidarea cu ozon: se foloseste pentru extragerea din apa a poluantilor toxici :
pesticide, vopsele, fenoli, medicamente, antioxidantii din industria cauciucului ;
-se poate efectua cu sauf ara catalizatori ; cu catalizatori- pentru extragerea poluantilor
foarte toxici ;
Precipitarea se foloseste prin transformarea suspensiilor foarte fine in
suspensii decantabile in prezenta unor reactivi.
Coagularea process de aglomerare a suspensiilor foarte fine; se desfasoara
in prezenta unor reactivi.
Clorurarea- are drept scop eliminarea agentilor patogeni; se desfasoara sub
actiunea clorului sau hipocloritului de sodiu reactioneaza cu apa si pune in libertate
O2 foarte activ .
Epurarea biologica :
- realizata cu ajutorul microorganismelor ( bacterii ) elimina materiile
organice din apa, utilizandu-le ca hrana;
- o parte din materiile organice sunt folosite de microorganisme pentru
producerea energiei necesare miscarii si reproducerii lor;
- se datoreaza reactiilor de descompunere si sinteza mijlocite de eoziune , ce
sunt catalizatori biologici generate de celulele vii;
- se desfasoara prin transfer de materie intre apa si celulele vii ;
In aceste procese , substantele organice sunt oxidate si produsele rezultate
sunt : gaze, apa si namol . Dupa tipul microorganismelor care asigura descompunerea
materiei organice din apa , procesele de epurare biologica sunt :
1) aerobe- pentru a caror producere este necesar O2;
2) anaerobe- se produc in absenta aerului;
Epurarea aeroba :
1) naturala are loc prin evacuarea apei uzate direct pe sol; se foloseste cand
gradul de impurificare este redus si substantele continute se mineralizeaza usor
2) artificiala se desfasoara in incinte deschise , ce pot fi : filtre biologice si
bazine cunamol activ; in interiorul acestora se efectueaza o aerare intensa;
Din epurarea aeroba rezulta o mare cantitate de gaz metan ( 70-75% ), CO2 ( 20-25%)
si namol neinsemnat cantitativ;
Epurarea anaeroba:
- are loc in incinte inchise bazine de fermentatie , sunt izolate de accesul
aerului ;
- se intensifica prin marirea temperaturii ; in mod obisnuit se desfasoara la 10-
20 grade celsius;
Avantajul acestei epurari este ca suprima aerarea. Ea se foloseste pentru epurarea
apelor din zootehnie, idustria alimentara , industria usoara.
Curs 9 ecotehnologie
Tratarea namolurilor
Tratarea namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate are drept scop
pregatirea lor in vederea utilizarii. Namolurile rezultate din apele uzate sunt sisteme
complexe cu compozitie eterogena care contin particule coloidale <1 micron,
particule fine 1-100 microni , aggregate in suspensie >100 microni si polimeri. Ei
provin din epurarea apelor orasenesti si industriale.
In functie de compozitie:
- organice mai mult de 50% substanta organica;
- anorganice mai mult de 50% substanta anorganica;
Principalele procedee de prelucrare: fermentarea, stabilizarea si conditionarea;
Fermentarea: se aplica namolurilor organice care urmeaza sa fie folosite in
agricultura, stocate sau depozitate temporar deoarece ele sunt un material usor
putrescibil, care degaja mirosuri neplacute, dezvolta paraziti, atrag insecte, rozatoare
si constituie un potential infectios.
Stabilizarea: degradarea controlata a namolurilor organice. Se poate realiza
chimic, biochemic si fizic. Chimic- prin oxidare, tratare cu Cl, modificarea ph-ului in
vederea evitarii degradarii biologice. Biochimic: prin fermentare anaeroba. Fizic: prin
tratare termica.
Conditionarea: urmareste modificarea structurii pentru usurarea dezhidratarii;
Fizic: conditionarea se realizeaza prin incalzirea namolului la 100-200 de
grade , 1-2 atmosfere, 60 de minute. Avantaje: lipsa mirosurilor neplacute, nu se
folosesc substante chimice, sterilizarea namolurilor ; namolurile conditionate se pot
valorifica tehnologic si agricol.
Chimic: cu ajutorul reactivilor: anorganici, organici si mixti; cei anorganici
sunt cei mai folositi clorura ferica, oxid de calciu;
Tehnologic: prin recuperarea elementelor valoroase : Fe, Al, Cu, Zn, Mn, etc;
obtinerea asfalturilor , inlocuitor al varului in constructii.
