Elev :Palasanu Maria-Daniela Coordonator: Chirita V.
2019 CUPRINS INTRODUCERE ISTORIC GENERALITATI ANIMALE FOLOSITE (STATISTICA) ALTERNATIVE ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Testarea pe animale , cunoscută si ca experimentarea pe animale , cercetarea pe animale si testarea in vivo , constă în utilizarea de animale non-umane în experimente care încearcă să controleze variabilele care afectează comportamentul sau sistemul biologic studiat. Experimentul cu animalele se desfăsoară, de obicei, în universităti, scoli medicale, companii farmaceutice, unităti de apărare si spatii comerciale care oferă servicii de testare a animalelor industriei. Accentul pe testarea pe animale variază de la o cercetare pură, concentrându-se pe dezvoltarea cunostintelor fundamentale ale unui organism, pe cercetarea aplicată, care se poate concentra pe răspunsul la o problemă de mare importanță practică, cum ar fi găsirea unui remediu pentru o boală. Exemple de cercetări aplicate includ testarea bolilor, reproducerea, cercetarea în domeniul apărării și toxicologia , inclusiv testarea produselor cosmetice . În educație, testarea pe animale este uneori o componentă a cursurilor de biologie sau psihologie. Practica este reglementată în grade diferite în diferite țări. ISTORIC Animalele au fost utilizate în mod repetat în istoria cercetării biomedicale. În anii 1880, Louis Pasteur a demonstrat în mod convingător teoria germinativă a medicamentelor prin inducerea antraxului la oi. În anii 1880, Robert Koch a infectat soareci si cobai cu antrax si tuberculoză . În anii 1890, Ivan Pavlov folosea câinii pentru a descrie conditionarea clasică . În primul război mondial, agenții germani au infectat oile care se îndreptau spre Rusia cu antrax . Insulina a fost izolată pentru prima dată de câini în 1922 si a revolutionat tratamentul diabetului . La 3 noiembrie 1957, un câine sovietic , Laika , a devenit primul dintre multe animale care orbitează pământul . În anii '70, tratamentele cu antibiotice si vaccinurile pentru lepră au fost dezvoltate folosind armadillos apoi dat oamenilor. Abilitatea oamenilor de a schimba genetica animalelor a făcut un mare pas înainte în 1974, când Rudolf Jaenisch a reușit să producă primul mamifer transgenic , prin integrarea ADN- ului din virusul SV40 în genomul soarecilor. Această cercetare genetică a progresat rapid si, în 1996, sa născut oaia Dolly , primul mamifer care a fost clonat dintr-o celulă adultă. GENERALITATI In conformitate cu cifrele UE din 2005, aproximativ un milion de animale sunt utilizate în fiecare an în Europa în teste toxicologice. Aproximativ 5000 de animale sunt folosite pentru fiecare substantă chimică care este testată, cu 12.000 de substante necesare pentru a testa pesticidele. Testele sunt efectuate fără anestezie , deoarece interactiunile dintre medicamente poate interfera cu rezultatele. Testele de toxicologie sunt utilizate pentru a examina produsele finite, cum ar fi pesticidele , medicamentele , aditivii alimentari , materialele de ambalare și odorizantul de aer sau ingredientele chimice ale acestora. Substantele se aplică pe piele sau se picură în ochi; injectat intravenos , intramuscular sau subcutanat ; inhalat fie prin plasarea unei măsti peste caile respiratorii, fie prin plasarea acestora într-o cameră de inhalatie; sau administrat oral, printr-un tub în stomac sau pur si simplu în alimentația animalului. Dozele pot fi administrate o dată, repetate regulat timp de mai multe luni sau pentru durata de viață a animalului. Animalele folosite (statistica) Cele mai frecvent utilizate specii de nevertebrate sunt Drosophila melanogaster , o muscă de fructe si Caenorhabditis elegans , un vierme nematod . În SUA, numărul de sobolani si soareci utilizati este de la 11 milioane până la între 20 și 100 de milioane pe an. Alte rozătoare folosite în mod obisnuit sunt cobai, hamsteri si gerbili Peste 20.000 iepuri au fost folositi pentru testarea pe animale în Marea Britanie în 2004 Pisicile sunt cel mai frecvent utilizate în cercetarea neurologică. 