Agricol : folosirea ca ingrasamant ; pentru aceasta trebuie sa i se micsoreze
pana la limita posibilului potentialul infectios. Namolurile provenite din apele uzate.
1) obtinerea proteinelor furajere hrana pentru pasari si om;
2) obtinerea drojdiei furajere;
3) fabricarea vitaminei B12;
4) realizarea de brichete pentru incalzit ;
Cand apele uzate nu se pot epura suficient sau deloc prinmetodele mentionate
se folosesc procedee speciale. Avantajul acestora consta in:
a) posibilitatea de extragere din ape a poluantilor toxici, corozivi, radioactivi,
chiar la concentratii foarte mici ;
b) recuperarea substantelor valoroase , care recupereaza o parte din cheltuieli ;
c) absorbtia de carbuni activi ;
d) precipitarea dirijata in trepte;
e) extractia selectiva;
f) schimbul ionic;
g) iradierea cu UV ;
h) arderea totala in plasma;
Poluarea solului
- component al biosferei, rezultat din interactiunea dintre mediul biotic si
abiotic , este stratul de la suprafata planetei afanat, moale, friabil, acoperit de
humus;
- impreuna cu atmosfera, el constituie mediul de viata al planetelor si
organismelor ;
- solul, atmosfera, planetele si organismele se interconditioneaza si intrepatrund
in sistemele ecologice complexe->biocenoze;
- humusul rezulta din descompunerea plantelor, animalelor si
microorganismelor moarte de catre microorganismele saprofage. El contine
substante celulozice, hemicelulozice, lignitice, proteinice, tamini, ceruri,
grasimi, etc. Din descompunere, alaturi de humus rezulta gaze ( CO2, CH4,
NH3, H2S ) si apa.
- Procesul de formare a humusului este foarte lent. In compozitia solului se
gasesc: substante anorganice: oxizi de Fe, Al, Mn, Ca, Mg, Cu, Zn,
carbonati, sulfati, fosfati, substante anorganice: celuloza, alcooli, aldehide,
aminoacizi, alumine, etc; microorganisme si macroorganisme unele
microorganisme ( bacterii, alge verzi ) transforma compusii C in CO2 si CH4,
ai N in azotati ;
Alte microorganisme fixeaza azotul atmosferic, iar anumite ciuperci inlesnesc
absorbtia apei si a microelementelor in radacina plantelor. Macroorganismele aereaza
si structureaza solul si ii maresc fertilitatea. Compozitia chimica a solului este in
continua schimbare sub influenta factorilor pedologici, influentand asupra
ecosistemelor deoarece din sol isi extrag substantele nutritive: N, P,K,
microelemente, macroelemente ( Ca, Mg ) atat plantele cat si microorganismele .
Solul este principalul mijloc de prodcutie agricola, sursa de elemente nutritive,
participant la circuitul natural al apei si unor elemente in natura ( C, N ) si purificator
al naturii prin absorbtia si neutralizarea unor poluanti . Pentru aceasta, el trebuie sa fie
poros si umed.
Datorita porozitatii, solul se aereaza. Pe planeta noastra, uscatul ocupa
aproximativ 28% din suprafata totala: teren agricol 30%, paduri -30%, desert- 36%,
alte tipuri -4%. Aceste procente variaza in timp sub influenta actiunilor
socioeconomice si conditiilor climatice.
Terenurileagricole isi micsoreaza suprafata datorita constructiilor,
depozitelor de gunoaie si reziduri, zonelor de agrement si degradari si alterarii
solurilor.
Degradarea- proces fizic de maruntire si dispersare a rocilor si mineralelor sub
actiunea temperaturii, apei, vantului, gravitatiei, si microorganismelor.
Alterarea- proces chimic datorat degradarii rocilor si mineralelor sub influenta
apei, acizilor, sarurilor. Degradarea si alterarea au loc simultan si sunt ireversibile.
Forme de poluare a solului
Poluarea solului inseamna orice actiune care deregleaza functionarea normala
a solului ca mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om.
Intrucat solul este un sistem natural mai complex decat aerul si apa, poluarea ii
afecteaza caracteristicile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu se pot
elimina decat prin descompunere naturala, proces foarte lent si imposibil.