18988 de pisici au fost folosite în SUA în 2016 SUA arată că 60,979 câini au fost utilizati în unitătile USDA-înregistrate în 2016. În Marea Britanie, au existat 3.847 proceduri la câini , în 2017. Dintre alti utilizatori mari de câini din UE, Germania a efectuat 3976 de proceduri pe câini în 2016 iar Franța a efectuat 4 204 de proceduri în 2016. Comisia Europeană a raportat că , în 2011, 6,012 maimuțe au fost experimentate în laboratoarele europene. Potrivit Departamentului Agriculturii al SUA , în anul 2016 au existat 71188 de maimuțe în laboratoarele americane. 23.465 de maimuțe au fost importate în SUA în 2014 Dintre maimute sunt utilizate în experimente: macaci , marmosete , maimuțe de păianjen si maimuțe veverițe , iar babonele și cimpanzeii sunt folositi în SUA. Începând cu 2015 , în laboratoarele americane există aproximativ 730 de cimpanzeii. In 2008, Agenția Statelor Unite pentru Proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării a folosit porci vii pentru a studia efectele exploziilor improvizate ale dispozitivelor explozive asupra organelor interne, în special a creierului. SUA, Polonia si Danemarca sunt cateva tari in care caprele sunt frecvent utilizate pentru a pregăti medici de luptă ALTERNATIVE Oamenii de stiință si inginerii de la Institutul Wyss de la Harvard au creat "organe pe un chip“. Aceste dispozitive mici contin celule umane într-un sistem tridimensional care imită organele umane. Cipurile pot fi folosite în locul animalelor în cercetarea in vitro a bolilor, testarea medicamentelor si testarea toxicitătii. Cercetătorii au început, de asemenea, să utilizeze bioprintoare 3-D pentru a crea tesuturi umane pentru testare in vitro . O altă metodă de cercetare non-animal este simulografia în silico sau simularea pe calculator si modelarea matematică, care urmărește să investigheze si să prezică în cele din urmă toxicitatea si afecțiunile medicamentului la om fără a folosi animale. Microdozarea este un proces prin care voluntarilor li se administrează o mică doză dintr-un compus test care îi permite cercetătorilor să investigheze afecțiunile sale farmacologice fără a dăuna voluntarilor. Microdosificarea poate înlocui utilizarea animalelor în screening-ul preclinic al medicamentelor si poate reduce numărul de animale utilizate pentru testarea sigurantei si a toxicitătii. Metodele alternative suplimentare includ pozitroni tomografie cu emisie (PET), care permite scanarea creierului uman in vivo , si comparative epidemiologice studii de boală a factorilor de risc în rândul populatiei umane. Simulatoarele si programele de calculator au înlocuit, de asemenea, utilizarea animalelor în exercitii de disecție , predare si instruire. ARGUMENTE PRO Argumentul 1: Experimentele pe animale sunt necesare pentru progresele în ştiinţă Orice alt tip de experiment, cum ar fi cele genetice sau cu ţesuturi nu sunt suficiente pentru a deduce care anume sunt rezultatele unor noi produse sau efectele macro ale unor schimbări genetice. De aceea avem nevoie de experimente cu animale, singurele care dau un răspuns asupra reacţiei întregului organism la o substanţă sau o mutaţie provocată. Argumentul 2: Putem evita într-o anumită măsură experimentele pe subiecţi umani Putem evita şi testarea pe subiecţi umani într-o oarecare măsură pentru că în unele cazuri experimentele cu mamifere superioare (maimuţe, de exemplu) sunt suficiente, genomul şi comportamentele acestora fiind foarte asemănătoare celor ale omului.Astfel măcar o parte din efecte pot fi garantate prin testările pe animale, urmând a fi apoi explorate efectele asupra omului printr-un număr mult