1) dupa natura- fizica, chimica, biologica si radioactiva;
2) dupa activitatea care o produce:
-prinlucrari de excavare la zi;
-prin acoperire cu halde ( ziduri metalurgice, cenusi ,cu steril ), iazuri de decantare;
-prin deseuri si reziduri anorganice;
-prin deseuri si reziduri organice din industria alimentara;
-cu substante radioactive;
-cu substante purtate de vant ;
-cu dejectii animale;
-cu dejectii umane;
-prin saraturare;
-prin acidificare;
-cu fertilizanti ;
-prin exces de apa;
- cu pesticide;
-prin exces sau carente de substante nutritive;
-prin compactare;
-prin acoperirea solului cu materiale rezultate din eroziunea lui ;
-cu hidrocarburi ;
-cu agenti patogeni contaminanti ;
3) dupa gradul de poluare:
-inexistenta- gr <5%;
-slaba 5-10%;
-medie- 10-25%;
-puternica- 25-50%;
-foarte puternica- 50-75%;
-excesiva >75%;
Gradul de poluare se exprima ca reducere cantitativa si/sau calitativa din
productia agricola obtinuta, in comparatie cu productia obtinuta de pe un teren
nepoluat, in aceleasi conditii climatice si tehnologice.
Lucrari de excavare la zi :
- distrugerea suprafetelor mari de teren- de la 4 pana la 10 ori fata de suprafata
ceruta pentru exploatare;
- folosite pentru constructia de acces, organizatiile santierelor , depunerea
rocilor excavate;
- pot sa genereze alunecari de teren sau inundatii ;
Sterilele, zgurile si cenusile de termocentrale:
-poluarea chimica prin difuzie, absorbtie, dizolvare si agrenarea de catre ape a
elementelor obtinute , care patrund in sol.
-raspandirea materialelor respective de catre vant pe alte terenuri ;
-antrenarea materialelor din halde de catre apa precipitatiilor si depunerea acestora pe
alte terenuri ;
-metalele grele continute in aceste materiale ca si cele aflate in aer , apa sau in
namolurile rezultate din epurarea apelor uzate depuse pe sol patrund in sol prin
difuzie, absorbtie si antrenare de catre ape. Unele sunt dizolvate, iar altele solubilizate
patrunzand astfel in radacina plantelor, unde afecteaza procesul de nutritie.
Prezenta in sol a metalelor grele determina dezechilibre ale proceselor fizice,
chimice, biologicedin sol, scazand activitatea biologica din acesta, iar procesul
nitrificarii este inhibat, iar asupra plantelor si microorganismelor cu actiune toxica.
Depozitele de deseuri si reziduri organice:
-determina dezvoltarea unor bacterii, virusuri, paraziti, care se pot raspandi ;
-exalarea de mirosuri neplacute;
-degajarea de gaze care se acumuleaza in atmosfera;
-infiltrarea in sol si in apele subterane a substantelor organice continute, impurificand
panza freatica;
Metalele radioactive:- in subsol, exista in mod natural metale radioactive ( uraniu,
toriu ) sub forma de zacamant si un izotop radioactiv al K in roci. Acesta, impreuna cu
radomul ( gaz rezultat din dezintegrarea uraniului existent in roci ), formeaza fondul
natural de radioactivitate.
Activitatile antropice, precum experiente nucleare, deseurile radioactive de la
centralele electrice, accidentele nucleare contribuie la cresterea radioactivitatii
naturale datorita radiatiilor emise si a radionuclizilor rezultati : iod, cesiu, strontiu.
Acestea se depun pe sol, vegetatie, apa, constructii. O parte din cantitatea depusa pe
sol patrunde in el prin difuzie si angrenarea de catre ape de precipitatii. In sol,
afecteaza procesele biochimice si de nutritie ale plantelor. Unele dintre aceste deseuri
sunt putrescibile, determinand aparitia de bacterii, virusuri, paraziti, mirosuri. Unele
dintre ele, printr-un proces de preparare special pot fi folosite ca fertilizant.
Dejectiile de animale rezultate de la crescatoriile industriale, contin
biostimulatori, medicamente, uree, sare, agenti patogeni care patrunzand in sol, il
polueaza chimic, biologic si ii scad permeabilitatea.
Prin difuzie si angrenare de apa, ele pot sa ajunga in panza freatica,
impurificand-o. Prin fermentare, pot fi transformate in ingrasamant agricol.
Hidrocarburile: polueaza terenuri din preajma sondelor, rafinariilor si de-a
lungul traseelor conductelor de transport a produselor petroliere in cazul cand apar
defectiuni ale acestora sau a instalatiilor montate pe traseul lor.
Saraturarea solurilor : produsa de sarurile solubile, in special NaCl, in zonele
aride si semiaride. Cauze:
-naturale- cresterea nivelului apelor freatice si aducerea la suprafata solului a rocilor
salifere in urma eroziunilor, alunecarilor de teren, cutremurelor.
-antropice- irigatii cu ape cu continut mare de saruri, suprapasunat, baltirea apelor,
evaporarea apei.
Fertilizantii : cand sunt folositi in exces, ei produc acidificarea solului, datorita
scaderii ph-ului, exces de substante nutritive, carente de microelemente si
impurificarea apelor subterane si de suprafata.
Excesul de apa:
-se datoreaza ploilor excesive si irigatiilor intense;
-apa in exces poate sa ajunga la suprafata solului, sa balteasca sau sa se infiltreze in
sol.
-efecte negative: distrugerea recoltelor, influenta nutritiei plantelor datorita
intreruperii contactului cu aerul , radacinile plantelor putrezesc;
Pesticidele:
-ajung in aer, apa si sol ( 60-90% ) ;
-deoarece rezistenta daunatorilor a crescut , se folosesc pesticide din ce in ce mai
toxice, care , prin lanturile trofice ajung la om.
-solubilitatea in apa este mica, dar mare in grasimi, unde se acumuleaza .
Datorita timpului de injumatatire mare, raman in sol unde provoacainhibarea
proceselor enzimatice a unor enzime, scaderea cantitatii de ciuperci, micsorarea
capacitatii de retinere a N, deoarece provoaca dezechilibre ale microorganismelor
nitrificatoare si denitrificatoare.
Compactarea aerului : se datoreaza lucrarilor agricole cu masini grele asupra
pasunatului, ca urmare, vegetatia scade si se intrerupe patrunderea apei si aerului in
sol. Pentru refacere, solurile se ara la adancimi de 70-80 cm.
Eroziunea solului si a rocilor :
-se datoreaza vantului si apei ; solul erodat este transportat de vant si ape la distante
mari , depunandu-se pe alte terenuri si ape;
-cand cantitatea de material transportat este mare, terenurile pe care s-a depus sunt
afectate, iar apele se colmateaza, aparand inundatii ;
-este produsa atunci cand vegetatia de pe sol este saraca;
-ea este inlesnita de: lucrari agricole necorespunzatoare, tratament cu pesticide si
fertilizanti, ploi acide, defrisari, suprapasunat ;
Alunecarile de teren:
-datorita defrisarilor, excavatiilor, ploilor ;
-pot sa distruga obiective, sa schimbe cursul apelor, pot aduce la suprafata roci, etc.
Curs 10 ecotehnologie
Prevenirea si combaterea poluarii solului
Modul de prevenire si combatere a solului depind de felul acesteia.
Degradarea fizica se previne prin: pregatirea solului in conditii de umiditate optima,
efectuarea lucrarilor agricole in mod corect si la momentul potrivit, irigarea solului in
cantitatea necesara, folosirea asolamentelor, saraturarea si prevenirea prin: controlul
continutului de saruri din sol, mentinerea in sol a cantitatii de apa necesara, prevenirea
formarii crustelor, construirea sistemelor de drenaj si secare, mentinerea unei vegetatii
dese, o perioada cat mai lunga. Se combate prin irigatii de spalare.
Acidificarea solului se previne prin: controlul ph-ului care determina
aciditatea, bazicitatea, folosirea corecta a fertilizantilor, aplicarea amendamentelor cu
Ca si Mg. In acest fel se combate acidificarea.
Carenta sau excesul de de substante nutritive se previne prin: corectarea ph-
ului solului astfel incat sa fie intre 6,2 6,5 , controlul continutului de elemente din
sol, microelemente si elemente nutritive, aiguarea cantitatii necesare de azot, fosfor,
potasiu.
Excesul de apa se previne prin: controlul cantitatii de apa din sol, construirea
de sisteme de drenaj, afanarea solului la 70-80 cm, cultivarea de soiuri de plante ce
necesita consum mare de apa, folosirea asolamentelor ( rotatia culturilor ).