redus de experimente. Putem astfel evita afectarea gravă a voluntarilor pentru testări sau lansarea pe piaţă a unor medicamente cu efecte novice, testate insuficient pentru că nu existau subiecţi de testare. Argumentul 3: Speciile de animale nu sunt afectate de aceste experimente Animalele pe care se fac aceste experimente nu sunt din specii pe cale de dispariţie şi majoritatea nu sunt luate din captivitate, ci sunt înmulţite în laboratoare, cum ar fi diferitele specii de şobolani. Suferinţa acestora este spre beneficiul speciei animale însăşi, pentru că ajungem să cunoaştem mai bine diferite tratamente veterinare sau boli ale acestor specii, cât şi pentru oameni, putând descoperi medicamente care să vindece sau să amelioreze boli atât de răspândite şi distrugătoare. ARGUMENTE CONTRA Argumentul 1: Animalele sunt fiinţe vii care simt durerea. Deşi se consideră că oamenii, ca fiinţe superioare, au dreptul de a controla viaţa animalelor şi implicit de a le supune unor experimente, totuşi acestea sunt fiinţe care simt durerea cu toate că nu o pot transpune în cuvinte.Experimentele efectuate pe animale nu ţin cont de suferinţele pe care trebuie să le îndure acestea, iar abilitatea animalelor de a simţi durerea le conferă dreptul la consideraţii de ordin moral. Pe lângă faptul că sunt supuse unor experimente cărora nu se pot opune, animalele sunt ţinute în laboratoare. Acestea sunt spaţii necorespunzătoare, deoarece creaturile sunt închise în cuşti,de cele mai multe ori mult prea mici,privându-le astfel de dreptul la libertate.De asemenea sunt raportate cazuri în care îngrijitorii animalelor le supun unor tratamente pline de cruzime care nu sunt justificate.Aceştia ţipă la animale, le brutalizează şi chiar nu le dau apă sau le înfometează.O altă problemă este reprezentată de faptul că animalele ce devin subiecţi de experiment nu beneficiază de tratament veterinar care să le diminueze eventualele dureri. Argumentul 2: Există metode alternative . Experimentele pe animale pot fi înlocuite cu succes de experimentele pe culturi de ţesuturi.Cele mai multe experimente efectuate în zilele noastre sunt făcute pentru a determina dacă un anumit lucru este dăunător fiinţei umane.Deşi animalele au un organism asemănător omului ele pot totuşi avea reacţii diferite. De aceea experimentele efectuate pe culturi de ţesuturi extrase din corpul uman sunt mai precise. Argumentul 3: Experimentele pot duce la mutaţii . Experimentele făcute pe animale sunt efectuate pentru a observa eventualele reacţii ale organismului.Însă ele pot avea şi anumite efecte secundare cum ar fi mutaţiile genetice.În timpul experimentelor animalele sunt injectate cu diferite substanţe ce pot modifica structura celulelor.Acest lucru poate duce la mutaţii genetice periculoase ce pot avea ca rezultat crearea unor noi boli sau a unor creaturi primejdioase. BIBLIOGRAFIE Meredith Cohn (26 august 2010). „ Alternative la testarea pe animale câștigă teren ,“ Baltimore Sun "Știință, Medicină și Animale" , Institutul de Cercetări Animale de Laborator, publicat de Consiliul Național de Cercetare al Academiilor Naționale 2004 „Istoria animalelor de cercetare non - uman“ . Laboratorul Primate Advocacy Group „Istoria animalelor de cercetare“ . www.understandinganimalresearch.org.uk 8 aprilie 2016 Hunter, Robert G. (1 ianuarie 2014). "Alternative la piața unităților de testare pe animale" USDA publică 2016 statistici de cercetare pe animale - o creștere de 7% a consumului de animale " 19 iunie 2017 Goodman, J .; Chandna, A .; Roe, K. (2015). "Tendințe în utilizarea animalelor la facilitățile de cercetare din SUA“ "Animale raport anual" (PDF) . Aphis.usda.gov 6 august 2017 "Microdozarea" Consiliul canadian privind îngrijirea animalelor în domeniul științei 7 iulie 2015 Watts, Geoff (27 ianuarie 2007)"Alternative la experimentarea pe animale"