Eroziunea se previne prin: folosirea culturii antierozionale, mentinerea pe sol
a unei vegetatii suficiente, dese, terasarea terenurilor, micsorarea pantelor ( necesita
suprainaltarii ale terenurilor ), realizarea de constructii de drenaj si pentru eliminarea
efectelor negative ale torentilor, regenerarii pajistillor, folosirea ingrasamantului
natural la 1-2 ani, suspendarea pasunatului in perioade nefavorabile ( primvara
devreme si toamna tarziu ), impadurirea si plantarea de perdele forestiere.
Poluarea chimica, biologica si radioactiva a solului se previne prin controlul :
1. proceselor tehnologice care evacueaza astfel de materiale pe sol.
2. namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate si depozitarea pe sol.
3. conditiilor depozitarii deseurilor pe sol.
Poluarea cu pesticide se poate controla prin: cultivarea de soiuri de plante
rezistente la daunatori, folosireaasolamentelor, selectarea semintelor, utilizarea
metodelor biologice de combatere a daunatorilor precum: cultivarea unei suprafete
reduse de teren cu anumite plante care atrag daunatorii, utilizarea feromonillor
(substante ce perturba procesele naturale de reproducere a insectelor si daunatorilor,
prin atragerea unor insecte si animale nedaunatoare culturilor, dar care distrug
daunatorii de pe teren. Pentru a se renunta la folosirea pesticidelor s-a conceput un
proiect integrat de distrugere a daunatorilor prin care:
1. statul acorda subventii pentru o parte din productia agricola care s-ar obtine pe sol.
2. eliminarea subventiilor pentru fabricarea pesticidelor.
3. plati integrale ale productiei pentru necultivarea terenurilor slab productive.
4. interzicerea schimbarii destinarii solurilor;
5. cultivarea de soiuri rezistente la daunatori.
Neutralizarea pesticidelor din sol se poate realiza prin folosirea unor substante
care le degradeaza, folosirea asolamentelor cultivarii de plante care distrug unele
erbicide ( porumb, trestie de zahar ). Protectia solului se realizeaza si prin reducerea
poluarii aerului, apei, impiedicarea acidificarii solului, saraturarii acestuia si folosirea
de soiuri rezistente la conditiile si daunatorii din zona.
Rolul antipoluant al padurilor
Padurile au un rol natural important pentru asigurarea planetei impotriva
poluarii. Functiile sale sunt :
-participa la formarea, conservarea si evolutia solului prin concentratii in fitomasa
arborilor, a unor elemente existente in apa, aer, sol.
-inmagazinarea apei, ceea ce micsoreaza scurgerile la suprafata, viituri, inundatii ;
-evitarea tasarii si erodarii solului si a polmatarii apei.
-reglementarea umiditatii aerului in perioada de seceta.
-purificarea aerului prin adsorbtia oxizilor de C, SO2, NOx;
-retinerea prafului;
-distrugerea microbilor, generarea de O2;
-padurea ionizeaza aerul cu efecte benefice asupra sanatatii;
-adapostirea unei flore si faune diverse prin mentinerea ** ecologica ;
-asigurarea protectiei climatice zonale prin: miscarea vitezei vantului si a maximelor
( temperatura in timpul verii ) si atragere a umiditatii, ceea ce impiedica desertificarea
producerea lemnului necesar industriei ( mobila, hartie, celuloza ) , ca sursa de
energie. Prin indeplinirea acestei functii suprafata micsorata de paduri se micsoreaza
(defrisari ce atrag perioade de desertificare, eroziune, alunecari de teren, inundatii ).
Actiunea poluarii mediului asupra padurii se manifesta prin: scaderea
rezistentei biologice a arborilor la: factorii climatici ( ger, seceta, umiditate,
temperaturi ridicate ), paraziti, boli, insecte datorita cresterii concentratiei dioxidului
de sulf , prafului, ploilor acide, ce au ca efect disparitia unor specii de arbori, scaderea
rentabilitatii silvice, cresterea cheltuielilor pentru intretinerea padurilor si efectuarea
lucrarilor de inbunatatire funciare a padurilor. Poluarea padurilor se poate previne:
-reducerea poluarii apei si aerului ;
-exploatarea rationala a padurilor ca volum lemnos si metode folosite;
-reducerea daunelor provocate de exploatarea lemnului prin reinpaduriri ;
-oprirea pasunatului ;
-cresterea rezistentei biologice a arborilor ;
-inpadurirea unor terenuri slab productive;
-plantarea de esente rezistente zonei respective;
-dezvoltareamanagementului de paduri si ecologic prin intensificarea turismului
ecologic;
Pentru protejarea zonelor de campie se planteaza pe suprafete reduse perdele
forestiere ce determina micsorarea vitezei vantului cu urmatoarele consecinte:
scaderea eroziunii solului, micsorarea cantitatii de nisip si humus transportat, ceea ce
conduce la micsorarea pericolelor de colmatare a apelor si cantitatilor de irigatii,
evitarea dezvelirii semanaturilor, micsorarea pierderilor din productiile agricole,
datorate scuturarii premature a culturilor, mentinerea si repartiarea uniforma a zapezii,
impiedicarea raspandirii buruienilor, atenuarea variatiilor termice, crearea de
biotopuri necesare faunei cinegetice, micsorarea distantei de transport a poluantilor
fata de sursa emitenta, reducerea energiei apei, in cazul in care perdelele forestiere
sunt plantate de-a lungul cursurilor apei. Astfel se reduce si impactul sloiurilor de
gheata cu digurile.
Poluarea cu radiatii se datoreaza emisiei si propagarii in spatiu a unor
radiatii capabile sa produca efecte fizice, chimice si biologice asupra organismelor,
vegetatiei. Radiatiile sunt emisii si propagari de natura materiala sau unde ce
impiedica un transport de energie; au caracter corpuscular si / sau ondulatoriu.
Radiatiilecorpusculare sunt : alfa, beta, protoni, neutroni, mezoni, hiperoni.
Radiatiile ondulatorii sunt de natura electromagnetica: termice, radio, UV, x, gama.
Radiatiile alfa sunt nuclee de heliu cu energie mare si putere de patrundere
mica. Ca proprietati, ele ionizeaza aerul si gazele strabatute.
Radiatiile beta sunt emisii de electroni sau pozitroni cu viteze foarte mari si
putere de patrundere relativ mica. Ca proprietati, ele ionizeaza gazele si aerul.
Radiatiile x ( Rontgen ) apar prin franarea electronilor la impactul cu o tinta
metalica. Ca proprietati ele strabat corpurile si impresioneaza pe cele fotografice. Se
utilizeaza in fizica, chimie si medicina.
Radiatiile gama rezulta din reactiile de fisiune nucleare ale elementelor
radioactive. Au putere de patrundere si energie inalte. Nu sunt deviate de campul
magnetic si electroni. Ca proprietati, ele ionizeaza substantele, distrug celulele
organismelor vii si produc modificari fizice si biologice in organism.
Proprietatile unor elemente de a emitespontan radiatii - radioactivitatea
marimea ce caracterizeaza radioactivitatea se numeste activitatea.
In sistemul international activitatea se masoara in 1 dezintegrare / secunda. Ca
multiplu se foloseste Curie ( 1 Ci =3,7 x 10 la puterea 10 ). Pentru doza de radiatii
primite se folosesc :
1.remul =0,01 J /Kg pentru tesutul uman;
2.rad 0,01 J /Kg pentru alte tesuturi ;
Sursele de radiatii sunt naturale si antropice.
I. Cele naturale scoarta terestra , radiatia solara si cosmica;
Scoarta terestra contine un anumit procent de uraniu care in anumite zone
geografice se gaseste ca zacamant. Pe langa uraniu se mai gaseste zacamant de toriu,
iar in roci izotopi radioactivi K, C, sau combinatii ale acestora, care emit spontan
radiatii.
Radiatia solara este de natura electromagnetica ce strabate atmosfera terestra.
O parte din ea e absorbita de compusii atmosferici. O alta parte este diferita de aceasta
in cosmos, iar cea mai mare parte ajunge la Pamant. Ea depinde de starea atmosferica,
zona geografica si rotatia Pamantului.
Radiatia cosmica este de natura corpusculara si ondulatorie. Este de 2 tipuri :
-primara provine din spatiul cosmic; este alcatuita din protoni, nuclee, alte
particule, radiatii gama de energie inalte provenite din procesele interstelare;
-secundara din interactia radiatiilor primare cu atmosfera pamantului ; este formata
din particule stabile, electroni, pozitroni si instabile mezoni, hiperoni ;
II. cele antropice:
-in zonele de exploatare a minereurilor de uraniu si toriu;
-la depozitarea necorespunzatoare a deseurilor radioactive;
-din accidente si avarii la reactorul nuclear si nave cu incarcatura nucleara;
-din experiente si cercetari;
-din producerea inzotopilor radioactivi ( folositi in fizica, medicina, tehnica) ;
-din producerea si acelerarea unor particule folosit pentru studiul materialelor ;
- la instalatii cu raze x folosite in fizica, medicina si tehnica;
Efectele radiatiilor : Radiatiile afecteaza atat mediul cat si biocenozele.
Organismele vii suferaefecte directe ( modificarea compozitiei , structurii, mutatii
genetice ) si indirecte biotopurile; Efectele directe depind de felul radiatiilor, durata
expunerii si starea organismelor.
La om radiatiile gama produc:
1. efecte ce apar la scurta duratadupa o expunere la o radiatie de mare intensitate ( pot
produce decese ) ;
2. efecte care apar dupa un timp de expunere periodica la iradiere de mica intensitate (
creste aparitia cancerului ) ;
3. efecte genetice care se manifesta prin aparitia de malformatii congenitale si
deficiente psiho-motorii la urmasii ai caror parinti au fost iradiati ;
4. efecte toratogene ce apar la copii cand mama a fost iradiata in primele luni de
sarcina.
UV au in functie de timpul de expunere si lungimea de unda efecte benefice
si toxice.
Radiatiile infrarosii modificari genetice imediate netransmisibile urmasilor ;
riscul mare de iradiere apare la ** , la reactoarele nucleare ale centralelor nuclearo-
electrice. De aceea agentia internationala pentru energie atomica si Organizatia
Mondiala a Sanatatii au stabilit valori pentru concentratia maxima in atmosfera a unor
radionuclizi. Doza depinde de specii ; la om cu varsta sub 45 ani admite doza, de la
13-20 ani ** , iar in laboratoarele de cercetare se admite o doza de 0,3rem/saptamana.
-pentru mamifere doza este pana la 1000 rad / an;
-pentru insecte doza este de 5000 rad / an;
-pentru bacterii doza este de 1 million rad / an;
Protectia impotriva radiatiilor : Iradierea produsa de sursele antropice
radioactive se manifesta in centrele de lucru ( spitale, reactoare nucleare ). Aparatele
si instalatiile sunt utilizate de personalul pregatit in acest sens, ce cunoaste riscului de
munca si respecta ** Transportul materialelor radioactive si a surselor se efectueaza
in containere si etichetate respectand normele nationale si internationale.
** se obtine in jur de 19% din energia electrica in centrale nuclearo-electrice. Prin
utilizarea lor se micsoreaza cantitatea de bioxid de carbon, sulf emise in atmosfera.
Pentru protejarea mediului, o centrala nucleara-electrica are cel putin 2 circuite:
1. care raceste zona activa a reactorului si transfera caldura in exteriorul reactorului;
2. preia caldura pe care o foloseste la obtinerea aburului necesar producerii curentului
electric;
Constructiile exterioare din beton armat cu grosimea de cel putin 1 m, numita
anvelopa, inconjoara reactorul si asigura protectia biologica in caz de avarii. Zona din
jurul anvelopei pe o latime de 1 km, se numeste zona de excludere. Aici sunt interzise
activitatile umane care nu au legatura cu centrala. Deseurile nucleare rezultate sunt
tratate diferential in functie de nivelul de radioactivitate.
-nivel scazut de radioactivitate materiale textile, hartia, haine de protectie; sunt arse
sau compactate si pastrate in interiorul anvelopei ;
-nivel mediu de radioactivitate schimbarile de caldura, conducte, filtre pentru
purificarea apelor reziduale, uzate, alte materiale; sunt depozitate in containere
speciale din beton, ingropate sau amplasate la suprafata solului in preajma centralei.
-nivel ridicat de radioactivitate deseuri ce provin din reactor ; materialul fuzionabil
epuizat- extras din reactor, cu o instalatie automata si depus intr-un bazin cu apa ai
caror pereti sunt din beton, au grosimea de 1 m si adancimea de 3 m.
Materialul fuzionabil isi micsoreaza rapid radiatia, apa din bazin fiind
purificata si racita.
In bazin materialul fuzionabil ramane 5 ani. Dupa aceasta perioada, este
introdus in canistre de beton cu pereti grosi, amplasate in zona centralei, fie in
containere din metal rezistent la coroziune, depozitat in formatiuni geologice. Aici,
sunt ingropate, iar galeriile ce conduc spre canale sunt astupate cu roca ( argila, granit,
apa ). Galeriile sunt umplute cu roca ( nisip ).